8.

ARTA CONVERSATIEI
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
CONVERSATIA
Pericolul care ameninta orice adunare , in jurul mesei
familiale ca si la cel mai select al este !lictiseala. Nici
calatoria or"ani#ata , nici cel mai fastuos dintre anc$ete nu
sunt scutite de !lictiseala. Remediul cel mai si"ur im!otri%a
ei este con%ersatia.
Ce este con%ersatia & E'ista o reteta !erfect !usa la
!unct ce asi"ura reusita in toate situatiile & Nu , din
nefericire ( Nu !oti !atrunde dintr)odata in acest domeniu
care da oca#ia unora sa)si desfasoare !e de!lin !uterea de
seductie , iar altora sa comita "afa du!a "afa. Intre
ariditatea !lictiselii si !ericolul ridicolului treuie sa
urmam un drum care ne duce s!re ceea ce se numea in e%ul
mediu * la carte du tandres * si ale carui !rinci!ale eta!e
sunt + tactul , discretia , atentia , insufletirea , amu#amentul ,
cultura , !olitetea si sinceritatea. A!ar aici , ca in a!roa!e
toate manifestarile in comun doua atitudini. Pe de o !arte
e'ista unele !ersoane foarte si"ure !e ele , care !olari#ea#a
con%ersatia , imatindu)se cu !ro!iile lor cu%inte , %orind
fara incetare si inter#icindu)le celorlalti orice !artici!are
la discutie. ,a cealalta e'trema , se situea#a a doua
cate"orie + %esnicii tacuti !e care nu ii intuie nici cel
mai mic "ind , cei carora le e o frica teriila sa nu
"reseasca sau sa)si manifeste de#acordul. Vesnicii + * A%eti
dre!tate * sau cum au#im , mai recent + * Corect ( *. Ajun"em
astfel la situatia !e care o enunta un umorist + * In orice
con%ersatie sunt doua feluri de indi%i#i + !isalo"ii si
%ictimele *.
Arta con%ersatiei nu se in%ata ca niste formule
matematice ci este doindita mai de"raa ca o lima straina ,
res!ectind cite%a re"uli si e'ersind)o la nesfirsit. -am aici
cite%a dintre aceste re"uli , dar numai dumnea%oastra sunteti
in masura sa le acce!tati !entru a %a com!orta a"reail.
Nici o con%ersatie "enerala nu se !oate !relun"i
multa %reme intre #ece sau douas!re#ece !ersoane. -e aceea o
"a#da treuie sa)si faca o datorie din a "ru!a musafirii
du!a niste criterii !e care e ine sa le cunoastem. ,a
acest lucru treuie sa ne "indim inca din momentul in care
facem in%itatiile. Veti constata ca cele mai reusite reuniuni
sunt acelea in care in%itatii au aceeasi !rofesie sau
acelasi * $o. *. -aca acestia sunt medici %or aorda , fara
indoiala , suniecte de interes comun. -e asemenea , daca
in%itam numai !rofesori si mai mult decit atit , daca ei
sunt si cole"i de cancelarie , discutia se %a in%irti in
jurul meseriei !e care o fac cu !asiune. Sa ne ima"inam
ca din "reseala ) caci este si"ur o "reseala ) am in%itat si
un cu!lu de in"ineri sau doi oameni de afaceri. In mod
cert , acestia se %or simti i#olati si se %or !lictisi de
moarte. -u!a o ora sau doua , %or "asi un moti% sa !lece.
Cu si"uranta ca nu)i interesea#a nici suiectele medicale ,
nici cancanurile de s!ital si nici re"ulile jocului de
* rid"e * , de e'em!lu , care au fost discutate cu a!rindere
toata seara.
-ar %iata ne oli"a sa a%em si relatii cu oameni
cu di%erse !reocu!ari. -e aceea , de multe ori , in%itatiile
!e care le facem ne !un in situatia de a fi "a#da unor
!etreceri in care asistenta este etero"ena. Oli"atia noastra
este sa)i antrenam !e cei !re#enti in dscutii a"reaile ,
accesiile tuturor. sa nu %i se !ara o e'a"erare , dar rolul
nostru nu este de!arte de acela al unui re"i#or. -iscutia
!rofesionala nu treuie sa aca!are#e con%ersatia !entru ca
sco!ul ei este altul ) acela de a afla lucruri noi , de
interes "eneral. -e aceea %om a%ea "rija sa nu "ru!am la
masa !ersoane care au aceeasi meserie. Con%ersatia !oate foarte
ine sa incea!a !rintr relatarea unui fa!t di%ers si sa
ajun"a la consideratii "enerale asu!ra eternelor !roleme ale
%ietii.
E'ista insa suiecte care !ot fi discutate doar intre
!rieteni. /nul dintre ele si nu cel mai !utin im!ortant , este
cel al anilor. -aca este !ermis sa discuti des!re !retul
unei calatorii , este o "afa sa discuti des!re !retul unui
cadou. Asemenea "afe ne fac sa)i recunoastem !e !ar%eniti de
la o !osta. -ar culmea !rostului "ust este sa te !lin"i de
li!sa anilor , de neca#urile din familie sau de la ser%iciu.
In !lus , acest lucru este si inutil ) nimeni nu)ti %a
re#ol%a !rolemele ci doar te %a com!atimi !unindu)te intr)o
situatie umilitoare. O "afa deoseit de "ra%a este sa ceri
consultatii unui om de meserie. Nici un anc$er nu)ti %a
indica , "ratuit , cel mai un !lasament !entru anii tai numai
!entru ca este in%itat in aceasi casa cu tine. Nimic nu)l
%a constrin"e sa)ti dea informatiile !e care firma sa le
cum!ara cu ani "rei.
Cei mai rai dintre toti sunt totusi olna%ii eterni
!entru care un medic este oricind ine%enit , uitind ca
nimeni nu %a !utea !une un dia"nostic in asemenea conditii.
In !lus , nici un medic nu %a fi deloc fericit sa dea
consultatii in tim!ul lier. Cu umor , ar !utea reactiona ca
medicul %iene# de%enit celeru !rin ras!unsul sau dat cu
oca#ia unei serate la care i s)a cerut o consultatie +
* Va %oi e'amina cu !lacere , doamna , ine%oiti sa %a
de#racati.* (
A!roa!e orice a%ocat sau !rofesor !oate sa %a cite#e
una sau doua anecdote care ilustrea#a mania multor oameni !e
care ii intilnim deseori in societate , de a amesteca %iata
!rofesionala cu tim!ul lier.
0anii , "rijile familiale sau !rofesionale , consultatiile
de orice fel sunt deci teme de ocolit. -e asemenea ,
discutiile des!re !olitica si reli"ie sint considerate tau ,
deoarece amindoua sunt !rea ferm conturate in mintea omului
!entru a fi sc$imate la o reuniune oarecare fara riscul de
a de"enera in cearta. Si una si cealalta tin de !re"atirea ,
de "indirea omului %ariind uneori enorm de la o !ersoana la
alta. Totusi , in ca#ul unor discutii a!rinse sa urmam e'em!lul
celor care nu)si !ierd cum!atul. In acelasi tim! , rolul "a#dei
sau , in asenta ei , al altui in%itat este sa sc$ime
suiectul.
Sa retinem , in conclu#ie , ca reusita unei !etreceri
de!inde de talentul "a#dei de a)si ale"e musafirii. Sa nu ne
amitionam sa)i c$emam deodata !e toti cei !e care ii
cunoastem , numai ca sa sca!am de oli"atiile !e care le
a%em.
ARTA REP,ICII SI CONVERSATIA A1REA0I,A
Treuie sa fii intotdeauna atent la ceea ce s!ui ,
astfel incit sa nu)ti !ui interlocutorul in inferioritate ,
c$iar daca esti mai instruit sau mai informat decit el. Asta
nu inseamna ca treuie sa)i dai mereu dre!tate celuilalt.
Oricit de !arado'al ar !area , in acest * joc * !oti ca!ata
re!utatia unui coseur stralucit. -e ce & Pentru ca a sti sa
asculti este o arta du!a cum a te atine sa dai mereu
sfaturi este o do%ada de intele!ciune.
Sa res!ecti o!iniia celuilalt , c$iar daca difera de a
ta deorece s)ar !utea sa fie intemeiata. Asta nu inseamna sa
renunti automat la !ro!ria o!inie si nici s)o consideri
minora. Suiectul !oate ramine desc$is , iar dialo"ul unica
modalitate de a)l elucida. Nimic nu te im!iedica sa)ti sustii
ideea in cadrul dialo"ului creat. 2a)o fara a)ti ji"ni
interlocutorul. Sa e%itam inter%entiile cate"orice de "enul
* Aiurea ( *, * Nici %ora ( * , * Va inselati (* sau * Ce
eroare ( *. Ele sunt o do%ada a li!sei de educatie si !ot
loca iremediail con%ersatia. -ati)i si celuilalt !osiilitatea
sa inter%ina. Astfel , este mai !otri%it sa s!uneti +
* Iertati)ma , domnule , dar asu!ra !arerii dumnea%oastra se mai
!oate discuta. * In orice ca# sa nu ne intreru!em niciodata
interlocutorul. Cel care o face este la fel de %ino%at ca
cel care %oreste tot tim!ul. ,a acest ca!itol ar fi util
sa !reci#am ca este foarte im!ortant si cu cine * con%ersam *.
Sa nu discutam fara discernamint cu oricine anumite suiecte ,
deorece riscam ca s!alatoreasa noastra , o femeie foarte
cumsecade altfel , sa um!le tir"ul cu neca#urile noastre
intime ( -aca ni%elul con%ersatiei ne de!aseste , nu desc$idem
"ura 3 cel !utin nu riscam sa ne facem de ris ( Am asistat
la urmatoarea intim!lare amu#anta ) intr)un "ru! de intelectuale
ce se !lin"eau de li!sa de s!atiu , a nimerit o tinara mai
!utin scolita care s)a simtit in dre!t sa inter%ina + da ,
a%eti dre!tate , si la noi e in"$esuiala in ucatarie , unul
intra , altul iese ) e !ur si sim!lu , cum sa %a s!un ... un
trafic de influenta (
CO4P,I4ENTE,E
4icile com!limente intretin con%ersatia ca si micile
cadouri , !rietenia. Nu este o i!ocri#ie sa)i faci un
com!liment sta!inei casei asu!ra "ustului un al mincarii ,
c$iar daca nu a "atit)o ea. -ar sa)i s!ui unei femei de
sai#eci de ani ca ai luat)o dre!t fiica ei nu este un
com!liment , ci este o im!olitete . Tot atit de ne!otri%it ar
fi sa)i s!ui "a#dei + * 4inunat acest !ortelan. Cred ca %)a
costat destul de mult ( *
A face com!limente e'a"erate este o li!sa de tact ,
dar a cere sa ti se faca , este o do%ada de !rostie.
Intilnim deseori !ersoane a%ide de com!limente , iar
e'!resia en"le#easca * fis$in" for com!liments * 5 !escuind
com!limente 6 le caracteri#ea#a foarte ine. Cum sa reactionam &
Pur si sim!lu cu ailitate ) e%itam sa fim cara"$iosi la
rindul nostru , acordindu)le. Cel a%id de com!limente %a
desc$ide discutia !e o tema care)l a%antajea#a. Neintrind noi
in * joc * , discutia %a de%eni monolo" si !rietenul nostru %a
sfirsi !rin a se lauda sin"ur.
E'ista in fiecare dintre noi tendinte de a ne
autocaracteri#a. Adeseori au#im !ersoane care se simt datoare
sa ne s!una + * Eu sunt un om foarte corect 3 eu sunt foarte
cinstit si discret 3 eu sunt foarte !unctual 3 eu sunt foarte
un in meseria mea. * -orind sa ne ofere ima"inea totala a
* !ersonalitatii * lor o com!letea#a cu ceea ce %or numi ei
* cusururi * + * dar am si defcete + sunt !rea un , !rea nai% ,
!rea sincer , !rea serios etc * (
Sa)i lasam !e ceilalti sa ne a!recie#e du!a fa!tele
noastre si nu du!a %ore. Aceasta cate"orie de oameni nu
otin increderea celor din jur ci dim!otri%a tre#esc
sus!iciuni.
CEEA CE TRE0/IE E7C,/S -IN CONVERSATIE
4ulti oameni foarte ca!aili in meseria lor se simt
!ierduti odata iesiti din cadrul !rofesional si sufera in
societate de un real com!le' de inferioritate. Pentru acestia ,
un sin"ur sfat + sa fie atenti la ceea ce se !etrece in
jurul lor , sa imite sau sa e%ite ceea ce le !lace sau nu.
Arta con%ersatiei , cum am mai s!us)o , nu se in%ata dintr)o
data.
Sa ne ferim sa tra"em conclu#ii de o analitate
infioratoare , ca + * A$ , femeile * sau * A$ , aratii , toti *
* sunt la fel *. -e%enim in mod automat ridicoli.
1enerali#arile de felul * femeile * , * aratii * , * !atronii * ,
* o"atii * , * saracii * , utili#ate e'cesi% denota o mare
saracie s!irituala. -u!a cite am trait in acest secol , ar fi
de dorit ca o fiinta "inditoare sa nu se mai lase !acalita
de aceasta lene s!irituala care tra"e conclu#ia * Rusii , *
* nemtii , e%reii sunt de %ina ... *. Sa ne amintim de
re#ultatul !e care l)au a%ut in istorie aceste judecati
inconstiente.
Este e%ident ca o concersatie nu !oate fi sustinuta
!rin e'!resii laconice + * -a * , * Nu *. ,a fel , o re!lica
!rost inteleasa nu te autori#ea#a sa lanse#i un * Ce & * ,
* Cum & * in loc de * Poftim & *. In asemenea situatii !oti da
mai multa am!loare intrearii s!unind + * Cum se numea orasul
des!re care %oreati & *.
Este !ermis sa %orim des!re !rietenii care nu sunt
de fata & Si"ur ca da , dar de!inde cum o facem. Se stie ca
des!re cei care nu sunt de fata se %oreste intotdeauna cu
!lacere. -ar nu a%em %oie sa s!unem nici mai mult nici
mai !utin decit daca ar fi de fata. 4ai mult decit atit ,
este necesar sa le luam a!ararea im!otri%a deni"ratorilor.
Inter%entia noastra ne %a !une la ada!ost de orice calomnie ,
de orice irfa.
A)i forfeca !e cei asenti este semnul li!sei de
caracter c$iar daca te ascun#i in s!atele unui ne%ino%at +
* 8ai sa irfim un !ic (*. In !lus este un joc foarte
!ericulos , caci informatia ajun"e mai de%reme sau mai tir#iu
la cei in cau#a. Stiind aceasta , inseamna sa fii total li!sit
de inteli"enta sa o faci , ca doar nu %rei sa ai dusmani
de una %oie. -aca este %ora des!re !rieteni a)i a!ara
de%ine o datorie de onoare. Atineti)%a sa le transmiteti
!eniila discutie , alimentind irfa. Prietenii o %or afla
oricum de la altcine%a , iar daca nu , cu atit mai ine (
Sa limite#i con%ersatia la a %ori des!re altii este
nu numai o im!olitete , dar denota si li!sa de ima"inatie. Sa
faci mereu afirmatii ironice sau "lume atit la adresa celor
!re#enti , cit si a celor asenti , nu do%edeste ca esti
s!iritual , ci !rost crescut.
-aca te)ai simtit ine intr)o societate , dar la
!ro'ima oca#ie nu mai esti in%itat , "indeste)te unde ai
"resit , caci ai "resit in mod si"ur.
Se !oate intim!la ca unul dintre amatorii de calomnii
sau "lume !roaste sa %a alea"a dre!t ascultator. In acest
ca# , e'ista o solutie !e cit de ele"anta , !e atit de
eficace si care nu necesita decit !utin curaj. Sa c$emati
* %ictima * sa !artici!e si ea la discutie ar fi o lectie
ideala !entru irfitori. C$iar daca sunteti ru"at , nu %a
amestecati in certurile dintre !arinti si co!ii , intre
indra"ostiti sau intre !rieteni. Ei se %or im!aca in mod
si"ur iar dumnea%ostra %eti de%eni ta!ul is!asitor.
C/4 SE INTRETINE SI CIN- SE TER4INA
O CONVERSATIE
-es!re ce %orim in societate & In Euro!a nu %ei trece
dre!t un om culti%at daca te %ei limita la discutia des!re
%reme. In sc$im , en"le#ilor le)a intrat in sin"e acest
suiect !e care)l aordea#a ori de cite ori se intilnesc.
Con%ersatia des!re %reme are , sa recunoastem , anumite a%antaje.
Este e'trem de usor de intretinut , e a"reaila si nu risca
sa ofense#e !e nimeni. O multime de alte suiecte !ot ca!ta
interesul a doi sau mai multi in%itati , uneori a intre"ii
asistente + arta , literatura , s!ortul ) cu !redilectie fotalul ,
situatia !olitica interna sau internationala si re!ercursiunile
sale asu!ra destinelor indi%iduale 3 ultima carte a!aruta sau
ultimul model de masina , calatoriile si !roiectele de %acanta.
Cum se intretine o con%ersatie & Vom a%ea "rija sa
nu)l !lictisim !e interlocutorul nostru cu o tema de care
este strain. -aca nu a citit cartea des!re care am ince!ut
sa %orim , nu %om insista la infinit !o%estindu)i suiectul.
Ne %om re#uma la a face cite%a oser%atii !ertinente
recomandindu)i)o cu caldura sau cu raceala , de la ca# la
ca#.
Este foarte ne!lacut sa te lanse#i de asemena , in
comentarea ultimului film %a#ut !e ecrane , daca n)ai retinut
decit actiunea. Te %ei descurca foarte "reu cu formule de
"enul * El o iueste !e ea , dar ea l)a !arasit * sau
* frumos film ( 4)a im!resionat !ina la lacrimi ( *. Este
im!ortant sa te interese#i si sa retii numele actorilor
si al re"i#orului. Vei face o im!resie e'celenta si toata
lumea %a a%ea de cisti"at.
-e oicei , in orice societate se ajun"e si la
anecdote. Sa fim atenti !entru ca e'ista riscul de a !o%esti
aceeasi anecdota acelorasi !ersoane. O anecdota amu#anta !oate
sa rela'e#e con%ersatia , cu conditia sa stii cind si cum s)o
s!ui. 4ai mult ( Pentru a fi sa%urata de cei !re#enti ,
anecdota treuie sa fie s!usa cu mult talent si fara ... a
uita !oanta ( /nii au un talent deoseit de a !lasa cind
treuie fra#e de "enul + * Acesta imi suna ca istoria lui
Oscar 9ilde care in%itat la un anc$et .. * sau * I s)a
intim!lat ce%a asemanator lui 4ar: T;ain cind ... * Este
suficient ca anecdotele sa se tina lant antrenindu)i !e toti
intr)o ade%arata com!etitie !e aceeasi tema. Si deodata
%oreste toata lumea , rumoarea este "enerala , iar con%ersatia
risca sa moara. Este momentul in care societatea se im!arte
in "ru!uri. /nii domni sunt dis!usi sa asculte anecdotele
!icante , de ne!o%estit in fata doamnelor , dar un om ine
crescut se %a atine sa s!una anecdote decoltate. Oricit de
mult si)ar cere scu#e , oricit de mult $a# ar a%ea , !ersoana
care le s!une se com!romite. Ni s)ar !utea re!rosa ca unora
* le sta ine * , ca sunt * ire#istiili * . Cu riscul de a
!area ri"i#i , nu suntem de acord cu %orele tari intr)o
societate aleasa.
Pentru una reusita a !etrecerii , con%ersatia treuie
sa ramina antrenanta iar o "a#da treuie sa stie cum sa o
faca ) sa inter%ina in dialo"ul dintre doi interlocutori daca
este ne%oie , si uneori sa concilie#e !unctele de %edere
di%er"ente.
/n om care stie sa !rimeasca in%itati nu %a da
niciodata nimanui im!resia ca l)a in%itat !entru a ului cu
!ro!ria lui cultura. Pentru toate rece!tiile , 0rillant Sa%arin
a formulat o re"ula demna de a fi retinuta + * sa in%iti
!e cine%a inseamna sa)i asi"uri o stare !lacuta !entru tot
tim!ul cit %a ramine su aco!erisul tau *.
Se s!une ca treuie sa !arasesti o !etrecere in
momentul in care a ajuns in culmea stralucirii. Este cel mai
un mod de a !astra des!re ea o amintire !lacuta. Constatarea
e %alaila si cind este %ora des!re con%ersatie. Nu e'ista
suiect !e care sa)l !oti e!ui#a si tocmai in aceasta consta
farmecul lui. Prolema inc$eierii unei con%ersatii ) ceea ce
ec$i%alea#a cu terminarea !etrecerii ) este foarte im!ortanta.
Ea de!inde de musafiri , nu de "a#da. -ar din dorinta de a
!artici!a in sfirsit si ea la discutii , aceasta !oate comite
mai multe "reseli.
Prima "reseala + du!a ce a ser%it toate felurile de
mincare si toate auturile , "a#da ar %rea sa se ucure de
in%itatii sai !entru a sta de %ora linistita si trece la
* o curatenie "enerala * , strin"e tot , s!ala toate %asele ,
scututra fata de masa etc ) cu o ostentatie de care nici
macar nu e constienta ( In mod firesc , musafirii simt in
acest moment un semnal de !lecare. Acum tot "a#da comite a
doua "reseala + incearca cu orice !ret sa)i retina. Se simte
ji"nita , im!lora , ascunde !osete , fulare. C$iar daca dorinta
de a !leca a in%itatilor nu era ferma , acum %a de%eni !ur
si sim!lu din dorinta omului ce se re%olta fata de orice
constrin"ere. -eci cum treuie !rocedat & -aca suntem "a#de se
e o masa festi%a , cu in%itati im!ortanti , ne %om misca
foarte rar si incet , dar eficient. Putem strin"e tot ce este
in !lus , !utem sc$ima scrumierele , dar nu cind %rem noi ,
ci cind se i%este un moment !rielnic si nu in mijlocul
unei con%ersatii !asionante. Sa nu ne dorim in acel moment
ca totul sa fie * !a$ar *. O casa deranjata in tim!ul unei
!etreceri arata foarte ine. 4ai a%em la indemina si cealalta
solutie , !e care am mai amintit)o + sa lasam musafirii sa
!artici!e la !re"atirea mesei !entru desert si cafea. -aca
"a#da da tonul cu naturalete nimeni nu se %a simti ji"nit
si %om oser%a ca sa fii "a#da nu este o cor%oada , ci o
!lacere. 0ineinteles ca nu e %ora de o reuniune !retentioasa.
In acest ca# treuie sa a!elam la un ajutor din afara.
Putem de !ilda sa c$emama femeia care ne ajuta la curatenie
!entru a s!ala %asele si a ne fi de folos la ucatarie.
Nu este e'a"erat sa an"ajam doi c$elneri calificati care %or
face indatoririle "a#dei sa fie foarte usoare. In amele
ca#uri musafirii %or da acestor !ersoane mici sume de ani
5 dar nu !rea mici 6.
Celelalte "reseli care !ot strica o reuniune reusita
sunt comise de in%itati. A)ti anunta dorinta de a !leca cu
%oce tare si tinind mortis sa)ti iei ramas un de la toata
lumea , cind %e#i ca toti se simt foarte ine , este de
neiertat. Sa te retra"i discret , sa !leci neoser%at ,
transmitind toate cele une tutror !rin amfitrion este
formula ideala. ,a fel de ne!lacut este sa insisti cu tot
dinadinsul sa se !relun"easca !etrecerea , c$iar daca simti ca
toti ar dori sa fie acasa in !at , sa se odi$neasca in
sfirsit. S)ar !utea sa ai succes , sa se ramina !este limita ,
dar amintirea acelei no!ti !ierdute %a !ro%oca multa %reme
cosmaruri tuturor , inclusi% "a#dei.
I4PORTANTA TIN/TEI
Nu !utem %ori des!re con%ersatie ) des!re arta de a
"asi suiecte interesante si de a le sustine cu %er%a ) fara
a ne referi la relatia strinsa dintre acestea si felul in
care ne !re#entam in societate.
Cum mer"em , cum ne ase#am , cum ne miscam , in tim!
ce stam de %ora cu cine%a & Acest ca!itol se %a referi in
s!ecial la cite%a lucruri !e care ar treui sa le e%itam
cind stam de %ora. Cind suntem in societate nu tinem miinile
in u#unare , dar nici !e solduri si nici la s!ate. Nu ne
a"atam de un scaun sau de mar"inea unei mese si cu atit
mai !utin de interlocutorul nostru sau de un nasture al
$ainei sale. Cind ne ase#am !e un fotoliu sau !e un scaun ,
stam dre!t ale"indu)ne o !o#itie comoda , fara sa ne
incrucisam sau sa ne alansam !icioarele. Ne %om feri sa ne
miscam !ermanent miinile si sa ne jucam cu de"etele. Nu ne
%om a!ro!ia !rea mult de interlocutorul nostru si nu)l %om
atin"e in cursul con%ersatiei , c$iar daca ea de%ine
!al!itanta. Cind %orim nu ducem la "ura nici creionul , nici
c$iritul si nici scoitoarea.
-aca suntem la masa , facem in asa fel ca sa
ocu!am un s!atiu re#onail incit sa aia loc si ceilalti
comeseni. Inainte de a %ori , scoatem ti"ara din "ura , em
fara sa facem #"omot , manincam in tacere. -ar se cade sa
com!letam aceste re"uli "enerale. Vedem adeseori tinere fete
ridicindu)si mult fusta deasu!ra "enunc$ilor mai ales cind
este cald. -aca fata des!re care %orim este intr)ade%ar
atra"atoare , lucrul acesta nu este de#a"reail. Totusi , una
cu%iinta inter#ice "esturile !rea ostentati%e si cere de !ilda
femeilor sa se ase#e !e fusta. Industria te'tila ne ofera
asta#i tesaturi nesifonaile , !entru ca nimeni sa nu in%oce
sifonarea dre!t scu#a , !entru "estul atit de neele"ant de
a)ti ridica fusta cind te ase#i.
,a o rece!tie , %ara , un arat nu)si scoate $aina ,
fara sa fie in%itat sa o faca , iar daca !oarta retele n)o
face niciodata. A insoti acest "est de intrearea +
* Imi !ermiteti & * este o do%ada de !roasta crestere , !entru
ca fa!tul este im!linit. Ce "a#da ar fi aceea care ar
ras!unde !rom!t + * Nu ( *.
Intr)o societate , de multe ori , "esturile sunt mai
im!ortante decit cu%intele. In !rinci!iu , le"ile os!italitatii
oli"a "a#da sa inde!lineasca musafirilor a!roa!e orice
dorinta !entru ca acestia sa se simta cit mai ine. Este
insa de datoria in%itatilor sa nu au#e#e de aceasta
liertate. Oricit de ine crescuta ar fi !ersoana care ne
!rimeste are si ea o limita a radarii. Sa nu o !unem in
situatia delicata de a de%eni ne!oliticoasa , silind)o sa ne
inter#ica anumite "esturi.
Ne !utem simti intr)o casa straina *ca la noi acasa*,
dar sa nu uitam ca nu suntem c$iar acasa (
Oamenii sunt !rin natura lor e"oisti si este normal
sa doreasca sa se simta cit mai ine , cu orice !ret.
Acestia se %or !urta cu de#in%oltura fara a tine !rea mult
cont de cei din jurul lor. -ar sa nu confundam de#in%oltura
cu ora#nicia ( -e aici decur"e oli"atia musafirului de a
cere a!roarea amfitrionului inca inainte de a face anumite
"esturi. Nu)l %om !une !e acesta in fata fa!tului im!linit
cre#ind ca niste cu%inte formale + * imi dati %oie , nu & *
rostite ulterior %a %or califica dre!t om ine crescut ci
dim!otri%a ( Vei fi calificat dre!t ceea ce esti in realitate
) un mare adaran.
In tot ceea ce facem iin societate im!ortant este sa
a%em simtul masurii. Nimeni nu te %a oli"a sa stai cu
$aina !e tine cind in casa sunt <= de "rade , nimeni nu)ti
%a inter#ice sa dai un telefon scurt , sau sa)ti a!rin#i o
ti"ara. -ar este o mare diferenta intre cel care a otinut
a!roarea "a#dei facind alu#ii discrete de !ilda + * In casa
este foarte cald * sau * Nu mi)am anuntat familia ca intir#ii*
sau !ur si sim!lu + * In aceasta casa se fumea#a & * ) si cel
care isi scoate de"ajat $aina de cum intra in casa , se
re!ede la telefon si nu)l mai lasa din mina sau isi
a!rinde ti"ara de la ti"ara intr)o camera unde sunt co!ii
sau !ersoane olna%e.
Poate "a#da nu %a s!une nimic dar nu este "reu sa
ne ima"inam ce "indeste (
Aceste su"estii sunt %alaile !entru toate oca#iile
in care * iesim in lume * , fie ca e %ora de o rece!tie ,
fie ca e %ora de o %i#ita ne!rotocolara la niste !rieteni
a!ro!iati sau c$iar la memrii familie care locuiesc se!arat
de noi.
Cind tusesti , stranuti sau casti este oli"atoriu sa
duci mina la "ura. Cind stranuti sc$ite#i un %a" semn
de#olat care inc$ide incidentul. Este !oliticos sa ne facem
ca nu oser%am si sa renuntam la atit de oisnuitele +
* Noroc ( * , * Sanatate ( * , * Ai sa faci c$ef (*. Se crede ca
este !oliticos sa rostesti aceste formule. 1resit (
A nu)ti !ri%i interlocutorul in tim! ce %oresti cu
el trece dre!t li!sa de res!ect. -ar aceasta re"ula nu te
autori#ea#a sa)l !ri%esti fi' si sa)l studie#i din ca! !ina
in !icioare.
Cind %rei sa %oresti cu o !ersoana care este mai
de!arte de tine , e ine sa)ti sta!inesti neradarea !ina
cind "asesti o oca#ie fa%oraila sa te a!ro!ii de ea. -e
asemenea , in societate , nu cinti , nu fluieri , nu fredone#i o
melodie , c$iar daca esti in#estrat cu o %oce fermecatoare.
Oricit de serioasa ar fi o discutie , treuie sa)i acordam
interlocutorului nostru un suris amical. -ar sa ne atinem sa
ridem indelun" cind !o%esteste cine%a o istorioara , si cu
atit mai mult cind o facem noi insine. -e asemenea , nu %om
ride cind cine%a face o mica "afa , deoarece nici noi nu
suntem scutiti de asemenea incurcaturi.
Se !oate intim!la , ca din anumite moti%e ) de !ilda
ceilalti in%itati nu au sosit inca ) un musafir sa nu aia
cu cine sta de %ora. In aceasta situatie o "a#da atenta
%a a%ea "rija sa)i "aseasca celui care se !lictiseste o
ocu!atie a"reaila. Ii %a oferi ce%a de aut , ii %a da o
re%ista sau ii %a !ro!une sa aculte mu#ica. ,a rindul lui ,
in%itatul , %a aste!ta linistit fara sa aia dre!tul de
* a)si omori tim!ul * facind o ins!ectie !rin toata casa si
cu atit mai mult sa atin"a diferite oiecte ce)i stirnesc
curio#itatea. Ne !utem uita in ilioteca , du!a ce am cerut
%oie , dar nu ne %om lua un rat de carti !entru acasa.
Vom cere daca dorim , una sin"ura a%ind "rija sa !reci#am
cind o aducem ina!oi , si sa o si aducem ( ,a rindul ei
"a#da ar treui sa note#e intr)un caiet !re"atit in acest
sco! ) cine , cind si ce carte a luat. Nu %a a#ati !e
memorie ( Procedati la fel cu casetele %ideo sau audio. -aca
cine%a se simte ji"nit e de rea credinta.
C/4 NE E7PRI4A4
Este de la sine inteles ca treuie sa amintim
referitor la con%ersatie , cite%a re"uli !ri%ind limajul !e
care il folosim. Co%ersatia este o e'celenta scoala de
retorica. /nde am !utea sa ne familiari#am mai ine cu arta
%oririi decit intr)un cerc de !ersoane culti%ate & Sa asculti
cu atentie ce se s!une , sa te straduiesti sa folosesti un
limaj ales , anali#indu)te cu simt critic este cel mai un
mijloc de a)ti imo"ati %ocaularul si de a)ti lar"i
!osiilitatile de e'!rimare. 2rec%entarea re"ulata a unei
societati alese de#%olta in acelasi tim! s!iritul nostru
analitic , simtul de oser%atie si ca!acitatea de a face o
sinte#a. In fiecare #i intilnim !ersoane care nu sunt
ca!aile sa finali#e#e o idee. Ne"asindu)si cu%intele !otri%ite
ele lasa fra#ele neterminate si !o%estirile in coada de
!este ( E'em!lul clasic !rin care !si$olo"ii demonstrea#a
dificultatea de a te a'!rima fara a recur"e la semne este
cel al scarii in s!irala !e care treuie sa o definesti in
!utine cu%inte. -in o suta de !ersoane carora le)am !une
intrearea , aia #ece ar reusi sa ras!unda fara sa desene#e
in aer un tiruson ascendent (
E'ista !e %remuri un joc de societate , !e cit de
distracti% !e atit de instructi%. El consta din ale"erea de
catre "a#da sau de catre in%itati a unui numar e"al de
cu%inte , de !ilda + cinci cu%inte comune , cinci notiuni
astracte si cinci cu%inte rare , carora !artici!antii treuiau
sa le deas definitii corecte. Plecind de la + co%or , sifon ,
autou# , floare , melc , trecind !rin ) incercarea de a defini )
metem!si$o#a , !ara!si$olo"ia , iuirea , $o.)ul , carisma si
ajun"ind la + raara , andi%a , auin , $asis , trufa , jocul
!oate de%eni !asionant. Rar %or !utea fi e%itate definitiile
de "enul + iuirea este cind ... . -in !acate acest autentic
e'ercitiu intelectual a fost inlocuit cu altul care)i in%ita
!e cei !re#enti sa se e'!rime !rin semne , sa mime#e un
cu%int. Acest joc se !ractica asta#i in toate taerele
!entru co!ii , !e culoarele scolilor si la !etreceri ,
constituind doar un mijloc de ditractie , li!sit de elementul
instructi% ) imo"atirea %ocaularului.
Am oser%at ca din cau#a unui %ocaular sarac care
denota li!sa de cultura , majoritatea oamenilor lasa alta o
discutie aia ince!uta sau se refu"ia#a in e'!resii de o
mare analitate , cum ar fi * E foarte ade%arat *,* Asa e %iata*,
* Asa e lumea *,* Asta este *. Sa ne ferim sa folosim in
!ermanenta e'!resii ca + * !e cu%int de onoare ( *,
* !e cu%intul meu ( *,* fantastic ( *,* formidail ( *,
* Nemaiau#it ( *, cre#ind ca ele dau "reutate s!uselor noastre.
Au de%enit ade%arate ticuri %erale e'!resiile + * nu stiu
cum sa)ti s!un * , * ce sa)ti !o%estesc * , * adica , n)am
inteles * , si , treuie sa recunoastem ca ele sunt
re!re#entati%e !entru o lar"a cate"orie de oameni care , daca
ar renunta la ele , ar constata ca n)ar mai a%ea nimic de
s!us. -ar cel mai oositor este felul in care unii isi
termina toate fra#ele cu + * Asta este * , * Ce sa)i faci & *,
* 4a ro" * , * In sfirsit * , * Au#i & * mai ales la telefon.
Adeseori , aceste formulari sunt fie a"resi%e , fie cer o
a!roare , dar cel mai des , nu au nici un sens , sunt %ore
"oale. Ele ranesc !ur si sim!lu au#ul , ca #"omotul acului !e
o atrina !laca de !atefon. Treui sa recunoastem ca ne
!lictiseste de moarte o discutie !resarata din aundenta cu
formulari de acest fel + * ) -uminica trecuta am mers la
"inerele meu , nu)i asa & Ne)a dus cu masina , stiti & Si stiti
ce s)a intim!lat & Tim!ul s)a stricat , nu)i asa & Cu masina
noatra , o -acie , stiti & Cind ai o duminica liera , nu stiu
cum sa)ti s!un. * s.a.m.d. .
,a frontiera dintre ne!olitete si saracie mentala se
!lasea#a ras!unsurile stereoti!e + * -a , natural ( *, * Este
asolut clar ( *,* Nici o le"atura ( *,* Total e'clus *. Cu un
rutal ) * Nu ma interesea#a * ) iti taie %ora , cind s!ui si
tu ce%a , !isalo"ul care te)a silit sa asculti o lun"a
relatare des!re starea sanatatii unei !ersoane !e care o
cunosti %a". In amele ca#uri , esti indre!tatit sa te simti
ofensat. Este de dorit sa ne ci#elam !urtarea si %ocaularul
facind un efort de a ne dearasa de acest alast lin"%istic
care ne !oate !lasa in cate"oria oamenilor !rost crescuti.
,imajul este sin"urul mijloc de comunicare. Sa facem
in asa fel incit sa fim intelesi de toata lumea. E o
"rosolanie sa %oresti cu un !rieten france#a , de e'em!lu ,
cind toti stiu ca !rietenul %oreste romaneste foarte ine.
In !lus , !utem a%ea sur!ri#e de#a"reaile , caci e !osiil ca
cine%a din societate sa fi in%atat lima res!ecti%a !e
"enunc$ii unicii si sa intelea"a !erfect oser%atia ne!lacuta
!e care ai facut)o la adresa lui. Treuie sa renuntam la
acest oicei !rost ca si la semnele cons!irati%e , %oritul
la urec$e , cli!itul semnificati% din oc$i , la "esturile cu
mina !e care le credem discrete , intr)un cu%int , la tot ce
e'clude din con%ersatie !e ceilalti.
/n loc s!ecial il ocu!a aici folosirea incorecta a
limii , fie din i"noranta fie din ne"lijenta. Pentru un om
mai !utin instruit sau !entru un autodidact , daca sunt
constienti de $andica!ul lor , solutia de a nu se face de
ris foarte sim!la ) ocolesc cu%intele de a caror semnificatie
si !ronuntie nu sunt si"uri. Ideal ar fi sa se lamureasca
!e loc intreind ceea ce nu stiu sau consultind un
dictionar. Nu este deloc de"radant sa intrei + ce este
na!ul 3 nu)mi este clar termenul de lo. 3 ce se intele"e !rin
fe#ail & ce este o li!otimie &
4ai !eniila este situatia in care o !ersoana cu o
functie im!ortanta %oreste incorect. /neori , momentul este doar
amu#ant. -ar , cind ne "indim ca suntem un !o!or care a fost
condus atitea decenii de oameni incom!etenti si inculti , nu
!utem sa nu ne intristam. /n director al unui liceu de
!resti"iu a%ea mereu dificultati la citirea darii de seama ,
si , cind ajun"ea la anali#a muncii in ateliere , oscila
%esnic intre * maestrii * si * maistri *. Nu a in%atat niciodata
sa s!una corect maistri ( 2olosirea "resita a cu%intelor !oate
face oiectul unor studii de s!ecialitate. 4a %oi o!ri
numai la cite%a e'em!le !e care le)am retinut asolut
intim!lator , e'em!le stu!efiante si a!roa!e incrediile. /n
inalt demnitar este inter%ie%at !e tema cu!lului Ceausescu !e
care il cunostea indea!roa!e + * Voreau intr)un limaj
mar"inali#at *, s!une acesta. * Cum adica & * , incearca sa se
lamureasca !ierit re!orterul. * Adica un limaj de la mar"inea
orasului ( *
In tim!ul !re#entarii jurnalului de actualitati un
crainic stranuta. Este omeneste ( El nu trece !este incident ,
ci se simte dator sa !reci#e#e + * 4a scu#ati , este o sim!la
indis!o#itie locala ( * Crainica de la jurnalul de actualitati
s!une cu de#in%oltura + cultul mo>#aic 5 nu mo#a>ic 6 (
Il au#im frec%ent !e un mare !olitician s!unind +
* A%em de re#ol%at !rioritati de intiia mina * si , mai "ra% +
* Am a%ut !ina acum "u%erne liertine ( *. In toate tarile
cad "u%erne , !oate cad si din cau#a liertinajului , dar , in
mod cert !ersonajul nostru nu cunostea sensul cu%intului
* liertin * ) indecent , usuratic , desfrinat. Nu !utem folosi un
cu%int in sensul dorit de noi !entru sim!lul moti% ca din
i"noranta am cre#ut ca inseamna altce%a ( In ca#ul de mai
sus , cel care l)a utili#at a %rut sa s!una ca !recedentele
"u%erne nu au res!ectat ri"uros le"ea , asumindu)si liertatea
de a o inter!reta. Este cu totul altce%a (
A N/ SE NE1,I?A
In orice oca#ie si in orice con%ersatie truie sa)ti
cunosti locul. -aca in%itatul de onoare atra"e atentia
asu!ra lui este normal. -ar daca un in%itat insi"nifiant
aca!area#a intentionat intrea"a con%ersatie , atra"e toate
!ri%irile s!re el , intr)un cu%int se doreste !unctul de
atractie , aceasta este considerata ca o e%identa li!sa de
tact. Sa)ti !o%estesti neca#urile familiale sau intime cu %oce
tare in fata unei adunari intim!latoare , !e deasu!ra , sa te
arati a"resi% fata de ceilalti in%itati constituie "afe care
nu ne sunt iertate. Sa critici , sa %rei sa corecte#i micile
manii ale celorlalti instantaneu , inseamna sa te manifesti ca
un om mar"init. Poti foarte ine sa te atii de a face
unui filatelist remarci dis!retuitoare la adresa micilor
!atratele de $irtie colorata , sa renunti sa tii o conferinta
unui fumator asu!ra !ericolului tutunului , sau o alta unui
su!erstitios des!re succesele tale otinute intr)o %ineri , !e
data de @<.
-aca n)ai inteles ca arta con%ersatiei este arta de
a asculta si de a)ti estom!a !ersonalitatea in fata
interlocutorului , daca esti inca!ail sa te interese#i cit de
cit de %iata celuilalt , inseamna ca ai inca destul de
in%atat la ca!itolul %ietii sociale. Sa acce!ti cu oc$ii
inc$isi toate o!iniile , c$iar daca sint diametral o!use , sa
ti le insusesti imediat inseamna sa fii la fel de nedorit
in societate ca unul care se o!une in mod ostentati% si
sistematic tuturor. Con%ersatia este un sc$im %iu de !areri
intre doua fiinte care se res!ecta si se stimea#a reci!roc.
Sa intrei tot tim!ul !e %ecinul de masa secretul reusitei
sale in afaceri inseamna sa te !orti ca un e"oist nu ca un
interlocutor. Sa)ti !etreci seara tinind un curs "ratuit de
morala , sa faci remarci cu acreala docta , inseamna ca esti ,
in domeniul social , un ele% de scoala elementara c$iar daca
ai mai mult de o!t#eci de ani. Sa nu)ti recunosti i"noranta
intr)un anume domeniu , sau sa ai mereu un ras!uns !romt si
su!erficial la toate suiectele aordate inseamna sa nu fi
inteles inca marele a%antaj de a)ti ascunde cultura , lucru
ce ii caracteri#ea#a !e oamenii instruiti , este e'act ca
atunci cind !entru a)ti ascunde anii treuie mai intii sa)i
ai. Sa)i incarci !e toti cei intilniti cu o cantitate enorma
de salutari !entru tot felul de cunostinte comune inseamna
sa dai im!resia ca %rei ) fie sa)ti etale#i relatiile , fie
ca)l iei !e interlocutor dre!t un sim!lu mesa"er. Sa fim
!rudenti in acest domeniu , caci e'ista inca multi oameni
dra"uti care iau in serios asemenea comisioane si care
transmit nenumaratele salutari !e care i le incredintam cu o
ener"ie demna de un sco! mai un. Oser%atia este %alaila si
!entru cei care retin din con%ersatie numai ce ii interesea#a
si nu sca!a !rilejul de a)i oli"a !e cei din jur sa le
faca mici ser%icii utile. -e e'em!lu au#ind ca !leci in
strainatate , indra#netul nu %a e#ita sa te roa"e imediat
sa)i aduci un medicament , sau o !iesa de masina , !reci#ind
ca acolo costa o nimica toata.
Ca sa inc$eiem acest s!inos ca!itol treuie sa
reamintim cite%a re"uli ferme care treuiesc res!ectate !entru
a !urta o con%ersatie ci%ili#ata +
@) Sa nu a"resam sau sa ener%am interlocutorii !rin !rea
!uternica noastra !ersonalitate , a#indu)ne !e e'celenta
!arere !e care o a%em des!re noi. Sa nu ridicam tonul , sa
nu ti!am.
A) Sa nu transformam %iata sociala intr)un dialo" !entru
sur#i. Se !are ca este un lestem al secolului in care
traim. Eu"en Ionesco a sesi#at si a transcris aceasta
* necomunicare * in * Cintareata c$eala * !lecind de la un
manual de in%atare a limii en"le#e , dar cred ca !utea sa
!lece de la orice anal dialo" cotidian. A!arent , ne ascultam
interlocutorul dar ne "indim la ale noastre. -e aici dramele
insin"urarii , stressul si tristetea fiecaruia dintre noi. Sa
in%atam sa)l ascultam !e celalalt.
<) Sa nu ne intreru!em rutal interlocutorul , ci sa aste!tam
cu delicatete si tact un moment !rielnic !entru a ne
s!une si noi !arerea.
B) Sa nu ne amestecam intr)o discutie la care nu suntem
solicitati , cu atit mai mult cind intilnim o cunostiinta
!e strada %orind cu altcine%a. S)ar !utea sa stricam un
moment im!ortant in %iata celor !e care i)am ino!ortunat (