CUPRINS

I.Teoria constitutiei
A. Notiunea de constitutie
B. Aparitia
II.Constitutia Romaniei
A. Istoric
B. Constitutiile romane
1. Constitutia din 1866
2. Constitutia din 192
. Constitutia din 198
!. Constitutia din 19!8
". Constitutia din 19"2
6. Constitutia din 196"
#. Constitutia din 1991$detalii%
8. Constitutia din 2&&' re(i)uita
C. Importanta Constitutiei
III.Conclu)ii
Capitolul I* Teoria constitutiei
A.Notiunea de +constitutie+
Cuvantul "constitutie" deriva din limba latina in care "constitutio" inseamna "asezare cu temei",
"organizare". In timpul imperiului roman, prin acest termen erau desemnate legile date de catre imparat,
chiar daca ele nu se refereau la organizarea si functionarea statului. Termenul "constitutie" a fost utilizata
pentru a desemna legea fundamentala mult mai tarziu, in secolul al-XVIII-lea in perioada pregatiri revolutie
burgheze. In aceasta acceptiune legea fundamentala a statului cuprindea normele de baza ale organizari
statului burghez, inclusiv o serie de drepturi si libertati proclamate ca imuabile de teoreticieni revolutiei
burgheze. Cuvantul "constitutie" a fost folosit pentru prima data pentru a desemna o lege fundamentala, la
1!, in "merica si apoi in 1#1, in $ranta.
"doptarea constitutiei a devenit astfel un eveniment de importanta capitala pentru societatea umana, ea
marcand victorii si impliniri de aspiratii si sentimente sociale morale. "ceasta deoarece constitutia a fost si
este conceputa, intr-o viziune mai larga, ce e%cede &uridicului, nu numai ca o lege fundamentala, ci si ca o
realitate politica si statala ce se identifica cu chiar societatea pe care o creeaza sau o modeleaza si pentru care
adoptarea sa dobandeste semnificatia unei adevarate revolutii.'()
Constitutia, ca lege fundamentala a statului, reprezinta izvorul &uridic principal a dreputului
constitutional. Trebuie precizat aici ca valoarea si importanta sa nu se limiteze doar la acest rol. *a sta la
baza unui intreg curent de gandire, aparut in perioada iluminista si continuat inclusiv dupa cel de-al doilea
razboi mondial, cu relevanta atat pentru domeniul &uridic,cat si pentru cel politic si cel filozofic. "stfel,
constiutionalismul si-a propus initial sa inlocuiasca din randul izvoarelor de dreptului si mai ales de drept
constitutional cutuma, ce permitea o larga puterea discritionara detinatorului puterii in stat, cu izvoarele
scrise, mai precis cu Constitutia, care avea drept principal rol limitarea puterii suveranului si incadrarea sa in
limitele stabi !1!d+,i lite de norme &uridice cunoscute si cu forta &uridica suprema in stat. -rin urmare, inca
de la aparitia sa, Constitutia a fost considerata si analizata prin opozitie cu absolutismul, drept o limita in
calea e%ercitari arbitrare a puterii. . data acest scop indeplinit, constitutionalismul a contiunuat sa aiba un rol
important si eminamente progresist pescena istorica, el propunandu-si garantarea eficienta a drepturilor si
libertatilor fundamentale ale cetateanului. /iscareca constitutionalista a stat la baza dezvoltarii fenomenului
constitutie in lume si a permis raspandirea sa tot mai larga, precum si aprofundarea consecintelor &uridice ale
acesteia. '+)
B.Aparitia constitutiei
In aprecierea momentului aparitiei constitutie in lume, doctrina &uridica nu este unitara datorita
faptului ca uneori nu se i-au in consideratie constitutia cutumiara si constitutia mi%ta, ci numai cea scrisa si
bineinteles faptului ca nu se apreciaza fenomenul constitutiei in toata comple%itatea lui. "stfel unii considera
ca prima constitutie a aparut in "nglia, pentru altii constitutiile au aparut odata cu a&ungerea la putere a
burgheziei, in timp ce altii subliniaza ca daca din punct de vedere cronologic constitutia americana a aparut
inaintea celei franceze sub aspectul importantei istorice, al rolului si influentei pe care le-au avut asupra
dezvoltarii miscarii constitutionale in lume intaietatea revine actelor cu caracter constiotutional ale revolutiei
franceze.'0)
"paritia constitutiei trebuie privita ca un proces desfasurat in timp inceput cu mult inainte de revolutia
burgheza, proces in care burghezia a &ucat un rol hotarator, desavarsit in adoptarea constitutiei scrise. 1eguli
constitutionale, indiferent daca au fost numite asa sau nu, au e%istat odata cu aparitia statelor suverane, caci
in orice stat au e%istat anumite reguli fundamentale de organizare si functionare a guvernari.',)
Constitutia apare din necesitatea afirmarii si prote&arii puterii statale instaurate printr-un ansamblu de
norme cu forta &uridica suprema, adoptate in forme solemne. *a marcheaza practic aparitia statului de drept
punanad si guvernanti sub incidenta regulilor &uridice.
Capitolul II* Constiutia Romaniei
A.Istoric
Constitutia in 1omania a aparut mult mai tarziu decat constitutile din tarile europene de vest. "ceasta
s-a datorat faptului ca epoca moderna, caracterizata prin dezvoltarea tehnica, economica, sociala si culturala,
a inceput in 1omania mult mai tarziu fata de alte tari precum .landa, $ranta, Italia, "nglia. 2ezvoltarea mai
tarzie si mai lenta a capitalismului in 1omania a fost cauzata, la randul sau, de indelungata dominatie a
Imperiului .toman. Inlaturarea dominatiei otomane a permis Tarilor 1omane o dezvoltare, dar aceasta a fost
mai lenta. Ca perioada, ea se plaseaza in secolul al-XVIII-lea, indeosebi incepand cu a doua &umatate a sa,
cand apar manufacturile, munca salariata, se construiesc furnale si turnatorii, se dezvolta mineritul, se
construiesc drumuri, in agricultura se desfiinteaza rumania si se incheaga tot mai organic, pe amblele
versante ale Carpatilor natiunea romana, care isi formuleaza primul sau program politic prin Suplex Libellus
Valachorum 31#14. '5)
6labiriea dominatiei otomane asupra Tarilor 1omane incepe prin pacea de la 7uciu8-7ainargi31004,
continua apoi prin Conventia de la "88erman31!14, conventie ale carei prevederi sunt reluate si consemnate
in Trataul de la "drianopol31!(#4 incheiat in urma razboiului ruso-turc. "cest din urma tratat da tarilor
romane libertatea comertului si retrocedeaza principalele porturi de la 2unare, dand astfel posibilitatea
dezvoltarii capitalismului si limitand pe plan e%tern amestecul Imperiului .toman in treburile interne si
e%terne ale -rincipatelor 1omane. -use in aplicare prin 1egulamentele organice, prevederile acestea au
stimulat dezvoltarea elementelor capitaliste in economie.
-erioada premergatoare aparitiei constitutiei romane s-a caracterizat si prin puternice framantari si
miscari care au fost de manifestare a luptei pentru infaptuirea unitatii de stat a poporului roman, pentru
inlaturarea oranduiri feudale, pentru revendicari cu caracter democratic. 1evolutia de la 1!0! desi infrunta, a
impulsionat aceste tendinte, ideile e%primate atunci, continutul -roclamatiei de la Izlaz, continuand sa se
dezvolte.
9n loc deosebit in cazul premiselor istorice ale primei constitutii din 1omania il ocupa infaptuirea in
1!,# a statului unitar national, prin unirea /unteniei si /oldovei sub domnia lui "le%andru Ioan Cuza. 6ub
domnia sa, s-au realizat o serie de reforme importante, precum reforma agrara si alte reforme
politice,administrative si culturale, care au urmare creare si dezvoltarea unor institutii statale.

B.Constitutiile Romaniei
1.Constitutia Romaniei din 29 iunie 1866
In baza 6tatutului dezvoltator al Conventiei de la -aris, domnitorul "le%andru Ioan Cuza a initiat o
serie de legi menite a realiza importante reforme in tara. "stfel a fost adoptata legea agrara. "lte legi priveau
instructiunea publica, administratia, &ustitia. 6e adopta, de asemenea, codurile penal, civil si comercial si se
organizeaza armata. In cele 1++ de articole ale sale, Constitutia din 1!55 reglementeaza cele mai importante
relatii sociale, sistematizarea normelor realizandu-se pe ! titluri. Constitutia consacra in chiar primul articol
ca "-rincipatele 9nite 1omane constituie un singur stat indivizibil sub denumirea de 1omania". 6e
reglementeaza drepturile fundamentale ale cetatenilor. .gri&a deosebita este acordata proprietaii care este
declarata sacra si neviolabila, iar ca o puternica generatie se stabileste ca "nici o lege nu poate infiinta
pedeapsa confiscarii averii".
1eglementand puterile statului, constitutia proclama ca toate puterile emana de la natiune. -uterea
legiuitoare se e%ercita colectiv de catre lege si reprezentanta nationala, formata din ( camere si anume:
senatul si adunarea deputatilor. Cat priveste adunarea deputatilor ea era aleasa pe sistemul colegiilor pe
avere. Cat priveste senatul, corpul electoral era impartit numai in ( colegii, tot dupa avere, iar pentru a fi ales
in senat se cereau printre altele ( conditii: un venit "de orice natura de !;; galbeni" si varsta de 0; de ani.
-uterea e%ecutiva apartinea domnitorului, constitutia stabilind regula monarhiei straine.')
Constitutia adoptata la 1!55 a fost influetata de constitutia belgiana din 1!+1, considerata ca model
de constitutie burgheza.
Constitutia a proclamat un numar de principii toate inspirate din actele constitutionale ale revolutiei
burgheze de la 1!# din $ranta. "cestea se refereau la libertatile si drepturile fundamentale ale cetateanului,
la suveranitatea nationala, la guvernamant reprezentativ, separatia puterilor, responsabilitatea ministeriala,
etc. 2ar multe din aceste principii au ramas numai la stadiul de declaratii formale deoarece, aplicarea lor ar fi
adus pre&udici claselor dominante. Constitutia a fost structurata pe ! titluri, titlurile pe capitole si capitolele
pe sectiuni. Titlurile, capitolele si sectiunile contin dispozitii cu privire la: teritoriul romaniei,dreputrile
romanilor, puterile statului, prezentarea nationala, "dunarea deputalilor, 6enat, 2omn, ministri, puterea
&udecataoreasca, institutiile &udetene si comunale, finante, puterea armata, apoi dispozitii generale, revizuirea
Constitutie, dispozitii tranzitorii si suplimentare.
-ana la realizarea statului national unitar in 1#1! Constitutia a fost supusa la + revizuiri: in anul
1!#, 1!!0, 1#1.'!)
2.Constitutia Romaniei din 29 martie 192
" doua &umatate a secolului al XIX-lea se caracterizeaza prin dezvoltarea industriei. *conomia
romaneasca cunoaste un ritm mai viu de dezvoltare. 6e desfiinteaza sistemul breslelor, se infiinteaza sistemul
monetar national si apare institutiile bancare de credit. In 1#(1 se realizeaza reforma agrara. In lunga
perioada dintre cele doua constitutii, transformarile din economie au fost insotite de transformari cat priveste
fortele sociale, raporturile dintre ele, rolul lor in viata politica.
Constitutia din 1#(+ este proiectul partidului liberal, votat de Camera 2eputatilor de la (5 martie
1#(+, si de 6enat la ( martie 1#(+, promulgat la (! martie si publicata la (# martie 1#(+. "doptarea acesteti
Constitutii au fost considerate nelegale deoarece nu s-au respectat intr-u totul regulile de revizuire a
constitutiei stabilite prin art. 1( al Constitutie din 1!55.
Ca si constitutie percedenta, aceasta este sistematizata in ! titluri si anume: despre teritoriul
1omaniei, despre drepturile romanilor, despre puterile statului, finante, puterea armata, dispozitii generale,
revizuirea constitutiei, dispozitii tranzitorii si suplimentare.
Constitutia proclama drepturi si libertati legale pentru toti. Cat priveste egalitatea in drepturi a femeii
cu barbatul, se spunea ca legi speciale "vor determina conditiile sub care femeile pot avea e%ercitiul
drepturilor politice". Trebuie retinut de asemenea dispozitiile din art. 1 care garanteaza proprietatea privata
si cele din art. 1, care interzic infiintarea pedepse confiscarii averilor. Cat priveste puterile statului, pornind
de la afirmatia ca toate puterile emana de la natiune, Constitutia din 1#(+ stabileste ca puterea legislativa se
e%ercita colectiv de rege si reprezentanta nationala. "ceasta este formata din doua camere: "dunarea
deputatilor si 6enatul, alese de asta data prin vot universal, egal, direct, obligator si secret. $ara a analiza in
acest lor sistemul electoral introdus prin constitutia din 1#(+ trebuie sa remarcam totusi ca era un mare pas
inainte fata de sistemul colegiilor pe avere. 6enatul cuprindea si senatori de drept, iar pentru a fi ales senator
se cerea varsta de 0; de ani impliniti.
-uterea e%ecutiva apartinea regelui si o e%ercita prin guvern. Constitutia a infiintat Consiliul
legislativ.
In ce priveste puterea &udecatoreasca, merita a fi retinuta dispozitiile art. 1;1, care interziceau
infiintarea de tribunale e%traordinare, precum si ale art. 1;+ care ii dadeau controlul constitutionalitatii
legilor Curtii de Casatie, in sectiuni unite.'#)
Constitutia din 1#(+ se aseamana cu cea precedenta31!554 dar evident cea tanara se afirma mai
democratica. Trebuie remarcat ca si constitutia din 1#(+ este una rigida deoarece procedura de revizuire era
una greoaie la fel ca precedenta sa.
Ca e%emplificare de continut constitutia a prevazut in art. 11, ca libertatea individuala este garantata,
ca nimeni nu poate fi urmarit sau perchezitionat decat in cazurile si dupa formele prevazute de legi< ca
nimeni nu poate fi detinut sau arestat decat in puterea unui mandat &udecatoresc motivat care trebuie sa fie
comunicat in momentul arestarii sau cel mai tarziu in (0 de ore dupa detinere sau arestare. "rt. 1+ pervede ca
domiciliul este inviolabil iar art. (( proclama ca libertatea constiintei este absoluta.
.Constitutia Romaniei din 28 ,e-ruarie 198
-remisele istorice ale acestei constitutii trebuie cautate in desfasurarea vietii social economice si
politice in perioada de 1, ani scursa de la adoptarea constiutii precedente. In conditiile istorice concrete ale
anului 1#+!, regele Carol al II-lea instaureaza dictatura personala la 1; februarie 1#+!. consacrarea &uridica a
dictaturii regale este realizata prin noua constitutie. -roiectul este supus la (0 februarie plebiscitului.
Constitutia este promulgata la ( februarie si publicata la (! februarie 1#+!.
Cele 1;; de articole ale constitutie sunt sistematizate in ! capitole: despre teritoriul 1omaniei, datoriile
si drepturile romanilor, puterile statului, finante, ostire, dispozitii generale, revizuirea constitutiei, dispozitii
tranzitorii si finale.
2ispozitiile constitutiei consacra dictatura regala si e%prima in acelasi timp tendinta de restrangere a
drepturilor si libertatilor democratice. *ste seminificativ faptul ca titlul doi al constutiti incepe prin a
prevedea datoriile cetatenilor. Constitutia interzice propovaduirea schimbarii formei de guvernamant,
impartirea ori distribuirea averii altora, scutirea de impozite, interzice si lupta de clasa. *a apara proprietatea
cuprinzand dispozitii asemanatoare cu cele e%istente in constitutiile precedente.
Cat priveste puterile statului, stabilind ca acestea emana de la natiune, constitutia din 1#+! le
concentreaza in mainile regelui care este declarat "capul statului". 1egele e%ercita puterea legislativa prin
reprezentanta nationala, el avand initiativa legislativa si initiativa revizuirii constitutiei. *l sanctioneaza si
promulga legile, sanctiunea regala fiind conditie de valabilitate a legii. Totodata, regele putea emite decrete
cu putere de lege in orice domeniu, in timpul cat adunarile erau dizolvate sau nu erau in sesiune, putea
dizolva adunarile, putea declara razboiul si incheia pacea, etc. -uterea e%ecutiva apartinea, de asemenea
regelui, care era inviolabil, raspunderea pentru actele emise revenind ministrilor, care erau obligati sa
contrasemneze actele de stat ale regelui.
In ce priveste varsta de la care cetateni aveau dreptul de a alege si de a fi alesi pentru "dunarea
2eputatilor ea este foarte ridicata si anume +; de ani. Cat priveste 6enatul, el este format din + categorii de
senatori, si anume: senatori numiti de rege,senatori de drept si senatori alesi. '1;)

!.Constitutia Romaniei din 1 aprilie 19!8
*laborarea Constitutiei din 1#0! se realizeaza in conditiile in care in urma abolirii monarhiei se
proclamase republica popular. In aceste conditii istorice, "dunarea 2eputatilor se autodizolva prin efectul
=egii nr. +( din (0 februarie 1#0!. =egea numarul +(>1#0!, incredinteaza e%ercitarea puterii legislative, pana
la constituirea /arii "dunarii ?ationale, @uvernul. "legerile au fost stabilite pentru (! martie acelasi an.
"leasa, /area "dunare ?ationala se intruneste in sesiune la 5 aprilie 1#0!, ia in discutie proiectul de
constitutiei intocmit de Consiliul $rontului 2emocratiei -opulare si adopa Constitutia de la 1+ aprilie 1#0!.
Constitutia consacra e%istenta statului roman ca stat popular, unitar, independent si suveran, stat ce a
luat fiinta prin lupta poporului impotriva fascismului, reactiunii si imperialismului.
Constitutia in 1#0! stabileste ca intreaga putere emana de la popor si apartine poporului3art. +4. 2e
asemenea ea stabileste ca mi&loacele de productie apartin, sau statului ca bunuri ale intregului popor, sau
organizatiilor cooperative sau particularilor, persoane fizice sau &uridice. *numerand bunurile care pot forma
obiectul numai a proprietatii de stat, ca bunuri ale intregului popor, constitutia stabileste ca acestea constituie
temelia materiala a propasiri economice si a independentei nationale a tarii, apararea si dezvoltarea lor
constituind o indatorire a fiecarui cetatean.'11)
".Constitutia Romaniei din 2! septem-rie 19"2
Viata economica si sociala a romaniei a cunoscut in perioada urmatoare adoptarii Constitutiei din
1#0! o evolutie in consens cu situatia unei tari fortate sa se dezvolte in parametri impusi prin ocupatia
militara straina, rezultat trist al celui de-al 2oilea 1azboi /ondial si al politici dictate de statele coalitiei
antihitlriste, state care au negli&at interesele 1omaniei si contributia s-a militara. "ceasta constitutie avea un
capitol introductiv si 11, articole sistematizate in 1; capitole.
Consacrand realitatile economice, sociale si politice ale momentului istoric in care a fost adoptata,
constitutia mentine si dezvolta principiile constitutionale afirmate inca prin constitutia din 1#0!. *a contine
reglementari specifice privind puterea de stat, privind economia nationala cu cele + formatiuni social-
economice: socialista, mica productie de marfuri si particular capitalista.
"paratul de stat este construit pe principiul centralismului. In capitolul privitor la drepturile
fundamentale sunt proclamate formal drepturi si libertati. In mod deosebit trebuie mentionat art. !; care
reglementeaza dreptul de asociere, consacra desfiintarea pluralismului politic si statorniceste rolul de forta
politica conducatoare a unui singur partid politic.'1()
6.Constitutia Romaniei din 21 au.ust 196"
-erioada cuprinsa intre anii 1#,(-1#5, s-a caracterizat prin e%tinderea proprietatii de stat si
cooperatiste, desfiintarea proprietatii private, accentuarea conducerii nu numai politice ci si statale de catre
un singur partid politic, -artidul Comunist, care detine monopolul puterii in stat si societate. /area "dunare
?ationala aleasa in martie 1#5, a ales o comisie pentru redactarea proiectului de constitutie, comisie care a
definitivat munca inceputa de comisia precedenta in 1#51. la (# iunie 1#5, proiectul este publicat si supus
discutiei publice.
Constitutia adoptata la (1 august 1#5,, cu modificarile ulterioare, a avut 1(1 de articole
sistematizate in # titluri.
2ispozitiile constitutionale au consacrat forma republicana a statului, suveraninatea si independenta,
indivizibilitatea si inalienabilitatea teritoriului. Cat priveste titularul puterii se arata ca acesta este poporul.
Constitutia mentine principiul partidului unic, ca partid de guvernamant. In afara acestor dispozitii titlul I al
constitutiei3 1epublica 6ocialista 1omania4, cuprinde prevederi referitoare la formele de proprietate, functiile
statului, principiile politici e%terne, cetatenie, organizarea administrativa a statului, drepturile, libertatile si
indatoririle fundamentale ale cetatenilor sunt reglementate in titlul II iar titlurile de la III-VII, consacra
organizarea statala a puterii. In aceasta privinta constitutia structureaza organele de stat in 0 mari categorii, si
anume: organele puterii de stat, organele administratie de stat3ministerele si celelalte organe centrale ale
administratie de stat, comitetele si birourile e%ecutive ale consiliilor populare, organele locale de specialitate
ale administratie de stat4, organele &udecatoresti si organele procuraturii.'1+)
#.Constitutia Romaniei din 8 decem-rie 1991
In conte%tul in care revolutia din 1#!# a inlaturat structurile de putere ale regimului comunist,
parlamentului ales la (; mai 1##; ii revenea misiunea importanta de a elabora Constitutia 1omaniei. 6-au
elaborat o serie de acte cu caracter constitutional, care au format pana la ! decembrie 1##1 Constitutia
1omaniei alaturi de dispozitiile fostei constitutii, care nu a fost abrogate. 2e la elaborarea constitutiei a
raspuns cerintei realizarii cadrului &uridic fundamental al evolutiei spre statul de drept, democratic si social.
Continutul normativ al constitutiei este structurat, din punct de vedere &uridic, in 1,5 de articole, care
sunt grupate in ! titluri.
-rimul titlu cuprinde norme referitoate la structura unitara a statului, la forma sa republicana de
guvernamant. 6tatul roman este caracterizat ca un stat de drept, democratic si social in care suveranitatea
nationala apartine poporului care o e%ercita prin organele sale reprezentative sau prin referendum. In legatura
cu teritoriul este organizat administrativ in comune, orase si &udete. Tot in acest titlu e%ista dispozitii prin
care se recunoaste si se garanteaza dreptul persoanelor apartinand minoritatilor nationale la pastrarea,
dezvoltarea si e%primarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase. . prevedere importanta se
refera la obligatia statului roman de a spri&ini intarirea legaturilor cu romanii din afara frontierelor tarii si de
a actiona pentru pastrarea, dezvoltarea si e%primarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase.
Intalnim de asemenea in acest titlu regula in sensul careia cetatenia romana nu poate fi retrasa aceluia care a
dobandit-o prin nastere. 9nele dispozitii privesc relatiile internationale ale 1omaniei, definite cu relatii
pasnice si de buna vecinatate, si valoarea &uridica a tratatelor internationale.
In cel de-al doilea titlu sunt consacrate inviolabilitatile precum dreptul la viata,la integritate fizica, la
integritate psihica, la aparare, libera circulatie, libertatea individuala, etc. "poi drepturile si libertatile social-
economice si culturale3dreptul la invatatura,la ocrotirea sanatatii, dreptul de proprietate, dreptul la mostenire,
etc.4, si drepturile e%clusiv politice3dreptul de vot si dreptul de a fi ales4. 2repturile si libertatiile social-
politice 3libertatea constiintei de e%primare, dreptul la informatie, dreptul de asociere, etc.4 sunt de asemenea,
incluse aici, alaturi de drepturile-garantii 3dreptul de petitionare4.
In titlul III sunt stabilite indatoriri cu importanta deosebita, in mod special pentru domeniul militar,
si anume Indatoririle $undamentale: indatorirea de fidelitate fata de tara, de apararea patriei, de a satisface
serviciul militar, de a contribui la cheltuielile publice si indatorirea de e%ercitare cu buna credinta a
drepturilor si libertatilor de a respecta drepturile si libertatile celorlalti.
Titlul IV reglementeaza avocatul poporului ca un garant al drepturilor si libertatilor cetatenesti. /ai
apar reglementari importante privitoare la -arlament: structura bicamerala a sa. -arlamentul este ales prin vot
universal, secret, direct si liber e%primat pentru un mandat de 0 ani.
@uvernul este reglementat continand norme privitoare la compozitia, investitura, incompatibilitatea
si actele acestuia. 6unt consacrate raporturile -arlament-@uvern: obligatia informarii -arlamentului, dreptul
parlamentarilor de a pune intrebari, si de a adresa interpretari, anga&area raspunderii @uvernului si motiunea
de cenzura, delegarea legislativa.
In titlul V, Curtea Constitutionala reglementeaza controlul constitutionaltitati, titlul VI se refera la
inegrarea euro-atlantica, titlul VII reglementeaza initiativa revizuirii, procedura si limitele sale, conturand de
altfel, caracterul rigid al constitutiei.
Titlul al VIII-lea si ultimul cuprinde reguli referitoare la intrarea in vigoare a constitutiei, conflict
temporal de legi, institutii e%istente si cele viitoare.
8.Constitutia Romaniei din 2&&
-roiectul de revizuire a constitutiei adoptat in parlament a fost supus unui referendum pe 1! si 1#
octombrie (;;+. -rezenta la vot a fost de ,,,A, iar !#,A din participanti au votat pentru modificarea
constitutiei. Totusi, procentele au fost contestate de organizatiile de monitorizare, ce au raportat abuzuri
3folosirea neconstitutionala a urnelor volante si permiterea unor cetateni a vota de mai multe ori4. ?ici una
dintre aceste reclamatii nu a putut fi dovedita, insa. ?oua constitutie a intrat in vigoare pe (# octombire
(;;+.
/ai mult de &umatate din articole au suferit modificari mai mici sau mai mari. Cele mai importante
schimbari sunt:
@ratuitatea invatamintului de stat nu mai este garantata neconditionat 3ci numai conform legii4.
/inoritatile nationale au dreptul de a folosi limba materna in administratie si &ustitie.
-roprietatea privata este garantata si ocrotita de lege.
/andatul presedintelui este de , ani.
.bligativitatea stagiului militar se stabileste prin legea organica.
Imunitatea parlamentara este limitata.
2upa aderarea 1omaniei la 9* cetatenii tarilor membre ale 9* vor avea dreptul de a alege si de a fi
alesi in scrutinul local 3daca sunt rezidenti ai localitatii respective4.
Intrarea in 9niunea *uropeana si ?"T. nu va fi votata prin referendum, ci de catre -arlament.
Constitutia din 1##1, asa cum a fost modificata in (;;+, cuprinde 1,5 de articole impartite in !
titluri:
Titlul I - -rincipii generale
Titlul II - 2repturile, libertatile si indatoririle fundamentale
Titlul III - "utoritatile publice
Titlul IV - *conomia si finantele publice
Titlul V - Curtea Constitutionala
Titlul VI - Integrarea euroatlantica
Titlul VII - 1evizuirea Constitutiei
Titlul VIII - 2ispozitii finale si tranzitorii'10)
C. Importanta constitutiei
Constitutia, ca lege fundamentala a statului, reprezinta izvorul &uridic principal al dreptului
constitutional. Trebuie precizat insa ca valoarea si importanta sa nu se limiteaza doar la acest rol. *a sta la
baza unui intreg curent de gandire, aparut in perioada iluminista si continuat inclusiv dupa cel de-al doilea
razboi mondial, cu relevanta atat pentru domeniul &uridic, cat si cel pentru cel politic si filosofic. -retutindeni
astazi adoptarea constitutiei este un mare eveniment politic, social si &uridic al vietii statale. Iar aceasta,
pentru ca in constitutie sunt consacrate principiile fundamentale ale intregii vieti economice, politice, sociale
si &uridice, in conformitate cu valorile fundamentale pe care statul le promoveaza si le apara.
-oporul, spunea Begel, trebuie sa aiba fata de constitutia lui sentimentul dreptului sau si al starii sale de fapt:
"fiecare popor isi are constitutia care i se potriveste si care i se cuvine". Valoarea, continutul si
semnificatiile constitutiei au fost clar e%primate in actele constitutionale si constitutiile care au deschis
drumul procesului constitutional.'1,)
Importanta cred ca reiese din insai valoarea sa &uridica. 2a, cu alte cuvinte, parametric desfasurari
societatii intr-un stat sau chiar a societatii internationale. Constitutia da insai forma statului si il defineste
pentru fiecare teritoriu delimitat de granite. $iind "deasupra tuturor" , constitutia numita si superlegalitate,
organizeaza si dicteaza formele de guvernamant si relatiile interumane. *a marcheaza aparitia statului de
drept, punanad si guvernantii sub incidenta regulilor &uridice.
Capitolul III* Conclu)ii

6pre deosebire de alte state, Constitutia 1omaniei a suferit multe modificari, desi mai tanara in timp.
Cu toate acestea valoarea sa istorica are o semnificatie profunda suprinzand si reflectand cu detaliu cadrul
&uridic in care se desfasoara societatea vremurilor trecute si actuale.
2in constitutiile anterioare se pot reface astfel, imagini ale vremii pe diverse planuri, iar comparand
acele recente se poate distinge chiar evolutia societatii si a individului.