Tabagismul

-diagnostic si tratament-
Istoria fumatului
Denumirea TUTUN vine de la insula
Tobago din arhipelagul Antilelor unde era
cultivat initial

Indigenii o numeau petum

Cuvantul spaniol cigare(s) deriva din
cigarar a nveli , a nfsura n hrtie

Tabac localitatea Tabacco din Mexic
unde spaniolii au vazut prima data
aceast plant

Cea mai veche reprezentare grafica
dateaza din anul 500 nainte de Hristos-
Grup de preoti Maya fumnd pipa pacii
Istoria fumatului
Indigenii din Lumea Nou l foloseau pentru
Placere
Profetii n starea de excitare
Tratamentele unor boli

Columb l-a adus n Europa n 1515-1520
Istoria fumatului

Ambasadorul Jean Nicot 1559 l-a
prezentat autoritatilor ecleziastice la
venirea la Lisabona (figureaza si pe
blazonul familiei)

Folosit de Caterina de Medicis pentru a
usura migrena
Istoria fumatului
Consumul mondial
20 miliarde de tigari sunt fumate pe zi n lume(
7 mii de miliarde per an )

Acestea contin:
4000 de compui
30 clase de carcinogeni

Estimri funeste
In 2030 vor muri 10 milioane de persoane
anual din cauza fumatului

Realiti ale tabagismului

Unul din doi fumtori cronici va deceda de o
boal datorat fumatului nainte de vrsta de
pensionare.

Cu ct fumatul este mai precoce cu att riscul
de mbolnavire este mai ridicat.

Femeile au acelai risc ca i brbaii.
Doctorii au acelai risc ca i pacienii
Fumatul in lume
O treime din adultii de pe glob sunt
fumatori

Exista aproximativ 1.2 miliarde
fumatori in lume
2

La adulti fumatul este responsabil
pentru un deces din 10
1

Fumatul este responsabil pentru
aproximativ 4 millioane decese in
fiecare an, 11.000 in fiecare zi
1


1. The World Bank. Curbing the epidemic: governments and
the economics of tobacco control . 1999.
2. Corrao MA, et al. Bulletin of the World Health Organization
2000; 7:884890.
Riscul de mortalitate generala si prin diverse cauze datorat
fumatului
Risc relativ la fumator*

Cauze de deces Barbati Femei

Toate cauzele 2.34 1.90
Boli coronariene(35-64 ani) 1.94 1.78
Boli coronariene(>65 ani) 1.68 3.00
Alte boli cardiace 1.85 1.60
Boli cerebrovasculare (<35 ani) 2.24 1.84
Boli cerebrovasculare (35-64 ani) 3.67 4.80
Boli cerebrovasculare (>65 ani) 1.94 1.47
Alte boli circulatorii 4.06 3.00
Bronhopneumopatie cronica obstructiva 9.65 10.47
Alte boli respiratorii 1.99 2.18
Cancer bucal si faringian 27.48 5.59
Cancer esofagian 7.60 10.25
Cancer de pancreas 2.14 2.33
Cancer laringian 10.48 17.78
Cancer pulmonar 22.36 11.94
Cancer renal 2.95 1.41
Cancer de col uterin 2.14
Cancer de vezica si alte organe ale aparatului urinar 2.86 2.58

*categoria de referinta este cea de nefumator(risc relativ = 1)
Cateva mituri de combatut


Fumez atat de putin , deci nu exista nici
un risc
Riscul debuteaza de la 1 tigara pe zi


Fumez tigari usoare
Tigarile usoare sunt la fel de
periculoase pentru santate
Cateva mituri de combatut

Stoparea dintr-o data este periculoasa
Niciodata renuntarea la fumat nu este
daunatoare pentru santate (dar
renuntarea poate avea inconveniente
temporare)

Nicotina duce la imbolnavire
Nicotina care induce dependena este
cel mai puin nociv produs

Fumatul la femeia nsrcinat:

Creterea riscului de sarcin extrauterin

Creterea riscului de natere prematur

ntrzierii n creterea ftului (150-300 g)
Fumat pasiv 100 g
< 5 igri/zi 100 g
> 20 igri /zi 460 g



Scaderea performatiilor spotive, sexuale

Interactiune cu anticonceptionalele orale
(crete de 2- 20 de ori riscul de afeciuni
cardiovasculare)

Afectare ten, ridare piele, mbtrnire
precoce

Fumatul la tineri:
Accentueaz obstrucia bronic

Crete riscul de recidiv a astmului din copilarie la adultul
tnr


Fumatul si complicaiile postoperatorii:
Creterea riscului de complicaii respiratorii postoperatorii

Diminuarea riscului de complicaii locale la fumtorii care
stopeaz fumatul preoperator
Fumatul la astmatici i BPOC:
Varsta de debut a fumatului este la fel
de importanta ca si numarul de tigari
fumate pentru riscul de aparitie
a cancerului pulmonar.


Creterea riscului de boli respiratorii la copil
i la adult.
Creterea riscului de afeciuni cardiovasculare
la adult.
Creterea riscului de cancer pulmonar.

Fumatul pasiv

Riscul de boli respiratorii la adulii
fumtori pasivi

Creterea riscului de tuse, expectoraie i
crize de astm

Creterea este proporional cu durata i
intensitatea expunerii
Riscurile fumatului pasiv pentru
copiii expui
Ft : creterea riscului
prematuritate i greutate mic la natere
diabet la vrsta adult

Copii : creterea riscului
tuse, otite, crize de astm, spitalizare pentru boli
respiratorii,
de moarte subit
Fumatul - o problema de sanatate
publica?
Consumul de tutun - 4000 de constituente chimice
introduse in organism

Determina dependenta (nicotina):90%

Are efect daunator si asupra celor din jur -fumatul
pasiv

constant promovat publicitar, mereu adus in atentia
populatiei.
De ce fumatul este primejdios?
Avantajele stoprii fumatului
Problemele sevrajului
Creterea n greutate
Simptome de abstinen-sevraj
Dorina subit de igar (craving)
Depresia
Capcanele ascunse
Cresterea in greutate
Creterea activitii centrului foamei

n medie 3 kg

10 % din fumatori pot depi 10 kg dar 30%
nu iau n greutate !


Simptomele de sevraj
Vertij, dureri de cap
Fatigabilitate
Tuse
Tulburri ale somnului
Constipaie
Foame , nevoia de dulce
Tulburari de concentrare
Iritabilitate

!!!Sunt atenuate de substitueni nicotinici
Dorina subit de igar (craving)
Episoade de scurta durat (1-3 min) , aparent
motivate deosebita, ce pot surveni cateva
luni dup renuntarea la fumat.

Dispare n general prin introducerea unor
activiti de diversiune

Ocupare mini, timp

Capcanele ascunse
Obiceiuri
Tentaii (rolul anturajului)
Asocierea cu alcool, medicamente

Strategia renunrii la fumat
Tabagismul =o dependenta
necesita un tratament medical compus din:

O intervenie asupra comportamentului
Educaie, informaie, sfat

Un suport farmacologic
Tratarea fenomenelor de sevraj

Identificarea stadiului de pregatire
pentru sevraj
Cele 5 etape ale interventie imedicale:
Efectele nicotinei (1)
Stimulant
Calmant
Euforizant
Antidepresiv
Diminuare a apetitului
Ce trebuie aflat obligatoriu

Tipul de fumtor
fumtor zilnic, fumtor ocazional, ex-fumtor

Nivelul tabagismului
pachete-an:

Un pachet-an - 1 pachet de igri (20
igri) fumat zilnic timp de 1 an

Strategii pentru renuntarea la fumat
Ne-farmacologice

-Voina proprie
-Sfatul medicului
-Terapie
comportamental
-Hipnoza
-Acupunctura
Farmacologice

Prima linie:

TSN
Bupropion
Vanericlina

A doua linie:

Nortriptyline
Clonidine,etc
TSN-terapia de substitutie nicotinica
Pentru reducerea simptomelor de sevraj primete
nicotin temporar (de obicei 8 sptmni)

Astfel nu primeste concomitent ceilali compui ai
unei igri

Se evit dificultile determinate de dependena
psihologic i fizic


Guma cu nicotina
Patch transdermic
Spray nasal

Indicatii : este un produs de electie
pentru marii fumatori, marii
dependenti

Inhalantul cu nicotina


este un dispozitiv similar unui port-tigaret care
contine un cartus cu un burete mbibat cu 10
mg de nicotin

Indicatii: la cei cu mari dependente
comportamentale ( legate de mana si gura)

Pastile sublinguale


Indicaii: categoria marilor fumtori,
puternic dependeni

Cinetica nicotinei
0 30 60 minute
tigarete
Spray
Guma 2 mg
Patch 21 mg
Guma 4 mg
Inhaler
Zyban

(bupropion HCl SR)
primul tratament non-nicotinic

inhibitor selectiv de receptori de catecolamine

rata de sevraj 36-49 %

Risc de efecte secundare comune cu antidepresive (din
aceiasi familie)

minore: insomnie, uscciune a gurii
majore: crize de epilepsie (1 la 1000 pacieni)
Bupropion
Bupropion
doza de 150 mg 3-4 zile, 300 mg-7 saptamani

fumeaza in prima saptmana

ncepe cu 150 mg n fiecare dimineat pentru
primele 3 zile iar daca toleranta este buna se
ajunge la 150 mg x 2

Durata tratam. 7-12 saptamani, chiar pana la 1 an
1. Coe JW et al. Presentat la 11th Annual Meeting and 7th European Conference of the Society for Research on Nicotine and Tobacco. 2005. Prague,
Czech Republic. 2. Picciotto MR et al. Nicotine Tob Res. 1999; Suppl 2:S121-S125.
Legarea nicotinei de receptorul nicotinic
determin eliberarea de dopamin
Nicotina
Idee principal
Champix (vareniclin) a fost
elaborat n mod special pentru
receptorul 42, ca agonist parial de
receptor nicotinic 42 (cu aciune
dual agonist i antagonist) i
mpiedic fizic legarea nicotinei, fiind de
ajutor n renunarea la fumat.



Imaginea iniial a sistemului mezolimbic
ilustreaz VTA, locul unde predomin receptorii
42, i nAcc. Eliberarea de dopamin n nAcc
din axonii neuronilor dopaminergici din VTA
determin un rspuns de recompens, iar
legarea nicotinei de receptorul nicotinic 42 din
VTA determin eliberarea de dopamin n nAcc.
Champix (vareniclin) a fost elaborat n mod
special pentru receptorul 42 receptor, ca
agonist parial de receptor nicotinic 42 (cu
aciune dual agonist i antagonist) i
mpiedic fizic legarea nicotinei i elibereaz
intrinsec mai puin dopamin la nivelul nAcc.

Champix

:
aciune dubl, agonist i antagonist
1. Coe JW et al. Presentat la 11th Annual Meeting and 7th European Conference of the Society for Research on Nicotine and Tobacco. 2005. Prague,
Czech Republic. 2. Picciotto MR et al. Nicotine Tob Res. 1999; Suppl 2:S121-S125.
Determin att o eliberare de
dopamin (mai mic dect n cazul
nicotinei)



mpiedicarea legrii nicotinei de
receptorii 42.
Vareniclin
Doz, expunere
Efect
Efect maxim
0%
100%
50%
Agonist parial
Agonist complet
Champix

: agonist parial
Reducerea sevrajului
a dorinei de a fuma
Blocarea recompensei
Raiune
Ca un agonist parial , vareniclina poate bloca aciunile
altor agoniti asupra receptorului nicotinic de acetilcolin
42, i , n acelai timp , activeaz receptorul la un
anumit grad . Ipotetic vorbind , aceasta ofer activarea
receptorului suficient pentru a diminua dorinta si
simptome de sevraj ( efect agonist ) . Vareniclina , de
asemenea, blocuri de nicotina obligatoriu la locul de
42 receptorului nicotinic . Acest lucru ar trebui s
reduc teoretic de armare i recompensarea efectele
fumatului n cazul n care subiectul alege sa fumeze in
timpul tratamentului ( efect antagonist ) .
Vareniclin
rata de sevraj - 45-48%

Durata tratamentului este de 12 sptmni

Champix

este disponibil pentru administrare oral, n 2

concentraii: 0,5 i 1,0 mg;




1 mg de dou ori pe zi Ziua 8 ncheierea tratamentului:
0,5 mg de dou ori pe zi Zilele 4 7:
0,5 mg o dat pe zi Zilele 1 3:
1. Rezumatul caracteristicilor produsului Champix

Idee principal
Vareniclina este indicat pentru renunarea la fumat la
aduli.
Informaii de fond
Varenicline este indicat pentru renunarea la fumat la
aduli. Atunci cnd prescriu vareniclin medicii trebuie s
ofere consiliere i suport pacienilor n ceea ce privete
tentativa lor de a renuna la fumat, deoarece terapiile de
renunare la fumat par s aib o ans mai mare de reuit
n asociere cu interveniile comportamentale. Pacienii
trebuie s aleag o dat la care renun la fumat, iar
tratamentul cu vareniclin se iniiaz cu 1-2 sptmni
nainte de aceast dat.

Vareniclina trebuie administrat cu un pahar de
ap, cu sau fr alimente, prin titrare conform
orarului urmtor: o doz iniial de o tablet de
0,5 mg odat pe zi n primele 3 zile, apot o
tablet de 0,5 mg dimineaa i una seara n
urmtoarele patru zile, pn n ziua 7. Dup
primele 7 zile, doza trebuie crescut la o tablet
de 1 mg dimineaa i 1 tablet de 1 mg seara.
Pacienii care nu pot tolera vareniclina pot primi
o doz sczut temnporar sau permanent, la 0,5
mg de dou ori pe zi.


Eficacitatea interveniei
Simplul fapt ca cadru medical a intervievat si sfatuit
un fumator pentru renuntarea la fumat dubleaza
sansele de stopare a fumatului la un an.


Ce trebuie stiut ?
A nu fuma este normalul-fumatul este o exceptie.

Majoritatea adolescenilor i adulilor nu fumeaz
i pot de asemenea s aprecieze o pauz, o cana de
cafea, s rspund la telefon i s fac fa stresului
din viaa cotidian fr s fumeze!

Personalul sanitar care nu fumeaz sau care
renun la fumat este mult mai credibil dect cel
care fumeaz.
Sfaturi pentru fumatori
Dac tot personalul sanitar ar practica intervenia
minimal asupra fumtorului , ar permite
castigarea n fiecare an calendaristic a 2200 ani
de via la fiecare 1000000 locuitori

Sfatul minimal este activitatea de prevenire cea
mai eficienta din sanatatea publica