MEDICINA COSMICA, SACRO - TERAPIA

Se scriu n ultimul timp tot felul de carti, de relatari care mai de

care cu pretenti si noutati si miracole Noi am a!ea ntr-ade!ar ne!oie
de miracole Suntem n situatia c"nd doar miracolul ne mai sal!ea#a
din marea cadere $nde este miracolul si n ce consta% &iata este un
miracol, o taina &iata este o daruire si stap"nirea asupra !ieti este n
alta semnificatie &iata este o taina ce o primesti si n masura n care
te desc'i#i acestei taine participi la !iata &iata este sacrul n sine si
cine crede ca o poate fura sau (at)ocuri se nseala amarnic Ori*inea
!ieti este daruirea iar trairea ei este recunostinta si *estul sacru fata
de ea Taina !ieti este sufletul, dupa cum taina sufletului este
Dumne#eu Doar un corp cu sufletul sau !iu Si este o du(la medicina,
de suflet si de corp n supraunitatea sacrului dumne#eiesc
+oala este un atentat la !iata Cine ndra#neste sa se atin*a de
!iata, Si totusi noi nsine sa!"rsim ori(ilul pacat ca omor"rea !ieti
Sacroterapia este re!enirea la !iata, din *'earele morti +oala este
*'eara morti care nu tre(uie tolerata -os cu masca ori(ila a morti de
pe c'ipul n sine al !ieti Sa re!enim la sacralitatea !ieti Sa
redescoperim sanatatea si taina !ieti Noi am a)uns sa consideram
!iata un mecanism si at"t, un mecanism n care putem inter!eni dupa
pofte si situati Nu este asa
&iata este o taina sacra de lim(a) cosmic dincolo de orice
mecanism &iata nu este monolo* ci dialo* !iu n daruire si raspuns
totodata &iata este taina dialo*ului si comunicari reciproce &iata este
taina dialo*ului transcedental Ori*inea lim(a)ului este taina dialo*ului
n sine al !ieti Spiritul este !idul a(solut tocmai datorita faptului ca
are dialo*ul lim(a)ului respecti! spiritual &iata, n primul r"nd, este un
lim(a) cosmic si apoi c'imism medicamentos ener*etic .im(a)ul !ieti
este naintea celui c'imic Se confirma si stintific ca Informatia este
naintea masei fi#ice Informatia din materie este ecoul, prelun*irea
lim(a)ului sufletului - spiritului, care n ener*i de!ine ordonatorul
c'imismului fi#ic &iul este dincolo de c'imism, de ceea ce nu se !ede
n reactile c'imice Sa refu#am aceasta de*radare ori(ila n moarte si
(oala
Sa ren!iem la !iata !esnica care este esenta esentei &iata n sine
este straina de (oala - suferinta si moarte Prin aceasta carte facem
mpletirea dintre suflet si corp Cu aceasta ncercam o relatare
inte*rala a e/istentei noastre &a ru*am sa nu !a *ra(iti n aprecieri
superficiale, ncercati n mod sincer sa !edeti si n aceasta !i#iune si
daca ntr-ade!ar se do!edeste practic - !ala(ila, 0O.OSITI-O%%
Medicina, ca ori*ine, este n ordinea esentiala a e/istentei 1n
!i#iunea cosmica noi suntem du(la realitate, suflet si corp Sufletul
este dupa c'ipul lui Dumne#eu iar corpul este dupa c'ipul sufletului
nostru Noi a!em cele di!ine n ad"ncul firi noastre 0irea noastra
sanatoasa este n asemanare cu ordinea di!ina Noi, prin comparare cu
ordinea di!ina ne putem !edea n ce masura suntem sanatosi sau
(olna!i Noi suntem sanatosi doar daca ne mentinem n ordinea
fireasca ce este ntiparita prin ordinea cosmica n noi Daca iesim din
aceasta ordine fireasca cadem n (oala
+oala ne strica odinea fireasca Tre(uie sa fim li(eri n firea
noastra nu n ce!a ce este mpotri!a firi +oala este li(ertatea
mpotri!a firi noastre normale Ce li(ertate este aceasta c"nd ne face
(olna!i,% ale*erea (oli este ro(ie nu li(ertate Astfel, ori*inea
medicini este n ordinea - li(ertatea fireasca a realitati noastre,
sanatatea nsasi Ade!arata medicina este sanatatea nu (oala
+oala adau*a medicini terapia, arta de !indecare a (olilor +oala este
conflictul dintre firea noastra sanatoasa si alte firi anormale,
distru*atoare Noi find du(la realitate ca suflet si corp, nseamna ca
(oala este du(la, sufleteasca si trupeasca2 tul(urari de ordine n suflet
si tul(urari de ordine n trup - corp 1n aceasta !i#iune putem !or(i de
o medicina sacra - cosmica si de sacro-terapie
+oala este iesirea din ordinea di!ina - fireasca, ntruc"t este
ur"ta de nsasi di!initatea din noi nsine Dia!olul se face primul (olna!
mpotri!indu-se ordini di!ine +oala ncepe odata cu aceasta cadere a
creatiei din firea cereasca n firea necereasca, adica traduc"nd aceasta
metafora, (oala ncepe odata cu de!ierea entitati din firea de
di!initate 1ncepeti din acest moment sacro-terapia2 primul pas find a-
ti pro(a n ce masura esti sanatos sufleteste sau trupeste Nu-ti
ascunde (olile, oric"t ar fi de mici si de nensemnate
+oala este un 'ot prietenos ce te prinde necontenit &e#i mai
nt"i n suflet ce anormalitati au aparut Sufletul nostru 3sfera - disc -
spirit di!ina care este n fiecare entitate4 este finta noastra propriu -
#isa, ce n alta traducere nseamna iu(ire - dra*oste - daruire2 iu(irea
find constinta n sine, dra*ostea find memoria - miscarea iu(iri si
daruirea find lim(a)ul, !or(irea iu(iri &e#i de c"ta iu(ire si daruire
mai esti capa(il C"ta do#a de ura a nceput sa apara n tine, C"t
e*oism a nceput sa te stap"neasca, &e#i n ce masura ti este corpul
n comparatie cu sufletul
Corpul este prelun*irea miscarilor de suflet 3Spirit42 Iu(irea
de suflet se face n corp !ointa de minte, dra*ostea de suflet se face
n corp necesitati or*anice Noi, dupa de!ierea de la firea de di!initate
am uitat de suflet si nlocuim iu(irea constinta de suflet cu atracti
e*oiste si materiale &e#i n ce masura mai ai !ointa n cele (une Te
lasi ro(it doar de simturile or*anice, Or*anele tale functionea#a
normal, Sanatatea corpului este n sanatatea minti - simtiri si
functiunilor corpului
Sanatatea sufletului este n ordinea sacra a iu(iri dra*ostei si a
daruiri constintei de suflet $ra - dusmania - ra#(unarea p"na la
ucidere sunt nceputul (olilor de suflet Pofta - satisfactia - sa!"rsirea
placerilor patimei sunt nceputul (olilor corporale Sufletul este spirit si
du', (ucurie - seninatate - pace, iu(ire - dra*oste - daruire iar corpul
este placere - dorinte - satisfacti, dureri - suferinte - c'inuri,
!atamari Acestea sunt cele doua sacro-terapi ale medicini cosmice,
sacro-terapia de suflet si sacro-terapia de corp
1ncepeti c'iar din acest moment am(ele terapi Sacro-terapia
nseamna terapie - !indecare du(la prin suflet si prin corp Sacro-
terapia se apropie de reli*ie aparent, caci n realitate nu are nimic de-a
face cu reli*ia, oricare ar fi ea, dimpotri!a, sacro-terapia este c'iar
mpotri!a reli*iei, mpotri!a tuturor formelor lipsite de esenta
Indiferent de con!in*erile reli*ioase, toti tre(uie sa fim sinceri
cautatori ai ade!arului Sufletul nu este o in!entie - nc'ipuire, ci tot
mai mult se do!edeste o realitate incontesta(ila Deci sa ncepem cu
re-identificarea e/istentei noastre
Tre#irea constintei noastre de suflet este primul pas n sacro-
terapie De !rei o !indecare a (olilor sufletesti si trupesti, tre(uie
nceput odata pe doua lini, prin constinta de suflet si prin constinta
de corp Nu te complica cu concepti si filosofi de tot felul Porneste
direct si clar Noi suntem suflet si corp n ntrepatrundere Sufletul este
!iul nostru ade!arat, iar !iul corpului se datorea#a !iului sufletesc
Corpul si sufletul se influentea#a reciproc, (oala unuia
afect"nd pe celalalt Noi, n *eneral, uitam de suflet, credem doar
medicina corpului &rem remedi simple, medicamente, metode
mecanice Tre(uie nteles ca noi suntem un comple/ de realitate
suflet si corp Medicina ade!arata este o medicina inte*rala sufleteasca
si trupeasca Doar o parte este insuficienta si incompleta Cei ce !or o
alinare a (olilor *rele sa caute cu sinceritate aceasta medicina
inte*rala, du(la medicina
1ncepe deci cu re-identificarea propriei e/istente Nu uita sufletul
Corpul si sufletul, n ntrepatrunderea lor, sunt ntre*ul nostru !iu
Cauta sa-ti descoperi *reselile de suflet si de corp, care s-au facut
cau#e ale (olilor Da-ti seama ce important este sa deose(esti (inele
de rau, sanatatea de (oala, normalul de anormal Ca sa ai !ointa
minti tre(uie ca mai nt"i sa ai puterea constintei de suflet Cei ce
recapata puterea constintei de suflet se mputernicesc real cu !ointa
ce da 'otar"re minti corpului sa faca eforturi sustinute mpotri!a
(olilor
Re#istenta la (oli este n aceasta !ointa ad"nca a mentalului
nostru ce se traduce, totodata, faptic, ca sistem de aparare
imunolo*ic C"nd puterea interioara sla(este, (oala si face aparitia
&ointa este un medicament psi'ic de mare !aloare ce este luat n
consideratie tot mai mult &ointa nu este simpla psi'oterapie, este un
su(strat real al proceselor or*anice Astfel redescoperi n tine puterea
constintei de suflet ca sa poti a!ea apoi !ointa necesara fata de
atacurile anormale
Corpul nostru este o triada ener*etica n corespondenta
ener*etica directa cu triada sufletului Eu-l, constinta de suflet se
traduce n ener*i corp ca mental - astral Du'ul, memoria - miscarea
de suflet se traduce n ener*ie !itala, sen#iti!a, asa-#isul corp et'eric
!ital Spiritul lim(a)ului de suflet se traduce ca ener*ie n*lo(atoare
or*anica a corpului fi#ic cu functile respecti!e De fapt nu sunt doar
trei corpuri ci unul sin*ur n trei desc'ideri ener*etice deodata, e*ale,
neamestecate si ntrepatrunse

Constienti#ea#a aceasta ca sa poti de!eni o realitate inte*rala,
suflet - spirit - corp Tre(uie nteles ca noi a!em o unitate corporala n
trei directi deodata, ca mental, ca sen#atie si ca or*ane fi#ice
Di#armonia dintre acestea trei da tot felul de tul(urari at"t mentale c"t
si sen#iti!e, or*anice Esti n armonie n acestea trei,
Corpul nostru este un mecanism unitar si orice parte
influentea#a inte*ral Sacro-terapia ti !a aduce ordinea n tot corpul
ener*etic Sa ncepem sa intram n comple/ul (olilor noastre Sa nu ne
nfiore#e ci sa ne tre#easca la constinta ca tre(uie sa ne !indecam de
(olile noastre ur"te si anormale C"t este de rau sa a!em un suflet
or(, neputincios si mut si apoi tot felul de (oli datorate acestora
Suntem ("ntuiti de false constinte ce ne fac sa participam la pacate ce
anormali#ea#a propria fire
+olile de constinta ne fac inconstienti, (olile de du' ne
sla(ano*esc, (olile de lim(a) ne animali#ea#a Ne pierdem propria
identitate si din finte di!ine de!enim niste epa!e Apar n noi lim(a)e -
in!ersare - ne*ati!e at"t n suflet c"t si n corpul ener*etic din !or(ire
si traire di!ina, ne facem !or(ire si traire (olna!a, ur"ta 5ai sa ne
tre#im c"t mai a!em nca o licarire de constinta si putere de suflet
Oare nu !rei sa te !indeci de (olile care te fac un mi#era(il,
Sacro-terapia se ncepe cu aceasta readaptare de constinta
Tre(uie sa re!enim la starea noastra normala de sanatate +olna! si
mi#era(il sufleteste si trupeste cum ai !rea o !iata luminoasa si (una,
+oala !rea sa te falsifice total, sa te modifice p"na la denaturare Este
prea mult Este ca#ul sa te tre#esti Nu mai admite (oala2 *ata,
'otaraste-te sa de!i sanatos
Sa ncepem prefacerea lim(a)ului ne*ati!ist n cel sanatos si
perfect Tre(uie sa !e#i sanatatea, este rusinos sa te complaci n (oala
si de*radare Pentru noi dra*ostea de sanatate si perfectiune este
starea di!initati Sanatatea si perfectiunea nu sunt simple le*i, ci sunt
ordinea fireasca, esentiala a fintei noastre 0i li(er n ordinea
transcedentala nu n de*radare si (oala, care sunt o nselare a li(ertati
mai rea dec"t ro(ia Dia!olul, c"nd in!entea#a imperfectiunea nu o
face din li(ertate ci din anti-li(ertate, din care se naste ro(ia
imperfectiuni si a (oli
.i(ertatea find desc'idere tot n li(ertate si perfectiune, nu poate
cadea n ne*ati!i#are, doar daca se face mai nt"i uciderea li(ertati
perfecte ca anti-li(ertate Nu e/ista dec"t o sin*ura li(ertate, cu
desc'idere infinita n perfectiune Caderea n imperfectiune este
uciderea de li(ertate perfecta su( prete/tul ne*ati! al unei anti-
li(ertati, al unei li(ertati ne*ati!e Este o mare dere*lare de lim(a) sa
numesti antili(ertatea ca pe li(ertate Ne*ati!ul nu e/ista ca realitate
n sine ci doar ca para#it al perfectului de sine, ne*ati!i#"nd
perfectiunea Nu da !oie acestui para#it fantoma si du' rau sa-ti
denature#e perfectiunea si sanatatea
Nu mai admite su( nici o forma lim(a)ul ne*ati! ce este infectarea
si m(olna!irea lim(a)ului ade!arat, perfect si sanatos Micro(i sunt
lim(a)e de !iu ne*ati!i#at +oala n suflet apare prin minciuna
lim(a)ului ne*ati! Minciuna este primul micro( de suflet care
in!ersea#a perfectiunea si sanatatea aduc"nd n suflet lim(a)ul rau si
(olna! aducator de (oli 1ncepe sacro-terapia cu lupta mpotri!a
acestui micro( conta*ios care este minciuna, autopacalirea, in!ersarea
ade!arului, ascunderea lui
Minciunile lim(a)ului de suflet se fac prin informati ne*ati!e
ale informatilor - ener*ilor din corpul nostru, de unde se *enerea#a
informati (olna!e n corpul nostru, care astfel se ne*ati!ea#a si
produc (oli de tot felul Psi'anali#a a descoperit acest secret al
noci!itati minciunilor ce se acumulea#a n su(constientul nostru, de
unde *enerea#a informati (olna!e n ener*ile corpului nostru D"nd
pe fata aceste minciuni - ascun#isuri, puterea constintei de suflet
re!ine, puterea acestor (oli scade si noi simtim, real, nsanatosirea
+oala ncepe de la minciunile constintei de suflet de care se
infectea#a sufletul Orice constinta ne*ati!a este o minciuna ne*ati!a,
este o minciuna - micro( de suflet, care daca nu e descoperita la timp
produce (oli sufletesti cu prelun*iri n (oli trupesti Minciuna este
ori*inea nc'ipuiri si apoi a imperfectiuni raului De la micile minciuni
ncepe tot ce este (oala si ne*ati! 1ncepe sacro-terapia cu
descoperirea minciuni propri 1ti !ei face astfel o psi'anali#a proprie
Este o realitate serioasa aceasta infectie a minciunilor de
constinta Nu *lumi cu minciunile, nu te )uca, sunt niste micro(i cu
(oala si*ura Sa ncepem primul pas n terapia (olilor de corp Daca n
terapia de suflet se porneste de la tre#irea constintei de suflet, n
terapia de corp se porneste se la stinta ratiunilor ener*ilor
Sufletul este constinta mai mult dec"t toate ratiunile si dincolo
de ele2 pe c"nd ener*ile corpului sunt ener*i rationale, cu un anumit
scop, pe (a#a unor anumite le*i Sa nu confundam constinta de suflet
cu le*ile rationale mecanice ale ener*ilor de corp De o(icei, se
!or(este n filosofie de o minte rationala si de o materie corporala
irationala Este o mare deose(ire ntre mintea - constinta de suflet
pura si mintea mecanica rationala de ener*i corp
0ilosofia *reaca aristocratica *oleste clar materia de spirit si o
face o materie moarta Stinta do!edeste ca si materia moarta are
totusi leperfectiune n corpul nostru a aparut o lupta acer(a ntre ener*ile !i si
cele moarte Cele moarte fura continuu din ener*ile !iului si !iul
o(oseste de a n!ia ener*ile noastre
Or*anele noastre au de!enit ade!arate a(atoare de ucidere si
totodata ade!arate la(oratoare de prefacere a celor moarte n ener*i
!i fara de care or*anele ar dispare +ietul nostru corp nu mai are
odi'na #iua si noaptea 5ai sa-l a)utam c"te putin, sa-i mputinam
m"ncarile moarte pentru a-i usura munca prefaceri or*anice Noi care
suntem (olna!i tre(uie sa a)utam or*anele noastre sa nu-si consume
toata ener*ia !ie, sa-i dam m"ncare !ie ca sa le mai n!iore#e Mai
este o speranta ca or*anele noastre sa se nsanatoseasca, doar prin
cele !ii
Nu este *reu sa renuntam la o alimentatie moarta dar ni se
pare poate c'iar imposi(il, parca nu am a!ea ce m"nca Nu este
deloc complicat, este c'iar mai usor dec"t credem Ca medicina
cosmica atentionam pe toti (olna!i sa dea importanta alimentatiei !i
Tot ce este omor"t si fiert este o 'rana ne!ie, moarta 1n ca#ul unor
cri#e de (oli, opriti imediat orice m"ncare de carne ce are o cantitate
mare de ener*i moarte, aparent 'ranitoare
Ener*ile moarte sunt foarte distructi!e si to/ice .a fel, e!itati
fierturile M"ncati le*umele n stare naturala si lactatele la fel, nefierte
si nepreparate la temperaturi mari, cum ar fi (r"n#eturile speciali#ate
Medicina cosmica mer*e si mai departe la *ri)a de a nu omor nici
le*umele S-a descoperit stintific ca si plantele receptionea#a
a*resi!itatea omului si emana unde ener*etice ne*ati!e2 unde foarte
to/ice si noci!e pentru or*anismul nostru Asa ca nu rupeti (rutal
le*umele, folositi doar frun#ele mar*inale si daca !reti radacinoasele
scoteti planta ntrea*a si lasati-o 67 ore sa intre su( adormire si sa-si
neutrali#e#e radiatile ne*ati!e
Orice aliment are n el informati despre !iata si moarte $n
aliment omor"t prin fier(ere are astfel de informati de moarte ce !a
omoara si or*anismul !ostru 0ructele si semintele nu au nici o
pro(lema, ele find neutre Dupa ce se fier( capata informati de
moarte .a fel, *r"ul ncoltit nu este (un imediat dupa ncoltire
deoarece s-a tre#it la !iata si prin mestecare este omor"t De aceea,
dupa ncoltire lasati-l la o usoara reuscare sa treaca si el la adormire si
asa !a fi foarte 'ranitor astfel pe c"t este de !ital pe at"t este de noci!
prin declansarea informatilor omor"te Sacro-terapia descopera taina
!iului si anti-taina morti
Toti (olna!i tre(uie sa tina cont de aceasta 1ncercati si !eti
!edea re#ultatele2 macar c"nd !a ncolteste (oala% 1n suflet, neutrul
este constinta - eul, iu(irea transcedentala, totalitatea si unitatea
triadei de suflet, constinta - Eu, du' - finta, spirit - lim(a) Acidul este
du'ul - memoria - dra*ostea, miscarea permanenta din suflet, simtirea
transcedentala
Alcalinul este spiritul lim(a)ului, modurile de e/istenta, de
constinta, cu!intele transcedentale ale sufletului, daruirea -
re*enerarea permanenta a constintei - Eu 1n corpul nostru s-a !a#ut
ca neutrul este ener*ia informati!a, acidul - 8inul este ener*ia
!i(ratorie et'erica si alcalinul - 8an*ul este ener*ia acumulati!a a
or*anelor corporale fi#ice &e#i n ce parte esti de#ec'ili(rat, at"t n
suflet c"t si n corp
Mari ntelepti !or(esc de partea constienta a sufletului, de
partea simtitoare, poftitoare ce este du'ul sufletului si de partea
cu!"ntatoare ce este spiritul - lim(a)ul sufletului 1n (olile caderi din
perfectiune aceasta se modifica n partea inconstienta a sufletului pe
care uni o numesc irationalul2 n partea uitari, poftei, ne*ati!i#ari
du'ului sufletului si n partea uitari - necu!"ntari - ne*ati!i#ari
spiritului - lim(a)ului sufletului 1n corp la fel se modifica Ener*ile
informati!e concreti#ea#a ca ratiuni !oluti!e ener*etice ce de!in
neputincioase, fara !ointa, influent"nd puterea 3mai mare dec"t
!ointa4 a constintei suflet
Sufletul are putere - iu(ire - constinta directa, pe c"nd
ener*ile informati!e mentale au !ointa - informatie - ratiune,
traducere n ener*i corp a puteri de constinta de suflet si !ointa -
ratiune mintea de ener*i de corp, de sisteme neutre cum #icem noi
Medicina cosmica are lim(a)ul sau specific, datorita !i#iuni sale
cosmice specifice Apoi ener*ile !i(ratori sen#iti!e se modifica din
!i(rati normale trec"nd n cele anormale, de unde sen#iti!ul nostru
corporal e/a*erat sau sla(it, patimas sau per!ertit p"na la e/trem Si
ener*ile acumulati!e se modifica, ori acumul"ndu-se prea mult ori
de*rad"ndu-se p"na la sla(ire or*anica
Sacro-terapia tre(uie sa tina cont de tot acest comple/ at"t
sufletesc c"t si ener*etic corporal &e#i sa iei masuri de ur*enta p"na
nu se n!ec'este (oala de care suferi% Sa ne re-identificam propria
noastra realitate Noi suntem unitate n du(la desc'idere ca suflet si
corp ener*i
Medicina cosmica controlea#a toate aceste ener*i Tre(uie sa le
controlati si !oi C'iar daca la nceput poate nu le ntele*eti
pro!enienta si calitatea ntele*eti le*atura dintre ener*i si suflet,
dintre planurile spirituale si cele ener*etice corporale, realitatea unei
terapi prin ener*ia cosmica di!ina nu pare doar o psi'oterapie ci o
ade!arata terapie de modalitate di!ina Asa, cei (olna!i, nu refu#ati o
astfel de terapie, c'iar cautati-o si !eti (eneficia de re#ultatele dorite
Sa nu lasam ener*ile corpului nostru sa se departe#e prea mult de !iul
sufletului nostru
Necesitatile - c'imismul nostru corporal sa nu ne nstraine#e
prea mult de constinta transcedentala de suflet Noi stim ca putem
a!ea ratiuni ce sunt n contradictie cu ade!arata constinta de suflet
0eriti-!a de aceste ratiuni ce sunt contrare constintei de suflet, ca se
fac dere*lari functionale n ener*ile corpului !ostru Ca sacro-terapie
tre(uie sa punem (a#a pe redescoperirea si rememorarea constintei
!iului de suflet, care sa re!itali#e#e ener*ile corpului nostru
+iolo*icul nostru depinde de constinta trea#a a !iului din sufletul
nostru Noi, cei (olna!i, tre(uie sa pricepem aceasta de !rem sa
o(tinem o alinare n !indecarea (olilor noastre Sa ne re!itali#am
sufletul prin n!ierea constintei tot mai mult n suflet, ca sa (eneficiem
de re!itali#are ener*etica Sufletul prin aceasta se constienti#ea#a, si
rememorea#a lim(a)ul de suflet si astfel da impulsuri de rememorari si
n ener*ile corpului (olna!
+oala este o memorie ener*etica uitata sau ne*ati!i#ata
Rememorarea ar'etipala 3constienti#area4 !a aduce nsanatosirea Sa
ne o(isnuim sa *"ndim si n lo*ica trinitara Ne !a a)uta sa ne
descoperim, sa ne redescoperim proprile realitati si mai ales ori*inea
de (a#a a sanatati noastre, ca rememorare si reordonare a ec'ili(rului
pierdut prin (oala &iata este comunicare - !or(ire - dialo*
$nitatea acestui dialo* este (oala si suferinta Asa sa
redescoperim lo*ica sanatati si anti - lo*ica (oli ca sa stim cum sa
re!enim la sanatate Noi nu facem aici simpla filosofie ci descoperire
pentru realitatea !ieti ren!iata din ntunericul (oli si morti 1n suflet
noi a!em moduri de constinta si n corp a!em calitati - nsusiri de
moduri de constinta sufleteasca prelun*ite n ener*i
Sa nu confundam calitatile de corp cu modurile de du' ale
sufletului2 calitatile sunt ener*i iar modurile de constinta sunt lim(a)
pur spiritual dar tot asa de real ca si ener*ile corpului Sa rede!enim
constienti de du(la noastra realitate, ca suflet real si ca trup prelun*ire
de suflet Corpul nu este ce!a strain de suflet, este prelun*irea n
ener*i ale miscari reale de suflet
1n masura n care sufletul nostru este !iu miscator a!em un corp
ener*etic !iu si sanatos +oala aduce despartirea corpului de suflet,
lipsa de le*atura dintre !iul sufletului si !iata corpului Sa nu uitam
prea mult de suflet ca se sla(ano*este cu ade!arat si !iata corpului
Cu c"t suntem mai n le*atura cu sufletul cu at"t traim mai intens cu
sufletul, cu at"t !om a!ea n corp mai multa !i*oare de !iata
sanatoasa
Puterea de !iata a sufletului este, la r"ndul ei, n !iul di!initati
Cu c"t sufletul nostru este mai aproape de di!initate, cu at"t !a fi mai
!iu si !a !itali#a totodata si corpul nostru 1n medicina cosmica se
pune (a#a pe !iul - uni!ersal - total, doar n acesta find o ade!arata si
trainica sanatate 0iecare dintre noi este un 0I$ al di!initati Stind
astfel, ca noi, ca suflet, suntem 0II ai lui Dumne#eu, stim ca a!em
perfectiunea si sanatatea ade!arata n noi, c'iar daca unele (oli se
adau*a acesteia Sa nu ne speriem de (olile noastre, caci a!em n
sufletul nostru puteri di!ine ca sa !indecam aceste (oli Sa ne luam n
serios !iata Sa constienti#am ca suntem 0II ai lui Dumne#eu cu
menirea sacra de a-i a)uta pe alti
Di!initatea nu iu(este doar pe ea nsasi, nu !rea sa traiasca doar
ea, daruieste !iata ntre*i creati 3manifestari4 Esenta !ieti nu este
e*oismul ci desc'iderea - iu(irea totala Sa ne repersonali#am cu
puterea iu(iri di!initati si sa ne ren!iem iu(irea fata de apropiati
nostri pe care dorim sa-i rensanatosim Repetati #ilnic si de mai multe
ori pe #i printr-o fra#a pe care o construiti sin*uri, constienti#area
constintei de suflet, de corp precum si recunoasterea realitati tale
di!ine ca find perfect sanatos Ia acest medicament #ilnic si !ei simti
real efectul !indecator
Aceasta nu este simpla psi'oterapie ci este o reala terapie ce este
la (a#a n esenta fintei noastre Rememor"nd si reconstienti#"nd
lim(a)ul fintei noastre, reordonam toate functile or*anice Sa
ncercam sa introducem lim(a)ul sanatos n or*anele noastre2 prin
m"ncare !ie si neomor"ta, prin reordonarea unor functi or*anice
normale nelas"ndu-le n patimi si desfr"u Desfr"ul este cea mai
ne*ati!a rasturnare a lim(a)ului sanatati
M"ncarea moarta si alcoolul fac parte din desfr"ul ener*etic ce
produce ruperi de lim(a) functional n or*anele noastre Sufletul prin
neconstienti#area propriei di!initati se sinucide la fel ca si corpul prin
desfr"u care face acelasi lucru Noi nu murim imediat, sufletul nu
poate muri dar n sc'im( ne putem m(olna!i si putem suferi c'inuri
amarnice Sa nu mai socotim corpul nostru strain si contrar sufletului
nostru
Corpul nostru este un comple/ ener*etic ca o prelun*ire a
comple/elor miscari ale sufletului nostru Materia ener*etica a corpului
nostru este o triener*ie n sine pe care uni o !ad ca pe trei corpuri
unele n altele De fapt nu sunt trei corpuri ci unul sin*ur cu trei ener*i
deodata datorita acestei ener*i find posi(il corpul Ener*ile s-au
!a#ut, sunt emanati din miscarile sufletului ce miraculos produc
ener*i care nu se consuma
Triener*ia corpului nostru este9 ener*ia mental - informati!a,
ener*ia !i(ratorie !itala, ener*ia acumulatoare fi#ica materiala Aceste
triener*i tre(uiesc sa fie trei deodata, altfel corpul nostru se distru*e,
se m(olna!este Ener*ia informati!a produce n corp creierul si tot
sistemul ner!os Ener*ia !itala produce s"n*ele si madu!a oaselor
Ener*ia acumulati!a produce oasele si carnea or*anelor, partea fi#ica
Si acestea sunt corespondente cu triada de suflet9 creierul find n
le*atura cu constinta de suflet, s"n*ele cu du'ul, memoria spirituala
cu suflet si carnea or*anelor find n le*atura cu lim(a)ul spiritual de
suflet care se traduce n miscari de simturi carne - or*ane
Orice dere*lare de simturi or*anice influentea#a si lim(a)ul ad"nc
de suflet si orice dere*lare de lim(a) direct de suflet de#ordonea#a
functile or*anice Asa ca fiti atenti caci orice pacat facut cu sufletul
raneste corpul si orice pacat facut cu corpul raneste raneste - lo!este
- murdareste sufletul Ca sacro-terapie se are n !edere permanenta
concomitenta suflet - corp ce niciodata nu sunt straini ci n dialo*
permanent, dar fiecare n lim(a)ul sau specific Nu !rem sa ne repetam
dorim nsa specificari uneori prea insistente &rem sa !a o(isnuiti cu o
pri!ire de ansam(lu a realitati, a!"nd ntotdeauna ntre*ul nu doar
parti disparate si fara memoria ntre*ului
Noi suntem un ntre* de suflet si corp si orice a(atere este
distru*ere de inte*ralitate Tre(uie nteles ca realitatea uni!ersala este
sufletul si apoi corpul ener*etic Dupa caderea noastra din perfectiune
nu ne mai !edem sufletul si asa ne credem n primul r"nd corp care ar
a!ea, e!entual, si un suflet unde!a dar nu care ar a!ea un suflet
principal sau cu ade!arat Medicina cosmica, reconstienti#area si
rememorarea sufletului este (a#a ntre*i medicini Stinta !rea sa fac
din materie o su(stanta n sine, sta(ila si n dependenta de spirit
C'iar daca este si spirit, trea(a lui, dar materia sa fie aparte de spirit
si li(era Aici este toata drama noastra
Materia despartita si independenta de spirit se contraria#a,
se ra#(oieste ne(una n sine p"na la autodistru*ere Materia se
do!edeste incapa(ila de a e/ista prin sine nsasi cu toate eforturile de
construire a unei constinte de sine de materie, a unei inteli*ente
artificiale &isul ro(otilor care sa nlocuiasca spiritul n sine este doar
un !is de nlocuire totala a spiritului cu materia
Materia nu este o su(stanta n sine, ea este o emanatie
permanenta din miscarile spiritului si se introduce dupa o lun*a
prelun*ire iarasi n spirit &esnica rentoarcere a materiei este le*ea
fundamentala a ei Materia ener*ie este memoria ener*etica de
miscare de spirit care se pierde daca sta prea mult despartita de
constinta de spirit ce *enerea#a memorile ener*etice Asa este ne!oie
de o !esnica rememorare a materiei din ar'etipurile miscarilor de spirit
dincolo de materie De aici !a*ile memori filosofice, materia
confundata cu nsasi creatia 3manifestarea4 tre(uie ea nsasi sa se
a(soar(a n sufletul - spiritul a(solut din care apoi sa reiasa renoita
De aici asa #isele sf"rsituri ciclice ale lumi, ca re*enerari de lume
Ca realitate n sine este un ade!ar, dar nu n semnificatia caderi
din perfectiune, a morti lumi ca sa ren!ie .umea confundata cu
materia si corpul nu ar tre(ui sa moara n aceasta rentoarcere si
renoire din spiritul din care a iesit ci sa se odi'neasca si sa se
rememore#e pe sine din ar'etipurile spiritului Noi, n mod normal,
a!em somnul, care este miniatura rentoarceri ener*ilor n corp n
du'ul sufletului ca rememorare - renoire de ener*i De aceea fara
somn murim Dar somnul dupa caderea din perfectiune este
inconstient, nemaia!"nd !ederea de suflet 1n somn !ederea de minte
corp se a(soar(e n miscarile de du' - suflet care find oar(e de!enim
inconstienti dar nu murim Aici sa ntele*em fenomenul
1n starea perfecta era de asemeni somn - odi'na dar nu
inconstient, sufletul !a#"ndu-se pe sine permanent c'iar daca mintea
corpului se a(sor(ea n du'ul sufletului si nu mai era 1n somn, n
primul r"nd, mintea - constinta noastra inte*rala se rentoarce n
miscarile noastre ad"nci ale du'ului de suflet unde se a(soar(e si si
rememorea#a miscarile de suflet ca sa ai(a n continuare informatile
de miscare fara de care ener*ile corpului nu sunt posi(ile
:ilnic mintea corpului tre(uie sa citeasca din nou cartea
sufletului altfel ea uita multe miscari normale, uitare ce aduce
de#ordine - (oala - distru*ere 1ntele*eti dar ca materia corpului nu
este o materie ade!arata 3su(stanta ade!arata4 ci o semisu(stanta ce
se emana din miscarile ade!aratei su(stante care este doar su(stanta
spirituala fintiala permanenta si nu relati!a Stinta !rea sa faca din
materie o su(stanta n sine dar ea nu este dec"t o semi-su(stanta,
prelun*ire ener*etica de miscare ade!arata a su(stantei spirituale Ca
realitate n sine, nu e/ista materie li(era, ci doar materie n corpuri
Materia li(era este efectul caderi din perfectiune c"nd se
far"mitea#a corpurile, de unde noci!itatea materiei li(ere anor*anice
Tot ce este anor*anic este to/ina - otra!a pentru sanatatea !oastra si
radiatie distru*atoare pentru sanatatea !oastra spirituala Aici este
temeiul medicini cosmice, ca terapie de medicamente or*anice !i si
nu de materi moarte anor*anice care par (une dar distru* pe alte
#ece parti
Noi m"ncam m"ncaruri moarte si fierte anor*anice si a!em
impresia ca ne 'ranesc dar ne into/ica mereu cu re#iduuri pe care
or*anismul nostru nu reuseste sa le faca din nou or*anice - !i Si ne
mai miram ca suntem (olna!i sau ca murim Asemenea, n (oli, c"nd
or*anele sla(ite nu se mai pot reface, tre(uie e!itate m"ncarurile
anor*anice care (loc'ea#a si mai mult or*anele (olna!e 1ntele*eti% Si
doar asa !eti rede!eni sanatosi% Noi, ca medicina cosmica, ne ad"ncim
n fondul realitati pe (a#a constintei de sine pentru alinarea si
rememorarea ade!arului
Asa si n (oli, c"nd or*anele, prin reconstienti#area de suflet, se
nsanatosesc E aceasta (a#a2 noi facem o pri!ire de ansam(lu ca
descoperire a realitati noastre, ca re!enire la sanatatea n sine,
sanatate maltratata de pacatele noastre si ori(ile (oli de care mai apoi
sa ne nfricosam
Ceea ce tre(uie sa stim noi n medicina cosmica este faptul real al
ntrepatrunderi ener*iei cosmice Sa #icem ca noi suntem un
microscop, a!em ntre* cosmosul n miniatura n corpul nostru Si real,
suntem le*atura ener*etica cu toate ener*ile cosmice Noi, concret,
#icem ca facem sc'im(uri ener*etice cosmice prin asa numita 'rana
ener*etica Real, nsa ne 'ranim din lumina cosmica n*ereasca, ne
'ranim din materia naturi si ne 'ranim din ener*ia mentala
omeneasca Si peste acestea trei este 'rana spirituala Toate
deran)amentele din acest comple/ de 'ranire ener*etica uni!ersala
aduce (oli si afectiuni anormale
Tre(uie sa cunoastem c"t de c"t acest comple/ ca sa putem
inter!eni n ca#urile respecti!e, cu reordonarea De aici se spune de o
confi*uratie ar'etipala metafi#ica cu fi#iolo*ia sa tot n semnificatia
metafi#ica De e/emplu, oasele - sc'eletul sunt ase#ate pe ar'etipul
ener*etic di!in +olile de oase sunt (oli de lipsa a ener*ilor di!ine Prin
oase circula n mod deose(it ener*ia 'arica di!ina Ea intra prin
respiratie9 nas - plam"n - s"n*e - oase
Noi respiram #isul o/i*en dar n fond respiratia este arta pentru
ener*ia 'arica di!ina fara de care am muri imediat Respiram ntr-
ade!ar si o/i*en dar el este atomul de natura prin care se lea*a natura
cu 'arul di!in 3ener*ia cosmica4 la r"ndul ei Noi facem sc'im(uri -
circuite ener*etice ntrepatrunse deodata, cosmice Astfel ener*ia
'arica - cosmica - di!ina o inspiram prin nas - plam"ni - inima si
mer*e p"na la oase unde se depune
Oasele sunt odi'na ener*etica 'arica n corpul nostru Cei cu
pacate *rele ce atin* direct 'arul 3ener*ia cosmica4 fac (oli *ra!e de
oase Prin sistemul de oase noi facem le*atura cu ener*ile n*eresti,
#ise mentalul cosmic Se spune ca aceasta ener*ie mentala cosmica
intra prin !"rful capului, co(oara prin coloana !erte(rala p"na la toti
ner!i corpului unindu-se astfel cu mentalul nostru Aceasta ar fi
respiratia cosmica Apoi mai este respiratia naturi prin p"ntec, n locul
din dreptul (uricului
Stinta descopera si ea ca n #ona p"ntecului se face un sc'im(
ener*etic de mare importanta cu natura, fara de care am muri Daca
se asea#a o placa de plum( pe p"ntece si se tine mult or*anismul se
m(olna!este *ra!, p"na la moarte, plum(ul oprind ener*ile naturi sa
intre n corpul nostru Tre(uie mentionat faptul ca toate aceste ener*i
ce se mpletesc, se nt"lnesc toate ntr-un loc de unire inte*rala, n
locul inimi Dupa caderea din perfectiune cele trei cate*ori de ener*i
refu#a sa se mai nt"lneasca n locul inimi si fiecare si face un propriu
centru de actiune independenta si c'iar dusmanoasa fata de celelalte
Asa, n p"ntece se face un centru propriu, un centru e/a*erat de
m"ncare
Apoi n cap, un centru central - frontal de asa #isa *"ndire oculta,
de unde intelectualismul rece, stap"nitor Apoi un alt centru inferior ca
se/, ntre p"ntece si cap, care su*e ener*ia p"ntecului si totodata su*e
si ener*ia ner!oasa a capului prin coloana !erte(rala Asa #isul centru
al inimi a ramas *ol, c"nd n fond aici ar tre(ui sa se nt"lneasca toate
ener*ile, ca prin s"n*e sa se trimita la or*ane si ele iar prin s"n*e sa
re!ina la inima si din inima sa faca le*aturile cosmice inte*rale
De aici, metoda fundamentala a medicini cosmice de a resta(ili
centrul inimi ca centru ade!arat al fintei noastre uitat dupa caderea
din perfectiune Centrul inimi este centrul ade!arat unde se nt"lnesc
toate ener*ile de sus p"na )os Nu uitati si Re!eniti n centrul inimi si
!a !eti lumina, !a !eti lumina si !eti fi apoi c'iar .umina Re!eniti
inimi, caci inima este casa !oastra2 re!eniti la di!initate caci
di!initatea este casa !oastra

INTROD$CERE 1N CA.ATORII ASTRA.E
Cei care au a)uns sa ai(a n m"na aceasta (rosura nu sunt niste
entitati oarecare 1ti !ei da seama de aceste lucruri parcur*"nd si
traind ade!arurile pe care aceasta (rosura le pune, le repune, mai (ine
#is, n circulatie
Cum nu oricine este un ade!arat metafi#ician si cum nu orice
metafi#ician are n posesie cartea pe care tu o ti acum n m"ini, nu
mai este necesara o introducere ca si pentru cei ncepatori Tu cunosti
acum c"t de c"t metafi#ica si esti stap"n pe tine nsuti Cunosti foarte
(ine puterea *"ndului si a formei *"nd, cunosti la fel de (ine puterea
ima*inatiei, precum si puterea meditatiei si a ru*aciuni
Astfel, ne !a fi usor sa aruncam o pri!ire consolidanta asupra a
ceea ce ai constienti#at p"na acum Pro(lema asa - #is capitala pentru
orice metafi#ician este iesirea n astral sau calatorile astrale Aceasta
nu este o pro(lema propriu #isa, nsa de!ine o piedica de netrecut
pentru cei care nca nu si-au eliminat total pre)udecatile, fricile,
autocondamnarea de sine nsusi, etc

Sa ncepem prin a ne reaminti despre puterea formei *"nd Stiti ca
totul este spirit, uni!ersul este mental Noi suntem o sfera a Spiritului
Infinit, Ener*ia Cosmica 3Dumne#eu4 si a!em totalitatea capacitatilor
di!ine Noi suntem Spirit nsa pentru a ne putea manifesta pe deplin n
planul fi#ic ne-am m(racat 3ncarnat4 n ceea ce noi numim corp fi#ic,
corp carnal Culmea e ca foarte multi nu-si mai amintesc de acest
lucru (a c'iar nu !or sa-si aminteasca Stim deci ca *"ndul pe care noi
l emitem are o putere e/traordinar de mare 0orma *"nd, *"ndul,
repre#inta o clipa a spiritului, repre#inta o emisie a mentalului nostru
constient ;"ndul este, deci, o emisie a constientului, are culoare,
forma si inteli*enta proprie, precum si o forta ener*etica imens de
mare

O alta c'eie a metafi#ici, este ima*inatia Ea este temelia
creatiei, a e!olutiei si a materiali#ari Ima*inatia este o scena sau o
!i#iune pe care o !i#uali#e#i mental Ea poate fi statica sau dinamica
respecti! scena sau ima*inea !i#uali#ata mental poate fi statica 3lipsita
de miscare4 sau poate fi dinamica 3e!oluti!a4 nsiruind doua sau mai
multe episoade ale !i#uali#ari mentale
Importanta n metafi#ica este si ru*aciunea, nu cea clasica
3reli*ioasa4 ci ru*aciunea metafi#ica Aceasta are trei ni!ele9 forma
*"nd, formula mentala si ru*aciunea ima*inati!a
Toate sunt importante pentru un metafi#ician ade!arat nsa aceste
elemente enuntate mai sus sunt de o importanta fundamentala Sa
!edem acum ce se ntele*e de o(icei prin calatorie astrala sau prin
iesire n astral

Desi aceste doua e/presi par asemanatoare, ntre iesirea n astral
si calatoria n astral este totusi o diferenta esentiala De fapt, nsisi
termeni folositi pentru a desemna acest lucru sunt destul de
e/plicati!i Iesirea n astral se face, de cele mai multe ori, nt"mplator
sau accidental, ori n cel mai (un ca#, inconstient2 pe c"nd calatoria n
astral nu se poate face dec"t constient, stap"n pe tine nsuti si total
constient de ceea ce faci si, de asemenea, constient de tine nsuti si de
capacitatile tale di!ine
ASTRA.$.
0oarte multi !or(esc de iesiri sau calatori n astral fara ca macar
sa stie ce este astralul sau ce se ntele*e prin termenul astral Planul
sau starea astrala este, n acelasi timp, o stare de constienta si un
ni!el e!oluti! mental si spiritual Astralul este o stare, un strat, un
ni!el ener*etic de !i(ratie medie situat si format la ntrepatrunderea
planului fi#ic cu cel mental Aceasta, din punct de !edere macrocosmic

Din punct de !edere microcosmic 3intrauman4 prin astral se
ntele*e un corp, corpul astral si o stare de constienta si de constinta
Corpul nostru astral se afla si s-a format prin ntrepatrunderea corpului
fi#ic cu cel mental Corpul astral este, deci, n acelasi timp, o stare de
constinta dar si un n!elis al corpului mental precum si su(stratul
corpului fi#ic cu care este m(racat, ncarnat
.a ni!el macrocosmic astralul este o stare, un strat !i(rational n
care fintea#a o infinitate de entitati si n care au acces si entitatile din
starile superioare9 mental si spiritual, precum si din starile inferioare9
planul fi#ic Deci si noi cei din planul fi#ic a!em acces n planul astral
Pentru accesul n planul astral nu e/ista nici o restrictie pentru
nimeni, oricine poate face acest lucru 1nsa pentru acest lucru - pentru
a intra n astral - este ne!oie de o mare c'eltuiala ener*etica Astfel
ca, desi fiecare dintre noi poate si are acces pentru a intra n planul
astral nu oricine reuseste acest lucru A!em ne!oie de o mare putere
ener*etica pentru a face aceasta minunata calatorie Nu este !or(a de
o forma de ener*ie pam"nteana ci este !or(a doar de ener*ia
spirituala si mentala a fiecarui om n parte
Ar tre(ui ca fiecare om sa ai(a o putere infinita n ce pri!este
ener*ile mentale si spirituale caci n fiecare om di!initatea este
pre#enta n toata puterea si splendoarea sa Potential !or(ind, orice
om are puterea di!initati, puteri infinite, nsa, practic !or(ind, aceasta
putere di!ina o au doar cei care sunt constienti de acest lucru, cei care
sunt perfecti constienti de ei nsisi, ca omul este un Dumne#eu
ncarnat n planul fi#ic, toti cei care sunt con!insi de acest lucru Si
foarte putini sunt cei care au atins acest ni!el e!oluti!
Caci ma)oritatea entitatilor si risipesc ener*ia prin comportamente
*resite, prin alimentatia denaturata pe care o folosesc, prin
(ul!ersarea mentala la care sunt supusi si la care se supun sin*uri,
prin cu!intele si prin formele *"nd pe care le emit si le receptionea#a
fara sa fie stap"ni pe ele si fara sa le controle#e n cea mai mica
masura Iata deci cum si risipeste omul ener*ia Cum, nsa, foarte
multe entitati nu sunt constiente sau nu si-au tre#it capacitatile di!ine
infinite pe care le au, nu au nici macar ce sa risipeasca astfel ca,
nea!"nd ce risipi ener*etic, ei si risipesc corpul fi#ic, adica si-l distru*,
la propriu
Pro(lema propriu - #isa nu apare si nu se refera la ceea ce
ntele*em fiecare prin iesire sau calatorie n astral ci apare la modul
C$M sa calatorim sau macar sa iesim n astral
1nainte de a !a su*era c"te!a metode de calatorie n astral este
ne!oie sa cunoastem c"te ce!a despre planul astral sau lumea cealalta
asa cum o numesc uni Planul sau starea de !i(ratie astrala este, asa
cum am mai spus, formata si situata la ntrepatrunderea planului
mental cu planul fi#ic &i(ratia sa este medie iar ca ni!el ener*etic are
doua stari9 astralul inferior si astralul superior
1ntre*ul plan astral este structurat si or*ani#at, pe l"n*a starile
superioara si inferioara, n mai multe su(stari ener*etice Astfel,
astralul superior este or*ani#at n noua stari ener*etice, !i(rationale,
numite astfel9 stratul I, stratul II, stratul III, stratul I& - aceste prime
patru straturi mai sunt numite si straturile primare ale planului astral -
stratul &, stratul &I, stratul &II, stratul &III si stratul I< - aceste
straturi mai sunt numite straturile superioare ale astralului Astralul
inferior are trei straturi !i(rationale de )oasa si foarte )oasa frec!enta

.a ntrepatrunderea astralului superior cu astralul inferior e/ista un
strat comun numit stratul ratacirilor, adica stratul entitatilor care nu
sunt nici n astralul superior, nici n astralul inferior, care, prin
acumularile lor ener*etice nu au a!ut acces n straturile astralului
superior dar nu au ca#ut nici n straturile astralului inferior 1ntre
aceste straturi nu e/ista *ranite sau (ariere asa cum ne-am astepta
noi sa fie, ci este !or(a doar de !i(ratie, de sc'im(are de !i(ratie, de
sc'im(are de frec!enta
Nici nu este ne!oie de pa#a pentru ca entitatile ne*re din straturile
inferioare ale astralului inferior sa nu poata patrunde n astralul
superior caci n straturile planului astral se intra doar prin re#onanta,
doar prin *radul ener*iei acumulate Astfel, ca dupa ce moare, fiecare
intra n stratul pentru care a acumulat ener*ia 3faptele4 necesara Si
nici o entitate situata n straturi mai )oase nu poate sa intre n
straturile mai nalte, nici macar un ni!el, cu un *rad 1n sc'im(,
entitatile din straturile superioare pot calatori n straturile inferioare
dar !i(ratia )oasa a acestora nu le face calatoria prea placuta
0iecare strat este locuit de entitati corespun#atoare din punct de
!edere ener*etic, ni!elului respecti! de !i(ratie, de ener*ie Asa nc"t,
fiecare strat este o lume, un ni!el e/istential
Daca ati nteles (ine cele e/puse mai sus puteti trece la
constienti#area metodelor de calatorie n astral pe care !i le su*erea#a
aceasta carte Tre(uie sa recunoasteti ca, desi ati citit foarte multe
carti metafi#ice, de astrolo*ie, aproape niciunde n-ati *asit ceea ce !a
interesa9 moduri si te'nici de intrare n planul astral Acum, ca a!eti n
m"ini o asemenea realitate a!eti *ri)a ca sa nu irositi sansa care !-a
fost oferita
Moto-ul9 1n tot ceea ce faci, raportea#a-te doar la tine nsuti !-a
spus, pro(a(il, ca pentru a reusi oriunde si oric"nd, precum si n
calatorile astrale, nu tre(uie sa te lasi influentat de ceea ce spun sau
fac ceilalti, nu tre(uie sa te lasi influentat de pre)udecati, de frici, de
formele *"nd care ncearca sa te descura)e#e sau sa te influente#e n
asa fel nc"t sa nu reali#e#i nimic din ceea ce !ise#i, din ceea ce ti-ai
dori Asadar, n tot ceea ce faci, raportea#a-te doar la tine nsuti

Sa nu credeti ca n astral e/ista ce!a static, dimpotri!a, totul este
n miscare, totul este dinamic, nimic nu sta Acest lucru face calatoria
n astral putin mai dificila Poate din acest moti! unora li se pare
aproape imposi(il sa faca o calatorie n astral Depinde de fiecare
dintre noi daca !om reusi sau nu sa reali#am ceea ce alti n-au
ndra#nit macar sa !ise#e, ceea ce la urec'ea omului nu s-a au#it, ceea
ce oc'iul omului n-a !a#ut si ceea ce la inima omului nu s-a suit
1nainte de a trece la e/punerea primei metode de calatorie n
astral este necesar sa ne reamintim ca formele *"nd nu au numai
inteli*enta proprie dar ele sunt nemuritoare si si pastrea#a esenta la
infinit Asupra lor nu poate inter!eni dec"t tot omul dar nu pentru a le
distru*e caci nu este posi(il asa ce!a ci pentru a le transmuta n forme
*"nd mai superioare sau mai inferioare, ca !i(ratie
0iecare forma *"nd se pastrea#a n asa - numita Memorie Cosmica
3Documentul A=as'ic4 astfel ca, orice *"ndeste, doreste sau si
ima*inea#a un om, precum tot ceea ce el a facut si face, se pastrea#a,
totalmente, n Documentul A=as'ic Pastrarea se face at"t !i#ual - su(
forma de ima*ini - , auditi! - su( forma de !i(rati sonore - , c"t si
esential - su( forma de forma *"nd C"nd !a amintiti ce!a, o
nt"mplare, o stare de spirit, un lucru placut sau mai putin placut sa
stiti ca ati luat aceasta amintire din Documentul A=as'ic
Iar cum acesta si are sediul n straturile superioare ale astralului,
folosindu-!a de el intrati automat n astral 0ac"nd deci apel la amintiri
intrati la modul cel mai simplu n astral &edeti dar si !oi, c"t este de
simplu% Nu se poate !or(i de o iesire n astral caci, mult mai corect, se
poate spune intrare n astral, caci nu este !or(a de ce!a spectaculos,
cu tunete si ful*ere, ci este !or(a despre un lucru deose(it de simplu,
de firesc De altfel, !eti constata si sin*uri acest lucru

Cea mai simpla metoda pentru a calatori n astral
este METODA AMINTIRI.OR
Pentru orice metoda de iesire n astral sunt necesare urmatoarele
lucruri9 o camera linistita unde sa nu fiti deran)at de nimeni, un fotoliu
n care sa stati c"t mai rela/at posi(il, camera sa fie n semintuneric
E!entual puteti pune o mu#ica lenta, care nu este neaparat o(li*atorie
O(li*atori sunt linistea, rela/area, semintunericul si, tot o(li*atoriu,
este sa a!eti oc'i nc'isi, dar nu fortat, nc'isi normal, ca si cum ati
dormi De asemenea, nu este (ine sa po!estiti altora ca ati calatorit n
astral sau ca !reti sa calatoriti, caci prin nencredere sau in!idie, ura
sau forme *"nd emise catre !oi se poate sa fiti mpiedicati n ceea ce
!-ati propus
Sa re!enim la metoda amintirilor Este cea mai simpla si cea mai
folosita metoda de calatorie n astral Rela/ati-!a conform celor aratate
mai sus si, cu oc'i nc'isi, amintiti-!a o scena sau o traire din !iata, o
nt"mplare sau un e!eniment trecut &i#uali#ati-l ca si cum l-ati a!ea n
fata oc'ilor, la doi metri distanta pe un ecran foarte mare 3de cinci pe
cinci metri4 Este prefera(il sa !a amintiti o scena mai lun*a, care sa
dure#e cel putin o )umatate de ora Traiti fiecare sen#atie, fiecare
emotie a celor !i#uali#ate
O(ser!ati toate culorile, toate sunetele, persoanele care au fost
atunci pre#ente, !i#uali#ati 'ainele cu care ati fost atunci m(racati,
ceea ce ati !or(it, *"ndit si simtit atunci Ceea ce !a amintiti, scenele
si ima*inile respecti!e le luati din Documentul A=as'ic, din astral,
astfel ca a!eti acces n astral si, n acelasi timp, reali#ati si o calatorie
n trecut
Eficienta acestei metode consta n faptul ca puteti !i#uali#a nu
doar ceea ce ati trait n trecut ci si ceea ce !eti trai n !itor Desi*ur,
la !i#uali#area !itorului a!eti ne!oie de mai multa e/perienta caci
ima*inile sunt foarte su(tile si daca nu a!eti un nalt *rad si putere
ener*etica riscati sa nu le o(ser!ati &edeti deci ca nu este
e/traordinar de *reu Se pot spune multe despre aceasta metoda nsa,
cel mai (ine este sa o descoperiti !oi sin*uri prin e/perienta proprie

METODA 0ORMEI ;>ND

0olosind o formula *"nd, pe care !-o ale*eti sin*ur, concentr"ndu-
!a asupra ei, puteti intra n astral si puteti c'iar sa calatoriti sau sa
o(tineti orice informatie doriti Este necesara aceeasi po#itie rela/anta,
oc'i nc'isi, o camera n semintuneric 0orma *"nd prin care ati intrat
si cu care calatoriti n astral tre(uie sa !-o ale*eti si s-o construiti
sin*uri A!anta)ul acestei metode este ca puteti o(tine informati
asupra e!enimentelor sau trairilor anterioare precum si informati
despre alte entitati Ele !a !or !eni n minte su( forma de *"nduri,
intuiti si c'iar ima*ini

METODA IMA;INATIEI

Alaturi de metoda amintirilor, metoda ima*inatiei este cea mai
folosita metoda de catre cei care fac, o(isnuit, calatori n astral
Necesita aceleasi conditi *enerale de rela/are, o camera linistita, oc'i
nc'isi si, daca simtiti ne!oia, putina mu#ica Iata cum procedati9 st"nd
rela/ati, cu oc'i nc'isi, ntr-un fotoliu, !a sta(iliti mental, n mod clar,
locul sau #ona unde !reti sa faceti calatoria astrala 3planeta, stratul
sau #ona pam"ntului n care !reti sa calatoriti4
Ima*inati-!a apoi cum parcur*eti drumul p"na la locul dorit,
ima*inati-!a ca traiti intens nt"lnirea cu locul sau #ona dorita si apoi
lasati ima*inatia li(era sa !a arate si sa !a redea #ona din astral pe
care a-ti dorit sa o !i#itati A!eti *ri)a sa nu influentati n nici un fel
ima*inatia, dupa ce ati lasat-o li(era, caci daca emiteti n acest timp
cea mai mica influenta, riscati sa calatoriti n proprile forme *"nd si n
proprile ilu#i, nicidecum n astral

Aceasta metoda este des folosita de cei care au capacitatea de a
materiali#a Daca !reti si !oi sa materiali#ati ce!a sau macar sa
o(tineti ce!a foarte usor reusiti folosind ima*inatia Drumul este
simplu9 ima*inati-!a si traiti n astral ca si cum ati fi reali#at ntocmai
ceea ce !-ati dorit Pentru ca n planul fi#ic sa reusiti sa a!eti ce!a,
tre(uie ca mai nt"i sa reusiti si sa a!eti acel lucru n astral Doar n
acest fel !eti reusi tot ceea ce !reti sa o(tineti n !iata9 sanatate,
(o*atie, fericire Ima*inati-!a si traiti n astral starea de a fi sanatosi,
fericiti, (o*ati si apoi !a urma, n mod a(solut si*ur, mplinirea
acestor stari si n planul fi#ic
$tili#"nd metoda ima*inatiei !a !a fi foarte usor sa faceti si !oi
calatori astrale Tre(uie folosit si n cadrul acestei metode ca si n
metodele de calatorie astrala, acelasi ecran mental situat cam la doi
metri n fata oc'ilor si a!"nd dimensiunile de cinci pe cinci metri
Pentru a reusi total a!eti ne!oie de multa, multa ncredere n !oi
nsi!a

METODA CONCENTRARII
Are aceleasi cerinte ca si celelalte metode cu deose(irea ca ea se
(a#ea#a pe o intensa concentrare mentala asupra a ceea ce dorim sa
o(tinem Concentrarea se poate face pe o forma *"nd, pe o formula
mentala de intrare n astral sau pe o formula de ima*inatie 0iecare
dintre !oi !-a 'otar !arianta de concentrare pe care o !a utili#a pentru
a calatori n astral Concentrarea pe o forma *"nd durea#a p"na la
#ece minute, concentrarea pe o forma mentala adec!ata poate dura
ntre trei si cinci minute, iar concentrarea pe o ima*ine poate aduce
intrarea n astral si n mod instantaneu
Concentrarea pe o ima*ine poate fi facuta n doua moduri9
concentrarea pe o ima*ine statica sau concentrarea pe o ima*ine
dinamica Concentrarea pe o ima*ine statica este destul de usor de
reali#at caci nu necesita altce!a dec"t atentia !oastra concentrata
asupra unei ima*ini fi/e, asemeni foto*rafilor din #ona sau locul unde
!reti sa calatoriti
Concentrarea pe o formula de ima*inatie dinamica este mai *reu
de reali#at nsa este mai si*ura n ce pri!este re#ultatele Ea
presupune concentrarea atentiei asupra unei ima*ini n miscare despre
starea sau punctul n care !reti sa a)un*eti n astral

METODA CONTEMP.ATIEI
0ata de conditile *enerale pentru a calatori n astral aceasta
metoda necesita n mod o(li*atoriu mu#ica Necesita o mu#ica linistita
care sa re#one#e si sa se acorde#e cu stratul astral n care doriti sa
mer*eti Stiti ce nseamna contemplatie, asa ca, pentru aceasta
metoda este ne!oie, pentru a reusi sa calatoriti n astral, sa
contemplati stratul, #ona sau locul n care doriti sa a)un*eti n planul
astral Pentru cei cu e/perienta n acest domeniu reusita este
*arantata Pentru cei care sunt mai la nceputul e/perientelor de acest
*en intrarea n astral prin aceasta metoda durea#a cel putin o
)umatate de ora A!anta)ul acestei metode este ca consumul de
ener*ie necesar calatoriei n astral este minim fata de alte metode care
necesita si consuma foarte multa ener*ie

METODA MEDITATIEI
Are la (a#a meditatia profunda asupra planului astral si asupra
intrari, calatoriei n acest plan de !i(rati Stati rela/ati n fotoliu, ntr-
o camera linistita si n semintuneric, nc'ideti oc'i si ncepeti
meditatia asupra planului astral n care !reti sa calatoriti sau meditati
asupra #onei pam"ntului n care !reti sa calatoriti n corpul
dumnea!oastra astral sau meditati asupra informatiei pe care !reti sa
o o(tineti din planul astral sau din Documentul A=as'ic A!anta)ul
acestei metode este ca necesita o durata de pre*atire destul de scurta
si pentru cei mai e/perimentati n meditatie succesul este *arantat .a
aceasta metoda nu se recomanda mu#ica
A!eti *ri)a n cadrul acestei metode, caci n timpul meditatiei,
datorita stari de fericire pe care o da meditatia profunda s-ar putea sa
nu mai a)un*eti sa calatoriti n astral ci sa ram"neti doar n stare de
meditatie Pentru a e!ita aceasta este necesar sa !a fi/ati meditatia
asupra unui lucru sau stari din astral, sau e!entual asupra unei ima*ini
dinamice din stratul planului astral n care !reti sa calatoriti Toti
recomanda meditatia nsa nu spun si la ce este ea utila Acum stiti
care este secretul meditatiei si de ce este at"t de iu(ita de catre
initiati

METODA A$TOS$;ESTIEI
Este o metoda destul de simpla nsa necesita un timp ce!a mai
ndelun*at p"na reusiti intrarea propriu - #isa n astral Necesita cam o
ora sau poate c'iar mai mult 1nsa datorita usurintei sale poate fi
utili#ata si de catre cei mai ncepatori n ale metafi#ici si n ale
calatorilor astrale Iata cum !eti proceda9 ase#ati-!a c"t mai rela/at
ntr-un fotoliu n camera cea mai linistita pe care o a!eti la dispo#itie
Puneti mu#ica care !a place cel mai mult, nc'ideti oc'i si ncepeti sa
!a repetati !er(al, mental sau printr-o caseta nre*istrata9 sunt n
stratul & sau &III sau de care doriti
Repetati-!a n acelasi mod locul, stratul sau #ona din astral sau
fi#ic unde doriti sa !a deplasati n corp astral Dupa cum !edeti,
metoda este e/trem de simpla nsa necesita din partea !oastra o
ra(dare de fier Dar nu !eti re*reta Satisfactile !or fi pe masura
ra(dari !oastre De altfel, prin metoda autosu*estiei puteti o(tine sau
calatori oriunde si oric"nd si destui au fost cei care folosind aceasta
metoda mai primiti!a au reusit sa se teleporte#e unde au dorit nu
numai n corpul astral ci s-au teleportat n corpul fi#ic Nu peste mult
timp !eti reusi si !oi nsi!a acest lucru minunat C'eia succesului
!ostru sta n !oi nsi!a, n ncrederea pe care !-o acordati Amintiti-!a
motto-ul acestei (rosuri9 1N TOT CEEA CE 0ACI RAPORTEA:A-TE
DOAR .A TINE 1NS$TI Succesul !a asteapta%

METODA S$;ESTIEI
Este o metoda mai rar folosita caci presupune o cola(orare de cel
putin doua entitati care actionea#a una asupra alteia prin su*esti care
ncearca sa a)ute pe cel caruia i se adresea#a respecti!ele su*esti sa
intre n astral, sa reuseasca sa calatoreasca n astral Su*estile pot fi
n cadrul acestei metode !er(ale, mentale, spirituale, su( forma de
ru*aciune, su( forma de su*estie nre*istrata pe o caseta pe care se
aude !ocea maestrului celui care doreste sa calatoreasca n astral
1nsa, cele mai utili#ate su*esti sunt cele mentale De fapt, aceste sunt
si cele mai puternice si sunt cele care, ntr-ade!ar, pot a)uta n mod
real pe cel care doreste sa intre n astral folosind aceasta metoda
O alta metoda de acest *en este metoda 'ipno#ei Cel care doreste
calatori n astral se supune 'ipno#ei unui (un maestru n acest
domeniu si conform ni!elului 'ipnoti#atorului si *radul de
su*esti(ilitate al celui ce doreste intrarea n astral poate reusi Aceasta
metoda se foloseste mai mult pentru cei profani care nu au prea multa
pre*atire metafi#ica si nici nu au calitati de medium superior

METODA A$TO5IPNO:EI
Este o metoda nu prea *rea nsa necesita o (una e/perienta n
arta 'ipnoti#ari si auto'ipno#ei astfel nu oricine o poate folosi 1n ce
pri!este reusita nsa succesul este mai mult dec"t *arantat 0olosind
metodele auto'ipno#ei se induce aceasta stare si apoi se poate calatori
n astral sau oriunde n uni!ers
Cel care foloseste aceasta metoda tre(uie sa fie atent la durata
pentru care se autopro*ramea#a n !ederea calatoriei n astral caci o
*reseala l poate face sa ram"na cu totul n astral Acest lucru este
!ala(il si pentru metoda 'ipno#ei c"nd o *reseala te'nica a
'ipnoti#atorului l poate face pe cel care calatoreste n astral sa
ram"na acolo fara posi(ilitatea de a re!eni la momentul oportun n
corpul fi#ic Nu tre(uie nsa sa !a speriati de acest lucru caci totul se
poate termina foarte (ine daca faceti simplul efort de a !a pro*rama
mental durata pentru care doriti sa calatoriti n astral Si aceasta este
(ine sa o faceti nu doar n ca#ul n care utili#ati metoda 'ipno#ei sau
auto'ipno#ei ci pentru toate metodele

METODA &OINTEI SA$ &O.$NTARISM$.$I
Este o metoda care presupune un efort mare al !ointei Este
indicata pentru cei care si-au calit n mod deose(it !ointa Necesita
aceleasi conditi *enerale si implica folosirea unei mantre de tipul9 sunt
n stratul &I sau sunt pe Planeta -upiter sau o mantra care sa
corespunda ntocmai cu ceea ce doriti sa reali#ati, cu locul sau stratul
n care doriti sa calatoriti n astral A!anta)ul acestei metode este ca !a
caleste n mod e/ceptional !ointa, capacitatea !oluti!a E/ers"nd mult
aceasta metoda !a !a fi foarte usor sa reali#ati ceea ce !a ofera

METODA I$+IRII
Este o metoda pe care o folosesc cei care au un nalt *rad de
spiritualitate Consta n a trimite iu(irea !oastra 3ca pe o ra#a al( -
*al(ena4 asupra stratului sau #onei planului astral n care doriti sa
calatoriti Tre(uie sa a!eti ncredere n !oi nsi!a, tre(uie sa credeti
ferm n !oi nsi!a caci altfel nu !eti reusi Metoda n sine este poate
cea mai usoara dar necesita o daruire mare din partea !oastra 1n
orice loc sau #ona a planului astral sau fi#ic doriti sa calatoriti, tre(uie
mai nt"i sa trimiteti acolo ra#a !oastra de iu(ire pura si n cinci - opt
minute !eti fi de)a n astral
A!anta)ul deose(it al acestei metode este ca !a curata corpul
astral si pe cel fi#ic Ra#a iu(iri este e/ceptional de puternica si
penetrea#a oric"t de sus ati dori sa calatoriti Prin aceasta metoda
puteti c'iar a!ea acces n stratul I< al astralului superior, lucru pe care
cu nici o metoda nu !eti reusi sa-l reali#ati Caci stratul I< este cel mai
nalt strat al planului astral superior si este n imediata apropiere a
planului spiritual, n imediata apropiere a Opalului Poate doar prin
metodele ce !or urma !eti reusi acest lucru Oricum la fel ca si n toate
celelalte metode si ca peste tot n !iata, de altfel, reusita depinde
numai si numai de !oi nsi!a Iu(irea este ntr-ade!ar forta cea mai
puternica din ntre* uni!ersul nostru si din toate uni!ersurile Spiritului

METODA CONSTIINTEI DE SINE
Este o metoda pe care o pot folosi numai cei care au un nalt *rad
de spiritualitate, un nalt ni!el de e!olutie Aceasta metoda necesita
constienti#area propriei tale persoane, presupune sa fi constient de
tine nsuti si are ca mantra de intrare n astral9 Eu sunt 0olosind
aceasta mantra, mpreuna cu ni!elul ridicat al constintei de sine puteti
lesne calatori n orice strat al planului astral Tre(uie sa stiti, nsa, ca
constinta de sine nu este doar o !or(a, asa cum ati fost o(isnuiti p"na
acum, ci este o traire profunda si constienta, este o stare de a fi
Aceasta metoda are doua deri!ate9 metoda constintei cosmice
uni!ersale si metoda constienti#ari propriei di!initati 1n ceea ce
pri!este aceste doua deri!ate nu este necesar sa dam nici un fel de
e/plicati caci cei care au a)uns la acest ni!el de a putea folosi metoda
constintei de sine !or putea foarte lesne sa ntelea*a si sa foloseasca
aceste doua deri!ate
Pentru cei care nu au a)uns la ni!elul acestei metode iarasi nu este
necesar, caci nea)un*"nd la acest ni!el le !a fi nefolositoare orice
e/plicatie ntruc"t nu o !or putea folosi Aceste doua deri!ate pot fi
utili#ate, asa cum ati nteles, doar de cei care au reusit sa foloseasca
metoda constintei de sine Nu este *reu, nsa fiecare tre(uie sa
descopere aceste lucruri minunate Informatile pri!ind aceste metode
le puteti o(tine folosind modele anterioare ale calatorilor astrale
A calatori n astral nu este un lucru e/ceptional de *reu dar de!ine
astfel pentru cei care sunt sla(i din punct de !edere fi#ic si mai ales
mental, pentru cei care nu au ncredere n ei nsisi C'eia succesului n
calatorile astrale este ncrederea n tine nsuti si n capacitatea ta de a
reusi
$n lucru demn de retinut este ca, dupa ce ati reusit sa calatoriti n
astral, este ca nu tre(uie sa ram"neti acolo mai mult de #ece ore din
doua#eci si patru C'iar riscati sa !a rupeti de realitate si sa fiti
considerati si tratati drept ne(uni 0iti cumpatati si re#ona(ili n tot
ceea ce faceti si totul !a !a reusi Astfel, puteti nu numai sa !a a)utati
pe !oi nsi!a ci si pe orice entitate doriti
De asemeni, este (ine de retinut, ca de o(icei, n astral, este o
entitate care !a asteapta sa calatoriti acolo si care !a !a a)uta s-o
faceti n cele mai (une conditi Nu tre(uie sa !a fie frica de ea caci nu
!a !a face nici un rau C'iar daca o entitate din astral ar !rea sa !a
faca rau nu !a putea at"ta timp c"t sunteti n straturile astralului
superior Daca !reti sa calatoriti n straturile astralului inferior, n
stratul ne*ru spiritual o faceti cam pe propria raspundere, cu e/ceptia
celor care au un prieten mare 3ca !i(ratie si putere4 n straturile
superioare ale astralului superior si care-i nsoteste
Nu !a *ra(iti, caci *ra(a implica *reseli A!eti tot timpul de care !eti
a!ea ne!oie Retineti (ine ca succesul depinde doar de !oi nsi!a,
nimeni nu !a poate a)uta mai (ine dec"t e/perienta proprie, dec"t
efortul propriu De altfel, se pot spune foarte, foarte multe despre
calatorile astrale nsa, cel mai (ine este sa faci c"t mai multe calatori
astrale dec"t sa !or(esti despre ele Astfel ca !a lasam !oua placerea
uriasa de a descoperi minunatile pe care le puteti a!ea, de a descoperi
proprile !oastre puteri, de a !a descoperi propria !oastra di!initate
Nu !a lasati influentati de alti Nu ascultati parerile lipsite de
iu(ire si ncredere ale celorlalti Asculta-ti inima si ea ti !a !or(i
Asculta-ti sufletul si el ti !a !or(i despre tine, despre di!initatea care
esti tu nsuti Asculta-ti spiritul si te !ei .$MINA
Si aminteste-ti mereu9 1N TOT CEEA CE 0ACI RAPORTEA:A-TE
DOAR .A TINE INS$TI
P$TEREA S$+CONSTIENT$.$I
1ntotdeauna mi si mi de oameni s-au #(uciumat n cautarea unui
sens plau#i(il al !ieti, n cautarea unei relati ntre entitatea umana si
Dumne#eu Au cautat #eci si #eci de ani, toata !iata lor, uni plec"nd
din planul fi#ic fara sa ntelea*a sau fara ca macar sa intuiasca sensul
real al !ieti, relatia dintre om si di!initate Si totusi au a!ut cura)ul
e/ceptional de a cauta, de a spera, de a !isa un sens superior al !ieti
omului Au cautat si cauta ntrea*a !iata aceasta, au cautat si n !ietile
anterioare, !or cauta nca si n !ietile !itoare &or cauta p"na !or *asi
iar c"nd !or *asi cautarea lor !a fi sinonima cu fericirea !esnica, !a fi
sinonima cu e!olutia cosmica fara limite
Mi si mi de oameni au a!ut si au cura)ul de a cauta nsa miliarde
nea*a si (lasfemia#a aceasta cautare, o mpiedica prin toate mi)loacele
pe care le au la dispo#itie, iar daca nu pot mpiedica cel putin !or acest
lucru Multimi imense de oameni nici nu !or sa auda ca ar e/ista un
asemenea *en de cautare, de cunoastere O parte nu stiu si nu ntele*
acest lucru, uni nu !or sa stie si sa ntelea*a iar alti stiu si ntele*
nsa nu !or sa recunoasca acest lucru pentru a putea domina si
e/ploata n continuare pe ceilalti
Mai mult, sunt n stare sa-i distru*a fara mila pe cei care ncearca
sa-i faca sa recunoasca si sa ntelea*a ca uni!ersul, lumea, nu se
limitea#a doar la planul fi#ic, ca omul este manifestarea lui Dumne#eu
la *radul planului material Si nu se opresc doar aici S-au *rupat n
state or*ani#ati, armate, politici, natiuni si instituti internationale
pentru a-si apara proprile !ederi, pentru a-i elimina pe cei care nu
mpartasesc aceleasi principi democratice ale !ieti limitate doar la
planul fi#ic, ale materialismului - indiferent su( ce denumire ar fi Sunt
*ata sa far"me pe cei care refu#a sa se limite#e doar la planul fi#ic, pe
cei care si-au constienti#at di!initatea si, ca atare, se manifesta di!in
Sunt *ata sa-si distru*a prieteni, parinti si rudele daca acestia nu
mpartasesc aceleasi desc'ideri spirituale materialiste

Cum, nsa, cei are si cauta propria di!initate nu s-au lasat
nspaim"ntati de aceasta ploaie de or*ani#ati si instituti care mai de
care mai materialiste, materialisti s-au !a#ut o(li*ati, pentru a putea
sa domine n continuare omul, sa cree#e o institutie mult mai su(tila n
a limita entitatea umana, n a umili omul, n a-l face sa nu mai !ada
nimic dincolo de planul fi#ic Puteau sa-i puna orice nume nsa l-au
ales pe acela de reli*ie, de (iserica
Indiferent de felul reli*iei 3(udd'ista, iudaica, crestina4 ele nu au
o !ec'ime mai mare de c"te!a mi de ani, desi teolo*i se straduiesc
din *reu prin mi de !olume sa contra#ica acest lucru Initiatori acestor
reli*i au fost mari ntelepti, nsa discipoli si urmasi lor, dorind sa se
ridice la ni!elul lor nalt de ntele*ere a !ieti si di!initati au adau*at
tot felul de re*uli, do*me si canoane la n!atatura pura a acestor
ntelepti, reusind astfel, sa o transforme n ce!a 3reli*ie4 cu totul
in!ers dec"t n!atatura primara
;eneratile urmatoare lor nu s-au lasat mai pre)os dec"t ei, astfel,
adau*"nd si ei alte sortimente de do*me si canoane, fac"nd din reli*i
niste re*uli oficiale o(li*atori pline de fals, nsa at"t de (ine e/puse
estetic nc"t sperie si su()u*a marea masa a oamenilor simpli, pe cei
i*noranti si limitati 1nsa, oric"t de su(til ar fi sistemul de su()u*are si
e/ploatare prin reli*i, cu oric"te do*me si canoane, care mai de care
mai sfinte, din ce n ce mai multi oameni ntorc capul cu sila c"nd aud
de reli*ie sau de alte n!ataturi de acest *en
Multi, ntele*"nd erorile n care reli*ia i afunda pe oameni s-au
ridicat ntru apararea cu!"ntului di!in, nsa au sf"rsit prin a fi arsi pe
ru* sau c'inuiti n diferite moduri n numele Domnului de catre sfinti
preoti ai clerului reli*ios Calai au a!ut nsa *ri)a sa su(linie#e ca
aceste crime sunt, de fapt, niste fapte (une, ca sunt necesare, ca
toate le fac, de fapt, cu !oia si n numele lui Dumne#eu Din pacate, ei
nu se opresc nici asta#i Caci odata cu trecerea timpului si cu
desc'iderea spre spiritualitate a oamenilor ei fac nca si mai multe
crime 1n comparatie cu a ucide un om sau mai multi, este de mi de
ori mai *ra! sa faci o crima spirituala, adica sa induci n eroare sute si
mi de ani popoare ntre*i, miliarde de oameni, care n-au fost si nu
sunt !ino!ati dec"t de i*noranta si sla(iciune, astfel las"ndu-se
mane!rati de cei prea sfinti, prea fericiti

Cea mai mare *reseala, crima, nsusi cu!"ntul crima e/prim"nd cu
mult mai putin dec"t faptul de a induce n eroare omul, este aceea de
a-l face pe om sa-i fie frica de di!initate Di!initatea pe care clerul a
a!ut *ri)a sa o tintuiasca unde!a n cer asa nc"t sa nu mai poata
co(or, fac"nd-o sa para ra#(unatoare si cruda, a!ida de laude si tot
soiul de slu)(e, de )ertfe - daca nu n !ieti omenesti atunci acestea
compensate n (ani, (unuri materiale si alte sortimente de pomeni Au
facut din oameni niste ro(i umili, care, n umilinta, aduna din *reu cele
necesare traiului, traiesc n umilinta si frica de ra#(unare si m"nie
dumne#eiasca din cer, mer* la (iserica din umilinta si mor tot din
umilinta +a c'iar mai multi si doresc aceste lucruri

Oameni, indiferent de reli*ie si de #ona pam"ntului n care traiesc
nu accepta nici cea mai mica )i*nire si umilire de la nimeni, sunt
!iolenti si plini de ura, nsa n cele c"te!a ore pe saptam"na sau pe
luna c"nd !in la (iserica sunt n stare sa se t"rasca n *enunc'i sau sa
plece capul n tar"na, nu din respect sau iu(ire fata de di!initate ci din
frica n urma inocularilor facute de reli*ie Sunt at"t de nfricosati si
su()u*ati de do*me si de preoti nc"t sunt n stare a face si crime daca
preoti le-ar cere-o Sa nu uitam ca cei mai mari oameni de *eniu au
sf"rsit prin a fi eliminati de preoti De altfel, crestini pot n!ata multe
din sf"rsitul lui C'ristos caci preoti au fost aceia care au cerut
oamenilor sa-l rasti*neasca 0rica inoculata de preoti era at"t de mare
nc"t oameni desi l-au !a#ut pe Isus fac"nd minuni, uni find c'iar
!indecati de El, ei totusi au e/ecutat ordinul preotilor si .-au rasti*nit

Multe poate n!ata omul numai din ceea ce !ede si i se nt"mpla,
nsa el !ede parca ar fi or(, aude de parca ar fi surd, traieste de parca
ar fi mort Ce sa-i arati, ce sa-i spui, ce sa-i e/plici unui or(, surd sau
mort, C'iar daca nu ar a!ea nici o carte la dispo#itie si pe nimeni care
sa-l n!ete, orice om se poate tre#i, din sine, numai datorita faptului de
a trai conform cu propriul lui (un simt, fara nici o pre)udecata Iata
deci c"t este de simplu%
Apar, nsa, din ce n ce mai multe carti, din ce n ce mai multe
reli*i, secte, or*ani#ati spirituale, de caritate, de sanatate, de pace si
(unastare dar sunt din ce n ce mai multi oameni ntunecati si limitati,
din ce n ce mai multi oameni politi#ati si ndoctrinati, mai saraci, mai
(olna!i, sunt din ce n ce mai multe ra#(oaie, din ce n ce mai multe
spitale, mai multe cimitire Desi toate or*ani#atile si institutile 3mai
ales institutia +iserici4 !or(esc si spun prin tone de !olume, mi de
conferinte, mi de con*rese, etc ca fac totul pentru (inele
popoarelor, pentru omenire, pentru pace si (o*atie, pentru sanatatea
omeniri, !iata omului este pur si simplu ntoarsa pe dos E si normal,
caci daca ar face ntr-ade!ar totul de ce le-ar mai ram"ne de facut
dupa aceea,
Culmea e ca multora au nceput sa le placa conditile actuale de
!iata si se lasa cu placere mane!rati n orice directie, numai sa
traiasca c"t mai mult la acest ni!el al planului fi#ic De altfel, !ino!ate
de inducerea n eroare si limitarile constintei omului nu sunt at"t de
mult reli*ile si celelalte instituti c"t mai ales omul nsusi, caci el
sin*ur s-a lasat pacalit si mane!rat, ca a acceptat do*mele,
pre)udecatile si toate limitarile impuse de mai mari planului fi#ic
Multora le !ine si acum e/trem de *reu sa recunoasca ca au *resit
cre#"nd n instituti sau reli*i si din acest moti! continua sa ram"na n
laturile do*melor, pre)udecatilor si limitarilor Nu se ridica, nu se
eli(erea#a dec"t cei care au cura) sau cei care nu mai pot suporta
lanturile i*norantei si i*norantilor Se ridica din ntunericul plin de
lacrimi si de suferinte, se eli(erea#a si intra n lume #"m(ind
Multi pam"nteni au nteles falsitatea reli*ilor si a institutilor de
orice *en si ncearca acum sa le dar"me Nu este ne!oie de acest
lucru Este suficient daca entitatea umana a nteles .umina si nu se
mai lasa pacalita, mane!rata si are cura)ul sa fie ea nsasi n orice
moment si n orice situatie Este suficient, caci toate aceste instituti si,
mai ales, reli*ia se !or autoelimina, prin nsasi consecintele pe care le
pro!oaca, se !or autodistru*e prin falsitatile pe care le emana, prin
nsasi dorinta lor de a su()u*a si e/ploata n continuare omul C'iar
daca reli*ia ar a)un*e sa comande ntrea*a lume tot nu i-ar mai
ram"ne dec"t un pas p"na la disparitie

Relatia Dumne#eu - Om este mai simpla cu mult dec"t au ncercat
si ncearca mari n!atati ai clerului sau filosofi sa arate Orice om are,
c"t de c"t, clar n inima urmatorul lucru9 acela ca Dumne#eu,
Inteli*enta si Puterea Cosmica Infinita, Principiul sau cum i spunem
fiecare 3indiferent de reli*ie, rasa, lim(a, natiune, popor4 e/ista si este
atotpre#ent, este pre#ent peste tot n acelasi timp si este atotputernic
Acest lucru se poate lesne su(ntele*e n capitolele de ;ene#a ale
oricarei +i(li din orice reli*ie
0iecare reli*ie are n Scripturile sale un prim capitol, ;ene#a Orice
om, desc'is, c"t de c"t, spiritual ntele*e ca su(stratul fundamental al
;ene#ei este atotpre#enta si atotputernicia di!initati
Capitolul I ale ;ene#ei crestine, de e/emplu, are titlul 0acerea
.umi Pentru un metafi#ician nu este prea *reu de nteles semnificatia
acestui titlu caci n metafi#ica prin lume se ntele*e plan de
manifestare iar prin facere se su(ntele*e creatia Astfel ca titlul
acestui prim capitol se poate traduce Crearea planului de manifestare,
crearea planului fi#ic, sau crearea lumi fi#ice 1nsa, n aceasta (rosura
nu !om transpune metafi#ic tot capitolul *ene#ei crestine, caci fiecare
entitate are dreptul si c'iar datoria de a ntele*e, de a constienti#a, si
crea sin*ur cele necesare tre#iri, eli(erari si e!olutiei spirituale Ne
!om opri doar la doua aspecte ale acestui capitol9 .a nceput
Dumne#eu a facut cerul si pam"ntul si a spus Dumne#eu9 SA 0ACEM
OM D$PA C5IP$. SI D$PA ASEMANAREA NOASTRA

TRE+$IE S$+.INIAT $N .$CR$ E<TREM DE IMPORTANT CE SE
RE0ERA .A TRANSCRIEREA SI TRAD$CEREA ACESTOR TE<TE +I+.ICE
TOATE TE<TE.E SACRE A$ 0OST RE&E.ATE OM$.$I .A TIMP$.
;RAMATICA. PRE:ENT, N$ .A TIMP$. TREC$T SA$ &IITOR
CA$:A PENTR$ CARE APARE IN SCRIPT$RI TIMP$. TREC$T A.
&OR+E.OR ESTE M$.TIP.A9 INCA DIN MOMENT$. TRANSCRIERII
ACESTOR RE&E.ATI SCRI+II SA$ DISCIPO.II, NEINTE.E;>ND
ROST$. TIMP$.$I PRE:ENT 0O.OSIT, A$ SCRIS, 0ARA SA-SI DEA
SEAMA CA ;RESESC, .A TIMP$. TREC$T, APROAPE TOATE TE<TE.E
ACEASTA ;RESEA.A A 0OST PRE.$ATA DE TRAD$CATORII DIN
TOATE .IM+I.E, C5IAR DACA ACESTIA A$ MAI ;ASIT IN $NE.E
TE<TE &EC5I 0O.OSIND$-SE TIMP$. PRE:ENT .-A$ TRAD$S,
TOT$SI, TRANS0ORM>ND$-. .A TIMP$. TREC$T
ACEASTA S-A INTAMP.AT DIN ;RESEA.A SI .IPSA DE
SPIRIT$A.ITATE MINIMA A CE.OR CARE A$ TRANSCRIS SA$ TRAD$S
SCRIPT$RI.E DE M$.TE ORI, INSA, TE<TE.E A$ 0OST MODI0ICATE
INTENTIONAT DE CATRE TRAD$CATORI CAT MAI A.ES DE C.ER

Deci n loc de .a nceput a facut Dumne#eu cerurile si pam"ntul,
corect este .a nceput Dumne#eu face cerurile si pam"ntul 1n ceea ce
pri!este facerea omului te/tul ori*inal arata astfel9 Si Dumne#eu se
face Om dupa C'ipul si Asemanarea .ui 1nsusi Odata corectate
aceste scrieri totul de!ine mult mai simplu de nteles $n lucru este
cert nsa, pentru ca un om sa ntelea*a si sa constienti#e#e aceste
ade!aruri eterne i tre(uie un nalt *rad de spiritualitate
Deci, la nceput, Dumne#eu face cerurile si pam"ntul Dumne#eu
este Spirit Infinit omnipotent si omnipre#ent Pentru a fi c"t mai clar
nteleasa aceasta (rosura este necesar sa cunoastem comparati!
modul de e/istenta al acestui Spirit Infinit omnipre#ent 3Dumne#eu4
0ind deci atotpre#enta, di!initatea se afla peste tot si n toate,
ncon)oara totul si se afla n tot, n fiecare 0indca ne-am o(isnuit ca
tot ce e/ista sa ai(a o anumita forma, sa ncercam sim(olic sa
constienti#am forma si modul de e/istenta al Spiritului Infinit 0orma
pura, a(soluta a Spiritului Infinit este S0ERA Deci e/ista o infinitate de
sfere atotputernice si care sunt pre#ente, n mod a(solut, peste tot
Sunt at"t de atotpre#ente nc"t nu e/ista loc li(er ntre ele, caci ele
sunt peste tot si n acelasi timp sunt tot, n tot Culoarea acestor sfere
este *al(en - al( stralucitor
1ntre*ul acestor sfere ale Spiritului Infinit 'otaraste sa cree#e
cerurile si pam"ntul, adica planurile de manifestare 1n metafi#ica
cerurile sim(oli#ea#a planurile su(tile n *eneral si planul mental n
special si pam"ntul sim(oli#ea#a planul fi#ic 1ntrepatrunderea acestor
planuri formea#a planul astral si psi'ic Deci Spiritul Infinit crea#a la
nceput planul mental si apoi planul fi#ic 0ind infinit se manifesta prin
si n aceste planuri Astfel ca, dupa ce totalitatea sferelor Spiritului
creea#a planul mental, fiecare sfera n parte si crea#a un plan mental
propriu, care, de o(icei, este numit si corp mental propriu
Odata acel plan, corp, creat, manifestarea n toate celelalte planuri
este mult usurata, caci corpul mental are o putere at"t de mare nc"t
construieste instantaneu tot ceea ce Sfera Spiritului Infinit ordona,
cere Podul de manifestare al acestor sfere este !i(ratia, undele
ener*etice cosmice, un fel de frec!ente oscilatori, !i(ratori, cosmice
Numele de !i(rati este foarte potri!it caci ele sunt n permanenta
miscare si cu o !ite#a de miscare proportionala cu ni!elul planului,
corpului n care se afla
Astfel ca la ni!elul corpului fi#ic, planului fi#ic, miscarea este at"t
de lenta nca lasa impresia ca este statica Rapiditatea miscari creste
odata cu cresterea planului 3corpului4 de manifestare, urm"nd9 !i(ratia
corpului planului astral, apoi !i(ratia corpului planului astral, apoi
!i(ratia corpului mental si n final !i(ratia spirituala propriu - #isa, care
are o miscare at"t de rapida nc"t pare ca nimic nu se misca
1ntele*"nd (ine cele e/puse mai sus !a fi foarte usor sa ntele*i asa
numita facere a omului
O anumita sfera a Spiritului Infinit se manifesta Pentru aceasta si
creea#a un corp mental apoi unul fi#ic, pentru a reali#a le*atura dintre
aceste doua corpuri si crea#a la ni!el de plan astral un corp astral 1n
fiecare Dumne#eu 3Spiritul Infinit4 este pre#ent n ntre*ime, n fiecare
entitate umana este deci pre#enta n ntre*ime di!initatea prin acea
sfera a Spiritului Infinit care s-a ncarnat si s-a manifestat
1n fiecare sfera Dumne#eu 3Spiritul Infinit4 este pre#ent n
ntre*ime, n toata Inteli*enta si Puterea .ui Infinita, cu toate
capacitatile di!ine Mai mult, aceste sfere stau la (a#a creari,
e/istentei si functionari tuturor planurilor de manifestare de orice ni!el
ar fi ele Astfel ca si planul mental 3corpul mental4 si planul 3corpul4
fi#ic, astral, sunt iesite, create din Spirit Inclusi! la ni!elul corpului
planului fi#ic se manifesta acest ade!ar di!in, astfel ca tot ceea ce
!edeti n planul fi#ic este plin de sferele di!ine, de Spiritul Infinit
1ntre* planul si corpul fi#ic, precum si toate corpurile si planurile de
manifestare sunt alcatuite din sfere - spirit, sunt SPIRIT

S$+CONSTIENT$. SI CONSTIENT$.

Spiritul Infinit este pre#ent n totalitatea sa n fiecare om de
plinatatea capacitatilor sale di!ine, fara limite Sc"nteia di!ina de care
!or(este at"t Scriptura c"t si alte n!ataturi sacre nu este alta dec"t
aceasta sfera a Spiritului Infinit pre#enta n fiecare entitate umana
P"na a se manifesta n planul fi#ic sfera OM si construieste corpul
mental, care find cel mai aproape, ca !i(ratie, de Spirit are
capacitatea de a crea, de a constienti#a, de a actiona 0iecare sfera are
un corp mental 1nsusi Spiritul Infinit 3Dumne#eu4 si-a creat un plan
mental, numai ca n acest plan mental al di!initati se afla totul,
implicit omul
.a ni!el di!in, marele plan mental n care se afla totul si care este
omnipre#ent n mod indispensa(il oricarei forme de manifestare sau
oricarei forme de e/istenta, acest plan mental cosmic se mparte
sim(olic n9 Planul Mental Cosmic Su(iecti! 3supraconstientul4 si Planul
Mental Cosmic O(iecti! 3su(constientul cosmic4 Se mai poate spune
ca planul, corpul mental este alcatuit din9 planul mental inferior si
planul mental superior De altfel, n toate celelalte planuri e/ista un
ni!el superior si unul inferior de manifestare

Odata ce si-a fi/at corpul mental sfera di!ina ce !a de!eni entitate
umana si crea#a n cadrul corpului astral un corp astral de ni!el mediu
ca !i(ratie, iar apoi pentru a se putea manifesta n planul fi#ic si-a
creat corpul fi#ic Ceea ce !edem la ni!elul pam"ntean 3fi#ic4 nu este
doar ceea ce pare, adica ce!a rupt, i#olat si muritor, ci este nsasi
ntrea*a di!initate, nsasi Sfera Spirit Infinit care a m(racat corpul fi#ic
pentru a se putea manifesta pe deplin Scopul acestei ncarnari a
Spiritului Infinit nu este altul dec"t de a-si constienti#a propria
di!initate, aceasta la ni!el de plan fi#ic
0ind nsasi di!initatea, pe care o contine n ea nsasi, n mi)locul
careia traieste, entitatea umana se manifesta sau ar tre(ui sa se
manifeste n mod di!in Cei care se manifesta ca ne-oameni o fac din
cau#a ca nu-si cunosc sau nu !or sa-si recunoasca propria di!initate si
astfel o (loc'ea#a, manifest"ndu-se apoi 'aotic E normal ca se
manifesta 'aotic caci ne*"ndu-si di!initatea entitatea nu mai are pur si
simplu cum sa se manifeste, caci n afara de di!initate nu mai e/ista
nimic altce!a 1n momentul n care cine!a si nea*a propria di!initate
ram"ne cu nimic, ntruc"t Di!initatea este Sin*ura care E/ista 1n afara
de Ea nu mai e/ista nimic, dec"t 'aos
Spiritul Infinit 3Dumne#eu4 este pre#ent, asadar pe deplin n
fiecare si ram"ne acolo c'iar daca ani si ani, ncarnare de ncarnare,
omul o nea*a, mai (ine spus se nea*a Orice s-ar nt"mpla, orice
e!enimente si situati ar nt"lni, omul nu poate fi atins de nimic caci
di!initatea din el este atotputernica, nemuritoare, nu poate sa fie
(olna!a, nici saraca, este permanent #"m(itoare si !esela, de o
inteli*enta si forta infinita, eterna 1n momentul n care omul
constienti#ea#a propria di!initate el si nsuseste n totalitate si
corespun#ator cu *radul de constienti#are calitatile Spiritului Infinit,
puterea lui
.a ni!elul manifestari n planul fi#ic ntrepatrunderea dintre planul
fi#ic si toate celelalte planuri mai su(tile formea#a asa - #isa stare
constienta Astfel ca Corpul Mental al omului poseda trei aspecte9
Mentalul Su(constient, Constient si Supraconstient

Mentalul Supraconstient repre#inta ceea ce noi numim sim(olic
Mentalul Cosmic Su(iecti! El este domeniul ideilor perfecte, di!ine,
este ar'etipul di!in al fiecarei entitati umane
Mentalul constient este mentalul fi#ic, mintea trupeasca sau
mintea duala, pam"nteana Ea !ede !iata asa cum pare ca este, !ede
(oala, saracia, suferinta, moartea, nefericirea si daca este instalata si
(locata di!initatea din acel om, acest mental constient crede ca asa
tre(uie sa fie !iata la ni!el fi#ic
Mentalul Su(constient al fiecarei entitati repre#inta Mentalul
Cosmic O(iecti! 3su(constientul cosmic al Spiritului Infinit4 El contine
di!initatea n toata plinatatea ei nsa nu are capacitatea de a actiona si
a 'otar de unul sin*ur caci nu are !ointa sau alte capacitati !oluntare
propri Este o cantitate fara limite de forte di!ine nsa fara capacitatea
de a-si comanda sin*ur Astfel ca el poate fi coordonat si condus prin
comen#i si cereri ferme date lui de catre Mentalul Constient

Deci su(constientul poate fi pus n actiune doar prin constient De
asemeni, accesul la ni!elul supraconstientului se face tot prin
constient Modul de actiune al constientului este forma - *"nd, *"ndul
emis
C'eia necesara desc'ideri at"t a supraconstientului c"t si a
su(constientului este forma *"nd emisa de catre constient Daca
pri!im mai atent aceasta triada9 supraconstient, constient si
su(constient, o(ser!am o su(tila identitate cu triada fundamentala a
multor n!ataturi sacre, n special cu n!atatura lui Isus9 Tatal, 0iul,
Spiritul Dumne#eu este n noi nsine n totalitatea sa si n modalitate
su(lima9 Tatal - supraconstientul, Spiritul - su(constientul si 0iul -
constientul Asadar, fiecare este 0iul lui Dumne#eu, 0iul Spiritului
Infinit, prin constientul sau Caci noi suntem una cu constientul nostru
A!"nd clarificat n noi nsine acest ade!ar etern putem mer*e mai
departe pentru a putea ntele*e modul n care putem face di!initatea
din noi 3su(constientul4 sa actione#e, astfel nc"t sa fim sanatosi,
(o*ati, fericiti
Su(constientul nre*istrea#a tot ceea ce trece ca forma *"nd prin
constient, tot ceea ce omul simte profund, !isea#a sau doreste intim,
simte ad"nc, *"ndeste despre alti sau despre el nsusi2 toate acestea
se impre*nea#a n propriul su(constient, iar acesta, find impersonal
3netin"nd cont de persoana sau timpul la care emisia se face4 aduce la
ndeplinire n !iata noastra tot ceea ce *"ndim p"na n cele mai mici
detali si amanunte
Prin impre*nare, prin impresionare putem pune n acti!itate
su(constientul, di!initatea din noi Impre*narea se poate face doar
prin forme *"nd, prin *"nduri Tot ceea ce un om *"ndeste si accepta,
constient sau inconstient, se imprima e/act n su(constient iar acesta
aduce la ndeplinire ntocmai ceea ce s-a impre*nat De ce sa ne mai
miram ca uni oameni sunt (olna!i, saraci, nefericiti, !iolenti c"nd ei
si-au impre*nat su(constientul cu acceptarea morti, a (olilor, a
saraciei, a suferintei, a !iolentei
Toate institutile, mai ales cele reli*ioase, au fortat omul sa faca
acest lucru, l-au fortat sa accepte (oala, moartea, saracia, si alte
umilinte Au creat c"ntece, slu)(e, ritualuri nc'inate morti, (olilor,
saraciei si umilintei n care tr"m(itea#a sus si tare ca e !oia Domnului
ca omul sa fie (olna!, sarac, umil si sa moara
1nsa reli*ia nu s-a oprit nicicum doar aici Ea a facut din
Dumne#eu o persoana, o personalitate care sta unde!a sus ntr-un cer
fi#ic si care are toata puterea, face ce doreste si care se uita din c"nd
n c"nd pe Pam"nt pentru a pedepsi cu triste suferinte, de (oala, de
moarte Ceea ce a facut si continua sa sustina reli*ia este mai mult
dec"t o (lasfemie cosmica

Tre(uie ca un om sa ai(a un autocontrol e/ceptional si un cura)
imens pentru a nu se lasa pacalit si mane!rat de do*mele si sistemele
reli*ioase, sociale, politice, economice, culturale ale societati
Tre(uie sa fie foarte atent la tot ceea ce aude, constient sau nu, tot
ceea ce !ede, simte, citeste sau intuieste, acestea se impre*nea#a n
su(constient iar de acolo urmea#a sa fie manifestate n propria sa
!iata Pare dificil autocontrolul nsa e destul de usor iar satisfactia este
imensa
C'iar daca cine!a a trait p"na acum n cele mai mari erori dar !rea
sa se tre#easca, sa se eli(ere#e de limitari si pre)udecati, o poate face
oric"nd prin sc'im(area modului de *"ndire, caci ncep"nd sa
*"ndeasca po#iti!, toate *"ndurile anterioare si toate limitarile cu care
si-a impre*nat anterior su(constientul sunt sterse n mod automat si
nlocuite cu formele *"nd po#iti!e emise n pre#ent Mai mult, printr-o
formula mentala adec!ata, omul poate sa-si curete, n mod constient,
toate *reselile si *"ndurile ne*ati!e
Sc'im("ndu-si conceptile si modul de *"ndire el se !a naste
practic din nou caci, n continuare, el nu se !a mai manifesta ca nainte
ci se !a manifesta conform noilor concepti si forme *"nd cu care si
impre*nea#a su(constientul Si cu c"t si ridica ni!elul *"ndurilor mai
sus cu at"t comportamentul, frumusetea si (o*atia lui urca p"na c"nd
el manifesta ntrutotul, prin el nsusi, di!initatea care este pre#enta si
care l alcatuieste Si*ur ca pentru cei care au ramas n continuare n
lanturile pre)udecatilor, frici, (oli, morti, limitarilor, el !a parea si !a
fi considerat ne(un si c'iar tratat ca atare
1nsa, odata a)uns la acest ni!el, el nu mai poate fi atins de
*"ndurile sau formele mentale si fi#ice ale celorlalti +a mai mult, el i
ntele*e pe cei care ncearca sa-l lo!easca prin *"ndurile sau
comportamentul lor necontrolat, caci si el a trait c"nd!a n aceasta
mi#erie a i*norantei si, poate ca si el, c"nd!a se comporta la fel de
ur"t cu cei care poate ncercau sa-l scoata la .umina din mlastinile
necunoasteri si ale ipocri#iei
Di!initatea este n noi nsine, noi suntem, asteapta doar sa i
cerem, sa ne 'otar"m odata sa i cerem si ea ne !a da, ne !a mplini
ntocmai ceea ce i cerem Asemeni n!ataturi date de Isus crestinilor
si nu numai lor9 Cereti si !i se !a da, cautati si !eti *asi, (ateti si !i se
!a desc'ide
Multi oameni, din r"ndul carora s-au ridicat cele mai nalte entitati
spirituale, au cautat ade!arul !ieti, au (atut la portile cunoasteri, au
cerut .umina, iluminarea, #eci si #eci de ani, uneori ncarnare dupa
ncarnare si au sf"rsit ntr-ade!ar prin a ntele*e si, atunci, lacrimile
cautari s-au transformat n lacrimi de (ucurie si fericire Omul a cerut
.umina si Drumul si a nteles ca el, Omul, este .umina si Drumul2 a
cautat ade!arul si a nteles ca el, Omul, este Ade!arul2 a (atut la
portile !ieti si a nteles ca el, Omul, este &iata A(ia dupa ce a
constienti#at acest ade!ar si-a adus aminte si a nteles, n toata
splendoarea, minunata e/presie a Maestrului9
E$ S$NT CA.EA, ADE&AR$. SI &IATA
Daca am numi constientul inteli*enta constienta iar su(constientul
puterea di!ina infinita am ntele*e mai (ine relatia dintre ele
Su(constientul repre#inta, deci, puterea Spiritului Infinit care este
n om, l alcatuieste, l formea#a si se afla n toti atomi si n toate
celulele sale, n toate or*anele corpului sau Aceasta putere di!ina,
find fara !ointa proprie, actionea#a doar la impulsurile si cererile
constiente Su(constientul este, deci, Puterea, iar constientul este
Inteli*enta Spiritului Infinit 3Dumne#eu4 n fiecare om
Normal ar fi ca o sin*ura forma *"nd, o sin*ura cerere emisa de
inteli*enta constienta sa fie suficienta pentru ca su(constientul sa o
aduca la mplinire, nsa de-a lun*ul anilor su(constientul este at"t de
(om(ardat cu *"nduri ne*ati!e, de su*esti si autosu*esti ne*ati!e,
datorate at"tor ne*ati si (lasfemi nc"t, acum, el este, mai ales la
uni, ca si cum ar fi adormit De aceea este necesar sa repetam mai
mult timp forma *"nd sau o anumita forma mentala, caci prin repetitie
profunda l inte*ram n mod real
Odata find impre*nat, n mod cert cu o anume forma *"nd, el o
!a duce la ndeplinire ntocmai, mai de!reme sau mai t"r#iu 0orma
*"nd are o putere si o !ite#a instantanee nc"t, practic, pentru ea nu
e/ista nici timp, nici spatiu care sa se impuna ntre emitator si tinta Si
acest lucru este !ala(il pentru toate planurile de manifestare De multe
ori, nsa, c'iar noi suntem cei care mpiedica su(constientul sa duca la
ndeplinire ceea ce am cerut, caci ne ndoim si folosim, n diferite
situati, *"nduri, cu!inte sau comportamente care contra!in si nea*a
total ceea ce am cerut si imprimat initial su(constientului, forma *"nd
pe care asteptam s-o materiali#e#e
Su(constientul nu mai manifesta, din acest moti!, ceea ce noi am
imprimat initial ci reali#ea#a ceea ce am *"ndit, atent sau nu, ulterior
ca ne*atie Din acest moti!, pentru cei care !or sa se ridice spiritual,
este necesar un autocontrol permanent al *"ndurilor, cu!intelor si
comportamentelor 0orma *"nd este alcatuita din spirit, este Spirit n
forma, astfel ca este asemeni si una cu Spiritul, find nemuritoare Din
acest moti! ea nu poate fi distrusa, poate fi doar transmutata, trecuta
n alta forma *"nd de o !i(ratie mai mare sau mai mica 0ind
nemuritoare si infinita ca putere, forma *"nd, odata emisa si scapata
de su( control nu face altce!a dec"t sa se manifeste n propria !iata,
mai de!reme sau mai t"r#iu, c'iar daca era sau nu adresata unei alte
persoane
A lucra cu puterea su(constientului nseamna a lucra cu noi nsine
Prin forme mentale adec!ate putem impre*na su(constientul n asa fel
nc"t sa a!em n !iata tot ce ne dorim E necesara doar simpla
constienti#are a ade!arurilor di!ine eterne si profunda ncredere n noi
1n cele ce !or urma !or fi date c"te!a metode si formule mentale
de conlucrare cu su(constientul, nsa este necesar sa su(liniem pentru
cei care au pornit de)a pe drumul spiritual, pe drumul cunoasteri si
autocunoasteri ca tre(uie sa !ina si !a !eni un moment n care Eu-l
constient, prin formele sale *"nd nalte, perfecte se !a unifica cu Eu-l
superconstient si !a fi una cu Eu-l su(constient astfel nc"t, cel care a
a!ut cura)ul cautari sa poata spuna constient9 E$ S$NT
Reali#ata si constienti#ata aceasta unitate a triadei, toate corpurile
noastre de manifestare 3fi#ic, et'eric, psi'ic, astral, mental4 !or fi
spirituali#ate n ntre*ime si !eti fi, deci sunteti si acum dar nu
constienti#ati, di!inul n tot si n toate Atunci !eti cu ade!arat
constienti ca sunteti 0iul $nic al lui Dumne#eu Tatal tuturor
METODE PRACTICE DE 0O.OSIRE A
S$+CONSTIENT$.$I

Modul n care mentalul su(constient poate fi impre*nat si
impresionat este forma *"nd, formula mentala, !isul, !i#iunea,
ima*inea, prin ceea ce !edem, au#im sau simtim pe strada, acasa,
la radio, la T&, discuti, conferinte prin ceea ce citim, scriem,
*"ndim 1nsa, odata impre*nat, su(constientul duce la ndeplinire n
!iata noastra particulara e/act ceea ce am *"ndit, fie ca suntem
constienti de manifestarea acestui lucru fie ca nu, fie ca credem acest
lucru, fie ca nu Aceasta, din cau#a ca el este o putere di!ina o(iecti!a
impersonala, nu tine cont de persoana sau timpul la care am *"ndit,
!or(it, au#it sau citit si, find impersonal, el reali#ea#a e/act ceea ce
forma *"nd l-a directionat sa faca
Cea mai utili#ata metoda de impre*nare a su(constientului este
metoda formei *"nd 0orma *"nd repre#inta un *"nd intensificat
la ni!el mental Aceasta metoda foloseste forma *"nd care tre(uie
repetata c"t mai des pentru a se impre*na n su(constient de unde
este adusa manifestarea ntocmai cum a fost emisa si impre*nata
Clarificati-!a (ine ceea ce doriti si, st"nd rela/ati, cu oc'i nc'isi,
repetati mental forma *"nd pe care ati ales-o
De e/emplu9 sunt sanatos sau sunt fericit sau sunt (o*at sau sunt
cura)os 0aceti acest lucru cel putin cinci minute dimineata si cinci
minute seara nainte de a adormi si a!eti *ri)a ca n restul timpului sa
nu ne*ati acestea prin discuti sau *"nduri de tipul9 tot sarac sunt sau
(oala se a*ra!ea#a caci, fac"nd acest lucru ne*ati si anulati forma
*"nd initiala de sanatate, fericire si (o*atie, o transformati, si
impre*nati su(constientului temerile si ndoielile !oastre, frica !oastra
de saracie, (oala, moarte si-l o(li*ati sa manifeste n !iata si n corpul
!ostru aceste suferinte n loc de a-l lasa sa manifeste cele (une ale
!ieti

O a doua metoda ar fi metoda formelor mentale Ca si
celelalte metode de impre*nare are la (a#a tot forma *"nd numai ca
este alcatuita dintr-o fra#a clara pe care tre(uie s-o repetam #ece -
cincispre#ece minute seara, nainte de a adormi Tre(uie sa contina cel
putin un ade!ar prin care sa ne constienti#am di!initatea din noi,
put"nd adau*a apoi ceea ce dorim sa cerem su(constientului De
asemeni, tre(uie sa a!em *ri)a, ca pe parcurs, sa nu ne*am ce am
afirmat prin cererea pe care am facut-o Iata c"te!a e/emple9
Dumne#eu locuieste n mine si eu sunt una cu el
Eu sunt Spirit si ma manifest di!in, sunt perfect sanatos si fericit
sau Spiritul Infinit eu sunt +o*atia si (ani cur* nspre mine n !aluri
mari si di!ine, n ordinea si dreptatea di!ina Am ntotdeauna un
surplus di!in de (o*atie Multumesc% sau Dumne#eu care este n toate
este si n mine nsumi Ma casatoresc minunat, sotul 3sotia4 ma
iu(este, este (o*at3a4 si este fericit cu mine, traim fericiti si formam
un cuplu minunat Multumesc% 1nsa, fiecare si poate alcatui o forma
mentala proprie pe care sa o utili#e#e, dar tre(uie sa ai(a *ri)a ca
cererea, *"ndurile si cu!intele cu care o alcatuiesc sa ai(a o !i(ratie
nalta
Daca a!eti *ri)a sa nu anulati cererea !oastra prin forme *"nd
ne*ati!e, *"nduri de !i(ratie )oasa, atunci ceea ce ati impre*nat n
mod cert su(constientului !ostru se !a mplini n mai putin de c"te!a
luni de la nceperea aplicari uneia dintre metodele de folosire a puteri
mentale Au fost si sunt ca#uri n care su(constientul a mplinit ceea ce
s-a cerut doar n c"t!a minute, secunde c'iar, trecute de la aplicarea
metodei Normal ar fi, asa cum am mai spus, ca su(constientul sa
mplineasca ntocmai si instantaneu ceea ce impre*nam, ceea ce
cerem, nsa cererea este at"t de plina de *"nduri ne*ati!e, de !or(e
)oase, nc"t ne tre(uie ce!a timp si efort ca sa o(tinem ceea ce dorim,
curat"nd su(constientul de toate ne*atile si limitarile pe care le-am
acceptat sau le-am impre*nat

Cea mai rapida si mai eficace este metoda ima*inatiei Ima*inati-
!a mental ceea ce doriti pentru !oi sau pentru altul , fiti atent sa nu
ne*ati ceea ce !-ati ima*inat si, ntr-un timp foarte scurt,
su(constientul care este foarte usor de impresionat si impre*nat prin
ima*ini, !a mplini ntocmai ceea ce ati ima*inat Modul este foarte
simplu2 daca suferiti de !reo (oala ima*inati-!a ca sunteti sanatosi, ca
faceti sport sau ca aler*ati Daca a!eti ne!oie de (ani ima*inati-!a ca
de)a i a!eti si a!"nd foarte multi (ani i plasati n cele mai a!anta)oase
in!estiti si afaceri, precum si faptul ca daruiti altora din surplusul
!ostru financiar
Daca !reti sa !a casatoriti ima*inati-!a ca de)a sunteti casatorit cu
persoana dorita ?nu fortati ima*inea caci este posi(il ca prin credinta
di!ina alta persoana sa !a fie partener3a4 ideal3a4 si cu care !a tre(ui
sa !a casatoriti@ si ca sunteti fericiti mpreuna, ca a!eti copi, ca !a
plim(ati si faceti mpreuna orice !-ati dori ca si cum ati face atunci Tot
asa, daca doriti sa a!eti succes la ser!iciu, politica, sau n orice
domeniu doriti, ca si la celelalte metode a!eti *ri)a sa nu anulati prin
forme *"nd sau ima*ini ne*ati!e ima*inile initiale mentale
Aceste metode de impre*nare a su(constientului pot fi utili#ate
at"t pentru !oi nsi!a c"t si pentru alte persoane, caci n fiecare
persoana e/ista acelasi Spirit Infinit si aceeasi Putere Suprema ce
difera doar ca manifestare indi!iduala si pentru care timpul si spatiul
nu e/ista Ceea ce imprimati n propriul !ostru su(constient se
transmite instantaneu si persoanei la care !a *"nditi si pentru care
cereti mental
Ca o su(liniere, este important sa folositi, de fiecare data, metoda
pe care ati ales-o p"na c"nd simtiti mental reali#area si mplinirea a
ceea ce ati cerut, lucrul cu care ati impre*nat su(constientul Acesta
este semnul ca mplinirea materiala, fi#ica este aproape Metode de
folosire a puteri mentale sunt destul de multe nsa acestea trei sunt
cele mai importante

Iata si alte c"te!a metode

METODA A$TOS$;ESTIEI Se refera la impre*narea
su(constientului propriu prin formule si forme *"nd de *enul9 sunt
sanatos, sunt (o*at sau sunt fericit, sunt cura)os pe care le repetati
n mod o(isnuit, !er(al, n liniste, sa !a au#iti doar !oi pe !oi nsi!a
Metoda este foarte utila datorita usurintei ei si, din acest moti!, este
foarte folosita

METODA S$;ESTIEI Cuprinde impre*narea propriului
su(constient n !ederea actionari po#iti!e asupra altor persoane
E/emplu9 Dumne#eu se manifesta prin el, este sanatos, fericit si
(o*atsi ce-i mai doriti dumnea!oastra Acestea sunt cele mai su(tile
forme de su*estie si autosu*estie si prin *radul lor nalt de constienta
depasesc cu mult ni!elul atins, cel putin p"na acum, de psi'olo*ie

METODA 5IPNO:EI 3A$TO5IPNO:EI4 Se refera si cuprinde
impre*narea prin 'ipno#a sau auto'ipno#a a propriului su(constient
pentru a reali#a ce!a pentru tine sau pentru altcine!a

METODA TRANSM$TARII MENTA.E Are la (a#a o formula
mentala prin care ster*em si anulam constient toate formele *"nd
ne*ati!e, transform"ndu-le n forme *"nd po#iti!e pe care
su(constientul le !a reali#a si manifesta De e/emplu9 Spiritul Infinit
este omnipre#ent, El este pre#ent n mine nsumi si eu fac una cu el
Spiritul Infinit eu sunt Prin Puterea Infinita a eu-lui meu di!in
transmut toate formele *"nd ne*ati!e sau de !i(rati )oase n forme
*"nd po#iti!e sau de !i(rati nalte, di!ine Astfel ca din aceasta clipa
ma manifest n mod di!in, sunt perfect sanatos, (o*at si fericit
METODA S$+STIT$TIEI 1n ca#ul n care a!eti sau ati a!ut un
insucces, o pierdere, rela/ati-!a si spuneti mental9 Acesta este un
succes pentru mine sau Acesta este un c"sti* pentru mine Astfel,
su(stituiti !i(ratile insuccesului, pierderi cu !i(ratile succesului,
c"sti*ului, cu !i(ratile nalte, di!ine
Sirul metodelor poate continua nsa acestea sunt cele mai
importante si folosite metode, cele mai eficiente din punct de !edere
practic
0ie ca fiecare cititor sa se eli(ere#e de aceste lucruri, pre)udecati si
limitari care l-au tinut n capti!itate p"na acum Sa traiasca, sa ren!ie,
sa se nasca a doua oara prin rennoirea minti lui
A$TOAPARAREA MENTA.A

&iata ne ncon)oara pretutindeni Este pre#enta n re*iunile polare
n*'etate ca si n deserturile p"r)olite de Soare, de la suprafata mari
p"na n ad"ncurile ei Miliarde de microor*anisme !ietuiesc n sol si
creaturi minuscule plutesc foarte sus n atmosfera Planeta cuprinde
peste tot !iata 1ntre* uni!ersul cuprinde peste tot !iata Cum a aparut
ea, Cum a nceput, Care este ori*inea omului, Care este !itorul fintei
umane, Sunt dileme care i-au preocupat nca din antic'itate pe
*"nditori si au ramas fara raspuns pentru foarte multi p"na a#i
Desi*ur sunt oameni pe care nu i-a preocupat aceasta pro(lema
Pentru ei nu are importanta cum au a)uns sa e/iste Este suficient ca
pot sa e/iste A7 sau B7 de ani dar nu-i interesea#a nici de ce s-au
nascut nici de ce tre(uie sa moara si cu at"t mai putin ce se !a
nt"mpla cu ei dupa moarte
Si totusi, cea mai e!oluata forma de !iata este omul 1n fiecare
secunda creierul uman primeste circa o suta de milioane de (iti 3unitati
informationale4 transmise prin diferite or*ane de Simt Stind ca n
mod constient nu ne putem *"ndi la doua lucruri n acelasi timp, cum
pot fi triate atunci aceste milioane de informati - mesa)e pe care le
primim n acelasi timp, Aceasta este, nsa, numai una dintre
uimitoarele capacitati ale entitati numita OM
Putem discuta pe sute de pa*ini despre capacitatile latente ale
fintei umane si despre formida(ila ei putere, nsa nu acesta este
scopul acestei (rosuri Dupa cum spune si titlul, autorul intentionea#a
sa arate, pe scurt, c"te!a metode si posi(ilitati practice si simple
pentru autoapararea mentala a fiecaruia dintre noi, metode si
posi(ilitati pentru a neutrali#a !ra)ile si celelalte forme *"nd ne*ati!e
ce sunt trimise asupra noastra
$na dintre cele mai mari capacitati si puteri a omului este
posi(ilitatea de a emite *"nduri si de a receptiona *"nduri ;"ndul
este o forma condensata a ener*iei mentale uni!ersale 3cosmice4 creat
si directionat de catre o anumita entitate Pentru a completa
ncercarea de definire a *"ndului este necesar sa spunem ca el tre(uie
si poate fi controlat de catre cel care l-a emis, nsa sunt foarte putini
cei care au reusit si reusesc cu ade!arat acest lucru minunat
$ni!ersul este mental, Totul este Spirit .a fel spune si C8(alionul
Nu tre(uie sa cadem n frec!enta *reseala a celor care au ncercat n
fel si c'ip sa e/plice acest lucru sau sa e/plice alte le*i ale
C8(alionului Astfel ca nu !eti *asi n cele ce !or urma dec"t lucruri
simple pe care le puteti pune n practica, n !iata de #i cu #i, pentru a fi
mai frumosi, mai (uni si mai fericiti Ade!arul nu are ne!oie niciodata
de nici o e/plicatie, el este e/trem de simplu si poate fi utili#at de orice
om, indiferent de asa numitul ni!el 3fals4 de studi
Doar minciuna este cea care are ne!oie de e/plicati si
ar*umentari Acest lucru fiecare dintre !oi l !a ntele*e, daca nu
constient atunci, si*ur, su(constient Cunosc"nd (ine acest ade!ar
etern putem ntele*e si folosi mult mai (ine forta imensa a formei
*"nd
;"ndul este, deci, o forma mai condensata de manifestare a
spiritului prin mental 0ind, asa cum am spus, o imensa putere a
ener*iei cosmice, el are o anumita forma, o anumita culoare cu o
!ite#a de deplasare instantanee ;"ndul se transmite la distante
infinite ca spatiu si instantaneu ca timp Se su(ntele*e, deci, ca
pentru forma *"nd nu e/ista nici spatiu nici timp
E/ista un cod uni!ersal spiritual de e/primare prin forme *"nd,
comun at"t oamenilor c"t si planetelor, animalelor c"t si ale altor
forme de !iata cosmica Cu alte cu!inte, forma *"nd este perceputa
at"t de om si de celelalte forme de e/istenta, care le interpretea#a si
decodifica Mi de e/emple se pot da, mi de e/periente s-au facut,
inclusi! de catre mari sa!anti care au do!edit acest lucru, aceasta
putere infinit de mare a formei *"nd De o(icei *"ndurile apar su(
forma de ima*ini, astfel ca e usor sa fie directionate, controlate si c'iar
interceptate de catre alti
0orma *"nd find deasupra spatiului si timpului poate fi utili#ata
pentru orice acti!itate, inclusi! pentru asa numitele calatori astrale
sau n timp, fie n trecut, fie n !itor 1nsa doar acei care au atins un
nalt ni!el de autocontrol mental pot reali#a acest lucru, desi fiecare
entitate are aceasta capacitate
Dupa ani si ani de nencredere si (lamare a puteri *"ndului de
catre stinta, mari sa!anti recunosc n sf"rsit aceasta forta, desi sunt
destui acei care fac orice pentru ca aceste realitati uni!ersale sa
ram"na ascunse omului 1nsa fiecare om poate, sin*ur, sa ntelea*a si
sa ram"na n aceasta putere, sa se foloseasca de aceasta putere, care
este n el nsusi
Nu-i tre(uie dec"t trei lucruri9 cura), sinceritate si eliminarea
tuturor pre)udecatilor Si c'iar daca multi nea*a nsa e/istenta si
puterea formei *"nd asta nu mpiedica manifestarea ei 0iecare
entitate, constient sau inconstient, foloseste sau este folosita de
formele *"nd ale lui nsusi sau ale celorlalti C'iar daca nea*a acest
lucru, c'iar daca stri*a sus si tare ca nu e/ista asa ce!a si ca el face ce
!rea Este suficient sa-i trimiti, sa-i transmiti o forma *"nd si !ei !edea
cum reactionea#a si ti !ei da seama c"t de li(er este el si c"t de mult
face ce !rea
1n planul fi#ic *"ndul se manifesta su( forma de unde ener*etice,
de !i(rati, omul put"nd emite forme *"nd de diferite intensitati, dar
cele mai folosite sunt9
- unde alfa, cu B - 6D cicluri pe secunda, pe care omul le emite n
stare de re!erie sau rela/are 3oc'i nc'isi42
- unde (eta, cu 6E - DD cicluri pe secunda, pe care le emite n
acti!itatea intensa2
- unde delta, cu 6 - E cicluri pe secunda, pe care le nt"lnim pe tot
timpul somnului ad"nc2
1n transmiterea o(isnuita a *"ndurilor 3telepatie4 rolul important l
au undele alfa Perceptia formelor *"nd se face mai nt"i n
su(constient care apoi informea#a constientul, care, daca este atent,
receptionea#a Deci interceptarea formei *"nd se face nt"i la ni!el
su(constient, unde ea este nteleasa, decodificata si apoi transmisa
su(constientului
Din pacate, prea multi oameni cred ca !iata este o lupta ne*ati!a
si n )urul acestei concepti scurta lor e/istenta este transformata n
infern De multe ori nici nu-si dau seama ca traiesc si a(ia c"nd a !enit
ceasul fatal si ntrerupe lanturile n care noi sin*uri ne-am le*at atunci
ne dam seama Dar este prea t"r#iu caci ram"nem n lanturi p"na ce
platim tot ce datoram Putem spune fara a *resi ca !iata este un )oc
su(til n care depinde doar de noi nsine daca c"sti*am sau pierdem
1nsusi Isus spune acest lucru c"nd se adresea#a multimilor !or(ind
metaforic, ca orice emite un om se !a ntoarce spre el nsusi, ceea ce
da el !a primi
P$TEREA 0ORMEI ;>ND
&ite#a *"ndului ntrece !ite#a lumini, modul de deplasare a
*"ndului este instantaneu Deplasarea undei mentale n!in*e orice
spatiu si a)un*e la orice destinatie, n una si aceeasi clipa n care ea a
fost emisa ;"ndul este o emisie de asa natura ca poate penetra orice
materie nt"lnita n cale, fie ca e !or(a de materie terestra, planetara
fie ca e !or(a de materie cosmica
;"ndul poate a)un*e la e/tremitatea uni!ersului 3desi nu e/ista
asa ce!a4 n aceeasi clipa n care a fost emis, fara a se deteriora sau
pierde ce!a din esenta ta Esenta *"ndului este mult mai fina dec"t a
ener*iei cosmice Modul de propa*are al *"ndurilor este foarte
asemanator, ca sa facem o comparatie, cu undele ce se produc pe
suprafata unei ape datorita unei pietre ce a fost aruncata de pe mal9
se formea#a cercuri concentrice de unde, de forma concentrica
Comparatia este !ala(ila si cu undele luminoase emanate de flacara
unei lum"nari Meditati la aceste asemanari si mintea !i se !a
desc'ide%
1n ca#ul *"ndurilor mediul de propa*are al acestora de la o minte
la alta este Su(stanta Minti Cosmice, care umple uni!ersul ;"ndul,
odata a)uns n Mentalul Cosmic, penetrea#a alte mentaluri d"nd
nastere concomitent unor !i(rati su(tile de anumite frec!ente
Aceasta frec!enta caracteristica *"ndului (un e numita armonie, iar
pentru *"ndurile rele in!ers 0iecare dintre noi traim ntr-un ocean
infinit al *"ndurilor 1n acesta, conform ni!elul si re#onantei noastre
mentale, acceptam sau respin*em *"ndurile care ncearca sa ne
ntrepatrunda Orice entitate are posi(ilitatea de a-si face un uni!ers
particular de *"nduri
;"ndul este, deci, o forta cosmica imensa, o forma superioara de
manifestare a Spiritului prin Mental El este !esnic Dupa ce omul si
ncetea#a e/istenta fi#ica, *"ndurile nu dispar niciodata Desi are o
forta imensa, o forma *"nd poate fi totusi modificata, transformata,
transmutata, nsa numai prin forme *"nd, dar de alta !i(ratie

.a ni!elul planului fi#ic se poate adau*a ca una dintre materile
prime ce influentea#a puterea formei *"nd este alimentatia O
alimentatie pura da nastere unor *"nduri de-o foarte mare si nalta
frec!enta
;"ndurile emise sunt at"t eterne c"t si !i Repre#inta cea mai !ie
si su(tila forta a uni!ersului e/istential
Este clar deci ca latura ne*ati!a a *"ndului repre#inta un potential
pericol la adresa omeniri Caci e/ista entitati predispuse la a capta pe
acestea, de a le a(sor(i c'iar, action"nd conform lor Mai mult,
*"ndul, odata receptionat, daca este emis din nou este emis cu o
frec!enta amplificata e/ponential Daca este po#iti! *"ndul este un
(alsam atot!indecator Minunile, nsanatosirile (ruste, se e/plica prin
actiunea unor *"nduri puternice care pun n actiune si n functiune
materia ener*etica cosmica 3prana4 d"ndu-i calitati !i(ratori
neo(isnuite, aduc"nd totul la starea de perfectiune 0ormele ela(orate
ale *"ndurilor stau la (a#a alcatuiri lumi superioare si la (a#a
realitatilor su(tile ntre entitatile umane
1ntele*eti, asadar, ca necesitatea de prim ran* este linistirea
*"ndurilor $rmea#a apoi antrenarea formei *"nd pe fondul folosiri
unei alimentati naturale, utili#"nd alimente care contin !iata, n
special cruditatile $n rol important n autoinstruirea si consolidarea
mentalului l are retra*erea ntr-un mediu c"t mai natural 3macar
temporar4 .a acest ni!el cei care-si e/ersea#a mentalul prin meditatie
pot face ncercari din ce n ce mai reusite de a transmite forme *"nd
3(une4 tuturor fintelor
Pro(lemele ncep din momentul n care *"ndurile ncep a fi emise
Atunci ncepe o catastrofala conlucrare cu multe actiuni prime)dioase,
ncarcari =armice, dar si cu imediate de#nodaminte fatale Iata de ce
este necesar un puternic autocontrol Acesta nsa nu este posi(il n
afara cunoasteri, a antrenari formei *"nd ce are ca nainte - mer*ator
educatia *"ndului
C"ti indi!i#i e/ista, at"tea moduri de *"ndire e/ista Multe
di#armoni se crea#a datorita acestei situati, mai ales ntre prieteni
Ade!aratele prieteni ncep sa se sude#e n momentul n care !i(ratile
mentale ncep sa se acorde#e 1n ca#ul celor ce emit forme *"nd
ne*ati!e !i(ratile acestora produc de#astre asupra celor asemanatori
mental Dar ei afectea#a at"t pe cei care nu emit forme *"nd ne*ati!e
dar mai ales se afectea#a pe ei nsisi Aceeasi le*e actionea#a si n
ca#ul formelor *"nd po#iti!e
0iecare entitate cule*e roadele formelor sale *"nd emise, constient
sau inconstient
Mentalul este un Plan, o Stare &i(rationala, prin care circula
ener*i de *rade diferite si din ce n ce mai su(tile, superioare, pentru
ca n final sa re#ulte *"ndul, produsul lor
;"ndurile au stari inferioare si superioare2 n functie de *radul
e!oluti! al emitatorului Starea inferioara apartine idei primare,
incipiente Culoarea *"ndului este proportionala cu *radul de
spiritualitate al esentei sale, dar ea e conditionata si de cu!"ntul sau
ideea ce se cere e/primata precum si de starea afecti!a si emotionala
care i-a dat nastere Astfel, *"ndurile e*oiste au culoarea maro, cele
de furie au culoarea rosu nc'is, *"ndul spiritual are culoarea al( -
*al(en Ideea incipienta mai este denumita si starea primara a
*"ndului iar *"ndul n sine, forma *"nd propriu #isa, adica numele,
poarta numele de stare superioara Si e normal sa fie asa caci numele
3cu!"ntul4 este forma reali#ata Culoarea, forma si numele sunt
caracteristici o(li*atori ale oricarei forme *"nd
Creatia n di!ersele ei forme se face cu materialul su(til al
*"ndului Constinta faptului ca esti (olna! sau sanatos, ur"t sau
frumos, t"nar sau (atr"n, ca e/ista o Planeta Pam"nt, ca e/ista reli*ie,
morala, elemente materiale, pacatul, moartea, suferinta, umilinta,
re*ulamentele, le*ile de orice natura planetara sau interplanetara si
alte asemenea forme *"nd sunt le*ate de ela(orarea cu!"ntului,
e/istenta lui si ntiparirea lui n memoria noastra Astfel ca oameni
sunt nro(iti de *"ndurile lor sau c'iar mai rau caci multi sunt nro(iti
de *"ndurile altora Eli(erarea de su( )u*ul necrutator al formelor
*"nd ne*ati!e confera entitati respecti!e puteri di!ine
Rolul fundamental n ela(orarea formelor *"nd l are ima*inatia
Orice si ima*inea#a un om, despre el sau despre alti, mai de!reme
sau mai t"r#iu se !a e/teriori#a n propria lui !iata 1n procesul de
autocontrol este a(solut necesar ca sa ne adunam ima*inatia si sa o
curatam de toate pre)udecatile Ima*inatia este c'eia mentalului caci
ea crea#a mereu, #i de #i, ima*ini pe care entitatea umana le emite,
constient sau inconstient, astfel ca la un moment dat datorita puteri
cosmice a ima*ini mentale omul !a nt"lni proprile lui forme *"nd
ima*ini n lumea din )urul lui Notiunile de dusman sau prieten, de rau
sau (ine, de !iciu sau !irtute, sunt notiuni ce nu se pot crea si emite
fara a)utorul ima*inatiei Toate acestea apartin atitudini mentale Ele
se edifica n functie de prima si cea mai decisi!a predispo#itie a
ima*inatiei noastre nca de la primul contact cu un anume o(iect,
su(stanta, persoana, fenomen
Rapiditatea de creatie a ideilor si de constructie a *"ndurilor este
uluitoare Totul se petrece, n planul mental, cu o !ite#a teri(ila Este
necesar nsa sa fiti atenti asupra pericolului de nro(ire pe care
o(iectele l e/ercita asupra !oastra, prin *"ndul !ostru la ele ;"ndul
fi/at asupra unor o(iecte sau persoane un timp ndelun*at crea#a o
stare de apasare psi'ica e*ala cu nlantuirea !oastra ca finta &a
puteti eli(era doar prin detasarea si retra*erea *"ndurilor !oastre si a
simtirilor de o(iectele, persoanele, fenomenele care prin forma *"nd
determinata !a nlantuie

0ORMA ;>ND NE;ATI&A, &RA-ITORIA

O consecinta a telepatiei si a formei *"nd ne*ati!e este !ra)itoria
Prin esenta, ea este tot o transmisie, transmutare ener*etica a unui
mesa) telepatic, a unei forme *"nd intense, n scopul atin*eri
di!erselor o(iecti!e ale emitatorului, n speta o(iecti!e malefice
Se stie ca *"ndurile, fie (une sau rele, se transmit instantaneu si
sunt receptate, nre*istrate si apoi duse la manifestare de
su(constient Acesta le decodifica si le e/ecuta c'iar daca sunt n
defa!oarea propriului corp fi#ic 1nsa toate manifestarile
su(constientului pot fi controlate si directionate de catre constient
Mintea 3mentalul4 omului pre#inta trei aspecte9 su(constientul,
constientul si supraconstientul Su(constientul este numai o cantitate
de forte di!ine fara o directie proprie Este tocmai ca apa care sta si
face tocmai ceea ce este diri)ata sa faca El n-are putere de actiune si
'otar"re proprie Orice simte omul profund sau si ima*inea#a n mod
clar se impre*nea#a n su(constientului lui si de acolo este scos afara
si mplinit p"na n cele mai mici amanunte si detali%
Constientul este asa numita minte fi#ica sau trupeasca Aceasta,
necontrolata si nestap"nita, !ede !iata asa cum aparent pare ca este
&ede moartea, (oala, de#astrul, suferinta limitarile de orice fel si cu
acestea impre*nea#a si impresionea#a su(constientul, care le aduce la
manifestare ntocmai n propria !iata
Supraconstientul este mintea 3mentalul4 di!in din interiorul fiecarui
om si este mparatia ideilor perfecte 1n el se afla modelul perfect al
di!initati din fiecare entitate, caci e/ista un model di!in pentru fiecare
entitate Toate aceste idei perfecte, di!ine, sunt e/act nfatisate n
mintea supraconstienta De o(icei ele ti'nesc n constient ca un ideal
reali#a(il, ce!a prea frumos ca sa poata fi ndeplinit 1n realitate acesta
este ade!aratul destin al omului, straful*erat de catre inteli*enta
infinita di!ina, care este nlauntrul lui nsusi Multi oameni, din
i*noranta, nu au 'a(ar de propria lor menire n !iata si fac sau
ncearca sa faca e/act ceea ce le-ar aduce si c'iar le aduce numai
nefericire Proced"nd astfel, si (loc'ea#a propriul drum si fericirea
Prin !ra)itorie, se su*erea#a de la distanta o (oala su(ita a
or*anismului caruia i se adresea#a si acesta moare (rusc Acesta este
efectul !ra)itoriei practicata de catre entitati cu mari puteri de emitere
a formelor *"nd, de catre entitati cu mari puteri telepatice
&ra)itoria constr"n*e fortele spirituale sa faca ceea ce doresc
entitatile emitatoare Din punct de !edere istoric !ra)itoria a aparut pe
planeta noastra odata cu aparitia omului, odata cu aparitia inteli*entei
manifestata ne*ati! Ea se asocia#a fortelor raului mpotri!a (inelui 1n
trecut, !ra)itorul sau fermecatorul era un om de mare importanta la
curtile imperiale Desi condamnata intens de catre reli*ie, !ra)itoria
continua nca sa e/iste 1n parante#a fie spus, nici reli*ia nu e departe
de !ra)itorie, caci prin consecintele ei reli*ia este tot o !ra)itorie, at"ta
doar ca este foarte su(tila si acceptata de ma)oritatea oamenilor De
aceea nici nu este condamnata oficial si nici neoficial, nca
Ma*ia nea*ra 3sau !ra)itoria4 !a e/ista n continuare si nu !a
disparea dec"t pentru acele entitati care poseda un (un autocontrol
mental si al formelor *"nd si care ntele* si folosesc metode simple de
neutrali#are si aparare fata de !ra)i si fata de formele *"nd ne*ati!e
emise constient sau inconstient de catre anumite entitati
Pentru a ne putea apara este necesar sa cunoastem modul lor de
creare, functionare si transmitere De altfel, n orice domeniu, pentru a
depasi o anumita situatie, stare de lucruri sau pentru a ne putea apara
de ce!a tre(uie sa cunoastem ntrutotul acea situatie, acel ce!a
Astfel, n actul !ra)itoriei distin*em doua parti9 fascicolul foarte intens
de forme *"nd ne*ati!e 3!ra)a propriu #isa4 si te'nica sau ritualul
aferent
1n cadrul !ra)itoriei 3!ra)i4 propriu #ise se pot folosi se pot si se
folosesc un anumit *en de su(straturi sau nlocuitori, ale fintei care
tre(uie !ra)ita9
6 finta sau o(iectul !ra)it, o parte a sa sau un o(iect, o portiune
din parul sau un*'ile omului2
D ce!a similar cu finta omului, papusi, fi*urine sau alte o(iecte ce
sim(oli#ea#a finta care tre(uie !ra)ita2
E un o(iect sim(olic, camasa sau alte o(iecte de len)erie ale
omului care tre(uie !ra)it2
F pentru !ra)itori mai profesionisti e suficienta o foto*rafie a
su(iectului de !ra)it2
G pentru !ra)itori maestri este suficienta doar ima*inea mentala,
numele sau datele astrolo*ice sau nimic din planul fi#ic, caci ei poseda
capacitatea de a directiona controlat fascicolul pur de forme *"nd
ne*ati!e 3!ra)a4 iar efectul este aproape ntotdeauna fatal2

Te'nica se poate face prin actiuni reale, adica se mpl"nta n
o(iectul de !ra)it un o(iect ascutit Aceasta este metoda numita
identitatea 1nsa poate fi si o actiune similara actiuni reale, n care ca#
se mpl"nta un o(iect ascutit n o(iectul care sim(oli#ea#a persoana
care tre(uie !ra)ita sau poate fi o actiune sim(olica, spar*erea unui
o(iect care repre#inta capul omului asupra caruia se ndreapta !ra)a
&ra)a este interceptata de cele mai multe ori inconstient de omul
caruia i se adresea#a Su(constientul ntele*e forma *"nd, ntele*e
actiunea *"ndului respecti! si pro!oaca n or*anism e/ecutarea,
ndeplinirea formei *"nd Se stie ca su(constientul este un imens
potential de forte di!ine fara capacitate de deci#ie proprie si ca
raspunde e/act ordinelor sau cererilor date de formele *"nd emise de
constientul entitati respecti!e iar n lipsa autocontrolului acesteia
e/ecuta si formele *"nd trimise asupra-i de alte entitati Deci aceasta
se poate produce doar n ca#ul n care scapa de su( controlul
constientului Si foarte multi oameni, nu numai ca nu pot sau nu !or
sa-si controle#e su(constientul dar nici macar nu stiu de e/istenta lui
iar daca afla aceasta o nea*a imediat Aceste persoane sunt cele mai
usoare pra#i ale !ra)itoriei sau ale !ra)itorilor
Reactia si influenta !ra)ilor se produce mental, deci nu are
importanta lim(a, nationalitatea sau se/ul emitatorului
3!ra)itorului4Asadar, forma *"nd, spiritul n forma, forma a spiritului
nostru, este interceptat si decodificat n su(constient
Daca su(constientul reactionea#a e/act la mesa)ul mental, asa
cum l primeste, nseamna ca el are un model de reactie cunoscut
anterior, o moti!atie afecti!a la acele informati mentale, un ar'etip -
forma de raspuns la respecti!a informatie, cerere mentala El poseda
aceste modele de raspuns la mesa)ele trimise, din trairile anterioare
ale acestei !ieti sau c'iar din !ietile anterioare pe care le-a
nma*a#inat si la care stie sa raspunda Acest fenomen sta si la (a#a
!ra)itoriei, astfel e/plic"nd cum se poate m(olna!i un om, cum poate
fi el influentat n acti!itatile lui prin forme *"nd Se pot produce astfel
at"t (oli or*anice c"t si (oli psi'ice Putem spune ca, de fapt, n
su(constient este pro*ramat destinul nostru
Pentru cei care au a)uns la un nalt *rad de autocontrol mental se
poate spune ca prin su(constient ei si construiesc destinul, !iata, asa
cum doresc Si despre cei ce au mentalul si *"ndurile mprastiate se
poate spune acelasi lucru, cu sin*ura specificatie ca o fac inconstient,
astfel produc"nd sin*uri ceea ce nu ar a!ea ne!oie si nu ar !rea, de
fapt, de la !iata9 de la suferinta si saracie p"na la (oli si la moarte Si
ca si cum nu ar fi suficient acest lucru, nu-si recunosc !ina de a-si lasa
formele *"nd sa rataceasca si sa fie influentate de catre oricine, d"nd
!ina pe alti pentru tot raul pe care si-l fac, n realitate, sin*uri
Modalitatea fundamentala 3si cea mai utili#ata4 de emitere,
reali#are si mplinire a !ra)ilor si formelor *"nd ne*ati!e este su*estia
si autosu*estia Prin intermediul acestora comunicam si impre*nam
su(constientului *"nduri, idei iar or*anismul nostru fi#ic reactionea#a
n consecinta C'eia !ra)i este acti!itatea si actiunea asupra
su(constientului, c'iar daca !ra)itorul stie sau nu acest lucru
Este cunoscut faptul ca su(constientul poate fi influentat foarte
usor n starea de constienta crepusculara, n starea de presomn si
somn, c"nd corpul astral paraseste corpul fi#ic si eteric, pastr"nd
le*atura cu corpul fi#ic prin cordonul de ar*int Pentru a !a con!in*e,
puteti o(tine re#ultate pro*ram"nd su(constientul sa lucre#e nainte de
a adormi, d"ndu-i ce!a de reali#at el !a reali#a, re#ultatele de!enind
apoi constienti#ate n timpul stari de !e*'e Pe timpul nopti
su(constientul si continua acti!itatea, astfel ca n timpul somnului au
loc cele mai deose(ite re#ol!ari ale diferitelor pro(leme, in!enti,
re!elati
Sa!anti spun ca sediul su(constientului se afla n structurile
ner!oase ale trunc'iului cere(ral, poate la ni!elul su(stantei reticulare
sau poate n 'ipotalamus 0iecare entitate ce a a)uns la un anumit
*rad de desc'idere spirituala si a constienti#at realitatea si puterea
su(constientului doreste sa actione#e altfel asupra lui nsusi nc"t sa
ai(a doar ceea ce-si doreste, nsa ce!a parca i se opune Ce,%
Cel care se opune su(constientului pentru a putea fi folosit de
constient este corpul psi'ic, care a fost si este in'i(at tot de catre noi
cu at"tea forme *"nd si su*esti ne*ati!e nc"t ne tre(uie ce!a efort
pentru a curati si a putea controla su(constientul Totusi oricine si
poate da seama si si poate impre*na su(constientul propriu sau pe al
altuia, printr-un fascicol foarte intens de forme *"nd, dotate cu cel
putin forta necesara pentru a stra(ate corpurile psi'ice si et'erice Sa
nu uitam ca n su(constient sunt nma*a#inate toate cunostintele,
(une sau rele, at"t din !iata actuala c"t si din !ietile anterioare
Pe seama su(constientului s-au pus elementele cristali#ate ale
constintei, automatismele psi'ice fi/ate pe repetitie, prin
comportamente si comple/e, precum si deprinderi de orice natura El
este, deci, o forta si o re#er!a infinita de informati si operati ce pot fi
declansate prin re#onanta constientului si din care se constituie starile
de constinta

Orice forma *"nd produce efecte n su(constient, omul nu !a
scapa de actiunea *"ndurilor sale, caci Eu-l constient nre*istrea#a
totul, n cele mai mici amanunte, si manifesta n tocmai 1n plus, el a
mai trait influentele acestor *"nduri iar acum !a reactiona produc"nd
efectul e/act al acestora Acesta este modul de reali#are al (lestemelor
sau al dorintelor ne*ati!e
Metoda fundamentala de a te apara de !ra)i este ncrederea n tine
nsuti2 sa nu cre#i !reodata ca cine!a sau ce!a ti poate face cel mai
mic rau caci daca ai *"ndi n acest mod *resit i dai putere asupra ta
Elimina orice frica findca o finta tematoare este o finta sla(a, iar
influentele acestei sla(iciuni nu sunt numai pentru ea ci pentru tot
mediul n care traieste
Credinta atotputernica n fortele propri este o ncredere profunda
intens resimtita n di!initatea pre#enta n tine nsuti Su(constientul
este un ser!itor fanatic care ti este a(solut su(ordonat si nu discuta
cu tine n contradictoriu El accepta, n mod neconditionat, tot ceea ce
mentalul tau *"ndeste Mentalul tau constient este cu alte cu!inte
calea de acces spre su(constient
Tre(uie, prin urmare, sa facem astfel nc"t el sa nu a)un*a la idei
false, con!in*eri sau *"nduri ne*ati!e Tot ceea ce mentalul tau
constient crede ferm !a impresiona profund su(constientul care !a
accepta imediat si, n el mai scurt timp, !a da e/presie si !iata,
reali#"nd practic, forma *"nd emisa de constient 0orma *"nd este
sam"nta pe care su(constientul o !a 'rani pentru a face sa apara mai
de!reme sau mai t"r#iu mplinirea ei
Su(constientul controlea#a si coordonea#a, n mod automat, toate
functile !itale ale corpului fi#ic, el cunoaste de)a solutile la toate
pro(lemele su(constiente dar nu te !a a)uta eficient dec"t daca l !ei
solicita n acest sens Din acest infinit omul nu foloseste dec"t foarte
putin, restul ram"n"nd n stare latenta Prin forme *"nd dinamice,
ferme, poti influenta su(constientul, de!enind foarte puternic c"nd ai o
idee fi/a dar )usta &indecarile sau m(olna!irile transmise mental sunt
datorita dinami#ari adec!ate a su(constientului
APARAREA MENTA.A
1nainte de a indica c"te!a metode de aparare si neutrali#are a
!ra)ilor este necesar sa ntele*em si sa constienti#am deose(irea
dintre o forma *"nd ne*ati!a si o !ra)a propriu #isa 0orma *"nd
ne*ati!a repre#inta un *"nd ne*ati!, de (oala, de saracie, de moarte,
de#astru emis n mod constient sau inconstient de o anumita
persoana si a!"nd o directie precisa asupra unei anumite persoane sau
find fara nici o directie premeditata
&ra)a, nsa, este un fascicol de forme *"nd infinit mai puternica,
mai intens - concentrata - condensata si care lo!este cu o forta
e/ceptional de mare Daca forma *"nd poate fi emisa de catre oricine
fara o pre*atire preala(ila, !ra)a ade!arata nu poate fi facuta dec"t de
catre entitati cu e/perienta si pre*atire n acest sens Caci este ne!oie
de un anumit *rad de pre*atire, de curatire a corpului fi#ic si mental,
de o concentrare si o meditatie intensa ce poate dura ore sau c'iar
#ile Astfel ca nu oricine poate fi !ra)itor nsa oricine poate emite forme
*"nd ne*ati!e De altfel si apararea mentala, n sine, !a fi mai usoara
fata de formele *"nd ne*ati!e dec"t fata de !ra)ile propriu #ise
Comparati! cu !ra)a, forma *"nd ne*ati!a poate fi emisa de
oricine n orice moment, caci nu are ne!oie de un timp anume, nici de
o po#itie anume a corpului fi#ic, a astrelor sau alte te'nici
Astfel ca ea are ntr-ade!ar o forta, nsa aceasta depinde de
situatia celui care a emis-o c"t si de intensitatea acestei emisi dar mai
ales de tentatia celui asupra caruia este ndreptata
Pe l"n*a aceste deose(iri e/ista una fundamentala Ea consta n
faptul ca odata emisa o forma *"nd ne*ati!a 3si nu numai4 ea se
rentoarce la emitator instantaneu sau dupa un timp, nsa se ntoarce
cu o forta mult marita dec"t emisia initiala datorita amplificari ei n
trecerea prin eu-l mental al unui numar mare de entitati Astfel ca cel
care emite forma *"nd ne*ati!a, constient sau inconstient, suporta n
mod o(isnuit un procent de AGH din forta si consecintele formei *"nd
emise Procentul poate depasi 6 777H daca forma *"nd nt"lneste
entitati ce poseda o (una aparare
Prin urmare, cei ce emit forme *"nd ne*ati!e risca sa-si pro!oace
suferinte si *reutati deose(ite n !iata si c'iar sa-si faca !iata un
infern Nu are importanta daca emiterea se face constient sau
inconstient caci efectul este acelasi, ele se mplinesc ntocmai Iata de
ce am su(liniat at"t de des n aceasta (rosura necesitatea ca cei care
doresc sa ai(a o !iata frumoasa sa ai(a un puternic autocontrol mental
si al formelor *"nd
Daca cel care emite forme *"nd ne*ati!e suporta, n mare parte,
el nsusi consecintele *"ndurilor sale, neput"nd atin*e dec"t pe cei
sla(i din punct de !edere mental, pe cei mprastiati cu *"ndurile si cu
constientul 'aotic si fara o constinta solida, situatia sta cu totul altfel
n ca#ul !ra)itorilor &or(im de !ra)itori ade!arati, cu e/perienta de
#eci si #eci de ani n domeniu caci !ra)itori amatori sunt tot un soi de
emitatori de forme *"nd ne*ati!e, doar ca sunt ce!a mai intense dec"t
cele emise de un om normal
&ra)itori !erita(ili emit fascicole, imense ca forta, de forme *"nd
ne*ati!e si fac"nd asa fel nc"t sa nu fie ei nsisi atinsi de forta
ne*ati!a pe care o emit Intensitatea !ra)i depinde de ni!elul de
!i(ratie la care se ridica !ra)itorul Planurile c'eie de !i(ratie spre care
se pot ridica si la care se ridica !ra)itori sunt9 planul su*estiei, planul
autosu*estiei, planul corpurilor psi'ice, planul corpurilor astrale, planul
corpurilor mentale2 mpreuna cu toate su(di!i#iunile acestor planuri
Nici un !ra)itor nu a reusit si nu !a reusi niciodata sa se nalte
p"na la ni!elul Planului Spiritual Spiritul care este manifestarea prima
a lui Dumne#eu, a Principiului A(solut si care este iminent n fiecare
entitate umana, este perfectiunea di!ina, po#iti!a, astfel ca la acest
ni!el se pot ridica doar cei ce re#onea#a cu !i(ratia di!ina, cei cu
forme *"nd (une, di!ine, corespun#atoare planului spiritual di!in
&ra)itori care doar au ncercat accesul n acest plan spiritual au murit
de cele mai multe ori instantaneu n cele mai mari c'inuri
1n functie de ni!elul, planul de !i(rati la care se ridica !ra)itorul se
manifesta si se ndeplineste efectul !ra)ilor sale Si oric"t de
e/perimentat ar fi un !ra)itor n a se feri de efectele !ra)ilor sale
ne*ati!e asupra lui nsusi, c'iar daca procentul n care formele *"nd
emise se ntorc asupra lui nsusi este de 7H, el nu face dec"t sa
am"ne si sa n*roase flu/ul ener*etic ne*ati! care, la cea mai mica
*reseala sau neatentie a sa l poate #dro(i prin intensitatea
e/traordinara acumulata 0oarte rari au fost !ra)itori at"t de (uni nc"t
sa nu fie atinsi de proprile forme *"nd daca nu n aceasta !iata atunci
n cea urmatoare Iar sansa ca un !ra)itor sa fie at"t de maestru ca sa
nu fie niciodata atins de efectele propriei sale ener*i ne*ati!e este 6 la
infinit
DACA $N SIN;$R OM SE RIDICA, CONSTIENT, PRIN 0ORME
;>ND, IDEI, 0APTE .A NI&E.$. P.AN$.$I SPIRIT$A., E. ESTE MAI
P$TERNIC sI MAI PRES$S DECAT TOTI &RA-ITORII DIN INTRE;$.
$NI&ERS
Nici un !ra)itor nu are puterea de a se opune sau de a ataca
spiritul, di!initatea iminenta n orice entitate, care, nsa, tre(uie sa fie
constienta de acest lucru 3de Spiritul, Dumne#eu care este n el
nsusi4
0iti, deci, di!ini si nimic rau nu !a !a putea atin*e Metoda
fundamentala de aparare mentala este e/trem de simpla, cel putin
pentru uni9 n prima etapa constienti#ati e/istenta !esnica a di!initati,
Dumne#eu, 0orta Ener*iei Cosmice, sau cum !reti sa-i spuneti, n orice
lim(a sau n lim(a preferata, n *"nd, mental A doua etapa consta n
constienti#area atotpre#entei di!initati Continuati aceasta etapa p"na
c"nd !eti simti pre#enta di!initati n tot si n toate, mai ales n !oi
nsi!a
A treia etapa re#ida n constienti#area unificari totale cu
di!initatea din !oi nsi!a si care este atotpre#enta Continuati p"na !eti
simti ca sunteti una cu di!initatea, cu Dumne#eu, p"na c"nd !eti putea
spune ca Dumne#eu traieste n !oi nsi!a A patra etapa se poate
reali#a dupa mplinirea celorlalte trei si consta n curatirea propriului
su(constient de orice forma *"nd ne*ati!a, prin intermediul unei
anumite forme *"nd mentale A cincea etapa este ntele*erea si
constienti#area propriei di!initati, inclusi! a corpului fi#ic2 continuati
p"na c"nd !eti putea spune cu toata con!in*erea9 Eu sunt%
A sasea etapa consta n neutrali#area propriu #isa a !ra)i sau a
formei *"nd ne*ati!e ce a ncercat sa te lo!easca Se poate utili#a
mental printr-o formula mentala A saptea etapa este facultati!a, n
sensul ca ne putem dispensa de ea, nefind a(solut necesara Ea
consta n retrimiterea la emitator a !ra)i sau a formei *"nd ne*ati!e
Tre(uie sa fim atenti caci acest lucru poate pro!oca c'iar moartea
!ra)itorului sau emitatorului sau n cel mai (un ca# i poate pro!oca
c'inuri *roa#nice Aceasta etapa se reali#ea#a tot mental sau cu
a)utorul unei anumite formule mentale
Aceasta este cea mai su(tila metoda de aparare mentala 1nainte
de a reda formulele mentale folosite pentru cele sase etape, autorul
su(linia#a doua lucruri9 primul se refera la etapa a saptea9 e (ine sa
nu folositi aceasta metoda dec"t n ca#ul n care, desi ati neutrali#at n
mai multe r"nduri !ra)ile sau formele *"nd ne*ati!e trimise asupra
identitati !oastre, cei ce le-au emis continua sa le emita n continuare
astfel ele tin#"nd sa !a lo!easca n continuare Al doilea se refera la
formulele mentale care !or fi date pentru cele patru etape ale acestei
metode de aparare mentala - puteti !oi nsi!a sa !a construiti aceste
formule ce !a repre#inta mai (ine, autorul nu face, d"ndu-!a aceste
formule, dec"t sa foloseasca forme *"nd si formule mentale de cea
mai nalta !i(ratie Iata deci formulele etapelor acestei metode
e/ceptionale de aparare9
6 Dumne#eu este Inteli*enta si Puterea Infinita Cosmica
D Dumne#eu este atotpre#ent, El este iminent oricarei finte si
entitati El este si locuieste n fiecare om
E Puterea si Inteli*enta Infinita traiesc n mine, formea#a una cu
mine
F Eu sunt Dumne#eu si Dumne#eu este n mine, noi suntem una,
$nul Su(constientul meu este curatat si acum contine doar forme
*"nd po#iti!e si perfecte Sunt di!in%
G Eu sunt%
A Neutrali#e#, transform si transmut prin puterea di!initati care
este n mine nsumi, care Eu sunt, toate !ra)ile si formele *"nd
ne*ati!e care sunt emise spre mine Orice !ra)a sau forma *"nd
ne*ati!a care este ndreptata asupra mea este fara putere iar eu sunt
permanent ntr-o stare perfecta si di!ina
I Prin puterea si Inteli*enta Infinita care sunt una cu mine
retrimit catre toti emitatori lor toate !ra)ile si formele *"nd ne*ati!e
care sunt emise asupra mea 1n plus, le ncarc cu iu(irea mea di!ina si
cosmica pe care o daruiesc tuturor Constienti#e# perfect pre#enta
di!initati n el 3sau ei4 Tatal di!in se manifesta%
Sunt nsa multi care nu au a)uns la *radul de spiritualitate necesar
pentru a se ridica la ni!elul ntele*eri metodei de mai sus Astfel ca
!or urma alte c"te!a metode de aparare mentala, ce!a mai simple si
care pot fi utili#ate de oricine, oric"nd
Metoda ima*inatiei 1n momentul n care, dintr-o data, !a simtiti
sla(it sau !a !ine rau, a!eti ameteli, simtiti simptome de dureri, (oli si
alte asemenea manifestari ce !a tul(ura si !a dere*lea#a armonia
interioara nseamna ca se actionea#a asupra !oastra prin forme *"nd
ne*ati!e sau prin !ra)i ori nseamna ca se rentorc la !oi anumite
forme *"nd ne*ati!e pe care, c'iar !oi, le-ati emis c"nd!a
Aceasta metoda consta n urmatoarele9 rela/ati-!a, ima*inati-!a
ca sunteti sanatosi, fericiti, (o*ati2 !i#uali#ati mental formele *"nd
ne*ati!e si !ra)ile ce !a fac sa !a simtiti rau, su( forma unor sa*eti
rosi ce !or sa penetre#e nspre !oi2 le transformati n sa*eti de
culoare al( - *al(en stralucitor si mental le trimiteti la cel care le-a
emis 1n ceea ce pri!este proprile !oastre forme *"nd ne*ati!e,
ima*inati-le tot su( forma de culoare rosie dar a!"nd forma de sa*eti
care se ntorc iesind din corpul !ostru si transformati-le n ra#e *al(ene
ce iradia#a permanent din !oi, adica forme *"nd po#iti!e, di!ine
Metoda transmutari mentale Consta n transformarea,
transmutarea formelor *"nd ne*ati!e n forme *"nd po#iti!e, (enefice
Se poate face mental sau cu a)utorul unei formule mentale E/emplu9
Transform si transmut toate !ra)ile si formele *"nd ne*ati!e emise si
trimise asupra mea n forme *"nd po#iti!e, perfecte .e retrimit la
creatori lor Sunt perfect sanatos si fericit

Metoda autosu*estiei Este cea mai simpla si consta n utili#area
repetata a unei formule mentale 3care poate fi repetata si rostita
!er(al4 nsa fara a o retrimite napoi, la emitatorul formelor *"nd Iata
un e/emplu9 Sunt sanatos si fericit Ma simt minunat
Desi*ur ca sunt si alte metode de aparare mentala dintre care,
cele mai folosite sunt9 metoda auto'ipno#ei, a 'ipno#ei, su*estiei etc
nsa cele date n aceasta (rosura sunt mai mult dec"t suficiente pentru
a ne face !iata fericita, pentru a fi sanatosi, (o*ati si pentru a nu mai
fi la dispo#itia unui anumit *en de entitati, pentru a nu ne mai lasa
folositi si mane!rati de alti
Depinde numai de !oi, de fiecare nsusi, modul n care si
construieste !iata, destinul De formele *"nd pe care le emitem
depinde fericirea si (ucuria noastra de a trai Di!initatea ESTE 1N NOI%
Constienti#ati acest lucru, acest ade!ar etern si !eti fi stap"ni pe !iata
!oastra%%

Asociatia de Metafi#ica ;eea .ife - Tel9 7DGA D6G JA6 si 7IDD EI6 6JA
'tp9Kastrolo*eea'omero - 'tp9K*eealife*oro - *eealifeL8a'oocom