Sunteți pe pagina 1din 6

55.

Kurt Lewin:
Tensiuni in IIspa~iul de via~a"
KurtLewinafostunul dintrefondatorii psihologiei socialemoderne.
(Numelelui Lewinsepronunta corectle-vin, dar majoritateapsihologi-
lor americani I-auanglicizatinlu-in).EI aaratat cumpoatefi folositaex-
perimentarea pentru atestaipoteze~icumcmar~iproceselesocialemai
complexepot fi aduseinlaborator pentru analiza experimentala. Aavut
oinfluenta profunda asupra psihologiei sociale,nu numai prinpropria
cercetare,ci ~iprininfluentaideilorsaleprovocatoare~iprincaldura per-
sonalitatll salecu careaimpresionat 0intreaga generatiedestudenti.
Kurt Lewin(1890-1947) s-anascut inGermania. $i-aobtinut licen-
ta la Universitatea din Berlinin 1916, imediat dupa Kurt Koffka ~i
WolfgangKohler.Impreuna cu ace~tia,s-anumarat printre primii psi-
hologi Gestalt, ~i,la fel ca~i ei, a accentuat importanta campului dein-
fluente incadrul caruia esteintrodusa 0persoana. Kohler, Koffka ~i
Wertheimer au explorat aceasta abordare in perceptie ~i invatare.
Lewin a extins-o la studiul motivatiei ~i al interactiunii sociale.
Lewin a emigrat inStateIeUnitein 1933 ~i a predat la Stanford ~i
Cornell, iar dupa aceealaUniversitatea dinIowa. Dupa al DoileaRaz-
boi Mondial, Institutul TehnologicdinMassachusetts I-aadus la Cam-
bridge ca ~ef al noului Centru de Cercetare pentru Dinamicile de
Grup. Dinnefericire, a murit subit doar doi ani mai tarziu.
Lewin, la fel ca a1ti oameni de~tiintacomportamentali~ti, a accen-
tuat faptul ca, infapt, comportamentul estesupus la doua seturi de
influente: interna ~i externa, persoana ~i situatia (1935). Dinnou, la
fel ca multi altii, a insistat asupra faptului ca situatia are0 influenta
mai puternica decat tindem sa credem. Suntemtentati (cel putin in
societatea actuala) sa accentuamcaracteristicile persoanei - trasatu-
riledepersonalitate, preferintele personale ~i alteleasemenea - ~i sa
minimalizam importanta situatiei. Aceasta poate constitui 0gre~eala
(deexemplu, Nisbett ~i Ross, 1980).
Existamai multe implicatii, totu9i nu sepoatevorbi deun simplu
schimbmtresituatia externa 9i persoana. Ceea ceconteaza estesitua-
tiaa$a cum 0percepe persoana. Pentru a-i mtelegeefectele,trebuiesam-
telegeminterpretarea subiectiva a persoanei asupra stimulilor 9i ras-
punsurilor, precum9i stimulii 9i raspunsurile msine.
Persoana sepercepe pe sineinmediu - ceea ceLewin a numit
spafiu de viafd, prin careintelege totalitatea lucrurilor, scopurilor ; ; i
persoanelor careafecteazapersoana chiar acum. "Spatiul deviata" con-
tineparti - obiecte, altepersoane etc., dar 9i amintiri sau evenimen-
tetrecute, a9teptari privind evenimentele cevor urma. Dintre aces-
tea, multe, 9i celemaiinteresante.au 0mcarcatura motivationaIa-
au ceea ceLewin a numit valente, pozitive sau negative. Acestea re-
prezinta lucrurile sau starilecatrecarecineva esteatras (valenta po-
zitiva) sau pecarecineva Ierespinge (valenta negativa). Acesteatrac-
tii sau respingeri sunt vazute ca operand drept fortedeatractie sau
derespingere intr-un camp, la fel ca 9i campul defortedinjurul poli-
lor unui magnet carepoateprovoca mi
9
careapiliturii defier.Pilitura
defier nu creeaza campul, ci doar esteintrodusa inacesta, iar mi
9
ca-
rea ei depinde deproprietatile campului.
Unscriitor, deexemplu, dore9tesa termine uncapitol, acesta este
scopul catrecareel esteatras inacest moment. Daca toata atentia se
mi
9
caindirectia acelui scop, "spatiul" sau "deviata" sepoaterestran-
gelatastatura, monitorul calculatorului 9i lucrurilepecaredore9tesa
Iespuna. Sepoate mtampla sa Ii ramana destul deputin spatiu pen-
tru altceva 9i astfel sa devina rezistent lafaptul deafi atras mtr-ocon-
versatie sau chiar daca este, el poate sa seimplicedestul deputin in
aceasta, lanivel superficial- 9i safiedestul deiritabil! Iiramanepu-
tin "spatiu deviata" pentru a facefata conversatiei, atata vreme cat
acesta estedominat descopul dea-9i termina proiectul.
Multi psihologi cognitivi
9
ti moderni sunt deacordcu Lewin, chiar
daca ace9tiaar putea folosi 0imagistica diferita pentru aexprima ace-
lea9i idei. Ei vorbesc despre resurse cognitive limitate, astfelmcat, daca
osarcina concentreaza prea multe dintre resursele noastre, amputea
sa nu mai avemdestule resurse ramase pentru a facefata cerintelor
altor sarcini (cumar fi conversatia). A
9
adar, deexemplu, daca sun-
ternocupati cu 0 sarcina solicitanta, s-ar putea sa nescapecate0 re-
marca pecareamfi suprimat-o daca amfi avut destule resurse dis-
ponibile pentru 0considerare mai atenta a acesteia. (Pentru discutie
vezi Wilson, 2002.)
Revenindacumlascriitor: exista0tensiuneincadrul "spatiului de
viata" al sau. El dore~tesaterminecapitolul, dar acestanu eterminat
inca. La fel ca ~i 0 banda decauciuc careseintinde, diferenta dintre
stareaprezenta ~i starea darita tragescriitorul spreterminarea lucru-
lui. Tensiunea devine mai puternica cu cat seapropie atingerea sco-
pului, astfel indit 0intrerupere va fi mult mai enervanta daca inter-
vineatunci candcapitolul esteaproape terminat, dedit daca survine
atunci canda fostde-abiainceput. (Compara cu analizalui Millerasu-
pra conflictului [capitolulll], careesteadesea comparata cu analiza
lui Lewin. Un ~oarecealearga mai repede sau trage mai tareatunci
cand seapropie descopul mancarii.) Totu~i,daca apare0intrerupe-
re, intentia sementine, iar sarcina incompleta ar putea sa nu-i dea
paceseriitorului pana candnu esteterminata. Toemai aeesta estemo-
tivul, cel putin inanumite conditii, pentru carecineva l~i aminte~te
mai binesarcinileintimpul carara a fostintrerupt decat pecelecare
au fostterminate (efectul Zeigarnik, vezi Osgood, 1953).Inceeacepri-
ve~tesarcinileterminate, atractia catreterminareestedisipata, intimp
cepentru sarcinileneterminate, esteinca prezenta.
Apoi, pot exista valentepozitive sau valentenegative asociatecu
oanume staredelucruri, producand tensiunea ulterioara deconflict.
Cineva poate fi atras de0persoana atragatoare pecare0vede la 0
petrecere (valenta pozitiva), dar inaeela~i timp sa fieretinut fata de
acea persoana, retinere caresa vina din frica derespingere (valenta
negativa). Felul incareaceasta situatieseva desfa~urava depinde de
puterea relativa a celar doua valente~i decelelalteoptiuni pecareIe
permite situatia.
Insfar~it,"spatiul deviata" poatecontinebariere intrestarea delu-
cruri existenta ~i cea dorita. Acestea pot fi fizice(poateexista un zid
intresine~i obiectul dorit) sau psihologice (obiectul dorit esteinter-
zis). Sanegandimla modul incareoamenii pot sa seabtina dela a
manca pecat demult ar dori, cu scopul dea tine0dieta. Ace~tiaau
pus 0bariera psihologicii intre ei ~i bucata delicioasa deplacinta cu
mere. $tim, deasemenea totu~i ca, daca seincalcadieta "doar putin",
bariera psihologicapoatesaseprabu~easeacaunbalondesapun care
afostintepat cu unac(0analogiefoartelewiniana), iar atunci sepoa-
terenunta laincercareadeaseabtinedelamancare- eel putin "doar
pentru moment" (capitoluI17).
DintremulteleexperimenteclasicecondusedeLewin~i colegii sai,
poatecacel mai binecunoscut esteeel pecareI-aintreprins impreuna
cu Roger Barker 9i Tamara Dembo (Barker, Dembo 9i Lewin, 1941).
Procedura a fost dupa cumurmeaza:
inprimul rand, unor copii de varsta gradinitei li s-a permis sa se
joacemtr-o camera plina dejucarii. J ucariile erau mai degraba ciuda-
te si nu foarte bune, incluzand lucruri cum ar fi mese de calcat fara
,
fiare de calcat sau jucarii cu apa fara apa. Oricum, pentru copii totul
a fost in regula, ace9tia reu9ind sa joacejocuri imaginative cu ceea ce
era disponibil 9i chiar au parut destul de fericiti.
Ulterior, li sepermitea sa vadC i 0colectie dejucarii mult mai elabo-
rate 9i mai interesante - dar nu sa se9i joace cu ele. Aceste jucarii
erau inaccesibile, aflandu-se in spatele unei plase de sarma. Ulterior,
copiii nu mai erau la fel de bucuro9i sa sejoace cu jucariile initiale.
Aee9tia aruncau mai degraba eu jueariile deperete, calcau pe ele, jo-
cullor fiind cotat de observatori ca fiind mai putin complex 9i crea-
tiv dedt fusese initial.
Acum mtrebarea sepune de ce? J ucariile nu seschimbasera. Au-
torii afirma ca schimbarea a rezultat inparte din ceea ceLewin a nu-
mit dediferenfiere a "spatiului deviata". Un "spatiu deviaW' estecom-
pus din parti, iar un "spatiu de viata" complicat are multe parti,
aceasta estedediferenfierea. Inventarea dejocuri imaginative cu jucarii
incomplete este 0activitate complicata, carearemsine multe parti 9i
multe posibilitati. Faptul de a mregistra toate aceste parti 9i posibili-
tati mseamna ca "spatiul deviata" este elinsu9i complex.
Exista totu9i 0bariera mtre copil
9
i lucrurile atragatoare cu caresa
sejoace, atractia acestora creand tensiune mtre ele9i copil- din nou,
ca 0banda de cauciuc care semtinde. Atractia catre jucariile intere-
sante poate sa domine astfel"spatiul deviata" al copilului,m carera-
mane doar putin spafiu cognitiv pentru a segandi la celucruri com-
plicate ar putea face cu jucariile pe care Ieare la indemana - astfel
indt spatiul ramas are mai putine parti. Aceasta este dediferenfierea.
Copiii (sau adultii) preocupati de lucruri inaccesibile pot sa nu vada
posibilitatile celor accesibile. Ceea cear putea urma este un joc mai
putin creativ 9i, poate, 9i 0descarcare detensiune prin agresiune.
A
9
a cumau aratat Baker, Dembo 9i Lewin, pot exista 9i dediferen-
tieri caresa sepetreaca mtimp. Copiii erau acumpe deplin con9tienti
cajocullor seafla sub controlul capriciilor unui experimentator. J ocul
complicat setransforma mmoduri complicate odata cu trecerea tim-
pului. Totu9i, copiii sepoate sa sefi gandit dupa cumurmeaza: daca
jocul putea fi mtrerupt in orice moment, nu exista nicio garantie ca
timpul disponibil ar fi putut ajungepentru ceva destul decomplicat
pentru afi 9i interesant. Pescurt, planificareape0perioada considera-
bilanu mai eraposibila 9i astfel"spatiile deviata" alecopiilors-au re-
strans la aid 9i acum.
Au existat mult mai multechestiuni inprogramul activ decerce-
tareallui Lewin. Adesea ideilelui au condus laexperimenteincadre
aplicate, direcponate direct spreproblemepractice, chiar el afirmand
la un moment dat nu exista nimic mai practic decat 0teoriebuna.
Doar un simplu exemplu (Lewin, 1952)poate evidentia acest lucru.
Intimpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, carnea era furnizata in
cantitati limitateinStateleUnite, iar nutriponi
9
tii incercau sa schim-
beobiceiuriledeconsumal hranei alefamiliilor americane. Au incer-
cat sa convinga gospodinele sa foloseasca momite devitel, rinichi,
inimi 9i altesurse decarneutilizate prea putin. Cumputeau fi gos-
podinele mai U90rdeconvins saincerceastfel deproduse?
Postere, pamflete, cursuri cu privire la valoarea nutritionala 9i la
costurile scazute ale acestor mancaruri, apeluri la patriotism -
niduna dintre acestemetode nu a avut prea mult succes. Ceea cea
functionat mult mai bine a fost folosirea unor mid grupuri dedis-
cutii formate dingospodine, incaremembrele au vorbit despremo-
dul in carepersoane ca elear putea fi convinse sa incerce aceste
mancaruri.
Aceasta abordare a fost testata comparativ cu unele anterioare
printr-un experiment actual. Rezultatele au fost evidente. Dintr-un
grup decontrol careabia partidpase la cursuri informative, doar 3%
dintregospodine au raportat caau incercat noilemancaruri incadrul
familiilor lor. Dintre celeconvocatela grupurile dediscutii, 30% au
facut acest lucru.
Pescurt, daca schimbarea indieta era perceputa cavenind din ca-
drul grupului fnsu~i, procedura era adesea efidenta. Daca schimbarea
era vazuta caimpusa dinafara, nu - chiar daca schimbarea insine,
cu toatecosturilesaleobiective9i benefidile aferente, era aceea9i.Un
alt exemplu uimitor al rolului situatiei sodale, a9acumesteea perce-
puta de membrii sai, inproducerea deschimbari comportamentale!
Acestescurteexemplepot cu greu sa transmita extraordinara in-
fluenta a lui Lewinasupra psihologiei sodale, exerdtata partial prin
studentii pecarei-a inspirat prin ideilesaleimaginative, modul cu-
tezator incarea abordat problemele decercetare~i le-a transformat
inexperimente 9i charisma sa. El aincercat 0abordare geometricain
descrierea comportamentului ~i a fortelor careactioneaza asupra lui.
Aceasta nu a dainuit, dar uneledintremetaforelelui spapale inca ne
mai suna cafiindadevihate (deexemplu balonul desapun al persoa-
nei caretine0dieta autoimpusa, baloncaresesparge). Ceea cea dai-
nuit insa esteaccentullui Lewinasupra situafiei, caperceputa inter-
meni deaici ~i acUffi,asupra actiunilor pecareIeintreprindem. A~a
cumau exprimat-o doi autori contemporani, "oamenii pot fi vazuti
acponand inmoduri carepar fiela~e,fiecurajoase, sinceresau nesin-
cere, pline deprejudecati sau nu, indiferente sau pline degrija, de-
pinzand deconstrangerile ~i oportunitatile situationale prezente la
timpul actiunii" (Nisbett~i Ross, 1980, p. 32). Lewinnu numai cane-a
atras atentia asupra acestor influente, dar ne-a ~i aratat cumpot fi
acestea studiate.
Bibliografie:
Barker,R.,Dembo, T.~i Lewin, K, "Frustration andaggression:An
experiment withyoung children" inUniversity of Iowa Studies in C hild
Welfare, 18, 1941, pp. 1-314
Lewin, K, A dynamic theory of personality, McGraw-Hill, NewYork,
1935
Lewin, K, "Group decision and social change" inG.E. Swanson,
T.M.Newcomb ~i E.L.Hartley (editori), Readings in social psychology,
Holt, NewYork,1952, pp. 197-211
Nisbett, R.E.~i Ross,L.,Human inference: Strategies and shortcomings
of social judgment, Prentice-Hall, Englewood Cliffs,NJ , 1980
Osgood, C.E.,Method and theory in experimental psychology, Oxford
University Press, NewYork,1953
Wilson, T.,Strangers to ourselves: Discovering the adaptive unconscio-
us, Harvard University Press, Cambridge, MA, 2002