1.

Obiectul de stiu al politologiei

Obiectul de studiu al politologiei
Politologia este stiinta despre politica,stiinta care studiaza sfera relatiilor politice,legitatile
instaurarii.politologia este o stiinta integrative prin faptul ca reprezinta prin sine ansamblul celor mai
diverse discipline politice particulare,care cerceteaza anumite aspecte ale realitatii politice.
Politologia aplicata integreaza concluziile psihologiei,sociologiei ,ciberneticii in contextual stiintei
politice,atentioneaza asupra solutionarii problemelor politice practice.In acelasi tim,politologia sau stiinta
politica contemporana este un system al stiintelor politice care cunoaste mai multe niveluri:1. stiinte
politice teoretice,printer care politologia,considerate drept stiinta politica fundamentala si stiinte politice
speciale sau de ramura.2.stiinte politice applicative a caror existenta autonoma unii politologi
contemporani o contesta.3.stiinte politice de granite de confluenta sau de intersectie.
etapele constituirii i evoluiei politologiei ca tiin
Inca din cele mai vechi timpuri oamenii au fost preocupati de cunoasterea, stapanirea
si studierea societatii, a cadrului in care traiesc si isi desfasoara activitatea. In consecinta, ea
a fost analizata atat in ansamblul ei, ca intreg, cat si in domeniile si partile ei ce o compun.
intre stiintele care sunt preocupate de descifrarea esentei societatii, a proceselor si
legitatilor devenirii ei, un loc aparte il ocupa si politologia. In cadrul oricarei societati, indiferent de natura
si nivelul ei de dezvoltare, politicul si politica au constituit activitati umane fundamentale, o functie
esentiala a sistemului social.
rept urmare, orice investigatie profunda si detailata a oricarui sistem social, inclusiv a
conditiei umane, nu se poate realiza fara o analiza a politicului.
Istoriceste, primele elemente ale gandirii social!politice apar inca din antichitate, de
care se leaga insasi etimologia termenului. "otiunea de politologie vine de la cuvintele
grecesti polis!stat, cetate si logos!stiinta, adica stiinta despre stat, despre putere. e!a
lungul vremii, aceasta notiune a imbracat diferite acceptiuni cum ar fi: arta de guvernare, de
conducere, de politica, pana la termenul modern de politologie. enumirea noua, moderna
de politologie a aparut in 1#$% si a fost pusa in circulatie de politologul german &ugen 'icher
(aling si de francezul ). *herive. In primele sale manifestari gandirea politica a aparut si sa dezvoltat fie
in interiorul filosofiei, ca filosofie politica in +recia antica, fie in stransa legatura
cu ,uridicul, in -oma antica. In toate cazurile, atat asupra politologiei cat si a celorlalte stiinte
sociale, a cunoasterii in special, a societatii in general in epoca sclavagista si medievala isi
va pune amprenta religia. In feudalism viata si gandirea politica se vor afla sub puternica
influenta a dogmei teologice si a bisericii, stiintele in totalitatea lor, vor fi integrate teologiei,
devenind ramuri ale acesteia, iar dogma teologica devine axioma politica a societatii.
Procesul de disociere a stiintelor, a celor sociale in special de teologie si de morala
crestina va incepe odata cu descompunerea societatii feudale. -enasterea prin spiritul sau
laic si stiintific isi va pune pecetea asupra evolutiei tuturor stiintelor, inclusiv a celor politice.
+anditori de seama ai acestei perioade, dar mai ales a perioadei moderne ". .achiavelli,
*h. /obbes, 0. (odin, iluministii francezi 1oltaire, .ontes2uieu, -ousseau in lucrarile lor
social!politice s!au pronuntat pentru individualizarea stiintei politice, pentru constituirea ei
intr!o stiinta de sine statatoare.
rolul politologiei n Republica Moldova
In fosta 3-44 politologia nu era recunoscuta ca stiinta independenta,fiind tratata ca pseudostiinta
burgheza.4tiinta social!politica sovietica sa creat doar in baza marxism!leninismului,servea ca
apologet,comentator si interpretator al deciziilor partinice.ezvoltarea stiintei politice reale era
impedicata de dogmele marxism!leninismului oficial,de ideologizarea politicii,stiintele social umanistice
soviatice fiind izolate de gindirea social politica mondiala.oar in a dpua ,umatate a anilor 567 ai sec xx
situatia incepe a lua noi contururi.
2.Funciile politologiei:
funciile de baz a politologiei
In esenta, politologia exercita urmatoarele functii:
a8functia cognitiva
Politologia realizeaza o functie de cunoastere si interpretare a realitatii politice.
)ceasta cunoastere este obiectiva, nepartinica si nepartizana, lipsita de pozitie si incarcatura ideologica si este un bun al
intregii societati si vizeaza politicul in ansamblul sau, procesele
si legitatile sale generale.
b8functia creativa
9unoasterea realizata de politologie se materializeaza in elaborarea unor teorii,
conceptii, doctrine si programe politice, intr!un cuvant in crearea unor valori politice ce vor
crea si fundamenta cultura politica.
Politologia nu numai ca se intemeiaza pe valori, ci ea insasi creeaza valori, valorile
politice.
c8functia praxiologica
Politologia nu este numai o stiinta teoretica, abstracta ci ea este dublata de o
importanta dimensiune praxiologica. Prin rezultatele si concluziile la care a,unge, ea este in
masura sa ofere solutii pertinente pentru imbunatatirea si perfectionarea sistemului politic.
*otodata politologia ofera modele alternative de dezvoltare social!politica fie pentru
reformarea sistemului existent sau chiar pentru transformarea radicala a acestuia.
d8 functia formativ!educativa civica si patriotica
Prin datele, cunostintele si informatiile dobandite, prin valorile politice create si puse in
circulatie, politologia contribuie in mare masura la formare si dezvoltarea unei educatii civice
patriotice si politice, a constin:ei de sine a individului si a societa:ii.
e8 functia previzionala
4ingura sau impreuna cu alte stiinte sociale sau politice de ramura, politologia poate
prefigura modelele si alternativele de dezvoltare sociale si le pune la dispozi:ia societa:ii.
In sistemul contemporan al stiin:elor politice, politologia reprezinta o disciplina
fundamentala, o stiin:a sociala particiulara consacrata fenomenului politic , singura in masura
sa studieze ;politicul in sine; sau dupa cum aprecia 0ulien 'reund ;politicul ca esen:a
autonoma;.
Coparea funciei teoretico ! prospectiv cu cea norativ ! a"iologic
functia prospectiva ! pe baza unor investigatii, politologia face previziuni menite sa descifreze tendintele fenomenului
politic, schimbarile ce survin in cadrul raporturilor sociale pe plan national si international si a noilor cerinte de progres ale
societatii pe cind functia normativ!axiologica are ca disciplin< filozofic< drept obiectiv studiul valorilor morale.
#roiectai prin funcia de pronosticare dezvoltarea procesului politic din Republica Moldova.
Politologia exercita functia de pronosticare.9unoasterea tendintelor mondiale de dezvolatare politica,corelatia lor cu
grupurile de interese existente in societate permite a determina in prealabil ficacitatea deciziilor politice propuse.&xpertiza
preventiva permite prote,area societatii de consecinte nefaste si actiuni ineficace
3. Concepiile principale n definirea politologiei:
doeniul tiinei politice
Politologia este una din disciplinele care formeaz domeniul tiin elor politice ; din perspectiva
dezideratului de a sintetiza rezultatele din tiin ele politice, politologia poate fi considerat disciplina
fundamental a tiin elor politice.
Politologia are drept subiect de studiu sfera politicului i urmre te surprinderea ntr-o imagine general a
vie ii politice, a fenomenelor, a conduitelor, i a ac iunilor politice.
Conform profesorului Adrian Paul Iliescu, politologia este "numai una dintre disciplinele ce formeaz
domeniul tiin elor politice. ar ea reprezint, ntr-un anume sens, disciplina fundamental, deoarece
urmre te sintetizarea rezultatelor ob inute n acest domeniu, n ntregul su. !"a# aspir la alctuirea unui
tablou general al vie ii politice, al fenomenelor i conduitelor politice, al rela iilor i sistemelor politice, al
organizrii politice a societ ii, al ac iunii politice. $ntr-un cuv%nt, subiectul &larg' de studiu al politologiei
este sfera politicului"
1.relatiile politice-e(prima interesele fundamentale ale indivizilor si grupurilor sociale,se pot manifesta sub
forma de mentalitate sau antagonism 2.institutiile politice-acele unitati care realizeaza politica ca de
e(emplu statul,partidul politic,grup de interes si pasiune,societatea civila. 3.constiinta politica-reflectare a
relatiilor politice a orinduirii si practicii politice compuse din teorii,conceptii,doctrine,programe,si nivel
impiric care este constituit din sentimente,convingeri,e(periente personale,iluzii,dezamagiri.4.cultura
politica )e(rpima dimensiunea subiectiva psi*ologica a politicii. 5.actiunea politica-activitatea de elaborare
si aplicare a deciziilor cu privire la solutionarea problemelor intregii societati si a grupurilor sociale imparte.
$eosebii concepia %#olitologia ! tiina despre putere& de concepia %#olitologia ! tiina
despre sisteul politic
= opinie despre obiectul politologiei este: obiectul stiintei politice se refera la organizatiile puterii politice,
descrierea si analiza celor mai importante forme de dominatie politica, asociatii politice din interiorul
statului, partidelor, prezentarea rolului pe care il ,oaca ideile politice in fundamentarea si dezvoltarea
organismelor puterii politice, impartirea si obtinerea puterii de stat, legatura puterii politice cu autoritatile
sociale, raportul dintre state in context mondial.
Politologia ca stiinta a aparut si s!a dezvoltat pe masura evidentierii tot ma iaccentuate a politicului in
viata sociala si a dezvoltarii celorlalte stiinte despre societate.
)paritia >stiintei si teoriei politice? este datorata filosofilor greci Platon si )ristotel, acestia analizeaza
politica din perspectiva cerintelor generale ale polisului, in care individul trebuie sa se integraze ca
cetatean. 9onform opiniei lui )ristotel, politica este activitatea care ii leaga pe oameni, ii organizeaza si ii
conduce. )ristotel contribuie la inaugurarea unui studiu pozitiv al politicii si introduce fenomenele politice
in sfera cercetarii stiintifice.
9a obiect de studiu al politologiei este considerata politica ca subsistem al sistemului social global.
Politica o putem urmari ca mod de organizare si conducere a comunitatilor umane globale, ca actiune
politica manifestata in relatiile intre clasele si categoriile sociale, intre acestea si institutiile politice, relatii
care se pot manifesta in directia luptei pentru obtinerea puterii politice. 3n exemplu de manifestare a
politicii sunt programele politice care includ strategii, metode si mi,loace pentru realizarea intereselor
subiectilor politici. 9ultura politica reprezinta un ansamblu de orientari prin care membrii unei societati se
raporteaza la viata politica a societatii.
Politica reprezinta totalitatea mi,loacelor prin inermediul carora un grup social isi promoveaza si
realizeaza interesele.
prile negative ale concepiei %#olitologia ! tiina statului&.
3nii cercetatori sustin ca politologia este o stiinta a statului, drept confirmare servind originea cuvintului
>polis? @din gr.8 desemneaza notiunea de oras!stat sau cetate!stat.
.ax Aeber sustine ca obiectul politologiei este puterea politica, repartitia puterii intre state, sau intre
diverse grupuri sociale din cadrul aceluiasi stat
%. #olitica ca fenoen social
conceptul de politic ca fenoen social
9onceptul de putere politica explica un concept social fundamental care consta in capacitatea de a lua
decizii ,de a asigura indeplinirea lor prin utilizarea diferitor mi,loace de depresiune si constringere sau prin
convngere.
funciile' structura i nivelul de organizare a politicii
'unctiile de organizare a puterii politice
1.elaborarea si implimentarea strategiilor de guvernare a societatii
2.elaborarea si implimentarea strategiilor de dezvoltare a societatii
3.guvernarea operativa a proceselor din societate
%.asigura integritatea societatii,ordinii de drept,securitatii
$.functia de control asupra realizarii deciziilor sale
*otalitatea de mi,loace,utilizarea carora asigura procesul de realizare a puterii:
1.economica@valori materiale necesare pentru productul si consumul social8a
cetatenilor unui stat.
2.sociala@posibilitatea de ridicare a statutului social8
3.informatica
%.de forta
$.demografica@totul se face pentru om si in folosul omului8
intre toate formele puterii politice,autoritatea politica reprezinta o modalitate
concreta de manifestare a puterii.Puterea instituita economic,social,,uridic si care
functioneaza efectiv folosind valorile acceptate in societate,devine
autoritara.)utoritatea puterii politice faciliteaza activitatea ei.ominatia politica
reprezinta,dupa cum se sustine in literatura de politologica o forma particulara de
manifetsare a puterii politice in raporturile sale cu masa celor supusi si care consta
in capacitatea ei de a obtine o atitudine de obedienta fata de ordinile si dispozitiile
pe care le emite.Influenta este o forma de manifestare a puterii politice,realizata
prin urmarirea unor modele concrete de comportament in cadrul unor programe
strategice.'orta si puterea sunt asemenatoare prin capacitatea lor de a se realiza.
rolul politicii n dezvoltarea societ ii oldovene ti
.ai bine de 1B ani -. inregistreaza o noua etapa de schimbari social!politice si economice!cea de
tranzitie o caracteristica principala a careia este reformarea subiectilor institutionali ai puterii politice si a
mecanismelor de functionare a acestora.e la declararea independentei -. organizare si functionarea
puterii politice a fost substantial afectata de prabusirea brusca a intregului sistem de valori si standarde,iar
altele coerente inca nu sau cristalizat pe deplin.Pe parcusul anilor #7 in -. sa manifestat stabil criza
institutionala si a legitimitatii puterii politice,cauzata de confruntari de pozitii si interese intre institutiile
politice,de disperse puterii in stat.totodata, stabilitatea functionarii puterii politice este zbruncinata si de
alte manifestari specifice tarii noastre ,gen:criza vechilor valori politice si caracterul firav al celor
noiCtergiversarea separarii puterilor in statCcomportamentul politic neadecvat al cetatenilor ce nu reprezinta
expresia necestitatii obiectiveCaprige confruntari de pozitii si interese intre instituiile politiceC
9riza integritatii teritorialeCnivelul redus al cultuirii politiceC9ele expuse supra au contribuit in mod direct
la cresterea ineficacitatii functionarii sistemului politic la cresterea neincrederii fata de institutiile puterii
de stat si a dus implicit,la pierderea treptata a Cegitimitatii lor.Puterea politica este in dependenta directa de
puterea economica care la ora actuala se caracterizeaza printrun sir de particularitati anomice.
$. #uterea politic
esen a puterii politice
Politica de putere reprezinta o expresie familiara pentru politica internationala.Puterea este un fenomen
inerent societatii umane si tuturor sistemelor sociale.&a este categoria fundamentala de studiu a stiintelor
politice , in particular ,totodata nefiind straina si altor discipline socioumanistice teoria marxista defineste
puterea ca un conglomerat de institutii ce exprima interesele clasei dominante,ca functie a grupelor sociale
formale si neformale a societatii in ansambliu .pentru a intelege mai clar esenta puterii politice ca fenomen
social este oportuna analiza succinta a celor mai importante conceptii si teorii cu privire la
putere:1.abordarea sociologica @politologul .ax Aeber8 sustine ca puterea este capacitatea unui individ de
a asi impune propria vointa in conditii sociale speciale,in pofida opunerii din partea altui individ.etinerea
puterii ii acorda prestigiu subievctului ei,adeseori schimbind simtitor pozitia sa in ierarhia sociala.=rice
putere se spri,ina pe >aparatul administrativ? si pe credinta in legitimitatea acestuia,datorita caruia puterea
actioneaza asupra intregului sistem de relatii sociale.
2.abordarea structural!functionala @politotolu *alcot Parsons8trateaza puterea drept capacitatea de a lua
decizii si de a le asigura indeplinirea precum si ablitatea societatii de asi mobiliza resursele pentru asi
atinge scopurile comune .*.Parsons caracterizeaza puterea ca o relatie intre subiectii inegali a caror
comportament e conditionat de rolurile sociale pe care le indeplineste.
anifestarea funciilor puterii politice
Dndeplinirea rolului puterii politice se realizeaza prin mai multe functii. 9ele mai importante dintre acestea sunt:
1. '3"9EI) & 431&-)"I*)*& ')EF & 9&G&G)G*& '=-.& & P3*&-&
2. '3"9EI) & )4I+3-)-& ) G&+I*I.I*FEII
3. '3"9EI) & I"4*I*3I-& sI 9="4)9-)-& ) )3*=-I*FEII
% '3"9EI) & 'IH)-& 9=-&9*F ) -&G)EI&I 9="39&-&!43P3"&-&
$. '3"9EI) P-=+-).)*I9F @&9III=")GF8
B '3"9EI) & =-+)"II)-& sI 9="39&-& ) 4=9I&*FEII
J '3"9EI) I&=G=+I9F
6 '3"9EI) 9=&-9I*I1F
# '3"9EI) & 9="*-=G P=GI*I9 )G 4=9I&*FEII
17 '3"9EI) & P-&+F*I-& ) 4P&9I)GIs*IG=-
P&"*-3 =-+)"II)-&) 1I&EII 4=9I)G&
B. #uterea ca fenoen
particularit<:ile caracteristice ale puterii
puterea este capacitatea unui om sau a unui grup de oameni de ai obliga pe altii sa
faca un act determinat,iar autoritatea in acest caz este recunoscuta ca un drept al
puterii.forma de exprimare a puterii este asimetrica si dicotomica.)ceste calitati
deosebesc puterea de influenta care este simetricaKreciproca si nu are atributul de
obligativitate.
deosebirile Lntre izvoarele Mi resursele puterii
#artidele politice
factorii care au contribuit la apari:ia Mi evolu:ia partidelor politice
Partidele politice apar si se dezvolta in epoca moderna.+eneza lor fiind strict legata de modernizarea,in cazul dat
democratizare societatii ,de maturizarea societatii civile ,de cresterea gradului de complexitate a procesului politic
.4e are in vedere constientizarea de catre individ a faptului ca el are dreptul si poate sa se implice in exercitarea
puterii politice influentindo.aca in perioada antica si medievala autoritatea politica conducatoare avea un caracter
traditional si sacralizat atunci catre sec. Hvll!xvlll individul isi pierde increderea in astfel de autoritati si doreste sa
se implice in procesul de luare a deciziilor.daca cauzele enumerate mai sus au determinat aparitia partidelor atunci
evolutia acestora a fpst inluentata de cel putin dua conditii.In calitate de catalizatori ai dezvoltarii partidelor a servit
pe de o parte cresterea rolului adunarilor reprezentative al parlamentelor in viata politica a societatii ,pe de o alta
parte!extinderea dreptului la vot .Primele partide politice in sens geografic apar in europa occidentala si in america
de nord.
tipurile de partide politice
9onform genezei putem identifica urmatoarele tipuri de partide:partide de creatie externa si interna
9onform criteriului organizational sunt:partide de cadre si partide de masa
9onform doctrinei :partide liberale,partide conservatoare,partide crestin!democrate,partide social!democrate,partide
comuniste,partide ecologiste.
9onform reprezentarii parlamentare sunt:partide parlamentare,partide extraparlamentare
Potirvit criteriului exercitarii functiilor de conducere:partide de guvernare,partide de opozitie,
Potrivit criteriului teritorial administrativ:partide cu reprezentare nationala si partide regionale
func:ionalitatea partidelor politice Ln societatea moldoveneasc< contemporan<.
in momentul aparitiei lor si pana astazi, au e(istat si au functionat mai multe tipuri de partide politice.
+ipologizarea partidelor politice cunoaste astazi o mare diversitate de criterii ideologice-doctrinare,
organizatorice, a compozitiei sociale, a intereselor si perioadei istorice in care au aparut, al raportului cu
structura sociala a societatii. In mare stiinta politica consemneaza urmatoarele tipuri de partide politice,
-'partidele ideologice - sunt constituite si functioneaza pe baza unei paradigme doctrinare, a unei filozofii
ideologice, e(.partidul liberal, conservator, social-democrat, etc.
.'partidele istorice - aparitia si functionalitatea acestora este legata de anumite momente, obiective
istorice, eliberarea nationala, constituirea statului national, modernizarea acestuia, etc. Aparand intr-o
anumita con/uctura social-istorica, activitatea acestor partide, insasi e(istenta lor este limitata in timp, tine
de anumite regimuri politice, epoci istorice care au disparut, au apus. Acolo unde inca mai e(ista, ele se
mai mentin ca tendinte, fara a mai putea /uca un rol ma/or in viata politica a societatii.
0'partide de interese. Principalul mobil al aparitiei si functionalitatii lor l-a constituit realizarea unui anumit
interes care poate fi, national,nationalist, religios, economic, de grup, de clasa sociala, local, zonal,
etnic."(, partidele ecologiste, etnice &1..2.3.', P.3.2., partidul automobilistilor, partida romilor, etc.
4'partide de tendinta. 5unt acele partide al caror mobil al aparitiei si fiintarii tine de opinia, interesul unor
largi categorii sociale, ale realizarii unor necesitati si obiective social politice.
6'partide personale sunt create in /urul unor personalitati, de regula politice si beneficiaza de prestigiul,
influenta, forta si carisma acestora. "(.,partidul golist in 7ranta, creat in /urul personalitatii lui C*arles de
8aulle.
9'partide de cadre se constituie si reunesc un numar mic de membrii, dar cu deosebita forta si energie,
calitati organizatorice si politice care pot influenta si activiza importante grupuri si segmente sociale. In
unele cazuri pot capata un caracter elitist.
:'partide de masa-pun pe primul plan numarul membrilor si mai putin sau deloc au in vedere calitatea
acestora. Prin partidele de masa se incearca subordonarea, dominarea societatii de catre un singur partid.
; asemenea stare este caracteristica regimurilor totalitare, asa cum au fost cele fasciste si comuniste.
2onopolizand puterea, ideologia, impunandu-si cu forta vointa in societate, asemenea partide nu pot fi
caracteristice sistemului democratic.
#articularitile eseniale i funciile partidelor politice:
particularit<:ile esen:iale ale partidelor politice
Partidul politic reprezint o grupare de oameni constituit pe baza liberului consim m%nt, ce ac ioneaz
programatic, con tient i organizat pentru a servi intereselor unor clase, grupuri sociale, comunit i
umane, pentru dob%ndirea i men inerea puterii politice, n vederea organizrii i conducerii societ ii,
conform cu idealurile proclamate n platforma program.
1n partid politic este o organiza ie care ncearc sa ob in putere politic n cadrul unui guvern, de obicei
prin participare n campanii electorale. 1nele partide nu ncearc s c% tige putere prin alegeri deoarece
nu au dreptul sau nu doresc s participe n sistemul electoral, i uneori utilizeaz alte metode, c*iar i
terorismul. 2ulte partide sunt centrate n /urul unei ideologii, ns pot i s fac parte dintr-o coali ie cu
interese mi(te.
$ntr-un sistem parlamentar de guvernare, ma/oritatea partidelor politice au un lider ales care n cazul n
care partidul su c% tig, devine eful guvernului. $ntr-un sistem preziden ial, pre edintele poate fi ales ca
reprezentant al partidului su i devine ef al statului i al guvernului, care este format n principal din
membri ai partidului su; dar n unele ri, pre edintele este obligat s renun e la legturile sale cu orice
partid politic c%nd devine eful statului. $n unele situa ii electorale, se poate a/unge la formarea unui
guvern de coali ie poate fi format, cu membri din partide diferite. Acest fenomen este nt%lnit mai des n
sisteme cu reprezentare propor ional dec%t ntr-un sistem de tipul first past the post.
func:iile partidelor Ln companiile electorale
. Indiferent de regimul politic, partidele politice tind s< Lndeplineasc< 2 func ii:
18 -eprezentarea intereselor popula iei prin intermediul voturilor
28 &ducarea electoratului
Dn regimurile democratice sunt realizate i urm<toarele func ii particulare:
a8 Partidele politice realizeaz< leg<tura @liantul8 dintre sociatatea civil< i societatea politic<,
prin intermediul reprezent<rii intereselor popula iei sau a unor grupuri @clase8 sociale
b8 Partidele de guvernare formeaz< institu iile statului i asigur< realizarea puterii politice
c8 Partidele de opozi ie au rolul de a critica i informa opinia public< cu privire la
corectitudinea actului guvern<rii
d8 Partidele politice @toate8 recruteaz< i educ< principalii manifestan i ai societ< ii civile i!i
transform< Ln lideri politici
e8 Partidele politice au rolul de socializare i educare politic<
Pentru regimurile nedemocratice ar fi particulare @caracteristice8 i: crearea de solidaritate social<
i direc ionarea politicii statului.
func:iile partidului Ln sistemul politic totalitar
$n regimurile totalitare statul ptrunde <i ani*ileaz for=ele din societate, fiind nfiin=ate noi institu=ii care s
supun toate for=ele societale controlului nelimitat al elitei conductoare. Acest lucru se ob=ine prin
ptrunderea intereselor <i a asocia=iilor, desfiin=%ndu-le pe unele, remodel%ndu-le pe altele <i pun%nd
bazele altora
#luripartitisul
esen a pluripartitismului.
Pluripartidismul a aparut in perioada interbelica si s!a extins indeosebi dupa cel de!al doilea razboi mondial in tarile
din &uropaoccidentala. 9auzele ce au condus la aparitia pluripartidismului constau in:!impunerea si generalizarea
votului universal. @)cest fenomen politic a adus in planul vietii politice multiple si diverse grupuri sisegmente
sociale care pentru a!si promova interesele, a se exprima si manifesta in viata politica si!au creat propriile
partide politice8!9omplexitatea vietii sociale, diversitatea intereselor, optiunilor grupurilor si categoriilor sociale
@a determinat aparitia unor noi paradigme doctrinare si ideologice care, pentru a se materializa si exprima in practica
sociala aveau nevoie de propriile partide siformatiuni politice ex. doctrina comunista!partidele comuniste, doctrina
ecologista, democrata, crestina sau social!democrata! partidele ecologiste, crestin!democrate sau social!democrate,
etc.8!Nezvoltarea si amplificarea democratismului politic @a impus aparitia unor partide politice8Prin principiile si
valorile pe care le promoveaza, multitudinea optiunilor politice si ideologice ce se confrunta, atat sistemul bipartidist
dar indeosebi cel pluripartidist, intemeiaza sistemele politice democratice.Primul sistem bipartidist a fost creat in
)nglia iar cel mai reprezentativ este astazi cel din O.P.) Pluripartidismul a fost si este prezent si in societatea
romaneasca atat in perioada interbelica QRSS!QRST si indeosebi dupa QRR.
p<r:ile pozitive Mi negative al pluripartitismului
pozitive:!impunerea si generalizarea votului universal! interesele , complixitatea vietii sociale
este exprimata in practica sociala!este dezvoltat democratismul politic! sunt promovate valori si principii
democratice. Inlesneste o mai mare distribuire a opiniilor publice dar are mai multe nea,unsuri:
alegatorul nu!si alege deputatul si partidul, favorizeaza si reclama constituirea coalitiilor.
9oalitiile sunt efemere dar P)3I) coalitiilor determina insstabilitatea guvernamentala.
rolul pluripartitismului Ln societatea moldoveneasc< contemporan<
Uolul partidelor politice Vn procesul democratizrii Uepublicii oldova poate fi dezvluit mai lesne
dac Vnelegem democraia cainstituionalizare a libertii. Nezvoltarea partidelor i a democraiei
Vn oldova are drept punct de pornire micarea de renatere

naional, care, la rVndul su, a fost generat de politica restructurrii @perestroiKa8. &venimentele
menionate au fost, Vn liniimari, susinute de ma7oritatea populaiei, lucru confirmat de rezultatele alegerilor
legislative din QRR1, desfurate Vn condiii de

concuren. Pn an i 7umtate mai tVrziu, forul legislativ a profitat de con7unctura politic i, repetVnd
aciunile republicilor vecine,

a declarat independena Uepublicii oldova pe2T august QRRQ. 3n acea perioad, doar elitele emergente
Vnelegeau c libertatea obinut trebuie
instituionalizat atVt Vn plan public, cVt i Vn plan privat. a7oritatea absolut a cetenilor moldoveni a
simit efectele acestor cuceriri ceva mai tVrziu. 3n

mod obiectiv, dup trecerea valului de entuziasm, s!a dovedit c atVt cultura politic a populaiei, cVt i
capacitatea de a iniia i de a

administra afaceri proprii, de a!i apra interesele i drepturile Vntr!o competiie economic desc%is, de a
manifesta interes pentru

meninerea unui nivel minimal de coeziune social etc. sVnt sub nivelul necesar unei dezvoltri Vn
noile condiii istorice. Ne aceea,la puin timp dup obinerea libertii, cVnd a Vnceput s se
Vnruteasc dramatic condiia social i material a populaiei, s

creasc tensiunile interetnice etc., ma7oritatea absolut a cetenilor moldoveni a Vnceput s manifeste
nostalgie dup paradisulsovietic pierdut.Nup declararea independenei Uepublicii oldova, procesul de
democratizare, adic de instituionalizare a libertii, a constat, defapt, Vn Vmprumutarea formelor de
organizare politico!statal, de aprare a drepturilor ceteneti, de autoorganizare Vn instituii

civice etc. 3n acest sens, Uepublica oldova a fost a7utat de instituii internaionale, precum 9onsiliul &uropei,
$O9& etc.Uepublica oldova, s!a aflat, cel puin pVn Vn 211R, Vn topul rilor 9OB cu cel mai Vnalt indice
al nivelului de democraie.9etenii Uepublicii oldova nu au participat vreodat la revoluii, doar la
proteste i revolte ce au semnalat gradul de

nemulumire i nu au optat nici pentru dreptul de a consacra prin referendum independena statului, adoptarea
9onstituiei sau a

altor documente de importan ma7or pentru soarta societii. Joate documentele importante privind
evoluiile din Uepublicaoldova au fost votate de exponenii partidelor politice reprezentate Vn Parlament.
)ceasta ar putea Vnsemna c partidele politicenu au Vncredere Vn capacitatea de discernmVnt a electoratului
moldovenesc. Putem da o oarecare dreptate partidelor moldoveneti,

fcVnd referin la referendumul consultativ din QRRR privind trecerea la forma prezidenial de
guvernmVnt, care a demonstrat celectoratul moldovenesc poate fi uor manipulat de autoriti.

3n pofida celor afirmate mai sus, se poate demonstra c partidele politice moldoveneti au avut un rol pozitiv Vn
democratizarea

societii, prin simplul fapt ca s!au opus de mai multe ori cel puin Vncercrilor instituirii unui sistem
prezidenial.
Cultura politic
esen a conceptului de cultur< politic<
4ensul originar de cultura vine din latinescul cultusa si este legat de cultivarea pamantului, de agricultura. In schimb,
uniiganditori, cum au fost 9icero, 9ezar l!au folosit in sens de cultivare a spiritului, meditatie filosofica sau de
creatie literara siartistica. Indiferent de modul, de latura sau unghiul din care este definita si interpretata cultura
politica, aceasta trebuie conceputadin cel putin doua aspecte:!ca parte componenta a culturii si civilizatiei nationale
si universaleC!ca dimensiune psihologica, subiectiva a sistemului politic.In general, prin cultura politica literatura
politologica intelege ansamblul cunostintelor, valorilor, normelor, convingerilor,sentimentelor, trairilor, modalitatilor
de gandire de natura politica pe care se intemeiaza si functioneaza sistemul politic.= asemenea definire a culturii
politice are in vedere numai aspectul sau teoretic!explicativ, la fel ca in cazul culturii si forma sa politica implica si
alte elemente, cum ar fi:!conceptiile, strategiile, programele, ideologiile si doctrinele politice care orienteaza,
directioneaza si fundamenteaza activitatea partidelor, formatiunilor, institutiilor politice din societateC!institutiile
politice statale sau extrastatale din societate, formatiunile si partidele politice, liderii acestoraC!normele si valorile
generale ale unei natiuni, in special cele privind actiunea si conduita politicaC!practica politica. ivelul, gradul
dezvoltarii culturii politice, eficienta si utilitatea ei nu sunt aceleasi in toate societatile, ci ele depinde de o serie
defactori ca:!natura regimului si sistemului politicC!nivelul dezvoltarii vietii materiale si spirituale din cadrul
societatii respectiveC!gradul si nivelul organizarii vietii politice si indeosebi al democratismului sauC!anumite traditii
istorice si nationale sau particularitati ale dezvoltarii sociale
structura culturii politice
Ntat sub aspectul structural, cat si functional, cultura politica implica o serie de dimnesiuni.aOPimensiunea cognitiva
care se refera la cunostintele, datele, informatiile pe care le ofera cultura despre sistemul, procesele sifaptele
politice. bOPimensiunea volitiva, afectiva, emotionala care include sentimentele, trairile generate de existenta si
functionalitatea politicului.Ncestea pot fi de atasament, angaQare, pasivitate sau refuz fata de institutiile si
evenimentele politice, de apreciere sau negare, deura sau bucurie fata de politica si politic.cOPimensiunea normativa,
actionala si comportamentala ce are in vedere existenta unor norme, reguli in activitatea
sifunctionalitatea politicului.dOPimensiunea axiologica, apreciativa si evolutiva care se refera la Qudecatile de
apreciere si valoare exprimate asupra sistemului politic, al functionalitatii sale
tipurile de cultur< politic< existente Ln societatea contemporan<
.Cultura politica provinciala sau locala
este caracteristica unei regiuni, unei zone. Sa nu are caracteristicile, dimensiunile culturii politice nationale. u
exista o constientizare a sistemului politic national, a politicii nationale. 9unostintele, datele,
sentimentele, Qudecatile de valoare au in vedere aspectul zonal, local, sunt cu prioritate orientate spre acesta. Pesi nu
este o caracteristica desintalnita in anumite situatii, intre interesele politice locale si cele nationale sau centrale
pot aparea anumite divergente, contradictii,deosebiri de opinii, aprecieri.T
.Cultura politica de suprapunere
Pesi, prin dimensiunile si functionalitatea sa, ea este o cultura nationala si oamenii sunt constienti de sistemul politic,
de valoareasi rolul sau, ei au insa o atitudine pasiva, dezinteresata fata de acesta. @area maQoritate a subiectilor sociali
nu cred, nu suntconvinsi ca pot Quca vreun rol in luarea hotararilor, ca pot influenta sistemul de functionare si de
decizie al politicului.In sistemele totalitare acest tip de cultura politica imbraca forma unei culturi de subordonare. In
aceste sisteme cultura devine uninstrument in mana politicului in subordonarea cetatenilor si a societatii, in
promovarea intereselor si aspiratiilor celor aflati la putere. Ncest fapt se realizeaza prin impunerea ideologiei si
doctrinei oficiale, printr!un proces de indoctrinare in masa. Nsa a fostsituatia in cadrul regimurilor fasciste si
comuniste.8
.Cultura politica participativa
4unt culturi caracteristice societatilor democratice, ele sunt rezultatul unor acumulari deosebite cantitative, dar
mai ales calitative,a unui inalt grad de cultura si civilizatie, de organizare, instructie si educatie.9etatenii sunt
constienti de necesitatea participarii la viata politica, ca prin aceasta ei trebuie si pot sa Qoace un rol maQor
ininfluentarea si luarea deciziilor, in functionalitatea sistemului politic. In acest caz, membrii societatii dispun si
de instructie,educatie si cultura politica necesara participarii, iar societatea, la randul ei, le ofera cadrul politic
adecvat acestei manifestari.Nsemenea culturii politice se intalnesc in societatile democratice dezvoltate din Suropa
apuseana, 4.U.N., etc.9ultura politica a unei societati nu apare intr!o forma pura, ea poate fi o mixtura a doua sau chiar
a celor trei tipuri ale sale
(isteul politic
conceptul de sistem politic
!4istemul politic reprezinta un subsistem al sistemului social ce cuprinde relatiile politice, institutiile politice
si conceptiile politice, sistemul care asigura organizarea si conducerea de ansamblu a societatii , functionalitatea ei.
iferitele comunitatiumane, a,unse la o anumita treapta de dezvoltare, nu mai pot exista si functiona fara sa fie
organizate intr!un sistem politic,aceasta constituind o necesitate, o lege generala a progresului istoric. 9onstituindu!
se ca un sistem de organizare siconducere ansamblu a societatii, sistemul politic slu,este si trebuie sa slu,easca atit societatea in intregul ei,
cit si fiecaresubsistem in parte, interesele general ale societatii, cit si cele individuale. &xperienta istorica a dovedit si
dovedeste ca numaiorganul comunitatilor umane in sisteme politice puternice, bine structurate, le!asigurat acestora
viabilitatea. .a,oritatea politologilor lumii contemporane inteleg prin sistem politic ansamblul relatiilor politice, al
institutiilor politice, al conceptiile politice si al raporturilor dintre ele, existente la un moment dat intr!o societate.
elementele structurale ale sistemului politic
4ub aspectul dimensiunii structurale a sistemului politic, cele mai multe pareri converg spre acceptarea
urmatoarelorcomponente:relatiile politice alcatuiesc unul din fenomenele cele mai importante ale vietii sociale,
studierea lor prezentand un interesdeosebit atat pentru teoria politica, cat si pentru practica social!politicaNinstitutiile
politiceconstiinta politicacultura politicanormele si comportamentul politic Oorma politica reprezinta un ansamblu de
reguli, prescriptii, indicatii referitoare lacomportamentul politic al indivizilor si al grupurilor de indivizi organizati
in institutii, partide, formatiuni politice, raportatla viata politica specifica a unei societati. rin comportament politic se intelege
acelmod de a actiona, de a se comporta si raporta al membrilor societatii, claselor, grupurilor sociale, al partidelor
siformatiunilor politice fata de valorile si doctrinele politice, de principiile si normele politice ale societatii, de activitatea politica desfasurata
de organismele si institutiile politice societaleNcomunicatia politica 9omunicatia politica exercita in cadrul societatilor
democratice prin excelenta o functie de difuzare avalorilor politice, deci, ea ,oaca un rol informational cu dublu sens, atat
din directia celor ce guverneaza catre cei guvernati,dar si inversNactiunea politica
sistemul politic din -epublica .oldova
.oldova Pn prezent este republicQ parlamentarQ. Ruterea de stat este determinatQ de 9onstituSia adoptatQ de
Rarlament la T@iulie 8@@U Vi completatQ la 8@ iulie 8@@ Vi iulie T. Kn conformitate cu prevederile
9onstituSiei, 7epublica .oldova este

stat de drept democratic, Pn care demnitatea omului, drepturile Vi libertQSile lui, dezvoltarea liberQ a personalitQSii,
dreptatea Vi pluralismul politic sunt cele mai Pnalte valori Vi acestea se garanteazQ. Rrevederile constituSionale cu
privire la drepturile VilibertQSile omului Pn .oldova se trateazQ Vi se aplicQ Pn conformitatea cu prevederile
eclaraSiei .ondiale ale repturilor1mului Vi alte tratate la care face parte .oldova. Kn cazul existenSei unor
necorespunderi Pntre acorduri internaSionale cu privire la drepturile omului la care face parte .oldova cu legislaSia
internQ, valoarea au norme internaSionale.Kn conformitate cu prevederile constituSionale, democraSia Pn .oldova
funcSioneazQ Pn baza principiilor pluralismului politic,

care nu poate fi compatibile cu dictatura Vi totalitarismul. Oici una din ideologii nu poate fi instalatQ Pn calitate de ideologiaoficialQ de stat.Kn
7epublica .oldova, puterea legislativQ, executivQ Vi ,udecQtoreascQ sPnt separate Vi colaboreazQ
Pn exercitarea prerogativelor ce le revin potrivit prevederilor 9onstituSiei. 9onstituSia 7epublicii .oldova este
2egea ei 4upremQ. Oici olege Vi niciun alt act ,uridic care contravine prevederilor 9onstituSiei nu are putere
,uridicQ.7epublica .oldova se obligQ sQ respecte 9arta 1rganizaSiei OaSiunilor 3nite Vi tratatele la care face parte, sQ!Vi bazeze

relaSiile cu alte state pe principiile Vi normele unanim recunoscute ale dreptului internaSional. %ntrarea Pn vigoare
a unui tratatinternaSional conSinPnd dispoziSii contrare 9onstituSiei va trebui precedatQ de o revizuire a acesteia.
Rroprietatea Pn 7epublica .oldova poate fi publicQ Vi privatQ. &a constQ din valori materiale Vi intelectuale.
Rroprietatea nu poate fi utilizatQ Pn defavoarea drepturilor, libertQSilor Vi demnitQSii persoanei. RiaSa, iniSiativa
economicQ liberQ Vi concurenSasunt factorii de bazQ ale economiei.7epublica .oldova proclamQ neutralitatea sa
permanentQ Vi nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriulsQu.2imba de stat Pn 7epublica
.oldova este limba moldoveneascQ, care funcSioneazQ Pn baza grafiei latine. 4tatul recunoaVte ViocroteVte dreptul
la pQstrarea, dezvoltarea Vi funcSionarea limbii ruse Vi altor limbi, care sunt utilizate pe teritoriul statului.4tatul
favorizeazQ studierea limbilor de comunicare internaSionalQ.7egulamentul funcSionQrii limbilor vorbite pe teritoriul 7epublicii
.oldova se stabileVte printr!o lege organicQ