Sunteți pe pagina 1din 3

SENZATIILE

1. Definitia si clasificarea senzatiilor.


2. Legile generale ale senzatiilor.
3. Senzatiile vizuale, auditive, cutanate, olfactive si gustative.
. Senzatiile !ro!rioce!tive, "inestezice, si de ec#ili$ru. Senzatiile interne si de durere.
1. Definitia si clasificarea senzatiilor.
Senzatiile sunt procese psihice senzoriale prin intermediul carora sunt reflectate insusirile
concrete si separate ale obiectelor si fenomenelor atunci cand acestea actioneaza asupra organelor
de simt.
Capacitatea de a avea senzatii se numeste sensibilitate.
Senzatiile au un rol fundamental in obtinerea informatiilor despre mediu.
In functie de natura stimulilor care actioneaza asupra organelor de simt, senzatiile pot fi
clasificate astfel:
- Senzatii care ne dau informatii despre obiectele si fenomenele lumii externe (senzatii
vizuale, auditive, cutanate, olfactive si gustative) - senzatii exteroceptive
- Senzatii care ne dau informatii despre pozitia si miscarile propriului corp (senzatii
proprioceptive, !inestezice si de echilibru) " senzatii proprioceptive
- Senzatii care ne informeaza despre modificarile mediului intern (foame, sete, durere) "
senzatii interoceptive.
2. Legile generale ale senzatiilor
Legea intensitatii. In laborator s-a constat ca un excitant produce o senzatie numai daca
atinge o anumita intesitate care depaseste un anumit prag minimal absolut.
#ragul absolut minim este intensitatea cea mai mica a unui stimul care poate determina o
senzatia specifica pentru un analizator. Cu cat acest prag este mai mic, cu atat sensibilitatea este
mai mare.
#ragul maxim absolut este cea mai mare cantitate dintr-un stimul care mai determina inca o
senzatie specifica. Stimuli care depasesc pragul maxim produc durere si pot distruge analizatorul.
$i au mai fost denumiti supraliminali. Cei care nu ating pragul minim, nu produc o senzatie
constientizabila, au fost denumiti sublinimali.
Legea ada!tarii se refera la modificarea sensibilitatii analizatorului sub actiunea repetata a
stimului. %stfel, daca un stimul slab actioneaza mai multa vreme (&'-(' de minute), adaptarea se
realizeaza in sensul cresterii sensibilitatii (astfel incat el sa poata fi receptionat chiar daca este mai
slab). )aca stimulul este puternic si actioneaza mai mult timp, sensibilitatea scade, dar stimulul este
satisfacator receptionat. Cea mai puternica adaptare este cea vizuala. Cand iesim dintr-o incapere
intunecoasa in primele momente nu vedem nimic, dar dupa *-+ minute vedem normal. Senzatiile
auditive si cele de durere se adapteaza prea putin.
Legea contrastului senzorial consta in scoaterea in evidenta a doi stmuli cu caracteristici
contrare. Sunt doua feluri de contrast: a) contrastul succesiv care consta in cresterea sensibilitatii
pentru excitantul care urmeaza, asa cum este cazul cu relatia dintre un sunet mai inalt care urmeaza
unuia mai ,os b) contrastul simultan ce se realizeaza cel mai mult in cadrul sensibilitatii vizuale,
cum ar fi negru pe galben, verde pe alb, verde pe rosu.
Legea sensi$ilizarii consta in cresterea sensibilitatii unui analizator datorita interactiunii
sale functionale cu ceilalti. %sa de exemplu, daca se spala fata cu apa rece, creste acuitatea vizuala.
Legea sinesteziei consta in faptul ca stimularea unui analizator produce efecte senzoriale
specifice intr-un alt analizator, desi acesta nu a fost stimulat. In limba,ul curent se spune ca unele
sunete sunt catifelate, unele culori sunt dulci.
Legea co%!ensatie consta in faptul ca insuficienta dezvoltare a unei modalitati senzoriale
sau chiar lipsa ei duce la perfectionarea alteia care preia functiile celei dintai. )e exemplu,
persoanele lipsite de vaz isi dezvolta mult sensibilitatea tactila si olfactiva.
Legea se%nificatiei se refera la faptul ca daca un stimul este foarte important pentru o
persoana, atunci el este repede si bine receptionat chiar daca intensitatea lui este mai mica. )e
exemplu, un mecanic auto cu experienta, sesizeaza cu usurinta modificari ale zgomotelor
motorului.
2. Senzatiile vizuale, auditive, cutanate, olfactive si gustative.
Stimuli care determina senzatiile acestea se afla in mediul extern si actioneaza asupra unor
receptori care se numesc exteroceptori.
Senzatiile vizuale. Stimulii care determina senzatiile vizuale sunt undele electromagnetice
cu lungimea de unda cuprinsa intre (-'-./' m0 (milimicroni). %ceste unde sosesc la ochi de la
sursele de lumina sau de la obiectele luminate.
1biectele luminate absorb o parte din unde si reflecta o alta parte. 2ndele reflectate
stimuleaza ochiul si omul vede obiectele colorate in functie de lungimile de unda reflectate. )aca
un obiect absoarbe toate undele atunci este vazut negru iar daca le reflecta pe toate, atunci este
vazut ca fiind alb.
3eceptorii vizuali se gasesc pe retina si acesti receptori sunt celule fotosensibile care se
impart in conuri si bastonase. Cu a,utorul conurilor vedem atunci cand luminozitatea este buna, iar
cu bastonasele atunci cand luminozitatea este slaba..
Sub influenta luminii, in conuri si bastonase au loc procese chimice si modificari electrice
care se transmit la nervul optic generand impulsul nervos. 4ervul optic reprezinta calea aferenta si
a,unge in lobul occipital unde impulsurile nervoase se transforma in senzatii vizuale. #entru ca sa
se formeze imaginea (senzatia) vizuale , trebuie ca toate elementele analizatoruilui sa functioneze.
#rin vaz omul obtine 5'--'6 din informatiile din mediul incon,urator. 7ederea foarte slaba
se numeste a%lio!ie. Iar pierderea vederii se numeste or$ire sau cecitate.
Senzatii auditive. Stimulii senzatiilor auditive sunt undele sonore cu frecventa cuprinsa
intre 8/-&'.''' vibratii9s. Slabirea auzului se numeste hipoacuzie. Copiii hipoacuzici invata sa
vorbeasca mai tarziu decat ceilalti copii. :ipsa auzului se numeste surditate. )aca nu se iau din
timp masuri de recuperare, copilul surd ramane si mut. )esi absenta vazului afecteaza grav
adaptarea la mediu, absenta auzului de la nastere are consecinte mai grave asupra dezvoltarii
intelectuale. )ezvoltarea gandirii este legata de dezvoltarea limba,ului. Copiii surzi demutizati (cei
care invata limaba,ul oral si scris-cititul) se dezvolta intelectual ca si copiii sanatosi. :a copiii
nedemutizati gandirea se dezvolta mai lent.
Senzatii cutanate sunt&
- Senzatii tactile : de atingere si de presiune
- Senzatii termice: stimulul este reprezentat de diferenta de temperatura dintre piele si
obiectele cu care se vine in contact
- Senzatii de durere: pot fi provocate de orice stimul mai intens care actineaza asupra
pielii.
Senzatiile olfactive& stimuli sunt substante in stare gazoasa care patrund in fosele nazale.
Senzatiile gustative: Stimulii sunt substante solubile care patrund in cavitatea bucala.
#apilele gustative care se gasesc pe varful limbii sunt sensibile la dulce, cele situate lateral la acru
si sarat, iar papilele care se gasesc la baza limbii sunt sensibile la gustul amar. %ceste * gusturi sunt
gusturi fundamentale din care se obtin celelalte gusturi.
Senzatiile !ro!rioce!tive ne informeaza despre pozitia corpului, capului, membrelor iar
senzatiile "inestezice ne informeaza despre miscarile efectuate de diferite segmente ale corpului.
Stimuli acestor senzatii sunt contractia si relaxarea muschilor.
Senzatiile de ec#ili$ru semnalizeaza accelerarea sau incetinirea miscarilor cat si
modificarea pozitiei corpului in raport cu centrul de greutate. Stimuli sunt reprezentati de
modificarile starii de echilibru.
Senzatiile interne 'organice( semnalizeaza modificarile care au loc in interiorul corpului.
Stimuli sunt modificarile componentei chimice a sangelui si a tesuturilor. )intre senzatiile interne
fac parte foamea, setea, gretea, senzatia de sufocare. Senzatiile organice au un rol vital deoarece
semnalizeaza deficitul in anumite substante necesare pentru mentinerea vietii si determina omul sa
actioneze pentru restabilirea echilibrului.
Senzatiile de durere 'senzatii algice(. Sunt senzatii care semnalizeaza tulburarile unor
organe sau distrugerile de tesuturi. 1rice stimul care depaseste o anumita intensitate poate sa
produca durere (sunet foarte puternic, o lumina foarte intensa, temperatura ridicata). %ceste senzatii
de durere au un rol deosebit de important in apararea organismului pentru ca determina omul sa
actioneze pentru a indeparta cauzele durerii.