PLANTELE MEDICINALE SI BENEFICIILE ADUSE OAMENILOR

Inca din antichitate proprietatile curative ale diverselor plante sunt cunoscute si transmise din
generatie in generatie. Si astazi, in medicina moderna, plantele se dovedesc a fi utile vindecand miraculos
ce medicina conventionala nu reuseste sa vindece.
S-au facut multe studii clinice si cercetari pentru a descoperi cum actioneaza plantele la nivelul
organismului nostru; s-au gasit, de asemenea, remedii pentru unele boli la care omenirea nici nu s-ar fi
gandit ca exista vreun leac sau tratament pe baza de plante.
Un exemplu il reprezinta leusteanul (Ligusticum scoticum, care si-a castigat numele sau datorita
reputatiei sale ca planta medicinala cu efect afrodiziac.
!e asemenea salvia contribuie la imbunatatirea capacitatii cognitive si memoriei.
!in punctul de vedere al componentelor-cheie pe care le contine, o planta proaspat culeasa poate
actiona diferit in comparatie cu o alta care dupa cateva zile trece prin procesul de uscare; la cea uscata,
calitatile compusilor activi pot fi alterati, acestia a"ungand chiar pana la a se decompune.
Iata alte cateva plante cu proprietati medicinale#
Iarba gastii ($alium aparine - este cel mai bun tonifiant al sistemului limfatic.
%ascul (%iscum album - trateaza isteria, palpitatiile, febra si actioneaza ca un calmant asupra
sistemului nervos.
Ppdia. Se recomand& ca medicament 'n toate bolile 'n care exist& un dezechilibru glanduar.
(eaiul de p&p&die se folose)te 'n obezitate, 'n bolile de ficat; normalizeaz& circula*ia s+ngelui, m&re)te
pofta de m+ncare la convale)cen*i )i are ac*iune diuretic&. ,in diureza pe care o produce, face ca toxinele
din corp s& se elimine )i a"ut& indirect 'n enzeme )i alte boli de piele, 'n gut& )i reumatism.
Chimenul# Infuzia preparat& dintr-o linguri*& )i "um&tate de fructe la o cea)c& cu ap&, are
proprietatea de a elimina gazele din stomac, favorizeaz& lacta*ia femeilor care al&pteaz&, regleaz& func*iile
stomacului, combate inflama*iile intestinelor )i calmeaz&.
Cicoarea. -ceast& plant& este cunoscut& de foarte mult& vreme pentru propriet&*ile ei vindec&toare.
Se folose)te at+t planta recoltat& 'n timpul 'nfloririi, c+t )i r&d&cina. !in r&d&cin& sau din planta 'ntreag& se
prepar& un ceai care favorizeaz& digestia )i stimuleaz& func*iile hepatice )i renale. -v+nd propriet&*i
diuretice )i depurative, cicoarea, 'n asocia*ie cu r&d&cina de brusture )i iarb& de trei-fra*i-p&ta*i, d& un ceai
care este folosit 'n combaterea acneii.
Coada!oricelului. Se recomand& 'n diferite afec*iuni ale stomacului )i intestinelor, ca enterocolite
)i gastrite. (almeaz& colicile, a"ut& la eliminarea gazelor )i restabile)te pofta de m+ncare. Infuzia de coada-
)oricelului are )i o ac*iune stimulant& asupra ficatului, m&rind secre*ia biliar&, calm+nd 'n acel)i timp
colicile hepatice. -v+nd )i un principiu amar (achileina care se g&se)te 'n cantitate mai mare 'n frunze, are
propriet&*i tonice )i stimulatorii asupra apetitului. Se recomand& 'n st&ri alergice.
"l#enelele. (eaiul din flori, care pot fi asociate cu mu)e*elul, coada-)oricelului, sun&toare, ment&
)i p&tlagin&, se recomand& 'n tratarea ulcerului stomacal )i duodenal. !atorit& principiului amar, florile de
g&lbenele m&resc secre*ia biliar&, utiliz+ndu-se 'n bolile de ficat. (eaiul de g&lbenele mai are proprietatea
de a calma durerile menstruale.
P$la%ina. -re propriet&*i utile 'n tratamentul ulcerului stomacal. %itamina . aflat& 'n frunze are
propriet&*i hemostatice (de a opri hemoragiile. ,reparatele de p&tlagin& au 'nsu)irea de a preveni cre)terea
colesterolului )i de a mic)ora tensiunea arterial&.
Teiul. (eaiul din flori de tei contribuie la vindecarea r&celii )i a gripei, mai ales atunci c+nd sunt
'nso*ite de febr&, deoarece produce o transpira*ie abundent&, care face s& scad& temperatura crescut& a
corpului; are o ac*iune lini)titoare 'n tuse, bron)ite; influen*eaz& favorabil st&rile nervoase, produc+nd un
somn lini)titor.
/n acele vremuri, poluarea era ca )i inexistent&, nu existau chimicale, nu exista industrie, omul nu
era dependent de sistemul de informa*ii ce se g&se)te la ora actual&# radio, televiziune, telefonie, internet )i
')i petrecea timpul liber mai mult 'n natur&. /nc& nu ')i f&cuser& apari*ia principalii trei factori cauzatori de
boli# stresul, poluarea )i chimicalele. !e aceea putem afirma ca 'n acele perioade omul acorda o aten*ie mai
mare mediului natural, convie*uind 'n armonie cu acesta.
Leu!$eanul& de e'emplu& cre!$e ape$i$ul& ($imulea) di%e($ia !i are e*ec$ diure$ic+ (imbrul
proasp&t t&iat are un efect antibacterian )i este capabil s& u)ureze digestia c&rnii )i c+rna*ilor.
U($uroiul proa(p$ $ia$ are proprie$,i an$i#ac$eriene !i an$i*un%ice+ (onsumul regulat de
usturoi (cade ni-elul cole($erolului+ /n plus este un medicament excelent pentru prevenirea trombozei,
deoarece a"ut& la prevenirea cheagurilor de s+nge.
,ropriet&*ile antifungice ale usturoiului a"ut& )i alte plante# ceaiul de usturoi (strivi*i c+*iva c&*ei deusturoi )i
l&sa*i-i 'n ap& pentru o zi poate fi foarte eficient 'mpotriva multor boli cauzate de fungi (man&, iar
p&duchii sunt descura"a*i de mirosul 'n*ep&tor.
.aleriana e($e un al$ e'emplu+ Se cunosc foarte bine propriet&*ile sale relaxante. Ceaiul de
-alerian e($e *olo(i$ /n medicina -e$erinar& pentru tratamentul colicilor si al crampelor./n acela)i mod
mu)e*elul, relaxant )i calmant al crampelor )i al flatulen*elor, nu este folositor doar oamenilor cu pro#leme
di%e($i-e& dar )i cailor, c+inilor )i g&inilor.
0ulte dintre plantele medicinale care se foloseau 'nainte cre)teau 'n afara gr&dinii, pe marginea
potecilor, 'n c+mp sau pe pante. ,elinul negru, lum+n&rica, t&t&neasa, rostopasca,urzica, cre*i)oara ,
podbalul, p&p&dia, sclipe*ii, n&prasnicul )i cicoarea sunt doar c+teva exemple+Din cau)a a(pec$ului
di(cre$& ele nu (un$ -)u$e a!a cum ar $re#ui0 ca *iind ce-a (pecial+
,reparatele din plante medicinale )i s&lbatice erau foarte r&sp+ndite 'n anii 123-143. !up& apari*ia
medicamentelor, mul*i oameni s-au confruntat cu efectele secundare ale acestora. !in fericire, a($)i
/ncepem ( ne reamin$im acea($ !$iin, -eche care nea *o($ l(a$ de %enera,ii& medicina na$uri($+
0ul*i fermieri preparau extracte unguente. ,entru aceasta, ei foloseau r&)ina lichid& a copacilor, e care o
amestecau cu diverse plante medicinale )i o preparau sub form& de cataplasm&. 5 'ntindeau pe h+rtie de
copt )i o aplicau pe spatele persoanei bolnave. /n acest fel se trata tusea )i r&ceala.