CURS 3

RATIA CALORICA IN SARCINA SI ALAPTARE

O alimentatie sanatoasa si echilibrata creste sansele unei sarcini usoare, fara
complicatii si poate creste sansa de a da nastere unui copil sanatos, putand chiar reduce riscul
unor afectiuni cronice ce pot apare in primii ani ai copilariei.

Cu toate ca mai exista inca multe persoane care cred in conceptia gresita conform careia fatul
poate lua din corpul mamei toti nutrientii de care are nevoie indiferent daca ea are sau nu o
alimentatie corespunzatoare, atat studiile efectuate cat si frecventa mare a copiilor dismaturi si
cu malformatii congenitale nascuti in timpul foametei din al doilea razboi mondial, au dovedit
contrariul. Lipsa sau surplusul unor principii alimentare din dieta are repercursiuni asupra
dezvoltarii fatului.

De aceea, in timpul sarcinii, mai mult decat oricand femeia trebuie sa aiba o alimentatie
sanatoasa si echilibrata; in cazul in care femeia a avut o astfel de alimentatie si inainte de
sarcina, sansele de a avea un copil sanatos cresc si gravida va trebui doar sa-si ajusteze putin
alimentatia in functie de nevoile crescute ale starii de graviditate. Insa, indiferent
daca sarcina a fost o surpriza sau a fost asteptata de mult timp, cele mai multe femei incep sa-
si modifice obiceiurile alimentare si stilul de viata dupa ce afla ca sunt insarcinate.

Cercetarile sugereaza ca la fel ca si alte obiceiuri sanatoase, alimentatia corecta pe parcursul
celor 9 luni de sarcina influenteaza starea de sanatate a copilului la nastere, dar si riscul de a
dezvolta ulterior anumite afectiuni precum:obezitatea, diabetul zaharat sau afectiuni cardiace.
Apetitul in sarcina
Sarcina necesita un consum ridicat atat de energie cat si de substante nutritive, pentru
formarea organismului fetal si pentru modificarile organelor sexuale materne (uter, placenta,
glande mamare etc.). Aportul alimentar este reglat in functie de necesitatile organismului prin
senzatia de foame, aceasta reglare fiind coordonata de doi centrii nervosi aflati in
hipotalamus. Cu toate ca nu se cunosc inca foarte bine mecanismele reglarii apetitului, se stie
ca acesta este reglat si prin consecintele metabolice ale substantelor nutritive absorbite
(nivelul de proteine, glucoza, lipide, starea depozitelor lipidice etc.); de asemenea, la om mai
intervin in reglarea aportului alimentar si o serie de factori specifici sociali, culturali,
preferinte pentru un anumit gust, miros, aspect al hranei.
La peste jumatate din gravide, se constata o stimulare accentuata a apetitului care debuteaza
de obicei la inceputul trimestrului al doilea si se mentine pana la sfarsitul sarcinii, uneori
diminuand in ultimele luni. De asemenea se constata frecvent modificari ale gusturilor
gravidei, cel mai des manifestate prin preferinte pentru fructe, muraturi, mancaruri sarate,
condimentate; aceste preferinte sau pofte, sunt explicate de catre unii autori ca fiind
determinate de o necesitate de stimulare gustativa ca urmare a diminuarii sensibilitatii
gustative ce apare in timpul sarcinii. Aversiunea pentru anumite alimente care inainte de
sarcina erau consumate cu placere, se poate explica prin aparitia pirozisului sau a greturilor
dupa consumarea lor; in rare cazuri apar si pervertiri ale gustului, gravidele consumand
substante necomestibile (sapun, var, carbune, pasta de dinti etc.).
Greutatea gravidei
Cresterea in greutate a gravidei reprezinta unul dintre parametrii cei mai utili pentru
urmarirea evolutiei sarcinii, deoarece variatiile de la normal, intr-un sens sau altul pot avea
semnificatie patologica. S-au facut numeroase studii cu scopul de a stabilii care este sporul
ponderal optim in sarcina, studii care s-au lovit insa de variatiile individuale foarte mari.

Multe femei incep sarcina cu o usoara scadere in greutate, datorita activarii intense a
metabolismului, ca mecanism adaptativ al organismului la prezenta procesului de
conceptie pe de o parte, iar pe de alta parte datorita faptului ca de cele mai multe ori femeia
descopera sarcina abia din luna a 2-a. Aceast fapt confirma faptul ca factorul psihic are o mare
importanta in cresterea apetitului alimentar la gravide mai ales in primul trimestru de sarcina,
cu atat mai mult cu cat studiile au aratat ca, cresterea ponderala a gravidei in primul trimestru
se face preponderent pe baza depozitelor adipoase materne si mai putin pe seama produsului
de conceptie.
Astfel, unii autori au stabilit cresterile medii in greutate a gravidei cu evolutie normala a
sarcinii in patru momente:
- 650 g: in primele 10 saptamani
- 4 kg: la 20 de saptamani
- 8,5 kg: la 30 saptamani
- 12,5 kg: la 40 de saptamani.

Acest castig ponderal se face pe seama mai multor componente:
- fat: 3500 g
- placenta: 650 g
- lichidul amniotic: 900 g
- uter: 1000 g
- glande mamare: 600 g
- cresterea volumului sangvin matern: 1200 g
- acumulare de lichide, edeme: 1700-5000 g
- rezerve (proteine, lipide): 2500-3000g.

Astfel, unei gravide care inainte de sarcina avea o greutate normala i se recomanda o crestere
medie in greutate de 12 kg; unei gravide obeze i se recomanda sa ia in greutate sub 10 kg, in
timp ce o gravida anterior subponderala poate lua in greutate mai mult.
Necesarul de calorii
Tendinta naturala a gravidelor este de a se supraalimenta, datorita unei conceptii
gresite conform careia gravida trebuie sa manance pentru doi. In realitate necesarul caloric
este nemodificat in primul trimestru de sarcina, crescand abia din trimestrul al doilea si doar
cu 300 de kcal fata de necesarul energetic anterior sarcinii. In ansamblu, nevoile energetice
ale unei gravide active, care nu si-a intrerupt activitatea sunt de 2500-3000 de kcal/zi.
Pentru a-i asigura o crestere si dezvoltare corespunzatoare fatului, gravida trebuie sa se
asigure ca acele calorii suplimentare sunt aduse de catre alimente bogate in nutrienti si mai
putin din dulciuri rafinate si grasimi.

O alimentatie hipercalorica in timpul sarcinii, are ca si consecinte, pe langa o crestere in
greutate excesiva si o frecventa crescuta a complicatiilor la nastere, dificultati in instalarea si
mentinerea secretiei lactate, dificultati in revenirea la greutatea dinainte de sarcina, cresterea
riscului de obezitate, diabet zaharat si alte tulburari metabolice la copil.

La polul opus, se afla malnutritia materna: numeroase cercetari au demonstrat ca dezvoltarea
fetala depinde in mare masura de starea nutritionala materna, existand o stransa relatie intre
starea de nutritie a mamei si greutatea copilului la nastere. Aceasta relatie a fost foarte
evidenta in cursul celui de-al doilea razboi mondial, cand perioadele indelungate de foamete
au dus la scaderea greutatii medii a nou-nascutilor cu aproximativ 500 g. Nou-nascutii
cugreutate mica la nastere, sub 2500 g, au o mortalitate perinatala de 10-20 de ori mai mare
decat cei normoponderali, atat prin malformatiile asociate cat si prin riscul crescut de asifixie,
aspiratie de meconiu, hipoglicemie, hemoragii pulmonare, intracraniene etc. De asemenea,
exista si riscul unor consecinte pe termen lung: tulburari nervoase tardive, de la dificultati de
acomodare, tulburari comportamentale pana la intarzieri mintale, consecinte ale leziunilor
cerebrale instalate ca urmare a malnutritiei intrauterine.
De retinut!
Sarcina nu trebuie considerata ca o perioada in care se poate manca orice si oricat; la urma
urmei sarcina nu este o competitie pentru mancat si scopul nu este cresterea rezervelor
adipoase ale mamei, ci asigurarea nutrientilor necesari pentru o buna dezvoltare a fatului.
Astfel, gravida necesita doar 300 de kcal/zi in plus fata de necesarul dinainte de sarcina.
Planul alimentar in sarcina
Fiecare nutrient este important in cazul gravidei pentru buna crestere si dezvoltare a
fatului. De aceea cheia unei alimentatii corespunzatoare pe parcursul sarcinii este echilibrul si
varietatea. Alimentatia trebuie sa cuprinda alimente sanatoase, din toate grupele alimentare:
fructe, legume, cereale, carne, lactate.
Nu inseamna ca gravida trebuie sa calculeze caloriile sau cate grame de proteine consuma la o
masa, ci trebuie sa manance sanatos, variat, cu moderatie si sa tina cont de necesitatile
speciale ale sarcinii. Astfel, in timp ce necesarul de lipide in timpul sarcinii este putin
modificat, creste necesarul de proteine si glucide; de asemenea sunt necesare in cantitati
crescute fierul, calciul, acidul folic si vitamina D. Se prefera mese in cantitati mici dar in
numar mai mare pe zi, decat mese putine si bogate, deoarece in acest fel se amelioreaza si
greturile caracteristice perioadei de inceput a sarcinii si se evita supraalimentatia.
Nu trebuie uitat de fibrele alimentare, atat de importante in combaterea constipatiei, care este
frecventa in timpul sarcinii atat datorita modificarilor caracteristice graviditatii cat si datorita
suplimentelor vitaminice recomandate adeseori.
Iata cateva idei despre ce ar putea include baza alimentatiei pe o zi:

Cereale: 8 portii, cum ar fi o felie de paine din grau integral, o ceasca de cereale; o jumatate
de cana de paste sau orez. (Incercati sa alegeti cerealele care au cel mai ridicat procent de
fibre pentru a evita constipatia din sarcina.)
Legume: 4 sau mai multe portii cum ar fi doua legaturi medii de morcovi, o ceasca de
verdeturi macinate; o ceasca de brocoli sau conopida gatita.
Fructe: 2-4 portii, cum ar fi un mar mic, portocala, para ori banana sau o ceasca de stafide.
Lactate: 3 portii, cum ar fi 250-300 ml de lapte sau iaurt ori o 50 g de branza.
Carne de porc, de vita, de pui sau de peste, oua, alune sau seminte: 2-3 portii, cum ar fi
100g de carne de vita porc sau de pasare gatita ori fructe de mare.
Grasimi, uleiuri sau dulciuri: foarte putin.
Proteinele
Proteinele sunt materialul structural al fiecarei celule din corpul fatului si intra in
componenta enzimelor care participa la reactiile chimice ale organismului; avand in vedere si
faptul ca dezvoltarea fatului presupune formarea de tesuturi si organe noi prin numeroase
reactii chimice care se desfasoara rapid, proteinele sunt un element indispensabil in
alimentatia gravidei.

Nevoile de proteine in timpul sarcinii sunt usor crescute, fiind necesar un supliment de 25-30
g proteine/zi fata de cantitatea recomandata inainte de sarcina. Sau altfel spus, se recomanda
in timpul sarcinii un aport zilnic de 1,5 g/kg corp de proteine (la o femeie de 70kg aceasta
corespunde la 100g proteine/zi), din care aproximativ jumatate sa fie de origine animala:
lapte, branza, iaurt, carne (pasare, vita sau peste) si ou.
O dieta saraca in proteine pe parcursul sarcinii restrictioneaza cresterea fetala si poate chiar
creste sansele copilului de a dezvolta hipertensiune arteriala mai tarziu in viata, conform unui
studiu recent.
Glucidele
Glucidele reprezinta o parte esentiala a dietei si, contrar unor conceptii gresite conform
careia ele ar trebui eliminate din dieta, necesarul de glucide este crescut in timpul sarcinii
fiind recomandat a se consuma 350-400 g glucide/zi. Acest aport insa trebuie sa se faca pe
seama glucidelor provenite din cereale integrale, orez, fructe, legume care sunt si surse
de vitamine din grupul B, si mai putin din dulciuri rafinate.
Chiar daca exista tendinta gravidelor de a consuma in exces dulciuri, in special inghetata,
prajituri cu creme grase si frisca, ciocolata etc. sub motivul poftelor si a unui necesar
energetic crescut, aceasta atitudine poate fi daunatoare, putand creste riscul de macrosomie la
fat si dezvoltarea diabetului zaharat si altor boli metabolice.

Cand gravida simte nevoia de ceva dulce poate alege sa consume fructe sau daca are pofta de
o prajitura nu trebuie sa-si refuze acest lucru, daca aceste alimente sunt consumate cu
moderatie. O felie de prajitura sau o cupa de inghetata sunt suficiente pentru a-si satisface
pofta si nu este nevoie sa consume in tort intreg sau o caserola de inghetata pentru asta.
Fierul
Nevoile de fier in timpul sarcinii sunt crescute datorita cresterii volumului sangvin in
aceasta perioada, fierul fiind un constituient important al hemoglobinei care intra in
compozitia eritrocitelor (celule sangvine) si care are rol in transportul oxigenului la tesuturi.
Astfel in timpul sarcinii necesarul de fier se dubleaza, ajungand la 30 mg/zi. Surse
alimentare de fier sunt: carnea rosie, in special ficatul, rinichii si carnea de vita, galbenusul de
ou, nucile, fasolea, spanacul, germenii de grau, fructe uscate; fierul din sursele animale se
absoarbe mult mai bine decat cel din surse vegetale.

Un deficit de fier pe parcursul sarcinii poate determina anemie la mama, ceea ce antreneaza o
stare de oboseala si poate afecta fatul, crescand riscul aparitei anemiei la nou-nascut. Desi
teoretic, suplimentarea medicamentoasa a fatului se recomanda numai in cazul in care mama
prezinta anemie feripriva, in practica la mai mult de jumatate dintre gravide li se recomanda
suplimente pe baza de fier. Aceasta deoarece nevoile crescute de fier in aceasta perioada sunt
dificil de acoperit numai din alimentatie pe de o parte, iar pe de alta parte deoarece multe
femei la inceputul sarcinii pornesc cu un deficit de fier, chiar daca acesta nu ajunge sa
determine anemie.
Calciul si fosforul
Copilul are nevoie de calciu pentru dezvoltare, in special pentru oase si dantura. Daca
mama nu are un aport suficient de calciu pe parcursul celor 9 luni de sarcina, aceasta va afecta
atat dezvoltarea fatului cat si sanatatea mamei, deoarece fatul va incerca sa-si ia nevoie de
calciu din organismul matern. Deficitul de calciu favorizeaza aparitia unor crampe
musculare dureroase la gravida si creste riscul de osteoporoza.
Pentru o buna absorbtie calciul trebuie sa fie in echilibru cu fosforul. Surse alimentare bogate
in calciu si fosfor sunt: lactate (lapte integral, iaurt), branzeturi, fructe si oua.
Excesul de calciu este periculos in timpul sarcinii, deoarece poate declansa contractiile
uterine. De aceea suplimentele medicamentoase de calciu nu sunt indicate in timpul sarcinii.
Daca este necesara suplimentarea calciului, se prefera suplimentele multivitaminice prenatale,
special concepute pentru gravide si in care calciul este prezent in doze corespunzatoare.
Acidul folic
Acidul folic are un rol important in cresterea si dezvoltarea celulelor si a tesuturilor,
fiind un nutrient important pe parcursul sarcinii cand nevoile de acid folic se dubleaza.
Astfel la o femeie gravida este necesar un aport zilnic de 0,8 mg de acid folic. Aportul adecvat
de acid folic in primele luni de sarcina scade riscul de a da nastere unui copil cu malformatii
(defecte de tub neural) in special spina bifida.
Cele mai bune surse de acid folic sunt legumele cu frunze verzi: spanac, broccoli, salata,
varza, sparanghel alaturi de portocale, cereale integrale, lintea si arahidele. Deoarece acidul
folic este usor distrus prin conservare si gatire, se recomanda consumul fructelor si legumelor
proaspete sau cat mai putin preparate termic.
Vitaminele
Datorita proceselor intense de crestere si dezvoltare a fatului, in timpul sarcinii nevoile
de vitamine suntcrescute.

Vitamina A necesara pentru cesterea si dezvoltarea membranelor celulare se gaseste
in ficatul de peste, pui si vitel, legume si fructe galbene si portocalii, legume cu frunze verzi,
galbenusul de ou. Avitaminoza A a fost asociata cu aparitia unor anomalii congenitale
precum: atrofia de retina, cecitate si rinichi in potcoava. De asemenea si excesul de vitamina
A a fost incriminat in aparitia unor malformatii congenitale.

Vitaminele din grupul B - se gasesc din abundenta in cereale integrale, ficat si alte organe,
legume cu frunze, lapte si oua. Avitaminozele in special vitamina B1 si vitamina B2, au fost
implicate in aparitia unor malformatii ale fetei (Palatoschizis), ale membrelor inferioare si ale
sternului.

Vitamina D - este necesara pentru a regla absorbtia de calciu din alimentatie.

Si astfel, fiecare vitamina este importanta si are rolul ei in dezvoltarea fatului si in
asigurarea unei stari de sanatate gravidei si deficienta sau excesul uneia poate antrena diverse
dezchilibre cu consecinte atat asupra mamei cat si asupra fatului.

De aceea, in majoritatea cazurilor medicii recomanda gravidei suplimente multivitaminice
prenatale, special concepute pentru perioada de sarcina, in care dozele de vitamine si
minerale sunt corelate cu nevoile speciale ale acestei perioade. Aceste preparate contin pe
langa vitamine, calciu, fier si alte oligoelemente care se pare ca au rol in prevenirea unor
deficiente sau malformatii la fat: zinc, magneziu, seleniu, crom, cupru, potasiu etc. Pentru a
preveni insa supradozarea, gravidele trebuie sa ia doar suplimentele recomandate de catre
medic si in dozele si pe durata de timp recomandata de catre acesta.
Lichidele
Femeia gravida are nevoie de cel putin 2 litri de lichid pe zi (aproximativ 10 pahare),
de preferat sub forma de apa, lapte, sucuri de fructe sau legume proaspete, neindulcite si mai
putin din bauturi carbogazoase sau sucuri din comert.
Bauturile carbogazoase, acidulate din comert pe langa faptul ca pot contine in cantitati mari
zahar si aditivi alimentari, cofeina, ele pot crea meteorism (balonare) si disconfort abdominal.

Bauturile alcoolice sunt complet interzise pe parcursul sarcinii, deoarece cresc riscul unor
deficiente fizice si mentale la copil. Trebuie limitat de asemenea si consumul de cafea, cola,
ceai si alte bauturi care contin cofeina. O cana de cafea sau un pahar de cola din cand in cand
nu fac rau, dar consumate in exces pot avea consecinte nedorite asupra fatului.
Alimente nerecomandate
Cu toate ca multe persoane cred ca placenta este o bariera, un scut care protejeaza fatul
de substantele nocive pe care le acumuleaza mama, in realitate aproape tot ce consuma mama
ajunge intr-o proportie mai mica sau mai mare si la fat. Numeroase cercetari efectuate au
precizat ca functia de bariera a placentei este doar relativa, deoarece orice substanta
prezenta in sangele matern poate trece prin placenta intr-o oarecare masura, daca nu este
distrusa sau modificata in timpul pasajului, doar ca permeabilitatea placentei este foarte
selectiva, permitand trecerea masiva a unor substituienti si oprind aproape total transferul
altora. Determinarea cantitativa sau calitativa a transferului anumitor substante cu potential
nociv prin placenta, este dificila, de aceea cel mai prudent este sa se elimine complet din
regimul de viata al gravidei factorii care pot fi daunatori fatului, iar daca aceasta nu este
posibil macar sa se reduca cantitativ.
Trebuie consumate cu prudenta sau evitate in timpul sarcinii:

Carnea de porc, vita, pui, sau peste si ouale insuficient gatita sau crude. (incluzand ouale
din coca de prajituri sau cremele din prajituri). Mancarea ce contine carne insuficient
preparata poate contine o varietate de bacterii si virusuri. Folositi termometre speciale pentru
gatit in vederea determinarii gradului de preparare al carnii.

Produsele fast food ce contin carne, deoarece deseori sunt reincalzite de mai multe
ori. Acest tip de alimentatie pot produce infectia cu Listeria monocytogenes, o bacterie ce
cauzeaza listerioza, boala care poate determina avortul femeilor insarcinate sau nasterea
prematura ori alte probleme serioase de sanatate. De asemenea, mezelurile se vor consuma cu
prudenta, datorita faptului ca de obicei contin in cantitati crescute sare, lipide si aditivi
alimentari.
Peste spada, rechin, somn, macrou, ton. Acesti pesti contin metilmercur, un metal daunator
cresteri creierului si alsistemului nervos al copilului; femeile insarcinate cat si lauzele pot
consuma pana la 200 grame de peste alb ca parte inglobata in maxim 400 grame, amestecat cu
fructe de mare sarace in mercur; de asemenea se poate consuma somon, creveti, ton conservat
si somn.

Pestele prins in rauri, lacuri, ape curgatoare sau in orice tip de apa. Pescuitul recreational
(amator) poate avea ca rezultat consumul de peste contaminat bacterian sau cu chimicale.
Verificati de aceea calitatea pestelui pescuit la departamentul local de verificare a calitati
produselor alimentare.
Produse lactate nepasteurizate, incluzand cateva tipuri de lapte si branzeturi (branza
feta, brie, roquefort etc.; pateuri sau conserve de carne recongelate). Acest tip de hrana
poate contine nivele ridicate de Listeria. Mancarea din conserve este mai sigura daca a fost
deja preparata.
Sucuri nepasteurizate, sucurile procurate de la comercianti ambulanti pot contine germeni
incluzand Escherichia Coli. Este bine sa intrebati inainte daca sucurile sunt pasteurizate.
Legumele culese verzi si coapte ulterior artificial. Legumele verzi, necoapte nu sunt
recomandate nimanui nu numai femeilor gravide care sunt intr-adevar mai susceptibile sa faca
infectii datorate germenilor continuti in aceste produse.

Suplimentele nutritive pe baza de plante. De cele mai multe ori contin numai componente
naturale insa sunt insuficient studiate pentru a putea fi recomandate in sarcina.

Apa nepotabila sau neverificata. Este recomandat sa se consume numai apa de la surse ce
au fost verificate anterior; in nici un caz nu se va consuma apa de la fantana sau izvoare (nici
macar de la izvoare cunoscute pentru diferite efecte curative) fara a se fierbe in prealabil.

Produse alimentare cunoscute datorita potentialului alergen. Depinzand si de istoricul
familial copilul poate mosteni un anumit risc de a dezvolta anumite alergii alimentare.
Evitand produsele alimentare ce contin alune, capsuni etc. in timpul perioadei de graviditate
se poate reduce riscul alergen la copiii susceptibili sa dezvolte astfel de manifestari alergice.
Inainte de a face vreo modificare in dieta personala este bine sa se ceara parerea unui
nutritionist specializat in alimentatia pe perioada sarcinii si lauziei referitor la posibilele
preparate cu risc alergen crescut.

Alcoolul, tutunul, drogurile trebuie evitate deoarece pot determina greutate mica la nastere si
malformatii congenitale grave, inclusiv retard mental.

APORTUL CALORIC IN PERIOADA ALAPTARII
Alptarea este un proces energetic foarte solicitant pentru organism. n timpul alptrii aportul
caloric zilnic ar trebui s fie cu 500 kilocalorii mai mare fa de aportul obinuit. i cu acest
aport mrit de energie se va pierde n medie din greutate 0,5 kg/sptmn. Este greit s
credem c laptele matern se va produce n cantitatea necesar i la calitatea corespunztoare
din rezervele de grsimi acumulate n timpul sarcinii. Formarea laptelui este n mare msur
dependent de cantitatea i calitatea alimentaiei; o influen deosebit o au frecvena alptrii i
cantitatea de lapte matern supt de copil.

De aceea, dac se dorete o cantitate suficient de lapte matern de calitate, ar trebui o
alimentaie complex, diversificat, echilibrat i crescut aportul caloric zilnic, n comparaie cu
perioada n care nu s- a alptat.
Nu exist aa-numitul lapte matern slab. Dac alimentaia este suficient de variat i cu putere
caloric adecvat, laptele conine tot ce este necesar pentru creterea i dezvoltarea reuit a
copilului. Doar subnutriia sau alimentaia neadecvat a mamei care alpteaz duce la compoziia
nesatisfctoare a laptelui matern.
n timpul alptrii aportul de proteine trebuie crescut cu 12-15 g/zi. Surse de proteine:
carnea slab, oule, petele.
Lipidele reprezint principala surs de energie i, printre altele, sunt importante pentru absorbia
unor vitamine. Este foarte important ca alimentaia s conin suficieni acizi grai
polinesaturai. De aceea, alimentaia ar trebui s conin de 2-3 ori pe sptmn pete (de
preferat petele marin, excelent surs de proteine, acizi grai polinesaturai i iod) i uleiuri
vegetale de calitate (msline, floarea-soarelui, porumb). Grsimile trebuie s formeze 30% din
aportul caloric zilnic al femeii care alpteaz.
O surs de energie la fel de important o constituie i glucidele. De ales produse integrale.
Trebuie consumate zilnic 3-5 porii de fructe i legume proaspete; de preferin, soiurile
autohtone care cresc n regiunea noastr geografic. Trebuie introduse n alimentaia zilnic i
produsele lactate, surse de proteine i calciu.
n timpul alptrii este important aportul suficient de vitamine i minerale, ndeosebi calciu,
magneziu, fier, iod i vitamina C. Iodul este foarte important pentru dezvoltarea psihic corect
a copilului i de aceea ar trebui consumat de 2-3 ori pe sptmn pete marin. Dac nu se
consuma pete, se recomand consumul zilnic de 100-150 g iod tablete. O surs de iod o
constituie i sarea iodat. Se recomand aportul de vitamine i minerale din surse naturale.
Nu exist alimente necorespunztoare n timpul alptrii, deoarece fiecare copil poate fi
deranjat de alt component din alimentaia mamei. Se recomand, n general, evitarea
alimentelor care baloneaz (plantele leguminoase, rdcinoasele, ardeiul, mazrea, produsele de
panificaie dospite) i alimentelor puternic aromate care ar putea influena gustul laptelui (usturoi,
ceap, scorisoar).
Principii de baz:
Consumul de alimente variate
Alegerea alimentelor cu coninut redus de grsimi saturate
Consum suficient de legume, fructe
Consum limitat de zahr rafinat, dulciuri, sare
Respectarea regimului corect de hidratare

Regimul de hidratare
Ar trebui s se bea lichide dupa nevoie, cu meniunea c n zilele clduroase de var sunt
necesari cel puin 2-3 litri de lichide. Lichidele trebuie consumate pe parcursul ntregii zile.
Cea mai potrivit este apa plat sau apa mineral slab carbogazoas (pn la 500 mg/l).
Potrivite sunt i sucurile naturale, ceaiurile de fructe i plante. De preferat sunt buturile
necarbogazoase.
Cafeaua i ceaiul negru concentrat trebuie consumate cu pruden. Ele pot provoca agitaia
copilului. De preferat a se bea cafea decofeinizat.
Se poate accepta consumul ocazional de alcool slab, n cantitate mic - bere.