Constitutional 12

1.
Notiunea dreptului constitutional ca ramura de drept:

a)definiti notiunea ram drept constit:drept.constitutional-ramura prncipala a sistemului de drept
alcatuita din ansamblu unitar de norme juridike cuprinse prioritar in constitutie prin care se
reglementeaza :relatii sociale fundamentale ce apar in procesul instaurarii,mentinerii si exercitarii
puterii de stat;dreprurile,libertatile si indatoririle fundamentale ale omului sic et,modul de organizare si
functionare a instit politice si bazele inst administrative si jurisdictionale.
b)determinati oboectul si met ramurii drept constit-obiectul raportului dreptului constitutional il
constituie relatiile sociale funadamentale,ce apr in procesul instaurarii,mentinerii si exercitarii puterilor
de stat; dreprurile,libertatile si indatoririle fundamentale ale omului sic et,modul de organizare si
functionare a instit politice si bazele inst administrative si jurisdictionale.Conform teoriei generale a
dreptului orice ramura de drept are propriu obiect si metoda de reglementare a relatiilor sociale.dreptul
constitutional in reglementarea relatiilor sociale fundamentale foloseste in marea majoritate a
cazurilor:metoda imperativa si metoda dispozitiva.Esenta metodei imperative se rezuma la aceea ca
dreptul in procesul reglementarii relatiilor sociale fundamentale nu permit niki o abatere de la
dispozitiile normelor date.Esenta metodei dispozitive consta in acordarea drepturilor subiectiilor de
drept constitutional de a savarsi actiuni concrete determinate de coordonarea manifestarilor de vointa
ale acestor subiecti.Aceasta metoda se aplica in cazul reglementarii statutului juridik al persoanei si
ueori in cazul determinarii atributiilor unor autoritati publice.
c)formulate partic distinctive ale ob si met ram dc:in lit de specialitate sunt evidentiate urmatoarele
partic ale Dc:*rolul deosebit si importanta lord at fiind ca ele reglementeaza cele mai import relatii
sociale ce tin de oranduirea sociala.*spectrul lor de cuprindere a sferei a problemelor de
reglementare.*multitudinea normelor de reglement generala.*prezenta larga a mai nultor categ de
norme(norme declaratii,norme principii,norme scopuri.norme definitii).*preminenta normelor
imperative*forta juridika suprema a normelor constit*proced specifica de adoptare,modificare sau
abrogare a normelor const.

2.Raportul de drept.constitutional
a)definiti raport de drept constit si not subiect raport juridik:reprezinta o categorie a rap sociale
reglementate de normele de drept constit care se nasc ,se desfasoara si se sting in domeniul relatiilor
sociale fundamentale ce apar in procesul instaurarii,mentinerii si exercitarii puterii de
stat;dreprurile,libertatile si indatoririle fundamentale ale omului sic et,modul de organizare si
functionare a instit politice si bazele inst administrative si jurisdictionale.Subiecte ale raportului de drept
constitutional sunt oamenii luati individual ,ca persoane fizike sau grupati in collective,ca persoane
juridike ,fie statul,reperezentat prin organele sale.
b)enumerate sub raport de drept const si clasif raport de drept constitutional:Subiectele generale
recunoscute ale dreptului constitutional:*poporu;*statul*organele statului*partidele si organizatiile
social-politice*cetatenii*strainii si apatrizii./
c)distingeti tarsaturile raport de drept constit:raportul juridik are urmat trasaturi:raportul juridik este un
raport social(stabileste dintre oameni cu privire la anumite oboecte ,dar continutul real al acestora este
cel social),de suprastructura(este influentat si influenteaza celelalte categorii de raporturi sociale si este
present in toate domeniile vietii economice politice ,admini),un raport volitional(el este reglementat de
norme juridike care exprima vointa poporului),un raport valorik(aparand valorile esentiale ale
societatii),este o cat istorika(aparuta la o anumita eatapa de dezvoltare istorika ,odata cy aparitia
statului si a dreptului,raportul juridik poarta pecetea epocii istorice respective),un raport
ideologik(deoarece ianinte ca sa se formeze ,el trece prin constiinta persoanelor,depinde de vointa
acestora are un character subiectiv si tine de continutul de idei al suprastructurii sociale)

3.Normele juridice constit si instit juridice constit:
a)def not normei juridice constit si not inst juridice:norma juridika-reprezinat regula de conduita
generala,obligatory si impersonala,instituita sau recunoscuta de stat,a acrei respectare poate fi
asigurata prin forta coercitiva a statului.Normele dreptului constit-sunt formele care reglementeaza
conduita oamenilor in relatiile sociale fundamentale ce apar in procesul instaurarii,mentinerii si
exercitarii puterii de stat.
Instit juridice de drept constit-cuprinde totalit normelor juridike care reglement un anumit grup sau
categorie unitara de relatii sociale fundamentale determinand o sfera aparte de rap juridike.
b)clasif normele juridike constit si indicate sistema instit juridike constit:Normele de drept constit se
clasif in norme de aplicatie mijlocita si aplicatie directa.Normele de aplic mijlocita-norme care dau
reglementari de principiu.Normele de aplicatie directa normele care reglementeaza direct relatiile
sociale si nu au nevoie de a fi precizate printr-o lege organika sau ordinara.
c)formulate trasat caract ale normelor juridike const si ale inst juridike constit-Trasaturile specifice
normei juridike sunt urmatoarele:*norma juridika are caractre general si impersonal-norma nu este
individuala ,ea stabileste tarsaturile tipce ale situatilor de viata,cuprinzand o generalitate de relati,apare
ca un model de conduita a participantilor la relatia sociala data.*norma juridika are character
obligatoriu-obligativitatea normei juridike este diktata de scopul acesteia:asigurarea ordinii
publice.*norma juridika are un character tipic-exprima aspecte generale si presupune subordonarea fata
de o conduita-tip*norma juridika implica un raport intersubiectiv-presupune schimbul just intre
persoane aflate intr-un raport juridik.
.Institutia politica are uramat caracteristiki:*este formata dintr-un colectiv de oameni,are un character
stabil,modul de constituire si atributiile institutiei politce sunt prevazute intr-un act cu valoare
constitutionala,sunt constit pt satisfacerea unor interese sociale largi,dispun de autoritate.

4.Izvoarele ramurii Dc
a)def notiunea de izvor al ramurii de drept const ,enum izv Dc:prin izvor de drept se intelege acea forma
specifica ,particulara,de exprimare a normelor juridike care sunt determinate de modul de adoptare sau
de sanctionare a lor de catre stat.izvoare ale dc sunt:constitutia si legile de modificare,regulament
parlament,ordonantele guvernului,cutuma,legile organice,legile constitutionale,precedentul judiciar.
b)stabiliti trasaturile specifice ale izvoare ram DC si corelata dintre ele:Izvoarele dc sunt numai actele
normative adoptate de autoritatile publice representative>aceste acte normative trebuie sa contina
norme juridike care sa reglementeze relatii social fundamentale ce apar in procesul
instaurarii,mentinerii si exercitarii put de stat.
c)Argumentati imp deosebita a Const ca izv al DC:Constitutia are un rol important deoarece ea
consfiinteste si reglementeaza bazele regimului social si de stat,stabileste principiile formarii si activitatii
organelor de stat .proclama drepturile,libertatile si obligatiile omului si cetateanului.

5. Locul si rolul dr constitutional in sist dreptului.
a) descrieti locul si rolul dr const in sist dreptului:
Pu a determina locul si rolul dr const in sist dr trebuie sa tinem cont de 2 aspecte: importanta relatiilor
sociale care sint reglementate de dr const si de valoarea formelor j. Normele de dr const reglementeaza
cele mai importante relatii sociale, rel ce apar in procesul instaurarii,mentinerii si exercitarii puerii de
stat. De aceea aceste relatii sint reglementate de C-tie ,care repr legea fundamentala a statului.Din C-tie
se desprind cele mai importante principii dupa care celelalte ramuri de dr reglementeaza in domeniile
lor de activitate.Dr const apare in cadrul sist de dr intr-o dubla ipostaza: ca ramura de dr si ca factor
structurat al intregului sistem. Ca ram de dr dr const repr ramura principala de dr alc-ta din ansamblu
unitar de n j-ce cuprinse in C-tie ,care sint menite de a reglem relatii fundam ce apar in procesul
intaurarii, mentinerii si exercitarii puterii de stat, dr-le, libertatile si indatoririle fundam ale omului si
cetateanului.Ca factor structurat in sistemul de dr: dr const guverneaza si orienteaza reglementarea
juridica din celelalte ramuri ale dr, ii imprima un anumit continut si o anumita directie.Orice ramura de
dr isi gaseste fundamentul juridic in normele constitutiei,si de aici rezulta ca orice schimbare intervenita
in dr const impune modificari corespunzatoare ale normelor din celelalte ramuri de dr care contin
reglementari ale acelorasi relatii sociale.
b) stabiliti legatura dr const cu alte ramuri de dr:Dr const studiaza fenomene si raporturi politico-juridice
care partial formeaza obiectul de studiu si a altor stiinte. Cel mai aproape de stiinta dr const sunt
stiintele juridice care fac parte din dr public, de ex ca : dr administrativ, dr politienesc, dr militar, dr
financiar, dr vamal, dr ecologic. In mod special dr const este apropiat de tgd ,dr internat public si
politologia. Cu privire la raporturile politologie dr constit s-au manifestat 3 tendinte:
1) opozitiei nete dintre aceste 2 stiintecomform careia: # obiectul de studiu al stiintei politice il form
sistemul de guvernamint, institutiile politice prin prisma modului de organizare reala si exercitarea
efectiva a puterii politice; # obiectul dreptului const il form doar normele j care urmaresc sa dea forma ,
sa fixeze si sa reglementeze organizarea si functionarea procesului politic;
2)a apropierii dintre aceste 2 stiinte pina la contopirea lor. Unii autori care afirma ideea asta sustin ca
obiectul dr-lui const isi extinde preocuparile si asupra functionarii reale a mecanismelor politice si
guvernamentale.
3) a treua pozitie este considerata de majoritatea cea mai justa , conform ei, fiecare dintre cele 2 stiinte
are obiectul sau de studiu si metoda sa , dar intre ele exista nenumarate puncte comune.Politologia are
o sfera de cuprindere mai larga decit dr constit. Ea analizeaza fenomenele politice in ansamblul lor , din
toate laturile ideologice, psihologice, relationale,institutionale si normative ale suprastructurii olitice.
Dr constitut analizeaza indeosebi normele si institutiile politice , cele prin care se exercita puterea de
stat a poporului, dr const nusi extinde sfera asupra laturilor psihologice ale fenomenelor politice si nici
asupra tuturor institutiilor politice.
c) Argumentati locul deosebit al dr const in sistemul de dr: normele de dr const reglementeaza cele mai
importante relatii sociale , relatii ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii de
stat.acest fel de relatii repr pu popor o mare importanta.Din aceasta cauza ele sint reglementate de
constitutie , care repr legea fundamentala a statului, care se situeaza in fruntea sistemului de dr.Din
normele prevazute in C-tie se desprind principii dupa care se consuc celelalte ramuri de drept. De aici
observam o legatura si anume ca orice modificare intervenita in dr constit impune modificari si in
celelalte ramuri de dr.

6. Dreptul Const ca stiinta :
A) Relatati in linii generale despre dr const ca stiinta( not si locul in sistemul de stiinte juridice si sociale):
Stiinta dr const repr un complex de cunostinte ce apar sub forma de definitii, teorii, concluzii, comparatii
despre normele si relatiile de Dr Const.Stiinta dr const a aparut o data cu aparitia C-tiei din necesitatea
de a studia legea suprema.Dr const face parte din stiintele juridice de ramuri, care acestea la rindul lor
fac parte din stiintele juridice.Sistemul stiintelor pot fi impartite in 3 grupuri mari :st despre natura, st
despre societate(sociale) si st despre gindire. Cele despre societate se impart in 4 grupuri: st de tip
momotetic, istorice st juridice si de cercetare.
B) Determ obiectul, metoda si izv stiintei dr const: Obiectul de studiu al st dunt normele cit si relatiile de
Cr const , deoarece normele pot duce la aparitia relatiilor. Precum si relatiile pot provoca , modifica
normele.Stiinta are metoda de studiu. Met de studiu repr cale, mijloc, de a studia , de a cerceta, de a
explica.Metodele sint istorica (st dr const cerceteaza relatiile sociale fundam si normele de dr const care
reglementeaza aceste relatii in perspectiva si evolutia lor istorica), comparativa(compararea diferitor
institutii j-ce constitutionale, sisteme j-ce de la un stat la altul cu scopul de a gasi solutii optime pu
sistemul const din tara noastra. Schimbul de experienta permite adoptarea celor mai optime si eficiente
decizii.), logica, inductiva, deductiva, statistica,met experimentala (se recurge in prealabil la verificarea
noilor masuri in una sau mai multe unitati amd-terit), met analitico- sintetica ( consta in analiza diferitor
norme juridice in vigoare, cu scopul de a gasi principiul juridic ce sta la baza lor). Izvoarele stiintei dr
const sint sursele unde sint plasate cunostintele sub forma de proiecte , opinii, expuneri, cunostinte; asa
surse sint manuale, reviste stiintifice,internetul, monografii,articole.
C) estimati rolul si sarcinile de baza ale stiintei dr const: stiinta dr const a aparut odata cu aparitia C-tiei
din necesitatea de a studia legea suprema. Sarcinile stiintei de dr const la etapa actuala sunt:
# de a studia , de a explica normele, si implimentarea in practica .
# de a solutiona neconcordante dintre norme si relatii, iar stiinta trebuie sa propuna solutii pu a asugura
armonia dintre norme si relatii.
# de a asigura armonia intre normele juridice , propunind mecanisme care sa rezolve orice conflict intre
norme.
# sa propuna proiecte de perfectionare a cadrului normativ si ajustarea normelor la relatiile sociale,si
invers relatiile sociale sa fie ajustate la norme.

7. Dezvoltarea stiintei dr const:
A) Identificati etapele principale si directiile de dezvoltare a stiintei dr const in lume si in RM: Stiinta dr
const in lume are citeva directii de dezvoltare , la etapa contemporana:
1. perfectionarea sistemului electoral in vederea stabilirii unui astfel de mod de selectare a
reprezentantilor poporului in scopul evitarii ulterioare a coruptiei, intereselor de grup, abateri de la
programa electorala de catre organele reprezentative.
2. Un mecanism de exercitare a puterii in care/ prin care vointa poporului sa fie respectata de
reprezentantii poporului, adica de organele statale.
3. cresterea rolului puterii executive in raport cu cea legislativa.
4. Asigurarea independentei puterii judecatoresti.
5. Asigurarea drepturilor si libertatilor fundamentale.
6. Ajustarea legislatiei.
Stiinta de dr const in Rm cunoaste o istorie in evolutia sa perioada sovietica si perioada postsovietica.
B) Comparati etapa sovietica si post sovietica de dezvoltare a stiintei dr const in RM: Stiinta de dr const
in Rm cunoaste o istorie in evolutia sa perioada sovietica si perioada postsovietica. Stiinta in perioada
sovietica era marcata de ideologia unui partid , fiind un sistem totalitar. Stiinta care studia Dr Const era
in cadrul disciplinelor statale impreuna cu stiinta de Dr Administrativ, si nu era recunoscuta ca stiinta
independenta.Separatia si colaborarea puterilor nu era respectata, pe motiv ca partidul politic era mai
superior decit organele de stat. Drepturile si libertatile fundamentale erau limitate.In perioada sovietica
sistemul electoral nu oferea oportunitati , fiind un singur candidat acesta fiind ainaitat de partidul
comunist. Sistemul electoral nu exprima vointa poporului ci a partidului comunist.In perioada
contemporana, postsovietica este marcata de o ideologie democratica.Este o stiinta independenta,
autonoma.Este marcata de democratia si pluralismul politic.
C) Formulati directiile principale de dezv a stiintei dr const in RM la etapa actuala:Problemele stiintei la
etapa contemporana :
# perfectionarea sistemului electoral pu a inlatura pasivitatea oamenilor;
# perfectionarea mecanismului de colaborare a puterilor in cadrul separatiei.
# perfectionarea atributiilor curtii constitutionale (controlul tratatelor, accesul persoanelor direct in
curte, cu drept de adresare).
# armonizarea legislatiei la standarde Europene.
# perfectionarea mecanismului de revizuire a C-tiei.

8. Corelatia stiintei dr const cu alte stiinte:
A) identificati stiintele cu care se interactioneaza dr const : Stiinta de dr const .
are leg cu toate stiintele juridice ale altor ramuri de dr. Cel mai aproape de stiinta dr const sunt stiintele
juridice care fac parte din dr public, de ex ca : dr administrativ, dr politienesc, dr militar, dr financiar, dr
vamal, dr ecologic. In mod special dr const este apropiat de tgd ,dr internat public si politologia. Cu
privire la raporturile politologie dr constit s-au manifestat 3 tendinte:
guvernamentale.
B) stabiliti legatura stiintei dr const cu alte stiinte sociale: Stiinta de dr const .
are leg cu toate stiintele juridice ale altor ramuri de dr. Cel mai aproape de stiinta dr const sunt stiintele
juridice care fac parte din dr public, de ex ca : dr administrativ, dr politienesc, dr militar, dr financiar, dr
vamal, dr ecologic. In mod special dr const este apropiat de tgd ,dr internat public si politologia. Cu
privire la raporturile politologie dr constit s-au manifestat 3 tendinte:
guvernamentale.
C) evaluati si argumentati corelatia stiintei dr const cu alte stiinte sociale: legatura dintre aceste stiinte
se deduce prin faptul ca: 1) C-tia are forta juridica suprema iar stiintele tuturor ramurilor de dr trebuie
sa faca propuneri de perfectionare a domeniului ramurii, numai cu respectarea C-tiei si principiilor
Constitutionale. 2)unele relatii de natura juridica dubla sunt studiate si de stiinta Dr Const si de stiintele
altor ramuri. 3)Daca in Dr Const se opereaza o modificare aceasta este obligatorie pu restul stiintelor
juridice. 4) Principiile Cost stau la baza pu celelalte stiinte juridice ale altor ramuri de dr. 5) Stiinta de Dr
Const coreleaza si cu alte stiinte sociale (ex : Politologia, statistica, matematica, Etc). Stiinta de dr const
este un regizor pu ca stabileste regulile de comportament, iar politologia sunt actorii.

9.DC ca disciplina de studiu:
a)descrieti in linii generale despre DC ca disciplina de studiu:Dc ca disciplina,se preda preponderant in
facult de drept .scopul predarii disciplinei date consta in familiarizarea si formarea deprinderilor
studentilor in ceea ce priveste bazele teoriei Cosntit si dezvoltarile ei,bazele organizarii de stat;principiile
statutuui juridik a persoanei,drepturile,libertatile si obligatiunile constit a omului sic et,In procesul de
aplicare a disciplinei,o import majora are procesul de aplicare a cunostint de actre studenti;sa
eviudentieze,sa clasifice,dupa anumite principii,notiuni si categ ale drept constit,sa stabileasca gradul de
interactiune dintre dif elemente,institutii,in realizarea put poporului.Diciplina DC este compusa din 2
parti:generala si speciala.
b)stabiliti legatura disciplinei de studio-drept constit cu alte discipline jud in cadrul fac de drept:Drept
constit studiaza fenomene si raport politico-juridice care partial formeaza obiectul de studiu si altor
stiinte.Cel mai aproape de stiinta DC sunt acele stiinte juridice care fac parte din dreptul public,cum ar
fi:drept administrative,drept politienesc,drept informational,drept military,drept informational,drept
ecologic.Toate ramurile stiintei drept public au drept obiectiv cercetarea normelor juridike si a relatiilor
sociale reglementate de acestea.Stiinta dewpt constit ,in procesul de realizare a investing stiintifice ,este
conditionata si de aplicarea unor date si metode unor discipline adiacente cum ar fi:TGD,istoria statului
si a dreptului,drept international public,drept privat,drept penal.

10.Not si esenta Constit:
a)def not Constit si det trasaturile princip ale ei:constitutia-este un act politic-juridic fundamental cu o
forta juridika suprema fata de toate actele normative ,adoptat si modificat dupa o procedura speciala
care reglementeaza constituirea,competenta si functionarea institutiilor politice si bazele institutiilor
administrative si jurisdictionale in conformitate cu principiul separatiei puterilor in stat,fiind un act ce
consfiinteste si garanteaza principiile fundamentale ale vietii sociale si de stat,precum si
drepturile,libertatile si indatoriile fundamentale ale omului si cet.Trasaturile constit:*character
politic:*character normativ.
b)Argumentati trasat principale ale const:Conditiile de fond ale legii fundamentale sunt caracterele
sale:character politic si character normative.Caracterul normative decurge din necesitatea de a conferi
character general obligatoriu normelor constitutionale,precum si de a asigura respectarea acestora sub
sanctiunea legii.Atata vreme cat Contitutia este in vigoare ,ea constituie baza cadrului juridik al
societatii,adika dreptului pozitiv.Definitorie pt Constitutie este forta sa juridika,ea are o forta juridika
suprema ,ceea ce o plaseaza ierarhiei izvoarelor dreptului si impune regula conformitatii intregului drept
cu dispozitiile acesteia,

11. Aparitia si dezv Contitutiei:
A) Relatati in linii generale despre aparitia si dezvoltarea C-tiei: Referitor la momentul aparitiei C ca lege
suprema , stiinta este divizata in doua tabere: 1) Unii considera ca C ca lege suprema a aparut cind s-
a adoptat prima C-tie in lume scrisa ( 1787-17 septembrie SUA).Ei afirma ca doar C scrisa intruneste
conditiile : - reglementeaza ;- este distinsa de alte acte normative; - procedura de adoptare speciala.
2) C a aparut odata cu primele acte cu caracter constitutional, de regula erau sub forma de declaratii ale
dr-lor omului , prima Magna Charta Libertum 1215 (Marea B.) Aceste acte au pus fundamentul. Primele
acte au avut rol de Constitutie. Declarind unele drepturi, pu fiecare parte sociala. Nu putem nega rolul
istoric al primelor declaratii, pu ca ele au inspirat alte popoare sa adopte C-tii.Difuzarea C-tiei repr
dezvoltarea C , raspindirea C, evolutia C,cunoastem citeva etape: 1)1787- evenimentele din SUA si prima
C-tie; 2) de aici s-a inspirat si Europa 1830,1848 ( 2 revolutii franceze). 3) in urma acestor revolutii s-a
adoptat C-tia elgiana 1830. 4) in spatiul romanesc 1866- prima C-tie Romana. 5) sf primului razb mondial
care a dus la destramarea Imp Austro-Ungar.(Revolutia socialista, Prima C-tie Socialista). 6) Sf celui deal
2 razb mondial (tarile ASIA, Africa eliberinduse de regimul colonial, fie socialiste fie capitaliste). 7) epoca
contemporana- marcata de destramarea URSS si adoptarea a peste 100 de C-tii democratice.
B) Determinati trasaturile generale ale primelor C-tii in lume:
C) Estimati dezvoltarea C-tiei RM:

12. Continutul normativ al C-tiei:
A) Determinati si descrieti obiectele de reglementare a C-tiei: Continutul Constitutiei este un continut
complex, cuprizind principiile fundamentale in toate domeniile vietii politice , economice,
sociale,culturale,juridice,etc.Din aceasta cauza Constitutia este considerata deseori ca fiind legea
fundamentala care sta la baza organizarii statale si este baza juridica a intregii legislatiei.In dependenta
de continut , intre constitutiile altor state exista deosebiri esentiale.In unele C-tii lipsesc normele care
stabilesc ordinea de formare a organelor puterii de stat, exista doar trimitere la norma de dr ce prevede
acest lucru.
B) Stabiliti corelatia dintre obiectele de reglementare a C-tiei:
C) Evaluati continutul normativ a C-tiei RM: Continutul normativ al C-tiei din majoritatea statelor cuprind
norme ce se refera la: forma de guvernamint, structura de stat, regimul politic a statului, fundamentele
politice, economice, sociale si religioase ale statului, controlul constitutionalitatii legilor, drepturile si
indatoririle cetatenilor, iar in pream bulul C-tiei RM sunt icluse si valorile supreme ale poporului nostru ,
cum ar fi: statul de drept, pacea civica, democratie, demnitatea omului, drepturile si lib-le lui, dreptatea
si pluralismul politic.

13.Forma si structura Cosntitutiei:
a)def notiunea formei si structurii Constit:Structura constitutiei-structura desemneaza elementele ce
alcatuiesccorpul constitutiei.
b)Determinati formele Constitutiei si comparatile:Se cunosc mai multe criterii de clasif a const si
anume:1)in dependenta de forma de exprimare:*costit scrise*const nescrise*const mixte.Constit
nescrise-sunt compuse din reguli cu privire la organizarea puterii ce nu au forma unui izvor normative
scris,dar exista I realit si se aplica temorar in result unor lovit de stat sau revolutii.Constitutii scrise-sunt
compuse dintr-un singur act normative codificat sau din mai multe legi constitutionale.Constitutii mixte-
se compun atat din texte scrise cat si din cutume constitutionale si precedente judiciare.
2)in dependenta de procedura de revizuire ,constit se impart in :*rigide*flexibile:Constit rigide-acele
constitutii care stabilesc prin normele sale constitutionale o procedura complicata de modificare sau
prevad o perioada in acre o parte sau intreaga Const nu poate fi modificata.Constit flexibile:ele pot fi
modif de catre legiuitor printr-o procedura similara cu cea de modificare a unei legi ordinare.
3)in dependenta de regimul politic:*democratice*autoritare:Constitutiile democratice-prevad drepturile
si libert cet ,princip pluripartidismului,separatia puterilor in stat si drept cet de a participa si a alege
organelle statale.Constit autoritare-limiteaza drept cet si promoveaza politica si ideologia unui singur
partid
4)in dependenta de durata in timp:*permanente-maj const lumii*temporare-se adopt ape o anumita
perioada de timp,prealabil stabilit in cazuri exceptionale.

4.Adoptarea si abrogarea contitutiei
Descrieti(det)prevederile generale privind adoptarea si abrogarea const:Suprematia Constitutiei
determina o procedura scpeciala de adoptare>Adoptarea Constitutiei este un process complex in cadrul
caruia sunt differentiate trei elemente:1.initiativa adoptarii2.organul competent sa adopte.3.modurile
de adoptare.In ceea ce priveste abrogarea Constitutiei,chiar daca ea nu este stipulate,atunci cand
raportul de forte politice se schimba in esenta sa,in mod necesar este adoptata o noua Cosntitutie.In
majoritatea cazurilor constitutiile sunt abrogate in rezultatul loviturilor de stat,revolutiilor sau
destramarii unor state federale si aparitia unor state independente.
b)Clasificati Constit dupa modul de adoptare:Din punct de vedere al modului de adoptare a constit
exista :
1.Constitutia acordata-reprezinta constit care este adoptata de catre monarh,ca stapan absolute care si
exercita puterea sa.
2.Statutul-reprezinta o carte concedata care se voteaza pe cale plebiscista.
3.Constit pact-este adopatata prin intermediul incheierii unui pact intre popor si rege,unde poporul este
reprez de parlament>prin acest act guvernantii impuneau anumite conditii monarhului de care el
trebuia sa tina cont.
4.Constit-conventie-este adoptata de catre o adunare denumita conventie,aceasta adunare se alegea cu
scopul de a adopta Constitutia,
5.Constit parlamentara-este adoptata de catre parlament,la adoptarea careia se parcurg mai multe
etape:*initiative constitutionala*elaborarea proiectului*discut publica a proiectului*adoptarea proiect
de catre Parlament cu o majorit calif(2/3)*aprobarea Constit de catre popor prin referendum.
c)Argumentati procedura speciala privind adoptarea si abrogarea Const Rm:constit Rm se atribuie la
categ constit parlamentare,deoarece a fost adopatata de Parlament RM la 29 iulie 1994 cu votul 2/3 din
nr tot de deputati insa nu a fost aprobata de catre popor prin referendum.In acest context ,actuala
Const a RM a fost adopatata dup ace Rm a devenit un stat suveran si independent.Constit Rm prevede
dispozitii tranzitorii,art 1 ca intra in vigoare la data de 27 august 1994.La aceeasi data,Constit RM din 15
aprilie 1978 este in intregime abrogate.

15.Revizuirea Cosntitutiilor:
1.descrieti prevederile generale privind revizuirea Const:Orice constitutie este supusa
modificarii,indiferent care ar fi forma.Un procesul de revizuire a Cosntitutiei se determina 3
cerinte:*dreptul de a revizui constitutia trebuie sa apartina aceluiasi organism care a
adoptato.*autoritatea competenta a revizui Constitutia difera dupa felul acesteia.*procedura de
revizuire a Constitutiei este in principiu,asemanatoare celei de adoptare.
2.Clsificati Constitutiile dupa modul de revizuire:1).revizuirea Constit se poate face dupa aceeasi
procedura dupa care se modifica legile.In acest caz ,suntem in prezenta unei Const supple sau flexibile.In
sistemul Cosntitutiilor considerate flexibile,o simpla lege votata de parlament este suficienta pt a
produce modificarea constitutionala dorita,cu conditia evident ca parlamentul sa dispuna de o anumita
majoritate.Sistemul constitutiilor flexibile este usor ,dar punannd pe picior de egalitate constitutiile cu
legile ordinare,limiteaza semnificatia Constitutiei si a valorii sale de lege juridika fundamentala.2)daca
modificarea Constitutiei se face dupa alte reguli decat cele obisnuite dupa care se modifica legile
ordinare ,ne aflam in fata unei Cosnt rigide .In sistemul constitutiilor rigide orice modificare constit
cuprinde intotdeauna o majoritate constitutionala 2/3 la nivelul intregului Parlament ,dar si un
referendum popular,in acre majorit cet trebuie sa se pronunte in favoarea modif constitutionale.Constit
rigide subliniaza valoarea su autorit suprematiei Constit,promovand un system de valori in cadrul caruia
o schimbare constitutionala trebuie efectuata in anumite forme si proceduri diferite de acelea ale legilor
ordinare.
3.argumentati procedura speciala privind revizuirea Const Rm:Const Rm se atribuie la categ const
rigide.Procedyra de revizuire cuprinde 5 etape:*initiative de revizuire*dezbaterea initiativei de revizuire
de catre autorit publica competenta*adoptarea legii de revizurire*promulgarea legii de
revizuire*publicarea legii de revizuire.dreptul de initiative de revizuire ii apartine cel putin lu 20000 de
cetateni ai Rm ku drept de vot;cel putin 1/3 din deputati;guvernului.Proiectul de legi este prezentat
parlamentului numai ku avizul curtii constitutionale,si impreuna cu votul a cel putin 4 judecatori.In
constitutia RM exista si o serie de limite privind revizuirea art 142.Nici o revizuire nu poate fi facuta
daca are ca rezultat suprimarea drepturilor omului si a cetateanului sau garantiile acestuia.Constitutia
nu poate fi revizuita nici in caz de razboi,starii de urgent sau de asediu.

16 Clasificarea constit

1.
Varietatea constituiilor este determinat de varietatea formelor de organizare politic i juridic
reglementat de aceste legi fundamentale.
Constitutile in toate statele sunt considerate ca legea legiloravind 2 trasaturi esentiale
-ea este opera suveranului
-ea este legea fundamentala situata chear de asupra autoritatilor care au elaborat-o
Pentru a se putea face deosebire dintre tipurile de constitutii a fost necesara clasificarea lor.
2.
a) din punct de vedere al modului de adoptare a const:
-const acordate(- este o Constituie rudimentar i nedemocratic adoptat de un monarh in calitatea
lui de suveran absolut al rii (vezi Frana 1814, Japonia 1889).)
-statutul(const plebiscitara)( -este o variant a Constituiei acordate, ins o variant modernizat,
dei tot nedemocratic.Constituia este adoptat tot de monarh dar formal este supus aprobrii
populare prin plebiscit(referendum); Ex: Constituia din 1938 a lui Carol I.)
-const-pact(-este Constituia ineleas ca un contract intre rege i popor.Constituia pact a fost utilizat
in dou scopuri: - pentru a soluiona micri populare revendicative (in Anglia partea scris a
Constituieieste format dintr -un ir de pacte incheiate intre rege i popor 1215, 1699, 1832 etc).
Constituia pact a fost utilizat ca modalitate de acces al unui principe strin pe tronul unui stat (noul
rege fcea contract cu poporul, reprezentat de Parlament).)
-cons-conventie(este Constituia de tip american: Constituia se adopt de ctre o Convenie, adic de
ctre unorgan special ales in acest scop.)
-const parlamentara(-este varianta european a Constituiei convenie.-Constituia se adopt de ctre
Parlament in calitatea lui de Adunare Constituant. De obiceiConstituiile s-au adoptat in Parlament cu
majoritate calificat de 2/3. Dup al doilea razboimondial in Europa adoptarea Constituiei de ctre
Parlament a fost urmat de confirmarea ei prin referendum. )
b)in dependenta de forma de exprimare
-constitutii nescrise
-const scrise
-const mixte
c)in dependenta de procedura de revizuire a const:
-rigide (Constituiile rigide sunt legile fundamentale cu for juridic superioar, care se modific dup o
procedur mai elaborat dect n cazul legilor ordinare.)

-flexibile (Constituiile flexibile se caracterizeaz prin faptul c regulile de conduit pe care le conin au
aceeai for juridic ca i legile ordinare, putnd fi modificate conform procedurii legislative obinuite.)
d)in dependenta de regim politic
-democratic
-autoritar
e)in dependenta de durata in timp:
-permanente
-temporare
f)in dependenta de procedura de adoptare
-const-tii adoptate de parlament cu aprobarea lor ulterioara de catre popor prin referendum
- const-tii adoptate de parlament fara aprobarea lor ulterioara de catre popor prin referendum

3. Const R.M este o const scrisa,rigida,permanenta,democratica

17.Suprematia Constitutiei
1.Definiti notiunea suprematia Constitutiei:suprematia Constitutiei-calitate a constitutiei care o situeaza
in varful institutiilor politico-juridice,dintr-o societate a unui stat,fiind sursa reglemntarilor in domeniile
economic,politic,social si juridic.
2.Indicati temeiurile care ii ofera suprematie Constitutiei: : 1. la sf sec 18 , societatea umana a ajuns la
concluzia ca pu a asigura un echilibru in exercitarea puterii , este nevoie de conferit o putere juridica
unui act ce reglementeaza drepturile si libertatile fundamnetale.: 2. C-tiei i se ofera superioritate
deoarece prin ea se reglem numai relatiile fundamentale , pu a asigura echilibru in sistemul de dr intern
national 3. contine principii gemerale care trebuie sa fie respectate de toti memrii societatii. Constitutia
are rol de program al natiunii.
3.Argumentati suprematia Constit Rm:

18.Controlul Constitutional:
1.Definiti notiunea controlului Constitutional.controlul constitutional-este controlul asupra transpunerii
in viata a Constitutiei,legilor constitutionaleice.Controlul constitutional inseamna verificarea actelor
emise de organelle de stat,process prin acre organul ce verifica poate anula actele organului controlat.
2.Determinati tipurile de control constitutional:doctrina Dc cunoaste mai mute tip ale cotr const
legilor.1)in dependenta de timpul in care se efectueaza controlului constitutionalitatii legilor:*controlul
anterior adoptarii legilor se exercita in faza de proiect al legii.*Controlul posterior adoptarii legilor se
exercita asupra legilor deja adoptate.2)In dependenta de forma controlul constit legilor este:*controlul
abstract-presupune verificarea unui act normativ in afara cazului concret.*controlul concret-are loc
numai in urma unui process judiciar unde trebuie sa se aplice unui act normativ a carui
constitutionalitate este suspecta.3)In ependenta de modul inscrierii in Constitutie controlul constit
legilor se imparte in :*controlul explicit este prevazut insasi se Constitutie.*Controlul implicit nu este
prevazut de Constitutie ,dar rezulta din principiul legalitatii.4)In dependenta de spatial de realizare a
contr constit legilor:*controlul intern se realizeaza de organul care a emis actul normative*Controlul
extern se realizeaza de o alta aut statala.5)In dependenta de cintinutul contr constit legilor:*Controlul
formal atrage atentia asupra conditiilor si cerintelor ce tin de elaborarea si adoptarea unui act
normativ.*Controlul material-verifica conformitatea conformitatea continutului actului cu prevederile
constitutionale.6)Dupa volum:*Controlul general se refera la toate relatiile sociale reglementate de
Const*controlul particular se refera la relatii concrete.
3.argumentati necesitatea si existenta controlului constit in rm:Constitutia RM a preluat din practica
constitutionala moderna sistemului controlului politico-jurisdictional al conformitatii legilor cu
Constitutia,prin exercitatea obligatory a controlullui de catre Curtea Costitutionala,abilitata cu dreptul
de control asupra constitutionalitatii legilor si a proceselor legate de legalitatea exercitat de catre cele 3
puteri in cadrul statului.

19 Const rominiei care au actionat pe terit R.M
1.
Const 1866 premisile:
- existenta statului
- unificarea actelor cu caracter international
- existent statalitatii prin tratat international
- in statele vecine exist adeja o constit
Const 1923 premisele:
- reorganizarea structurii teritoriale a statului (unirea 1918)
- revolutia socialista din basarabia
- necesitatea largirii sferei drepturilor si libertatilor omului
Const 1938 premise:
- dorinta monarhului de a concentra puterea in minele lui
- modificarea legii fara acordul parlamentului
2.
Caracteristicile Constituiei din 1866
este prima constituie intern romneasc
a fost promulgat fr a se cere acordul Marilor Puteri
a fost elaborat dup modelul Constituiei Belgiene din 1831
este un act de factur liberal
proclama suveranitatea naional
guvernarea era reprezentativ i responsabil
se instituia principiul separrii puterilor n stat
monarhia reprezenta forma de guvernmnt n stat i era ereditar
stabilea liberti i drepturi ceteneti
includea un nou sistem electoral, bazat pe votul cenzitar
este prima realizare a lui Carol I
a fost considerat una din cele mai democratice constituii din Europa
instituiile centrale ale statului erau:
-Monarhia era ereditar, n familie pe linie brbteasc, motenitorii tronului urmnd s fie crescui n
religia ortodox
-Guvernul reprezinta puterea executiv i era condus de primul ministru; mparte puterea executiv cu
monarhul. Avea ca sarcini prezentarea proiectelor legii Parlamentului i punerea n practic a legilor
votate de Parlament
-Parlamentul reprezinta puterea legislativ i era format din Senat i Camera Deputailor structura
bicamerala ce fusese introdusa pentru prima oara de A.I.Cuza in 1864 prin "Statutul dezvoltator al
Conventiei de la Paris"
Constituia Romniei din 1923
Potrivit Constituiei din 1923, Romnia era o monarhie constituional, stat naional, unitar, indivizibil,
cu teritoriul inalienabil. Constituia unificrii, cum mai e numit, consfinete realizarea Romniei Mari i
are la baz constituia din 1866, dovad fiind faptul c din cele 138 de articole, 78 s-au pstrat din cea
de la 1866. Regele Ferdinand I (1914-1927) reprezinta elementul cheie al vieii politice. El exercita
puterea executiv, numea i revoca minitrii, sanciona i promulga legile, era eful Armatei, avea drept
de veto, putea bate moned, conferea decoraii, avea drept de amnistie i graiere, convoca i dizolva
Parlamentul, ncheia tratate (acestea devenind valabile dup ce erau aprobate de Parlament).
Parlamentul constituia puterea legislativ n cadrul regimului democratic. El era bicameral (Senatul i
Adunarea deputailor) i avea rolul de a vota legile, de a le abroga i avea drept de control asupra
activitii guvernului.
Constituia Romniei din 1938
Const lui carol II trecea de la sistemul parlamentar la sitemul autoritar cu suprematia executivului. 8
titluri. Prezenta reprezentantei nationale si camera deputatilor si senatul erau instrument prin care
regele isi exercita puterea. 31.august.1944 este anulata si se restabilesre const din 1923.
3.
Fiecare const isi are specificul deoarece au actionat in diferite timpuri si diferite regimuri.
Const sdin 1866 proclama suveranitatea, se instituia principiul separrii puterilor n stat.
Const din 1923 este numita constituia unificrii
Const din 1938 este uzurpearea puterii de catre monarh

Testu 20.
20 Const sovetice care au actionat pe terit R.M
1.
Const socialista 1925:

- Introducerea sau constituirea bazelor socializmului. Nationalizarea paminturilor si
intreprinderilor,colectivizarea.
- Cauza este ca comisia constutionala se confrunta cu greutati , si ca satreaca de aceste greutati
N.Scripnic a cerut ca sa se adopte constitutia.
- Constituirea socializmului
- Fenomenul de independent cesiune
- Socialism dezvoltat
- Comunismul dezvoltat
2.
Constituia a RASSM din 1925.
Constitutiea a RASSM avea sapte capitole : 1.Dispozitii generale ,2organele supreme ale puterii de stat ,3
sovietul comisarilor noroddnici .Un factor tare importatnt e ca , constitutiea din 1925 nu se referea
ladrepturi si libertati , ceea ce nu e compatibil cu denumire deconstiututie . Constit consfintea prin lege
dictatura proletoriatului ,bazata pe alianta clasei muncitoare si taranimei ,determinind rolul conducator
al comunistilor. Const RASSM din 1925 a fost compusa doar cu scopul mentinerii ordinii in RASSM a
partidului Comunist si Armarei Rosii.

Constituia a RASSM din 1938:
Se refera la orinduirea sociala , drept si oblig cetatenilor,sistemul electoral proced de modific a const. Nu
exista principiul separatiei puterilor in stat. Sovetul suprem era unicul organ legislativ, apare drepul la
vot universal,dr la munca , invatatura, odihna , libertatea cuvintului a presei . libertatea asocierii se
limita la un singur partid.

In capitolul I se declara stat al muncitorilor si taranilor. Un principiu nou era proprietatea privata asupra
caselor mici si inventarului agricol. Capitolul II RSSM se declara stat suveran . ca organ suprem al puterii
de stat sovetul suprem si prezideul sovetului suprem , putere legislativa si partial executiva. Jurisdictia
infaptuita de judecatoria suprema RSSM. Aceasta const renunta la principiul pluralismului politic
separatia puter suprematia legiisi a stat de drept.
Const I toata puterea apartine poporului. Const a pastrat principiul unicitatii si suprematii sovetului. Se
prevedea dubla cetatenie:fiecare cetatean al RSSM este si cetatean al URSS. Const largea dr cetatenilor.
3.
In constitutiile socialiste in general aveau aceleasi trasaturi, ocuparea completa a moldovei de catre
rusia.Specific pentru constitutiea din 1925 era ca ea nu se referea ladrepturi si libertati.
In const din 1938 nu exista principiul separatiei puterilor in stat.
In const din 1941 a aparut un princiu nou , proprietatea privata asupra caselor mici si inventarului
agricol.
Cons din 1978 a largit dr si libertatile cetatenilor, de asemenea lea acordat dubla cetatenie.
(drebuie de mai desfasurat si gata)

21.) Dezvoltarea constitutionala a RM,incepind cu anul 1989 si pina in present
a-Descrieti premisile adoptarii si enumerate principalele documente adoptate in RM incepind cu anul
1989 si pina in present.
b-Descrieti prevederile generale ale declaratiei de independent. Declaratia de suveranitate, Const. RM
din 1944 si altor acte constitutionale adoptate dupa 1989.
c-Estimate si argumentati importanta declaratiei de independenta. Declaratia de suveranitate, Const.
RM din 1944 si altor acte constitutionale adoptate dupa 1989.

a)Incepind cu anul 1889 au fost adoptate un sir de acte Declaratia suveranitatii Republicii sovietice
socialiste Moldovenesti 1990; declaratia de independenta a RM 1991; si Constitutia RM 1994.
Drept premise pentru adoptarea acestor acte au fost:
-destramarea URSS
-Dreptul popoarelor la autodeterminare de care si Moldova s-a folosit
-Necesitatea adoptarii unor acte care sa nu cedeze in valoare si utilitate celor din Europa..si
imposiblitatea actelor pina la 1989 de a mai solutiona probleme presente care sau dezvoltat odata cu
societatea.
b) Declaraia suveranitii Republicii Sovietice Socialiste Moldova Statalitatea Republicii Moldova este o
tem discutat de specialitii de drept constituional, vzut n prisma dreptului la autodeterminare i
definirii termenului de naiune moldoveneasc.In declaratie observam premisele ce au stat la baza
autodeterminarii RM: toi oamenii sunt egali i au dreptul la via, libertate i bunstare, nelegnd
responsabilitatea istoric pentru soarta Moldovei, care are istorie proprie, cultur i tradiii milenare,
respectnd dreptul la suveranitatea tuturoar popoarelor, n scopul instaurrii legii, proteciei legale i
stabilitii sociale, exprimnd dorina poporului, declar solemn: Republica Sovietic Socialist Moldova
este un stat suveran. Suveranitatea R.S.S. Moldova este unica i necesara condiie a existenei statalitii
Moldovei. La fel in declaratie se afirma ca RM este un stat unitar si indivizibil; ca purtatorul suveranitatii
este poporul ; se instituie principiul separatiei puterilor in stat si se declara ca teritoriul fiind
demilitarizat.
La 27 august 1991 Parlamentul Republicii Moldova adopt Declaraia de independen. Declaraia de
independen, practic, a suplinit neajunsurile din Declaraia de suveranitate. n Declaraia de
independen se regsesc o serie de precepte, care au servit drept idei fundamentale (cauze primare)
pentru autodeterminare. Menionarea n acest document a unor idei precum alegerile libere i
democratice, democratizarea, afirmarea libertii, independentei si unitii naionale, statul de
drept economia de pia etc., constituie precepte de baz pentru noua ornduire care urma s fie
instaurat. Graie presiunilor micrii de eliberare naional, la 17 martie 1991 Sovietul Suprem al RSSM
a refuzat oficial participarea la referendumul unional, iniiat de Moscova, prin care se urmrea
meninerea Uniunii Sovietice.
In constitutia din 1994 deja sesizam o tendinta de democratizare a populatiei si formularea a principiilor
generale .Astfel constitutia fiind declarata legea suprema a statului si toti se subordoneaza numai legii.In
constitutie Rm se declara stat suveran i independent, unitar i indivizibil. Atestam deja si
compartimentul drepturilor .libertatilor si indatoririlor fundamentale ceea ce in constitutiile anterioare
nu era. In constitutia din 1994 se reglementeaza organizarea celor 3 puteri in stat astfel fiind un garant
ca nici una din puteri nu va putea detine monopolul asupra populatiei din RM.Desi valabilitatea
constitutiei este contestata de unii autori ea totusi ramine garantul suveranitatii democaratiei si
independentei republicii Moldova.
c) Declaratia de suveranitate, declaratia e independenta cit si constitutia RM , sunt niste acte de
importanta majora pentru populatia din RM. In primul rind prin aceste acte se recunoaste independenta
Rm , suveranitatea si inalinienabilitatea ei. Prin aceste acte Republica Moldova solicit tuturor statelor
i guvernelor lumii recunoaterea independenei sale, astfel cum a fost proclamat de Parlamentul liber
ales al Republicii... Cu alte cuvinte, Declaraia de independen este unicul document n baza cruia
Republica Moldova este recunoscut pe plan internaional i se poate afirma n lume ca stat
independent. Constitutia fiind legea suprema demonstreaza ca RM este un stat modern , democratic si
liber asi decide soarta. Prin aceste acte populatia din RM face un pas spre democratie si liberalism
.datorita lor statul poate face parte la diferite organizatii internationale si isi poate apara teritoriul in cas
de atac . Aceste acte au o importanta atit istorica , valorica cit si practica rezolvind diverse conflicte
polititce si intarind idea conform carea populatia dintre prut si nistru este aceaseasi ca si cea de peste
prut si posibil ca in viitor sa se infaputiasca dreptatea si unirea romanilor.

25.
25.) Forma de guvernare
a-Definiti notiunea formei de guvernare si descrieti esenta tipurilor formei de guvernare.
b-Determinati trasaturile generale al fiecarui tip a formei de guvernare si comparati-le.
c-Evaluati si argumentati forma de guvernare in RM si propuneti modificari, daca considerati necesar
a) forma de guvernamint-modul in care sunt constituite si functioneaza organele supreme, fiind
raportata la trasaturile definitorii ale sefului de stat si la raporturile acestuia cu puterea legiuitoare.
Monarhia-forma de guvernamint in care puterea suprema apartine unei singure persoane, monarhului.
Republica-forma de guvernamint in care cetatenii detin si exercita puterea suverana prin reprezentantii
alesi.
b) Monarhiile sunt de mai multe tipuri : absoluta. Constitutionala-dualista sau parlamentara,
monarhia absoluta- puterea legislativa ,executiva, judecatoreasca in miinele unei persoane
-lipseste organul legislativ
-monarhul poate fi fortat sa abdice de catre familia regala
Monarhia constitutionala- imputernicirile monarhului sunt limitate de constitutie
Constitutionala dualista-puterea in stat se realizeaza conform principiului separarii puterilor in stat
-puterea legislativa apartine parlamentului. Cea executiva monarhului, la fel si cea judecatoreasca
-detine puterea de a emite decrete si de a dizolva parlamentul
Constitutional parlamentara-puterea monarhului nu se extinde in sfera legislativa
-legile se emit de parlament monarhul nu are drept de veto
-orice actiune a monarhului trebuie contrasemnata de catre guvern
Republica-prezidentiala-conducatorul statului este ales fie de un colegiu special fie de cetateni direct
-separarea severa a puterilor
-parlamentul in drept sa acorde drept de neincredere guvernului
-presedintele seful executivului
-ministrii numiti in functie de catre presedinte
-guvernul nu este responsabil in fata parlamentului
Republica parlamentara-seful statului ales de parlament
-guvernul se formeaza in baza parlamentara si poarta raspundere in fata lui
-parlamentul este investit cu dreptul de a exercita control asupra activitatii guvernului
-parlamentul poate dizolva guvernul
Republica semi-prezidentiala- combina particularitatile republicii prezidentiale cu cele parlamentare
-guvernul desemnat de presedinte dar votat de parlament
-guvernul responsabil in fata parlamentului
c) Republica Moldova la etapa ntr-o republic parlamentar, aa cum este n prezent Moldova, eful
statului este ales de ctre Parlament i are o funcie mai mult de protocol. Totui, el poate dizolva
Parlamentul, desemneaz premierul n urma consultrii cu fraciunile parlamentare i numete Guvernul
n urma votului de ncredere al legislativului. n prezent, Italia, Austria, Germania i Finlanda au astfel de
forme de guvernmnt. Moldova a devenit republic parlamentar n urma reformei constituionale din 5
iulie 2000. Referendumul de la 5 septembrie ar putea transforma Moldova ntr-o republic semi-
prezidenial. ntr-un astfel de stat, preedintele i premierul sunt participani activi n administraia
statului.
Diferena fa de republica parlamentar const n aceea c preedintele este ales prin vot universal i
are un rol MAI MULT DECT protocolar. n plus, preedintele este cel care numete Guvernul, care este
votat de Parlamentul, n faa cruia rspunde. O astfel de organizare are i Romnia. pe lng cele dou
forme de guvernmnt, mai exist republica prezidenial, n care eful statului are puteri extinse.

26. 26.) structura de stat
a-Definiti notiunea structurii de stat si descrieti esenta formelor organizarii territorial a statului.
b-Determinati trasaturile generale ale fiecarei din organizari territorial a statului si comparati-le.
c-Evaluate si argumentati forma organizarii territorial a RM si propuneti modificari, daca considerati
necesar.
a)structura de stat-organizarea politico-teritoriala a statului, inclusiv statutul juridico-politic al partilor lui
componente si principalele raporturi dintre organele de stat centrale si regional.
Cunoastem 2 forme principale ale structurii de stat : unitara si federativa.

b) Statul unitar sau statul simplu- cea mai raspindita forma , o singura formatiune statala pe teriotoriul
cuprins de frontierele acestui stat.
Trasaturi- constitutie unica si sistem de drept unic
-sistem unic al organelor supreme ale puterii de stat si administrarii
-cetatenie unica
-unitate a sistemului unic judiciar si exercitare a justitiei in baza unor norme unice ale dreptului material
si procesual
-divizarea teritoriului statului in unitati administrativ teritoriale
Statul federativ- format din mai multe formatiuni statale care beneficiaza de un statut de autonomie in
materie constitutionala, administrativa si judecatoreasca si se subordoneaza acestuia.
Trasaturi-
Federatia este constituita din unitati statale care sunt subiectele ei si au un cerc de imputerniciri proprii
-alaturi de constitutuia federala comuna actioneaza si legile subiectelor federatiei. Legislatia statelor-
membre ale federatiei trebuie sa corespunda cu constitutia federal si altor legi federale
-existenta cadrului dublu de autoritati publice centrale
-parlamentul format din 2 camere de obicei
-statle federative sunt subiecte de drept international iar statle mebre subiecte de drept intern

27. 27.Regimul politic
1.definiti not de regim politic si dscrieti esenta categoriilor tipurilor de regim politic.Regimul politic-
exprima totalitatea procedeelor de realizare a puterii de stat,evoca raporturile dintre componentele
sistemului social,politic si economic,adika reperezinta ansamblul institutiilor si al mijloacelor prin care se
realizeaza puterea. :In lit de specialitate ,constatatm 2 mari tipologii ale reregimurilor politice :in fc de
criteriul separatiilor puterilor si in fc de metodele utilizate la exercitarea puterii.1)In fc de criteriul
separatiei puterilor,regimurile politice sunt clasificate in:*regimul confuziei puterilor*regimul
parlamentar*regimul presidential si regimul mixt.2)In fc de metodele utilizate la exercitarea
puterii,regimurile politice se clasifika si nedemocratice.
2.definiti trasaturile generale al fiecarui tip de regim politic si comparatile:In lit de specialitate
,constatatm 2 mari tipologii ale reregimurilor politice :in fc de criteriul separatiilor puterilor si in fc de
metodele utilizate la exercitarea puterii.1)In fc de criteriul separatiei puterilor,regimurile politice sunt
clasificate in:*regimul confuziei puterilor*regimul parlamentar*regimul presidential si regimul
mixt.regimul confuziei puterilor consta in detinerea si exercitarea de catre acelasi organ a prerogativelor
constitutionale de natura legislativa si executiva.in cadrul acestui regim se urmareste controlul reciproc
intre aut statale care exercita cele 3 fc traditionale:legislative,executive si judecatoreasca.Regimul
presidential are la baza idea separarii organike accentuate a puterilor in stat.Regimul mixt-sunt produsul
unor combinatii de elemente ce apartin unor regimuri politice diferite,in special regimului presidential si
cel parmalentar..2)In fc de metodele utilizate la exercitarea puterii,regimurile politice se clasifika si
nedemocratice.Regimurile democratice se intemeiaza pe vointa si interesele maj cetatenilorCat priveste
regimurile antidemocratice acestorale este caracteristika lipsa separatiei puterilor in stat si se bazeaza
pe utilizarea directa saiu indirecta a constrangerii si forme violente de reprimare a opozitiei de catre
grupuri oligarhice restranse,ce au drept consecinte suprimarea pluralismului politic,a drepturilor omului
si instituirea unui control total al statului si al guvernantilor asupra cetatenilor ,iar cet nu au posibilitatea
de a influenta deciziile politice impuse prin intimidare forta sau teroare.
3.Evaluati si argumentati regim politic in RM si propuneti modif daca este nevoie: Moldova n prezent
este republic parlamentar. Puterea de stat este determinat de Constituia adoptat de Parlament la
29 iulie 1994 i completat la 19 iulie 1996 i 5 iulie 2000. n conformitate cu prevederile Constituiei,
Republica Moldova este stat de drept democratic, n care demnitatea omului, drepturile i libertile lui,
dezvoltarea liber a personalitii, dreptatea i pluralismul politic sunt cele mai nalte valori i acestea se
garanteaz.

30. Dobindirea cetateniei RM:
A) determinati apartenenta la cet-a RM : in lume se cunosc 2 moduri generale de dobindire a cet-niei,: in
baza unor efecte de drept si prin intermediul unui act juridic. Dobindirea cet-niei in baza unor efecte de
drept prevede cea mai importanta modalitate de dobindire a cetateniei prin nastere.Acest mod
cunoaste 2 reguli: a) jus sanguinus (dr singelui); si b) jus soli (dr solului). Regula jus sanguinus este
aplicata si in RM, precum si in alte state ale lumii care pastreaza traditia dreptului roman, care prevede
ca copilul prin nastere obtine automat cet-nia parintilor sau a unui din parti daca acestia au cetatenie
diferita. Regula jus soli este utilizata care au sistemul de dr anglo-saxon, prevede acordarea cet-niei
persoanei care s-a nascut pe teritoriul statului respectiv, indiferent de cet-nia pe care o au parintii
acestuia. Insa exista tari care utilixeaza si ambele reguli adika imbinarea dr-lui singelui cu dr-lui solului.
Dobindirea cetateniei prin intermediul unui act juridic cuprinde mai multe modalitati, cum ar fi:a) infiere
infierea unui copil fara cet-nie sau cet-nie straina atrage dupa sine , dobindirea de catre copil a cet-
niei adoptatorului. B) prin naturalizare dobindirea cet-niei prin naturalizare are loc la cererea
persoanei interesate si in baza deciziei autoritatilor competente ale statului. Insa legislatia prevede si
indeplinirea anumitor conditii, de ex: resedinta solicitantului pe terit statului respectiv (intre 3-10 ani);
cunoasterea limbii nationale; dispune de mijloace de existenta si altele. C) prin optiune , adica in virtutea
anumitor circumstante obiective, persoana este inzestrata cu dr de asi alege cet-nia.
B) Stabiliti modurile de dobindire a cetateniei RM si comparatile: cetatenia se dobindeste , pastreaza si
pierde in conformitate cu legea organica.Cetatenia se poate dobindi prin urmat moduri: a) nastere la
baza acestui mod de dob stau 2 principii , jus sanguinus si jus soli. Potrivit art 11 a legii cu priv la cet ,
este considerat cet a rm copilul nascut din parinti ambii sau unul dintre care la momentul nasterii
copilului este cet al rm in cazul dat este aplicat principiul ius sanguinus, de aici deducem ca locul nasterii
nu influentiaza cetatenia copilului. Iar in cazul in care pe teritoriul Rm este nascut copil din parinti
apatrizi se aplica principiul jus soli, si i se acorda cet-nia RM. B) alt mod de dob a cet-niei este prin
recunoastere, si anume sunt cetateni ai RM prin recunoastere persoanele care nu sunt cetateni ai altui
stat dar care si-au exprimat dorinta de a deveni cet a RM, si anume: 1) pers nascute pe terit rm sau pers
unul dintre parinti sau buneii careia s-au nascut pe terit RM. 2) pers care pina la 28 iulie 1940 au locuit in
Basarabia in nordul Bucovinei in tinutul Herta,urmasilor daca domiciliaza legal.3) pers care dobindesc
cet-nia in conditiile prezentei legi. C) prin infiere pot fi infiati copiii a apatrizilor si ei pot fi infiati de 2
categ de parinti: 1) de catre infietori ambii cet a RM; 2) unul din infietori este cet a RM, iar celalalt cet
strain. Alta este situatia cind unul este cet a rm iar altul este cet strain : a) parintii cad de acord asupra
cet-niei copilului; b) parintii nu cad de acord asupra cet-niei copilului, in asa caz probl tine de
competenta justitiei care la stabilirea cet-niei copilului va tine cont de interesele acestuia, iar in cazul in
care copilul are implinita virsta de 14 ani, se va cere in instanta consantamintul autentificat de notar. D)
prin redobindire fiecare stat trebuie sa faciliteze pu cazurile si in conditiile prevazute de dr intern,
reintegrarea in cet-nia sa a pers care domiciliaza legal si obisnuit pe terit sau.# persoane care au avut
anterior cet-nia rm o poate redobindi la cerere daca intruneste anumite cinditii,de ex : domiciliaza legal
si obisnuit pe terit rm timp de 5 ani inaintea implinirii virstei de 18 ani; cunoaste limba de stat suficient
pu a se indra in viata sociala; are surse legale de existenta. # pers careia i s-a retras cet rm in
conformitate cu art 23 litera c nu poate redobindi cet-nia, ia r in cazurile stipulate la art 23 , o poate
redobindi in conditiile naturalizarii si numai dupa 5 ani de domiciliu legal si obisnuit pe terit rm din
momentul retragerii cet-niti. E) prin naturalizare fiecare stat parte trbuie sa prevada in dr sau intern pu
pers care domiciliaza in mod legal si obisnuit pe terit sau posibilitatea unei naturalizari, statul parte nu
trebuie sa prevasa printre conditiile de naturalizare o perioada de domiciliere, depasind 10 ani, inainte
de depunerea cererii. Art 17 al legii prevede conditiile de naturalizare pe care trebuie sa le indeplineasca
persoana cetatean strain sau apatrid care a implinit virsta de 18 ani si care doreste sa dobindeasca cet-
nia rm , aceste conditii sint: 1) cunoaste si respecta prevederile c-tiei, 2) cunoaste limba de stat suficient
pu a se incadra in viata sociala; 3) are surse legale de existenta; 4)pierde sau renunta la cet-nia unui alt
stat daca o are cu exceptia cazurilor cind pierderea sau renuntarea nu este posibila sau nu poate fi
rezonabil ceruta; 5) cunoasterea prevederii C si a limbii de stat de catre solicitantul cet-niei rm este
verificata in modul stabilit de guvern , guvernul a creea in acest stat o comisie parlamentara.
C) evaluati institutia pluralitatii de cetatenii in RM: Dubla cet-nie apare in cazul lipsei de concordanta
intre legislatiile statelor, pe 2 cai : in situatia dobindirii cet-niei prin nastere si in cazul naturalizarii.Din
punct de vedere istoric , rezultatul cuceririi Basarabiei de catre URSS in anul 1940, populatia de pe acest
terit fiind cet-ni ai Romaniei, au devenit fara vointa lor si cet-ni ai URSS si ulterior ai RSSM. Si in prezent
toti descendentii acelor cet-ni romani de pina la 1940 au dr la cet-nia romana. Din acest motiv,
majoritatea popilatiei RM poate obtine cet-a romana, numai ca trebuie sa dovedeasca ca stramosii lor
au fost cet-ni ai Romaniei. Persoanele care apartin statului RM au o singura cet-nie,cea a RM. Acest
principiu decurge din caracterul unitar al statului.insa din legea cet-niei reese ca cet-nii RM pot avea si o
alta cet-nie .C-tia RM interzice cet-lor RM sa aiba si cet-nia altor state, cu exceptia cazurilor cind intre
RM si un alt stat exista un acord prin care este admisa cet-nia dubla. Pers care are cet-nia altui stat este
obligata sa prezinte odata cu depunerea cererii de acordare a cet-niei RM un act care sa dovedeasca ca
pers respectiva a renuntat la cet-nia straina.in legea cet-niei sint prevazute unele cazuri care admit
pluralitatea de cet-nii, ca de ex: copii care au dobindit la nastere cet-nia RM si cet-nia altui stat.;
cetatenii RM care detin si cet-nia unui alt stat, daca aceasta cet-nie este obtinuta prin casatorie; daca
pluralitatea rezulta din prevederile acordurilor internationale la care RM este parte. Admiterea
pluralitatii de cet-nii RM a fost conditionata de semnarea la Strasbourg,care prevede acordarea
dreptului dublei cet-ni in cazurile casatoriilor mixte, nasterii copiilor din casatorii mixte, infierii copiilor,
cetateni ai RM, de catre cet-ni straini.Rm trebuie sa adopte legea cu privire la cet-nia multimpla si sa o
includa in C-tie cu prevederea ca Statul recunoaste pluralitatea de cet-nii, si ca cet-nia obtinuta prin
nastere nu poate fi retrasa.

38. Notiunea si importanta alegerilor:
a)definiti notiunea de alegeri, descrieti trasaturile principale si functia sociala a alegerilor: termenul de
alegeri repr o actiune prin care cetatenii selecteaza si desemneaza prin vot, in conformitate cu anumite
proceduri, persoanele care urmeaza sa faca parte din organele de conducere ale unui stat, unitate terit-
admin sau ale unei organizatii sau un partid sau organ colegial. Insa aceasta notiune vizeaza si actiunile
cetatenilor, partidelor si altor organizatii social politice , organelor electorale si altor organe de stat, care
au ca scop de a intocmi liste electorale si inregistrarea candidatilor, efectuarea agitatiei electorale,
votarea si constatarea rezultatelor votarii, si alte actiuni electorale interprinse in conformitate cu
legislatia in vigoare.
b) clasificati si determinati modurile si felurile de alegeri: alegerile sint de diferite tipuri: * directe-
votare in care intre alegator si candidatul la postul electiv nu exista instante intermediare care ar media
exprimarea vointei alegatorului.Alegatorul voteaza direct pu candidatul la postul electiv. * indirecte
electoratul alege doar reprezentanti sau delegati care, la rindul lor, aleg candidatii propusi. * generale
cind se aleg reprezentantii pu toate locurile din organismele reprezentative sau orice tip de alegeri care
au loc intro singura zi, de duminica sau in oricare alta zi indicata in actul de stabilire a alegerilor, pe
intreg teritoriul tarii. * partiale sau suplimentare se desfasoara pu a completa o parte din locuri. *
nationale se desfasoara in toata tara. * ordinare se desf in termenele prevazute de constitutie sau
lege, de regula in legatura cu expirarea termenului imputernicirilor; * anticipate se desf in cazul
dezvoltarii anticipate a Parlamentului, alegerea organului electiv in cazul incetarii inaite de termen a
mandatului sau dizolvarii acestuia ori in cazul reorganizarii administrativ- teritoriale. * alegeri
desfasurate intr-un singur scrutin cind rezultatele alegerilor stabilesc dupa votarea unica a alegatorilor,
avind caracter difinitivat; * alegeri desfasurate in 2 sau mai multe scrutine cind este necesar de 2 sau
mai multe votari in scopul determinarii invingatorilor din nr candidatilor la postul electiv. * repetate se
desfasoara in cazurile in care alegerile deja efectuate se dovedesc a fi nevalabile, din cauza incalcarii
legislatiei cu privire la alegeri.
Dr electoral repr totalitatea normelor j care reglem participarea cet-lor la procesul de formare a
organelor de stat centrale si locale elective, precum si alegerea functionarilor lor, prin intermediul dr-lor
si lib-lor electorale garantate de C-tia RM. Iar sistemul electoral repr procedurile utilizate pu
desemnarea de reprezentanti ai poporului in organismele puterii centrale si locale, fiind totdata
modalitatea de repartizare a mandatelor disputate in alegeri in functie de rezultate. Orice natiune
poseda o anumita forma de sistem electoral,dar acesta difera in functie de sistemul politic. In practica
electorala exista doua mari categ de sisteme (scrutine) electorale: sistemul majoritar si sistemul
electoral al reprezentarii proportionale. Toate celelalte tipuri sunt considerate combinatii in diverse
proportii ale acestora, fiind numite sisteme electorale mixte.
c) evaluati institutia de revocare ca institutie a dreptului constitutional: revocarea este notiunea prin
care se intelege retragerea de catre instanta de judecata a mandatului persoanei care ocupa o functie
publica eligibila, precum si retragere a mandatului primarului prin referendum local. Revocarea are loc
atunci cind un nr de semnaturi pe o petitie ( de la 20% pina la 30%) cere organizarea si desfasurarea
alegerilor speciale pu indepartarea din functie a unei anumite oficialitati alese in prealabil. Motivele pu
care se cere indepartarea din functie variaza de la actiuni contrare legii pina la nemultumirea publica a
alegatorilor. In RM revocarea , ca forma de manifestare a democratiei poate fi aplicata doar in raport cu
primarii.

40. Modalitati de scrutin:
a) definiti scrutinul si relatati despre diversitatea modalitatilor de scrutin: scrutinul este o notiune ce
defineste un act practic, acela de a vota, iar modurile de scrutin repr diferite modalitati de prelucrare
(procesare) a voturilor depuse, in urma acestei prelucrari aparind rezultatele votului. In fiecare tip de
sistem, distingem diferite modalitati de scrutin.Deosebim doua forme principale ale sistemului
majoritar: majoritate absoluta si majoritate relativa.In sistemul reprezentarii proportionale, scrutinul de
lista se diferentiaza in functie de modul de reprezentare a locurilor in Parlament, principalele formule
fiind: metoda celor mai mari resturi, met celei mai mari medii, metoda lui dHondt, metoda unui singur
vot netransferabil, met votului cumulativ sau cea a votului limitat.
b) determinati particularitatile generale ale scrutinului majoritar si scrutinului reprezentarii
proportionale: Sist majoritar :deosebim 2 forme principale ale sistemului majoritar : majoritate absoluta
si majoritate relativa. Sistemul majoritar relativ este cel mai simplu sistem electoral , conform caruia
este considerat ales candidatul care a intrunit cel mai mare nr de voturi fata de orice adversar. Iar
sistemul majoritar absolut in cadrul caruia pu obtinerea mandatului reprezentativ este necesara
acumularea majoritatii absolute de voturi(50+1). In acest sistem elect, de obicei se stabileste nivelul
minim de participare a alegatorilor la alegeri. Daca acest nivel de participare nu este atins , se considera
ca alegerile nu au avut loc sau nu sunt valabile.De obicei in urma efectuarii alegerilor, nici un candidat
nu obtine majoritatea necesara de voturi. In asa caz se utilizeazascrutinul in 2 tururi si votarea
alternativa.In sistemul majoritar exista : 1) scrutin uninominal- cind votul este acordat unui singur
candidat, intr-o singura circumscriptie electorala. Acest sistem prevede o organizare mai simpla, dar
putind fi practicat intr-unul sau doua tururi de scrutin. 2)Scrutin plurinominal presupune ca electoratul
alege mai multi candidati. In scrutinul de lista,fiecare alegator voteaza un nr de candidati egal cu nr de
mandate de care dispune organul reprezentativ. Scrutinul de lista poate fi complicat prin aplicarea
panasatului si al votului preferential. Panasatul este posibilitatea alegatorului de a intocmi chiar el lista
candidatilor alegind din mai multe liste prezentate,iar votul preferential numitul si vot trensferabil ofera
posibilitatea de a modifica ordinea numerelor de pe lista de candidati. Atunci cind nu este acceptat nici
panasatul si nici votul preferential, sistem in prezenta unei liste blocate si alegatorul nu o poate modifica
si este obligat sa voteze lista in intregime. In sistemul reprezentarii proportionale, scrutinul de lista se
diferentiaza in functie de modul de reprezentare a locurilor in Parlament, principalele formule fiind: met
celor mai mari resturi,met celei mai mari medii, met dHondt,met unui singur vot transferabil,met
votului cumulativ sau cea a votului limitat. Sistemul electorala al reprezentarii proportionale este cea
mai democrata metoda de determinare a rezultatelor alegerilor. Conform acestui sistem , mandatele din
fiecare circumscriptie electorala se repartizeaza intre partide in corespudere cu nr de voturi acumulat de
fiecare partid. Sistemul elect proportional se poate aplica doar in circumscriptiile electorale cu mai
multe mandate : cu cit e mai mare circumscriptia , cu atit un mai inalt grad de proportionalitate poate fi
obtinut.
c) evaluati modalitatea de scrutin in RM si formulati propuneri:

36 Indatoririle fundamentale
1.
def. de Crna
ndatoririle fundamentale sunt obligaii eseniale ale cetenilor pentru a ndeplini sarcinele societii;
realizarea lor se asigur prin convingerea sau la necesitate se folosete fora coercitiv a statului.
def. ioan muraru
ndatoriile fundamentale sunt acelea obligaii ale cetenilor considerate eseniale de ctre popor
pentru realizarea scopurilor societii nscrise n constituie i asigurate prin realizarea lor prin
convingerea sau la nevoie prin fora de constrngere a statului.
Sub acest titlu snt nscrise acele ndatoriri corelative drepturilor care au fost considerate ca
fundamentale, fidelitatea fa de ar, respectarea constituiei i a celorlalte legi, aprarea rii i
contribuia la cheltuielile publice.
Domnul doctor profesor ioan muraru identific urmtoarele criterii:
1- ndatoririle fundamentale sunt acele obligaii crora societatea la un anumit moment le atribuie o
valoare mai mare, valoare ce se reflect n regimul juridic special ce le atribuie .
2- Aceast trstur esenial a ndatoririlor fundamentale duce la nscrietea lor chear ntextul
constituiei, evideindule importana lor i totodat asigurndule protecia juridic sporit.
3- ndatoririle fundamentale sunt asigurate n realizarea lor prin convingere sau la nevoie prin fora de
constrngere a statului cci ele sunt veritabile obligaiei juridice.
Aceste indatoriri includ:
a) ndatorirea de a respecta Constituia i legile;
b) ndatorirea de fidelitate fa de ar ;
c)ndatorirea de aprare a patriei;
d)ndatorirea de a satisface serviciul militar;
e) ndatorirea de a contribui la cheltuielile publice;
f) ndatorirea de exercitare cu bun credin a drepturilor i libertilor ide a respecta drepturile i
libertile celorlali.
2.
Drepturile si libertatile fundamentale sunt nu numai o realitate, ci si finalitateaintregii activitati umane,
bineinteles a aceleia democratice. Drepturile si libertatile fundamentale sunt ansamblu al drepturilor si
libertatilor cetatenilor consacrate prin constitutie in vederea asigurarii si liberei manifestari a lor.
Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice fara privilegii si fara discriminari. Nimeni nu este
mai presus ca legea. Drepturile fundamentale sunt drepturi esentiale pentru cetateni. Aceasta estecea
mai importanta trasatura. Existenta indatoririlor fundamentale se impune doarece este de neconceput
camembrii unei colectivitati umane sa nu aiba alaturi de drepturi si anumite indatoriri, anumite obligatii
fata de societatea in care traiesc. Indatoririle fundamentalemobilizeaza oamenii la realizarea scopurilor
societatii, constituind in acelasi timp garantia, printre alte garantii, ca drepturile fundamentale se pot
realiza efectiv.

3......Compunere
Indatoririle fundamentale in rm sunt inscrise in legea fundamentala CONST, lista indatoririlor sus numite
ar putea fi mai vasta dar in linii generale, sunt evidentiate cele mai importante mai inseminate indatoriri.
Art 55 , 56, 57 sunt de ne estimate iportanta lor, cu parere de rau ele nu sunt chear atit de bine
respectate cum ar fi trebuit. Dar deja e un plus ca ele sunt stipulate in constitutie si cetatenii au ocazia
sa-si cunoasca nu dpar dr dar si indatoririle lor fundamentale.

39 Principiile dreptului electoral
1.
ntruchiparea dreptului cetenilor de a participa la alegeri o constituie art. 38 din Constituia Republicii
Moldova, care prevede c voina poporului constituie baza puterii de stat. Aceast voin se exprim
prin alegeri libere, care au loc n mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret i liber
exprimat. n acelai sens, Codul Electoral al Republicii Moldova, art. 2 stipuleaz c ceteanul
Republicii Moldova particip la alegeri prin vot universal, egal, direct, secret i liber exprimat.
Participarea la alegeri este liber (benevol). Nimeni nu este n drept s exercite presiuni asupra
alegtorului cu scopul de a-l sili s participe sau s nu participe la alegeri, precum i asupra exprimrii de
ctre acesta a liberei sale voine.
-Vot universal- Cetenii Republicii Moldova pot alege i pot fi alei fr deosebire de ras,
naionalitate, origine etnic, limb, religie, sex, opinie, apartenen politic, avere sau origine social.
-Vot egal- n cadrul oricrui scrutin, fiecare alegtor are dreptul la un singur vot. Fiecare vot are putere
juridic egal.
- Vot direct- Alegtorul voteaz personal. Votarea n locul unei alte persoane este interzis.
- Vot secret- Votarea la alegeri i/sau referendum este secret, excluzndu-se astfel posibilitatea
influenrii voinei alegtorului.
- Vot liber exprimat- Nimeni nu este n drept s exercite presiuni asupra alegtorului pentru a-l face s
voteze sau s nu voteze, precum i pentru a-l mpiedica s-i exprime voina n mod independent.

2.
1. Universalitatea votului const n aceea c cetenii RM sub rezerva doar a condiiilor de vrst i
aptitudinii intelectuale sau morale au dreptul de a vota istoria la acest capitol a cunoscut i anumite
censuri cum ar fi : censul de avere , censul de sex, censul de ras, censul de domiciliu etc. Astzi se
folosete doar censul de vrst minim care este de regul de 18 ani, ceea ce permite o larg participare
la vot a tinerelor , ea fiind vrsta a care o persoan are o maturitate politic.
2. Principiul : egalitatea votului exprim n domeniul drepturilor electorale marele principiu al
egalitii, fr deosebirede ras, naionalitate, origine etnic, limb, religie, sex, opinie sau apartenen
politic, avere, sau origine social, votul egal se realizeaz dac :
a)- fiecare cetean are dreptul la un singur fot pentru alegerea aceluea organ de stat,
b) circumscripiile electorale pentru alegerea aceuea organ de stat sunt egale ca numr de locuitor.

3. Votul direct const n aceea c alegtorii i exprim direct, personal, acordul sau dezacordul
privind pe candidaii propui, alegtorii voteaz direct i nu prin reprezetani sau delegai, totofat
practeca cunoate i votul indirect ca de exemplu electorii n Statele Unite ale Ameriicii la alegerea
preeduntelor SUA, i delegaii la alegerea senatului n Frana.
4. Secretul votului exprim acea posibilitate a cetenilor de a-i manifesta liber voinalor cu privire
la candidaii propui, fr ca aceast manifestare s poat fi cunoscut de ctre alii.
Legea electoral prevede o serie de garanii care asigur secretul votului: astfel buletinele de vot sunt
uniforme , fr semne distinctive, imprimarea lor fiind asigurat de ctre comisia electoral central,
dup modelul legal stabilit, de asemenea sediile seciilor de votare sunt prevzute cu cabine sau camere
de votare, unde alegtorul intr singur i voteaz dup propria sa convingere.
5. Votul liber exprimat definete votul ca posibilitatea ceteanului de a participa sau nu la
alegeri,ear n cazul n care particip, de a-i manifesta liber opiunea pentru un anumit concurent
electoral

41 Organ electorale,circumscriptii electorale,sectii de votare
1.
circumscripie electoral - unitate electoral administrativ n care se organizeaz i se desfoar
alegerile i referendumurile;
Prima operaiune electoral, dup fixarea datei alegerilor, este stabilirea circumscripiilor electorale,
altfel spus, a cadrului organizatoric i teritorial n care se vor desfura operaiunile electorale .
Circumscripia electoral mai estedefinit i teritoriu ce cuprinde numrul de locuitori, identificai dup
un anumitcriteriu, de regul domiciliul, avnd dreptul s fie reprezentai n unul dinorganele pentru care
se fac alegerile.Cu alte cuvinte, stabilireacircumscripiei electorale presupune o anumit divizare a
teritoriului i populaiei dup anumite criterii.
organe electorale - organe care organizeaz desfurarea alegerilor Parlamentului, n autoritile
administraiei publice locale, precum i desfurarea referendumurilor;
Un rol aparte n organizarea i desfurarea alegerilor l au organele electorale. Prin funcionarea lor
corect organismele electorale contribuie esenial la respectarea primului criteriu al oricrei democraii
moderne: existena unor alegeri libere i corecte.
Secia de votare reprezint locul n care este exercitat efectiv dreptul devot. Practic fiind dificil i tehnic
aproape imposibil realizarea condiiilor pentru ca alegtorii unei uniti administrativ-teritoriale s
voteze ntr-un singur loc i ntr-o singur zi, acetia sunt grupai dup anumite norme, stabilite delege,
iar pentru fiecare grup se amenajeaz un loc special n care el i exercitvotul.
2.
Sistemul organelor electorale n Republica Moldova:
Comisia Electoral Central organ de stat, care activeaz permanent i care este constituit pentru
realizarea politicii electorale, organizarea i desfurarea alegerilor la nivel central. Comisia este
constituit din 9 membri cu vot deliberativ: un membru este desemnat de ctre Preedintele Republicii
Moldova, unul - de ctre Guvern i 7 de ctre Parlament.
Consiliile electorale de circumscripie organe electorale constituite cu cel puin 50 de zile nainte de
alegeri de ctre Comisia Electoral Central. Hotarele consiliilor electorale de circumscripie corespund
hotarelor unitilor administrativ-teritoriale de nivelul doi. Consiliile electorale de circumscripie se
constituie n componena a 7-11 membri cu drept de vot deliberativ, dintre care cel puin 3 persoane au
studii juridice superioare sau studii n domeniul administraiei publice.
Birourile electorale ale seciilor de votare organe electorale constituite de ctre consiliile electorale de
circumscripie, la nivel local, cu cel puin 20 de zile nainte de alegeri din 5-11 membri cu drept de vot
deliberativ.
3.
Atribuiile generale ale Comisiei Electorale Centrale
Comisia Electoral Central:
a) studiaz organizarea i desfurarea alegerilor cu scopul de a perfeciona legislaia i procedurile
electorale;
b) nainteaz Guvernului i Parlamentului propuneri cu privire la oportunitatea operrii unor modificri
n legislaia electoral;
c) elaboreaz regulamente i instruciuni menite s perfecioneze procedurile electorale;
d) exercit controlul asupra ntocmirii i verificrii n termen a listelor electorale, colabornd n acest
scop cu organele administraiei publice centrale i locale;
e) ine evidena cadrelor care au participat la organizarea i desfurarea alegerilor, inclusiv a
lucrtorilor calificai care pot fi desemnai n consiliile electorale de circumscripie i n birourile
electorale ale seciilor de votare;
f) constituie consilii electorale de circumscripie i birouri electorale ale seciilor de votare la
desfurarea alegerilor pariale ale consiliilor locale sau alegerilor pentru funcia de primar;
g) conlucreaz, n procesul de organizare i desfurare a alegerilor cu:
- Ministerul Dezvoltrii Informaionale, la asigurarea evidenei alegtorilor, inclusiv a celor aflai peste
hotarele rii, n temeiul Registrului alegtorilor, format n baza Registrului de stat al populaiei;
- autoritile administraiei publice locale, n problemele selectrii cadrelor calificate antrenate n
activitatea organelor electorale, ale asigurrii localurilor seciilor de votare cu cabine, urne de vot,
computere i alte mijloace tehnico-materiale;
- Ministerul Afacerilor Interne, la asigurarea pazei seciilor de votare i a materialelor electorale;
- ntreprinderile i instituiile de stat, la ncheierea contractelor pentru servicii de tiprire a buletinelor
de vot i de aprovizionare cu echipament;
- mijloacele de informare n mas i asociaiile obteti, la organizarea manifestrilor ce in de educaia
civic a alegtorului i informarea populaiei asupra desfurrii procesului electoral;
h) analizeaz structura circumscripiilor electorale din punctul de vedere al organizrii administrativ-
teritoriale a republicii;
i) implementeaz programe de educaie civic n perioada dintre alegeri;
j) pregtete programe de informare a alegtorilor n perioada electoral;
k) ofer mijloacelor de informare n mas informaii cu privire la desfurarea alegerilor i la practica
administrativ utilizat n acest sens;
l) prezint anual rapoarte Parlamentului i, la cerere, Parlamentului, Preedintelui Republicii Moldova i
Guvernului;
m) ofer spre dezbatere mijloacelor de informare n mas i publicului chestiuni electorale;
n) stabilete contacte cu partidele, cu alte organizaii social-politice i neguvernamentale care au dreptul
de a desemna candidai pentru funcii publice, asigurndu-le participarea plenar la procesul electoral;
o) consult asociaiile obteti locale interesate s desfoare n cadrul alegerilor activiti ce in de
educaia civic;
p) organizeaz cursuri de instruire i seminare pentru persoanele care vor lua parte la procesul electoral
n calitate de membri ai consiliilor electorale de circumscripie i ai birourilor electorale ale seciilor de
votare, n calitate de membri reprezentani ai partidelor i ai altor organizaii social-politice sau ai
potenialilor candidai, n calitate de funcionari ai aparatului consiliilor electorale, de membri ai
grupului de iniiativ;
q) analizeaz fraudele electorale, inclusiv cele presupuse, din alegerile trecute, curente sau viitoare i ia
msuri pentru prevenirea lor; informeaz autoritile publice despre necesitatea soluionrii unor
chestiuni, n conformitate cu legislaia electoral;
r) organizeaz consultri prealabile cu partidele, cu alte organizaii social-politice i cu reprezentanii
mass-media i asigur semnarea de ctre acetia a Codului de conduit pn la nceperea campaniei
electorale.

Atribuiile consiliului electoral de circumscripie
Consiliul electoral de circumscripie are urmtoarele atribuii:
a) exercit controlul asupra executrii prevederilor prezentului cod i a altor legi care conin prevederi
referitoare la desfurarea alegerilor;
b) constituie birourile electorale ale seciilor de votare i supravegheaz activitatea lor, organizeaz
instructaje pentru membrii acestora, propag procedura votrii i importana votului;
c) distribuie birourilor electorale ale seciilor de votare mijloace financiare;
d) examineaz comunicrile ce in de organizarea i desfurarea alegerilor, sosite din partea
autoritilor administraiei publice locale, a efilor de ntreprinderi, instituii i organizaii;
e) exercit controlul asupra ntocmirii i verificrii n termen a listelor electorale, colabornd n acest
scop cu organele administraiei publice.
centrale i locale i cu organele teritoriale ale Ministerului Dezvoltrii Informaionale;
f) asigur aprovizionarea birourilor electorale ale seciilor de votare cu formulare pentru listele
electorale i procesele-verbale, cu buletine de vot etc.;
g) nregistreaz candidaii independeni i listele de candidai din partea partidelor i altor organizaii
social-politice, aduce la cunotin public informaii despre acetia;
h) asigur accesul publicului la declaraiile cu privire la venituri i proprietate ale candidailor n alegerile
locale;
i) decide degrevarea de atribuiile de la locul de munc permanent a membrilor consiliilor i birourilor
electorale pe perioada activitii lor n componena acestora;
j) totalizeaz rezultatele alegerilor din circumscripie, prezint Comisiei Electorale Centrale actele
respective i asigur publicarea n presa local a rezultatelor votrii;
k) adun informaii de la birourile electorale ale seciilor de votare privind prezentarea alegtorilor la
votare, totalizarea rezultatelor preliminare ale alegerilor i le remite Comisiei Electorale Centrale;
l) examineaz cererile i contestaiile asupra hotrrilor i aciunilor birourilor electorale ale seciilor de
votare i adopt hotrri executorii n privina lor;
m) exercit alte aciuni ce in de organizarea i desfurarea alegerilor.
Atribuiile biroului electoral al seciei de votare
Biroul electoral al seciei de votare:
a) verific listele electorale mpreun cu autoritile administraiei publice locale, asigur integritatea
acestora i a buletinelor de vot i este responsabil de ntocmirea lor corect i deplin;
b) examineaz cererile n legtur cu incorectitudinile din listele electorale, efectueaz modificrile
necesare i elibereaz certificate pentru drept de vot alegtorilor care nu se vor afla la domiciliu n ziua
alegerilor;
c) ntocmete listele electorale suplimentare, nscriind n ele persoanele care voteaz n baza
certificatelor pentru drept de vot, precum i persoanele care, din anumite cauze, nu au fost nscrise n
listele electorale principale;
d) comunic populaiei care locuiete pe teritoriul seciei de votare data i locul votrii, asigur
pregtirea localului pentru votare, instalarea urnelor i a cabinelor de vot, organizeaz votarea n ziua
stabilit, ia msuri pentru a asigura ordinea n localul seciilor de votare;
e) totalizeaz rezultatele alegerilor n secia de votare, ntocmete procesele-verbale i rapoartele i le
remite, mpreun cu toate buletinele de vot, consiliului electoral de circumscripie;
f) examineaz cererile i contestaiile ce vizeaz organizarea i desfurarea alegerilor, adoptnd hotrri
asupra lor, care se anexeaz la procesele-verbale ale edinelor biroului;
g) remite consiliului electoral de circumscripie datele privind prezentarea cetenilor la votare, precum
i datele necesare pentru totalizarea rezultatelor preliminare ale alegerilor;
h) exercit i alte atribuii n condiiile prezentului cod.

45 Organizarea si desfasurarea referendumului
1.
Aadar,referendumul - a fi supus adunrii) se exprim n procedurademocraiei directe prin care
conducerea unei ri se adreseaz poporului, fr intermediari pentru al consutla n probleme majore,
de regul, pentru textul Constituiei, alegerea formei deguvernmnt sau n probleme de
autodeterminare ca stat. n conformitate cu art. 75( 1) dinConstituia Republicii Moldova, cele mai
importante probleme ale societii i ale statului suntsupuse referendumului.
Referendumul este o form a democraiei directe, prin care se realizeazsuveranitatea poporului n cele
mai importante probleme de interes naional i social, avnd dreptscop soluionarea acestora, precum i
consultarea cetenilor n probleme locale de interes deosebiti revocarea primarului satului (comunei),
sectorului, oraului (municipiului).
1)In dependen de obiect,avem urmtoarele tipuri de referendum:
-constituional - dac cu ajutorul referendumului dat se aprob Constituia sau amendamentele laea;
-legislativ - dac un act al legislaiei n vigoare este supus votrii de ctre alegtori. Acest tip
dcreferendum se organizeaz pentru adoptarea unei legi sau modificarea acesteia;
-de drept internaional - se organizeaz n cazul aderrii la Uniunea European sau NATO(Organizaia
Tratatului Atlanticului de Nord), de reunificarea unor pri de teritorii;
-de drept administrativ - soluioneaz probleme legate de administrarea statului;
-pe probleme morale - interzicerea avorturilor, divorurilor, buturilor alcoolice, drogurilor etc.
2)In funcie de puterea juridic,referendum-urile se clasific n:
-imperative - executarea lor este obligatorie pentru toi. Documentul este supus votriialegtorilor
pentru soluionarea definitiv a destinului acestuia. Referendumul decisiv poate fi deaprobare (dac
alegtorilor li se propune aprobarea documentului respectiv) i de respingere (dacalegtorilor li se
propune anularea actului).
-consultativ-poart un caracter de recomandare. Se desfoar doar cu scopul elucidrii opinieia
legtorilor ntr-o anumit problem, iar soluionarea problemei respective rmne pe seamaorganelor
statului;
3)Dup criteriul teritorial referendum-urile pot fi :
-naionale( republicane);
-regionale;
-locale.
Articolul 143. Tipurile de referendum republican
(1) n funcie de natura juridic a problemelor supuse referendumului, referendumurile republicane pot
fi constituionale, legislative i consultative.
(2) Referendumului constituional snt supuse propunerile privind revizuirea Constituiei.
(3) Referendumului legislativ snt supuse proiectele de legi sau unele prevederi ale acestora de
importan deosebit.
(4) Referendumului consultativ snt supuse problemele de interes naional, n scopul consultrii opiniei
poporului asupra unor astfel de probleme i adoptrii ulterioare, de ctre autoritile publice
competente, a unor hotrri definitive. Textul ntrebrii supuse referendumului consultativ se redacteaz
n manier neutr, fr ambiguiti sau sugerarea rspunsului.
2.
Articolul 144. Iniierea referendumului republican
(1) Referendumul republican poate fi iniiat de:
a) un numr de cel puin 200000 de ceteni ai Republicii Moldova cu drept de vot. n cazul
referendumului constituional, se aplic prevederile art.141 alin.(1) lit.a) din Constituie;
b) un numr de cel puin o treime din deputaii n Parlament;
c) Preedintele Republicii Moldova;
d) Guvern.
(2) Subiecii menionai la alin.(1) pot iniia orice tip de referendum prevzut la art.143.
(3) n cazul n care referendumul este iniiat de subiecii prevzui la alin.(1) lit.a), la propunerea privind
desfurarea referendumului se anexeaz i listele de subscripie.
(4) Propunerea privind desfurarea referendumului trebuie s includ problemele ce urmeaz s fie
supuse referendumului, expuse clar, excluzndu-se interpretarea lor ambigu, precum i scopul
desfurrii, data preconizat pentru desfurarea lui. Nu pot fi supuse referendumului probleme care
se exclud reciproc.
Articolul 146. Problemele supuse referendumului republican
(1) Referendumului republican pot fi supuse problemele privind:
a) adoptarea Constituiei Republicii Moldova;
b) aprobarea legilor constituionale adoptate de Parlament pentru revizuirea dispoziiilor privind
caracterul suveran, independent i unitar al statului, precum i a celor privind neutralitatea permanent
a statului;
c) alte probleme importante ale societii i ale statului.
(2) Organizarea i desfurarea referendumului privind problemele indicate la alin.(1) lit.b) snt
obligatorii.
3.
compunere
daca sa analizam legislatia R.M privind organizarea si desfasurarea referendumului republican, cutem
trage urmatoarele concluzii. Legislatia este destul de complete in privinta desfasurarii si organizarii. In
legislatie sunt stipulate toate etapele..

43.)Listele electorale, desemnarea si inregistrarea candidatilor, Campania electorala
A) dati definitie de liste electorale,determinati esenta desemnarii si inregistrarii candidatilor precum si
campaniei electorale parlamentare.
B)Stabiliti conditiile procedurii de intocmire a buletinelor de vot, procedurii de votare de numarare a
voturilor si stabilire a rezultatelor la alegerile parlamentare.
C)Evaluati legislatia in aceste domenii,iar la necesitatea, formulate propuneri.

A)list electoral list ce cuprinde toi cetenii cu drept de vot care domiciliaz sau i au
reedina n raza unei secii de votare;Intocmirea listelor electorale este conditia obligatory a
procesului de organizre a campaniilor electorale.Procedura data creaza conditiile necesare pentru ca
alegatorii sa-si realizeze dreptul la vot si presupune includerea cetatenilor in listele electorale in
conformitate cu care acestea vor fi admisi la votare.listele electorale sunt intocmite de catre primarie,in
doua exemplare, pentru fiecare sectie de votare.
Listele electorale sunt intocmite de catre primaria, in 2 exemplare, pentru fiecare sectie de votare. Dupa
ce au fost intocmite, acestea se verifica la domiciliu alegatorilor inscrisi in ele, se semneaza de catre
primarul localitatii, si se aduc la cunostinta publica nu mai tirziu cu 10 de zile in nainte de ziua alegerilor.
In acelas timp, listele electorale cuprind numele si prenumele alegatarului data, anu nasterii, domiciliu,
datele actului de identitate. Ordinea de inscriere, este stabilita de primarii. Alegatorul poate fi inscris
numai intr-o singura lista electorala si numai la o singura sectie de votare in baza actelor ce atesta
domiciliul acestora.in perimetru sectiei de votare respective.
Alegatorilor li se asigura posibilitate de a lua cunostinta de listele electorale si de a verifica
corectitudinea intocmirilor. Ei au dreptul sa faca contestatii in potriva neincludirilor in lista sau excluderii
din ea, precum si in potriva altor erori comise. La inscrierea datelor despre sine.
In cazul alegerilorparlamentare sunt considerati concurenti electorali,candidatii independent,
inregistrati de CEC precum si partidele sau altele organizatiisocial-politice ale caror liste de candidate au
fost inregistrate de CEC.se considera candidat persoana care se prezinta pentru ocuparea unei functii
publice eligibele din partea partidelor a altor organizatii social politice. Precum si independent de aceste
iar candidat independent - persoana care isi desemneaza candidature pentru ocuparea unei functii
publice eligibile independent de partied de alte organizatii social-politice. Procesul de desemnare a
candidatilor incepe cu 60 de zile in nainte de ziua alegerilor in cazul alegerilor parlamentale si se termina
cu 30 de zile in naninte de zile alegerilor.
Dreptul de a desemna candidatii pentru alegeri in cazul in care se intrunesc toate conditiile stabilite e
codul electoral il au:
-partidele si alte organizatii social politice inregistrate in modul satbilit pina la stabilirea datelor in
conformitate cu statutele (regulamente) lor si cu legislatia in vigoare. Partidele politice pot desemna
drept candidate atit de membrii lor de partid ca cit si persoanele fara apartenenta politica .
-cetatenii RM care isi inainteaza propria candidature( cand. Ind.)
candidatii depun o declarative privind consimtamintul lor de a participa la alegeri dupa cum urmeaza
-declaratia candidatilor la alegerile in parlament se depun la CEC
-declaratia candidatilor pentru functie de primar si de consilier al consiliului local in cazul alegerilor
locale se depun la consiliile electorale de circumscriptie
In RM pentru ca un candidat independent sa devina un concurrent electoral cit si pentru initierea
referendumului si colecteaza semnaturi
Verificarea se efectueaza in decursul a 5 zile de la data primirii listelor.
B) Pentru inregistrarea candidatelor comisiei elect. Central sau consiliilor electorale de circumscriptie li
se prezinta urmatoarele documente;
-procesul verbal al sedintei organului central sau territorial al partidului a altei organizatiei socil politice
privind desemnarea candidatului. ( listei de candidate) prin notiune de desemnare candidatelor se
subintelege procedura de adoptare de catre partied si ale organizatii social politice a deciziilor asupra
candidatului pentru func elective, desfasurata in cadru sedintelor organelor de conducere ale partidelor
si altor organizatii social politice in conformitate , cu statutele lor dupa anuntarea datei alegerilor iar
prin notiunea de I lista de candidate I- subintelegem lista candidatilor desemnati de partied de alte
organizatii social politice pentru a participa la alegeri:
-listele de subscriptie cu numarul sufficient de semnaturi ale sustinatorior candidatului independent
-datele biografice ale candidatului
-declaratia candidatului privind consimtamintul lui de a candida la functia pentru care a fost desemnat
- declaratia candidatului privind averea imobiliara , depunerile bancare, hirtiile de valoare, sumele
primate ca mostenire si veniturile din ultimii doi ani precum si sursele acestor venituri, inclusive
veniturile din fondurile de investitii sub forma de dobinda din darea in arenda a proprietatii etc.
-declaratia candidatului pentru functia de primar privind abandonarea pe termenul mandatului a
functiilor incompatibile cu functia de primar in cazul in care persoana data este alesa si validate
- declaratia despre suspendarea pe durata campaniei electorale a functiilor ocupate anterior, pentru;
ministrii, conducatorii autoritatilor publice central, resedintii si vicepresedintii raioanelor, primarii si
viceprimarii, pretiroo si vicepretorii.
-simbolul electoral in variant electronica sip e hirtie
Organul electoral respective efectueaza inregistrarea candidatilor desemnati in decursul a 7 zile de la
data primirii actelor. O persoana poate candidate la mai multe functii elective doar din partea unui
singur partid
Campania electorala este perioada de activitate care se desfasoara cu scopul de ai determina pe
alegatori sa-si exprime voturile pentru alegerea unui sau altui concurrent electoral si care incepe pentru
fiecare concurrent electoral, la data inregistrarii acestuia de catre CEC sau de consiliul electoral de
circumscriptie si se incheie la data excluderii concurentului electoral din alegeri sau in ziua votarii.
Activitatile din compania electorala se exercita prin agitatiele electorala. Agitatia electorala reprezinta
aceia actiune de pregatire si difuzre a informatiei care are scopul de a determina de pe alegatori sa
voteze pentru unii sau pentru altii concurenti electorali .
Aceasta etapa a procesului electoral se caracterizeaza printr-o activitate desfasurata de catre partidele
si organizatii social politice candidatii si simpatizantii acestora si consta in popularizarea prin mitinguri,
presa, radio, televiziune sau alte mijloace admise a platformelor lor politice in scopul orientarii optiunii
electoratului in sprijinul lor.
Legisatia electorala consacra egalitatea concurentilor electorali si a altor subiecte de drept electoral
in procesul de realizare a agitatiei electorale.concurentii electorali participa pe baza egalitate la
Campania electorala binefeciaza de drepturi egale in folosirea mijloacelor de informarea in masa
inclusive a radioului si televiziunii finantarea de la buget.
Concurentii electorali pot organiza si intilniri cu alegatorii.

44.)Buletinele de vot, votarea numararea voturilor si totalizarea rezultatelor
A) Relatati despre buletinele de vot, despre exercitarea votarii,numararea voturilor si totalizarea
rezultatelor alegerilor parlamentare.
B)Stabiliti conditiile procedurii de intocmire a buletinelor de vot, procedurii de votare, de numarare a
voturilor si stabilirea a rezultatelor la alegerile parlamentare.
C)Evaluati legislatia in aceste domenii, iar la necessitate,formulate propuneri
a) Modelul i textul buletinului de vot pentru alegerea Parlamentului se aprob prin hotrre a Comisiei
Electorale Centrale. Modelul buletinului de vot pentru alegerile locale se stabilete de Comisia Electoral
Central, iar textul se aprob prin hotrre a consiliului electoral
de circumscripie respectiv.
Votarea se efectueaz n ziua alegerilor ntre orele 07.00 i 21.00. Biroul electoral al seciei de votare
aduce la cunotin public timpul i locul votrii cel mai trziu cu 10 zile nainte de ziua alegerilor.
Dup expirarea timpului rezervat votrii, preedintele biroului electoral al seciei de votare anun
ncheierea votrii i dispune nchiderea seciei de votare. Biroul electoral al seciei de votare ncepe
numrarea voturilor.
b) ) Buletinul de vot se divizeaz n patrulatere, corespunztor numrului de concureni electorali care
particip la alegeri. Dimensiunile patrulaterului trebuie s fie suficiente pentru a cuprinde numele i
prenumele, anul naterii, profesia (ocupaia), funcia, locul de munc al candidatului respectiv,
denumirea partidului, altei organizaii social-politice, blocului electoral care a naintat lista de candidai
sau candidatul respectiv, semnul sau simbolul electoral al concurentului electoral, la dorina acestuia.
Nu se admite identitatea de semne sau de simboluri electorale. Buletinele de vot se tipresc pe hrtie
opac (mat), cel mai trziu cu 3 zile nainte de
ziua alegerilor ntr-o cantitate corespunztoare numrului de alegtori. Pe fiecare buletin se aplic dou
numere, care corespund numrului de ordine al circumscripiei i numrului de ordine al seciei de
votare respective. Dup tiprire, buletinele de vot se pliaz astfel ca partea pe care alegtorul aplic
tampila "Votat" s nu fie vizibil.
Localul n care se pstreaz buletinele de vot este pzit de poliie. Au acces la buletinele de vot numai
preedintele consiliului electoral de circumscripie respectiv sau preedintele biroului electoral al seciei
de votare respectiv, nsoit de cel puin doi membri ai consiliului sau biroului.
Votarea se efectueaz n localuri special amenajate cu mese la care se elibereaz buletinele de vot, cu
cabine sau camere pentru vot secret i cu urne de vot. Urnele se instaleaz n aa fel nct alegtorul,
pentru a se apropia de ele, s traverseze neaprat cabina sau camera
pentru vot secret. Localul seciei de votare trebuie s fie dotat cu un numr suficient de cabine sau
camere pentru a se evita aglomeraia.
Buletinul de vot se completeaz de ctre alegtor numai n cabina pentru vot secret.
Alegtorul care nu este n stare s completeze de sine stttor buletinul are dreptul s invite n cabin o
alt persoan, cu excepia membrilor biroului seciei de votare, reprezentanilor concurenilor electorali
i a persoanelor autorizate s asiste la operaiile electorale. Aceste cazuri vor fi consemnate aparte n
raportul biroului electoral al seciei de votare.
(2) Alegtorul aplic tampila cu inscripia "Votat" n interiorul cercului unui singur patrulater din
buletinul de vot, ceea ce nseamn c a votat pentru concurentul electoral corespunztor. Cercurile din
celelalte patrulatere trebuie s rmn curate.
(3) Se interzice scoaterea din localul seciei de votare a buletinului eliberat pentru vot.
(4) Un alegtor poate vota numai pentru un singur concurent electoral.
(6) Dac alegtorul a completat greit buletinul, la cererea lui, biroul electoral al seciei de votare
anuleaz acest buletin i i elibereaz imediat, o singur dat, un nou buletin de vot. Acest caz va fi
menionat n procesul-verbal cu privire la votare i n lista electoral.
(7) Alegtorul introduce n urna de vot buletinul de vot cu tampila "Votat".
nainte de a se deschide urnele de vot, toate buletinele de vot rmase neutilizate se numr i se
anuleaz de ctre biroul electoral al seciei de votare, aplicndu-se pe ele tampila cu meniunea
"Anulat", apoi se leag separat i se sigileaz.
nainte de numrarea voturilor obinute de concurenii electorali, biroul electoral al seciei de votare
stabilete numrul alegtorilor, crora le-au fost eliberate buletinele de vot, pe baza numrului de
alegtori din listele electorale i din listele suplimentare n dreptul numelui crora figureaz semnturi.
Din momentul nchiderii seciei de votare, biroul electoral al seciei de votare rmne n edin pe
parcursul numrrii voturilor i ntocmirii proceselor-verbale i a raportului biroului electoral. Membrii
biroului electoral al seciei de votare rmn la secia de votare i particip la
operaiile electorale, cu excepia cazurilor de incapacitate fizic sau altor circumstane extraordinare
Se declar nevalabile buletinele:
a) n care numrul de identificare al circumscripiei i numrul de identificare al biroului de votare nu
corespund cu cel al circumscripiei i al biroului de votare respectiv;
b) de alt model dect cel stabilit;
c) n care a fost aplicat tampila cu inscripia "Votat" n mai multe patrulatere;

d) n care nu a fost aplicat tampila cu inscripia "Votat" n nici un cerc din nici un patrulater;
e) n care alegtorii au nscris denumiri sau nume suplimentare ale concurenilor electorali;
f) care au fost deformate sau mzglite astfel nct nu este clar opiunea alegtorului.
Dup obinerea rezultatelor votrii din toate consiliile i birourile ierarhic inferioare, organul electoral
responsabil de totalizarea rezultatelor alegerilor aduce la cunotin public ct mai curnd posibil
rezultatele generale ale alegerilor dac contestaiile prezentate lui sau instanei de judecat nu
afecteaz rezultatele alegerilor.

47.)Atributiile parlamentului RM
*Indicate si descrieti caracteristica generala a atributiilor parlamentului
*Stabiliti raporturile Parlamentului cu alte autoritati publice in exercitarea atributiilor sale
*Evaluate legislatia ce reglementeaza atributiile Parlamentului, si formulate dupa caz propuneri

Parlamentul este un organ de stat reprezentativ, al carui functie principal in sistemul de separate a
puterilor consta in exercitarea puterii legislative Ratiunea practica a existentei parlamentului consta in
alegerea unor personae demne de incredere si competente care sa ea decizii in locul poporului si din
numele sau.
Constituia RM n titlul III numit Autoritile publice, reglementeaz puterile publice, competena lor i
raportul dintre ele, El este structurat n deplin conformitate cu principiul separrii celor 3 puteri:
legislativ, executiv, judectoreasc. Principiul separrii puterilor n stat nu ne permite s vorbim de un
organ suprem al puterii de stat, un asemenea organ nu exist i nici nu poate s existe, n aceast ordine
de idei poate fi vorba de organele supreme ale fiecrei din aceste puteri: Parlamentul, Preedintele RM
i Guvernul, Curtea Suprem de Justiie.
Parlamentul constituie o instituie public a crui rol este de a reprezenta populaia unui stat i n
aceast calitate de a exercita prerogativele prevzute de Constituie.
Parlamentul RM are un dublu rol:
1. De a fi organul reprezentativ suprem al populaiei.
2. De a fi unica autoritate legislativ a statului.
Parlamentele existente astzi n sistemele constituionale ale lumii sunt formate dintr-o singur camer
(unicamerale) fie din dou camere bicamerale. Parlamentul RM este compus din 101 deputai i este
Parlament unicameral.-+
Atributiile parlamentului
Parlamentul RM are urmatoarele atributii de baza:
-adopta legi,hotoriri si motiuni
-declara referendum-uri
-interpreteaza legile si asigura unitatea reglemenrtarilor legislative pe intreg territorial tarii
-aproba directiile principale ale politicei interne si externe a statului
-aproba doctrina militara a statului
-exercitacontrolul parlamentar asupra puterii executive sub formele si in limitele prevazute de const.
-ratifica dinunta , suspenda I anuleaza actiunea tratatelor international incheate de RM
-aproba bugetul statului si exercita controlul asupra lui
-exercita controlul asupra acordarii imprumuturilor de stat asupra ajutorului economic si de alta natura
acordat unor state straine, asupra incheierii acordurilor privind imprumuturilor si creditelor de stat de
surse straine.
-alege si numeste personae oficiale de stat, in cazurile prevazute de lege
-aproba ordinile si medaliile RM
-declara mobilizarea partial sau generala
-declara starea de urgenta de asedeu si de razboi
- initiaza cercetarea si audierea oricaror chestiuni ce se refer la interesele societatii
-suspenda activitatea organelor administratiei publice locale in cazurile prevazute de lege
- adopta acte privind amnistia
-indeplineste alte atributii,stabilite prin constitutie si legi
In conformitate cu regulamentul parlamentului fiecare organ din cadrul parlamentului exercita anumite
atributii care sunt argumentate la subiectul, structura si organizarea interna a parlamentului RM.

62 Not si functia autorit judecatorestiRM
1.
Autoritatea judecatoreasca , conform teorii separatiilor puterilor in stat reprezinta prin sine sistemul
organelor judiciare ale statului ce infaptuiesc justitia . autoritatea judecatoreasca isi are organelle sale
proprii si specific care spre deosebire de institutiile de drept nu reglement relatiile sociale ci determina
formele organizarii structurii si activitatii autoritatilor judecatoresti, formele realizarii justitiei.
In const RM in art 115 sunt mentionate instantele judecatoresti care infaptuiesc justitia: Justiia se
nfptuiete prin Curtea Suprem de Justiie, prin curile de apel i prin judectorii. Pentru anumite
categorii de cauze pot funciona, potrivit legii, judectorii specializate.
Curtea Constituional este singura autoritate n domeniul jurisdiciei constituionale a Republicii
Moldova. Curtea Constituional nu reprezint o ramur n ierarhia instituiilor juridice ale
statului. Ea este un organ judiciar constituional, autonom i independent de ramura executiv,
legislativ i judectoreasc.
Curtea Suprem de Justiie este cel mai nalt organ judectoresc n Moldova. n calitate de instan
judectoreasc suprem a statului, Curtea Suprem de Justiie utilizeaz principiile generale ale
legii drept baz pentru activitatea sa i are scop de a rafina hotrrile judiciare prin eliminarea
erorilor factuale i prin interpretarea, analizarea i uniformizarea practicilor judectoreti. Astfel,
Curtea Suprem de Justiie trebuie s asigure aplicarea corect i uniform a legii de ctre toate
instanele judectoreti, s soluioneze conflictele care apar n aplicarea legilor i s garanteze
responsabilitatea statului faa de ceteni i a cetenilor faa de stat.
Curtea de Apel este instana suprem pentru procedura obinuit de apel.
Judectoriile (de prim instan) funcioneaz n circumsrcipii i municipaliti (sectoarelor lor).
Judectoriile examineaz toate cazurile i solicitrile, cu excepia celor care, conform legii, cad
sub jurisdicia altor instane.
Pentru anumite categorii de cazuri au fost nfiinate judectorii specializate:cu ar fi cea militarea
avnd sub jurisdicie toat ar.
* Consiliul Superior al Magistraturii este un organ cu autoriti importante, menit s asigure
condiii corespunztoare i imparialitate n funcionarea instanelor judectoreti, protejate de
imixtitudine sau influen extern politic sau administrativ. CSM este organ independent,
nfiinat pentru a crea i susine funcionarea sistemului judiciar i este garantul autoritii judiciare. n
conformitate cu Constituia i legislaia, CSM asigur autoadministrarea
judectoreasc.
2.
Puterea judectoreasc nfptuiete justiia i se autoadministreaz absolut independent, dar
colaboreaz cu celelalte ramuri ale puterii n exercitarea prerogativelor ce-i revin conform Constituiei.
Intervenia celorlalte dou puteri, n persoana Preedintelui Republicii Moldova sau, dup caz, a
Parlamentului, n procedurile puterii judectoreti, inclusiv a celor legate de administrarea instanelor,
poate fi numai formal, ele avnd dreptul s intervin n for numai n cazul unor abuzuri evidente i
dovedite corespunztor.
Locul i rolul puterii judectoreti n Republica Moldova este determinat de jurisprudena i practica
judiciar, prin care se realizeaz norma juridic. Puterea judectoreasc n Republica Moldova este
ntruchipat de o serie de organe, suprem n acest sens fiind Curtea Constituional. Fiind unica
autoritate de jurisdicie constituional, la sesizare supune controlului consituionalitii legilor,
regulamentele i hotrrile Parlamentului, decretele Preedintelui RM, hotrrile i ordonanele
guvernului precum i tratatele internaionale la care Republica Moldova este parte, toate acestea ne
demonstreaz c puterea judectoreasc colaboreaz cu celalte puteri. n viziunea noastr problema
ntririi puterii judectoreti este cea mai important la momentul de fa, prin urmare, toat atenia i
dizbaterele publice ar trebui ndreptate anume n aceast direcie.
3.
Puterea judectoreasc nu dispune de mecanisme de for ca cele ale puterii executive
Fora acestei puteri consta n executarea legii, n respectul fa de hotrrea judectoreasc. O
asemenea atitudine fa de puterea judectoreasc din partea altor organe de stat, a cetenilor, a
asociaiilor lor, a persoanelor juridice nu este prezent n toate statele. Ea se educ destul de
ndelungat i e caracteristic, nti de toate, statelor cu tradiii democratice, acolo unde s-a nrdcinat
principiul dominaiei legii i dreptului. In sistemul separaiei puterilor n stat instana judectoreasc
este privit ca un arbitru, instituie mediatoare ntre organele puterii legislative i executive, care are
menirea de a adapta structura organizrii statului la cerinele constituionale de separare a puterilor, n
care fiecare din ele trebuie s-i ndeplineasc propriile funcii, unice prin esena lor. Existena puterii
judectoreti ca ramur distinct a
puterii de stat, gradul independenei sale organizaionale i a autonomiei funcionale asigur
funcionarea eficient a puterilor legislativ i executiv i servete ca garanie a echilibrului ntre ele. (
articol Gheorge Costas)

59)Atributiile guvernului RM
*Relatati despre directiile principale ale activitatii guvernului
*Determinati component guvernului si structura administratiei publice central in corelatie cu atributiile
de baza.
*Estimati importanta organizarii territoriului RM in unitati administrative-teritoriale de nivelul doi
pentru realizarea atributiilor guvernului
a) Direciile principale ale activitii Guvernului
n conformitate cu mputernicirile sale Guvernul:
1) creeaz condiii pentru stabilirea i asigurarea suveranitii economice i politice a Moldovei;
2) elaboreaz concepia dezvoltrii social-economice a republicii, programul i mecanismul trecerii la
economia de pia;
3) asigur libera iniiativ, deetatizarea, privatizarea, demonopolizarea economiei i dezvoltarea
relaiilor de pia;
4) elaboreaz strategia dezvoltrii tehnico-tiinifice, promoveaz o politic naional n domeniul
culturii, tiinei, tehnicii, tehnologiei; rezolv problemele reglementrii de stat a progresului tehnico-
tiinific;
5) garanteaz tuturor subiecilor proprietii libertatea activitii economice, diversitatea formelor de
proprietate i egalitatea lor n drepturi, are grij de pstrarea proprietii;
51) protejeaz interesele naionale n activitatea economic, financiar i valutar;
6) realizeaz colaborarea economic cu rile lumii n condiiile dezvoltrii relaiilor contractuale,
formrii infrastructurii de pia, integrrii general-europene i mondiale;
61) asigur protejarea intereselor naionale n activitatea economic extern, promoveaz politica
liberului schimb, pornind de la interesele naionale;
8) formeaz un sistem eficient de ocrotire social a populaiei, creeaz condiii pentru creterea
nivelului de trai, pentru satisfacerea necesitilor culturale i spirituale ale cetenilor republicii;
9) promoveaz politica de stat n domeniul ocrotirii sntii populaiei;
91) asigur aprarea drepturilor consumatorilor prin organizarea i coordonarea controlului i
supravegherii de stat a calitii produselor (lucrrilor, serviciilor);
10) asigur utilizarea raional a resurselor naturale i integritatea lor, protecia ecologic a populaiei
i a mediului ambiant;
11) favorizeaz dezvoltarea autonomiei organelor administraiei publice de toate nivelurile;
12) asigur legalitatea, ordinea public, drepturile i libertile cetenilor;
13) promoveaz politica securitii naionale, dirijeaz activitatea de aprare a Republicii Moldova;
14) asigur respectarea i executarea legilor, hotrrilor Parlamentului, decretelor Preedintelui
Republicii Moldova, tratatelor internaionale la care Republica Moldova este parte;
15) promoveaz o politic extern n conformitate cu competena sa.
b) Componena Guvernului i modul de formare a lui
Guvernul se formeaz n urmtoarea componen:
Prim-ministrul, prim-viceprim-ministrul, viceprim-minitrii, minitrii i ali membri stabilii prin lege.
Membri ai Guvernului pot fi numai persoanele care dein cetenia Republicii Moldova i au domiciliul
n ar.
Preedintele Republicii Moldova, dup consultarea fraciunilor parlamentare, desemneaz un
candidat pentru funcia de Prim-ministru.
Candidatul pentru funcia de Prim-ministru, n termen de 15 zile de la desemnare, cere votul de
ncredere al Parlamentului asupra programului de activitate i a ntregii liste a Guvernului.
Preedintele Republicii Moldova, n baza votului de ncredere acordat de Parlament, numete
Guvernul.
n termen de trei zile de la data numirii Guvernului, Prim-ministrul, viceprim-minitrii, minitrii i
ceilali membri ai Guvernului vor depune individual, n faa Preedintelui Republicii Moldova, jurmntul
al crui text este prevzut la art.79 alin.(2) din Constituie.
n caz de remaniere guvernamental sau de vacan a postului Preedintele Republicii Moldova
revoc i numete, la propunerea Prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului.
Guvernul i exercit mandatul din ziua depunerii jurmntului de ctre membrii lui n faa
Preedintelui Republicii Moldova i pn la validarea alegerilor pentru un nou Parlament. Membrii
Guvernului, numii n funcie conform alineatului 7, dup depunerea jurmntului i exercit atribuiile
n acelai mod.
Membrii Guvernului vor depune, n condiiile legii, declaraie cu privire la venituri i proprietate."
Guvernul, n cazul exprimrii votului de nencredere de ctre Parlament, al demisiei Prim-ministrului sau
n cazul alegerilor unui nou Parlament, ndeplinete numai funciile de administrare a treburilor publice,
pn la depunerea jurmntului de ctre membrii noului Guvern.
Organele centrale de specialitate ale administraiei publice
n republic activeaz urmtoarele ministere:
Ministerul Economiei
Ministerul Finanelor
Ministerul Justiiei
Ministerul Afacerilor Interne
Ministerul Afacerilor Externe i Integrrii Europene
Ministerul Aprrii
Ministerul Dezvoltrii Regionale i Construciilor
Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare
Ministerul Transporturilor i Infrastructurii Drumurilor
Ministerul Mediului
Ministerul Educaiei
Ministerul Culturii
Ministerul Muncii, Proteciei Sociale i Familiei
Ministerul Sntii
Ministerul Tineretului i Sportului
Ministerul Tehnologiei Informaiei i Comunicaiilor;
2) alte autoriti administrative centrale:
Biroul Naional de Statistic
Agenia Relaii Funciare i Cadastru
Biroul Relaii Interetnice
Serviciul Grniceri
Agenia Moldsilva
Agenia Rezerve Materiale
Agenia Turismului
Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice i Corupiei

61)Actele Guvernului RM
*Indicate actele Guvernului si identificati esenta lor
*Stabiliti conditiile si cerintele principale fata de hotaririle si dispozitiile guvernului,precum si procedura
de adoptare a lor
*Evaluate institutia delegarii legislative in dreptul constitutional
a)Actele guvernului pentru exercitarea atributiilor sale si pentru executarea legilor, guv adopta
hotariri. Unele hotariri pe linga semnatura prim min se contra semneaza de ministri care au obligatia
punerii lor in aplicare.
Hotariirle si A dispozitiile guv sunt pub (in afara de acele care contin secret de stat). Se publica in MO al
RM cu 10 zile de la data adoptarii.
Pentru realizarea programul sau de activitate guv adopta ordonante in conformitete cu legea speciala de
abilitare. Ordonantele se adopta de parlam, la cererea guv, pentru o perioade definita. In lege se
indicadomeniile si data pina la care pot fi emise ordonantile. Ordonantile sunt acte normative cu putere
de lege ordinara, adoptate intro anumita perioade de timp si in domeniile care nu fac obiectul legilor
organice. Se semneaza de prim min si se contrasemneaza de ministri care au oblizatia punerii lor in
aplicare. Ordonantele se publica in MO RM.
n sensul prezentei legi, act normativ este actul juridic, emis de
Guvern i de alte autoriti ale administraiei publice centrale i
locale n temeiul normelor constituionale i legale, care stabilete
reguli obligatorii de aplicare repetat la un numr nedeterminat de
situaii identice.
B) Principii generale
La iniierea, elaborarea, avizarea, expertiza, redactarea, emiterea
i aplicarea actului normativ se respect principiile:
a) coerenei, corelaiei i subordonrii actului normativ legii i
actului normativ de nivel superior;
b) consecutivitii i echilibrului ntre reglementri;
c) fundamentrii tiinifice;
d) consecvenei i stabilitii normelor juridice;
e) transparenei, publicitii i accesibilitii.
Condiiile generale obligatorii pe care trebuie s le ntruneasc actul normativ
(1) Actul normativ trebuie s se integreze organic n sistemul
legislaiei, scop n care:
a) proiectul su trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelai
nivel, cu care se afl n conexiune,
precum i cu tratatele internaionale la care Republica Moldova este
parte;
b) proiectul de act normativ ntocmit pe baza unui act de nivel
superior nu poate depi limitele competenei instituite prin acel act
i nici nu poate contraveni scopului, principiilor i dispoziiilor
acestuia.
(2) Reglementrile de acelai nivel i avnd acelai obiect, precum
i reglementrile din alte materii conexe se cuprind, de regul, ntr-un
singur act normativ dac snt indispensabile realizrii scopului urmrit
prin acest act.
(3) O reglementare din aceeai materie i de acelai nivel poate fi
cuprins ntr-un alt act normativ dac are caracter special fa de
actul ce cuprinde reglementarea general n materie.
(4) Caracterul special al unei reglementri se determin n funcie
de obiectul acesteia, circumstaniat la anumite categorii de situaii,
i de specificul soluiilor normative pe care le instituie.
(5) Reglementarea este derogatorie dac soluiile normative
referitoare la o situaie determinat cuprind norme diferite n raport
cu reglementarea-cadru n materie, reglementarea pstrndu-i caracterul
su general obligatoriu pentru toate celelalte cazuri.
(6) Aprarea drepturilor, libertilor, intereselor legitime ale
cetenilor, egalitatea i echitatea social constituie o condiie
obligatorie a oricrui act normativ.
(7) Actul normativ trebuie s ntruneasc condiiile legalitii,
accesibilitii, preciziei i, o dat intrat n vigoare, este executoriu
i opozabil tuturor subiectelor de drept.
(8) Actul normativ trebuie s fie ntocmit cu respectarea tehnicii
legislative i normelor limbii literare.

65)Organizarea si structura Curtii Constitutionale din RM
*Definiti curtea constitutional,indicate structura si functiile acestei autoritati
*Determinati locul si rolul Curtii Constitutionale in sistemul puterii, precum si colaborarea cu alte
autoritati publice
* Evaluati formele controlului constitutional in RM
a) Curtea Constitutionala este unica autoritate publica politico-jurisdictionala, care examineaza in
exclusivitate probleme de drept si contribuie la perfectionarea actelor cu caracter normativ adoptate de
Parlament, Presedintele Republicii Moldova si Guvern.
Articolul 1 . Curtea Constituional - autoritate de jurisdicie constituional
(1) Curtea Constituional este unica autoritate de jurisdicie constituional n Republica
Moldova.
(2) Curtea Constituional este independent i se supune numai Constituiei.
(3) Curtea Constituional:
a) garanteaz supremaia Constituiei;
b) asigur realizarea principiului separrii puterii de stat n putere legislativ, putere executiv
i putere judectoreasc;
c) garanteaz responsabilitatea statului fa de cetean i a ceteanului fa de stat.
Articolul 6. Structura
(1) Curtea Constituional se compune din 6 judectori, numii pentru un mandat de 6 ani.
(2) Doi judectori snt numii de Parlament, doi de Preedintele Republicii Moldova i doi de
Consiliul Superior al Magistratului.
(3) Pe lng Curte Constituional se formeaz Secretariatul, care are sarcina de asigurare a
activitii Curii.
(4) Pe lng Curtea Constituional poate funciona un Consiliu tiinific consultativ
b) Locul Curtii Const in raport cu celelalte autoritati putem spune ca, in modelul concentrate de control
al constitutionalitatii legilor de tip European, curtea const. se situeaza in afara celor trei puteri
constituite traditional( executive,legislative, judiciara).
*Curtea const.nu este o putere in stat si nici nu detine vreuna din funct. Puterilor legislative, executive
si judecatoresti.
*Ca autoritate publica reglementata de const. intr-un titlu distinct. Curtea exercita rolul de garant al
suprematiei const.
*ea este o autoritate public ace sprijina buna functionarea a puterilor publice in cadrul raporturilor
constitutionale de separate, echilibru, colaborare si control reciproc.
*curtea const. este independent fata de orice alta autoritate publica si se supune numai constitutiei si
legii sale organice.
*caracterul politic al curtii const. rezulta, in primul rind, din faptul de desemnare al judecatorilor,
deoarece desemnarea lor sunt implicate autoritatile politice, parlamentul. Insa judecatorii nu sunt
desemnati pe baza criteriilor politice. Totodata curtea const. despune de unele atributii care se distinct
in mod deosebit prin continutul lor politic. De exemplu: confirmarea rezultatelor, referendum-urilor
republican, alegerea parlamentului etc.
*caracterul jurisdictional determina si principiile de organizare si functionarea a curtii si anume
independent si inamovibilitatea judecatorilor, iar procedurile prin care se realizeaza atributiile curtii. Au
in mare parte trasaturi procedural judecatoresti.
Astfel, Curtea Constituional se prezint sub forma unui organ deosebit de complex, independent i
generator al unei jurisprudene ce impune o revizuire a legislaiei prin care nu se respect prevederile
Constituiei.
c) Doctrina dreptului const.cunoaste mai multe forme ale controlului constitutionalitatii legii.
1. in dependent de timpul in care se efectueaza controlul constitutionalitatii legilor
-Controlul anterior adoptarii legilor( prealabil preventive) se exercita in faza de proect al legii.
-Controlul posterior adoptarii legilor se exercita asupra legilor, deja adoptate sau asupra actelor cu forta
juridical egala legii.
2. In dependent de forma controlului constitutionalitatii legilor este controlul abtract presupune
verificarea unui act normative in afara cazului concret
-Controlul concret are loc numai in urma unui process judiciar unde trebue sa se aplice unui act
normative a carui constitutionalitatea este suspecta.
3. in dependent de modu inscrierii in constitutie controlul constitutionalitatii legilor se imparte in:
-Controlul explicit, este prevazut de insasi constitutie.
-Controlul implicit nu este prevazut de const. dar rezulta din principiul legalitatii.
4. in dependent de spatial de realizarea a controlului constitutionalitatii legilor:
-controlul intern se realizeaza de organu care a emis actul normative.
-controlul extern se realizeaza de o alta autoritate statala
5.in dependent de continutul controlului constitutionalitatii legilor:
-controlul formal atrage atentia asupra conditiilor si cerintelor ce tin de elaborarea si adoptarea unui act
normative
-cntrol material verifica conformitatea continutului actului cu privederile constitutionale
6. dupa volum;
-controlul general se refera la toate relatiile sociale reglamentate de constitutie
-controlul particular se refera la relatii concrete( ex;drepturile fundamentale ale omului)

66)Statutul judecatorului curtii constitutionale
*Expuneti prevederile constitutionale privitoare la numirea judecatorilor curtii const.
*argumentati garantiile de asigurare a independentei judecatorului in exercitarea mandatului
*evaluati legislatia referitoare la statutul judecatorului curtii constitutionale, si dupa caz, formulati
propuneri

a) Numirea
este necesar de analizat criteriile de numire a judecatorilor Curtii Const. Judector al Curii
Constituionale poate fi persoana care deine cetenia Republicii Moldova, are domiciliul n ar, are
pregtire juridic superioar, nalt competen profesional i o vechime de cel puin 15 ani n
activitatea juridic, n nvmntul juridic superior sau n activitatea tiinific.
Limita de vrst pentru numire n funcia de judector al Curii Constituionale este de 70 de ani.
Numirea se poate face numai cu acordul prealabil, exprimat n scris, al candidatului. n cazul n care
candidatul ocup o funcie incompatibil cu aceea de judector al Curii Constituionale sau este
membru al unui partid sau al unei alte organizaii politice, acordul trebuie s cuprind angajamentul
candidatului de a demisiona, la data depunerii jurmntului, din funcia pe
care o ocup i de a-i suspenda activitatea n partid sau n alt organizaie politic.

b)Conform constitutiei, judecatorii curtii const. sunt independent in exarcitarea mandatului si se supun
numai const. const. RM si legea cu privirea la curtea const. cnsacra independent curtii fata de oricare
alta autoritate publica. Tot potrivit const., judecatorie curtii const. sunt inamovibili pe durata
mandatului si independent.
Judectorii Curii Constituionale snt independeni n exercitarea mandatului i se supun numai
Constituiei.
Judectorii Curii Constituionale nu pot fi trai la rspundere juridic pentru voturile sau opiniile
exprimate n exercitarea mandatului.
Inamovibilitatea reprezinta o garantie a indepenteti judecatorului si este institutia in temeiul carea
judecatorul nu poate fi elibirat din functie, suspendat , pensionat premature, transferat prin vointa
arbitrara a autoritatilor publice ori in afara cazurilor si fara observarea formelor si conditiilor prevazute
de legislatia in cauza. Din perspectiva statului specific al judecatorului const. numai unele dintre aceste
determinari ale inamovibilitatii isi gasesc aplicarea. Astfel mandatul judecatorului nu poate inceta de cit
individual, voluntary, expres sau tacit, ori de drept in in condiitiile prevazute de lege expirarea
mandatului , demisie, redicarea a mandatului sau deces.
Articolul 14. Inamovibilitatea
(1) Judectorul Curii Constituionale este inamovibil pe durata mandatului.
(2) Mandatul de judector al Curii Constituionale se suspend i se ridic numai n cazul stabilit de
prezenta lege.
(3) n caz de ridicare a mandatului, judectorul este eliberat din funcie, n condiiile prezentei legi.
(4) Judectorul Curii Constituionale poate demisiona din proprie iniiativ.
Un mijloc de protective a mandatului judecatorului const. de garantarea a indep. Si a impartialitati lui
il constitue si imunitatea judecatoruluio sub aspectul inviloabilitatii, care este asa-zisa, munitate de
procedura consacrata in considerarea eventualelor imputari facute judecatorului const. pentru alte
fapte de cit cele savarsite in indeplinirea in mandatul sau si in legatura directa in continutul acestuia.
Inviolabilitate are drept scop sa previne urmarirea judeciara nefondata arbitrara a judecatorului
impiedicindul , astfel sa-si indeplineasca mandatul incredintat sau constringindu-l sa exercite intr-un
anumit mod contra convingerilor si vointei sale.
Imunitatea nu este un privilege- altfel inadmisibil, ci o procedura speciala de protectie a mandatului
constitutional conferit judecatorului fata de acte sau fapte abusive ori insufficient fondate.
Judectorul Curii Constituionale nu poate fi reinut, arestat, percheziionat, cu excepia cazurilor de
infraciune flagrant, trimis n judecat contravenional sau penal fr ncuviinarea prealabil a Curii
Constituionale.
Competena de judecat pentru infraciunile i delictele administrative svrite de judectorul Curii
Constituionale aparine Curii Supreme de Justiie.
Intentarea de aciune penal i cererea ncuviinrii trimiterii n judecat in de competena Procurorului
General.
De la data ncuviinrii trimiterii n judecat, judectorul Curii Constituionale este suspendat de drept
din funcie. n caz de condamnare definitiv, mandatul judectorului este ridicat, n condiiile prezentei
legi.
C) Dupa cartea alu Domnu Cirnati suntem de parerea ca in scopu redicarii gradului de profesionalizare a
judecatorilor curtii const. trebue de inclus conditia ; judecatorii curtii constitutionale trebuie sa aibe
grade si titluri stiintifece si stiintific-didactice

Scrutinul in RM
n Republica Moldova, n prezent, avem un sistem electoral proporional care se organizeaz pe
baz de list de partid la nivelul unei singure circumscripii electorale care reprezint 101 de
mandate.
Din pcate acest sistem nu este unul fcut s avantajele alegtorii, ci unul menit s reprezinte ct
mai substanial voina partidelor politice. Astfel, sistemul electoral moldovenesc:
nu reprezint o legtur personalizat direct ntre alegtor-ales, legtur care poate
fi creat prin fie vot uninominal sau mixt, fie, n cazul scrutinelor pe baz de list, prin
aplicarea votului preferenial.
alegerea candidailor este ndeprtat i mai mult de alegtori prin faptul c alegerea
listei se face la nivel naional, ci nu la nivel regional (ex.: n rile UE toate scrutinele
proporionale pe baz de list se organizeaz n baza mai multor circumscripii regionale
care au repartizate un anumit numr de mandate, ci nu n baza unei singure
circumscripii naionale cum e n cazul Moldovei)
creeaz disproporii de reprezentare (pragul electoral destul de ridicat duce la
nereprezentarea unui numr mare de voturi ale partidelor care nu trec pragul). Exemplul
anului 2001 cnd pragul de asemenea a constituit 6% ne arat circa 28% din numrul de
voturi nereprezentate.
nu ofer alegtorului posibilitatea de a juca un rol activ i de a interveni n selecia
candidailor. Listele prezentate de partide sunt liste blocate, n aa mod alegtorul nu
poate schimba ordinea candidailor i este pus n faa faptului mplinit.
Sugestii pentru sistemul electoral moldovenesc
O direcie n promovarea unei schimbri echilibrate ar fi adoptarea unui sistem mixt, cu alegerea unei jumti de
deputai pe baza circumscripiilor uninominale regionale, iar celei de-a doua pe baz de list cu aplicarea votului
preferenial. Astfel, se aplic i o legtur direct personalizat cu alegtorii prin vot uninominal, se respect
principiul reprezentrii proporionale (inclusiv a minoritii) prin vot n baz de list, precum i se ofer dreptul
alegtorului de a interveni (gestiona) n alegerea sa prin vot preferenial obligatoriu.
n Republica Moldova politicienii s-au obinuit cu faptul c ei trebuie s dein controlul total, alegtorilor oferindu-li-
se o opiune ct mai ngust n alegere, fie votezi ntreaga list aa cum i se prezint fie stai acas. n aa fel, liderii
politici joac rolul decisiv n cadrul proceselor electorale, fr ca alegtorul s-i poat exprima pe deplin voina. Prin
urmare, avem o manifestare diformat a voinei alegtorului pentru c chiar dac votm o list s-ar putea s avem
dubii extrem de serioase fa de unii candidai de pe acea list. Asupra acestora nu putem s ne exprim
nemulumirea dect stnd acas, iar dac totui votm lista, n pofida nemulumirii fa de ei, prin votul exprimat
contribuim la alegerea lor. Astfel, alegtorul este forat fie s nu-i exprime dreptul de a alege, fie s-i exprime voina
ntr-o form diformat.

1.dr.const ca ramura cde drept
2.rap dreptului constitutional
3.normele juridice a dr const.
4.izvoarele
5.locul si rolul
6.dr cons ca stiinta
7.dezvoltarea stiintei dr.constitutional
8.legatura cu alte stiinte
9.dr const ca disciplina de studio
10.constutia
11.aparitia si dez constitutiei
12.continutul normative a const
13.forma si structura const
14.adoptarea si abrogarea
15.revizuirea const
16.clasificarea const
17.suprematia const
18.controlul constitutional
19.const rominiei care a actionat pe ter.rm
20.const sociakliste
21.dez const.a rm inceput cu anu 1989
22.forma de guvernamint
23.strctura de stat
24.sregimul politic
25.dobindirea cetateniei
26.notiunea si importanta alegerilor
27.modalitati de scrutiny
28.indatoriile
29.priinciipile dr electoral
30. Organ electorale,circumscriptii electorale,sectii de votare

31.desfasurarea si org.referendului
32. listelectorale, desemnarea si inregistrarea candidatilor,
Campania electorala
33.buletinele de vot
34.atributiile parlam
35.autoritatea judecatoreasca
36.atributiile guvernului
37.actele guvernului
38.curtea constitu.
39.Statutul judecatorului
40.scrutinul in rm

Constitutional 12

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Constitutional 12

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Notiunea dreptului constitutional ca ramura de drept:

S-ar putea să vă placă și