Proiectul:

Descrierea unui ecosistem de pe

Terra

Un ecosistem este o unitate de functionare si
organizare a ecosferei alcatuita din biotop si
biocenoza. Ecosistemul cuprinde si relatiile
dintre biotop si biocenoza.
Un ecosistem nu are granite definite, astfel el
poate avea dimensiuni foarte mari (desertul
Sahara), sau dimensiuni foarte mici(iaz).


CLASIFICARE
Dupa locul in care se gasesc, ecosistemele sunt in general clasificate in:
~Ecosisteme acvatice
~Ecosisteme terestre
O alta clasificare a ecosistemelor este:
ecosistem autotrof - ecosistem in care predomina activitatea plantelor verzi, si
care
se poate autosustine.
ecosistem heterotrof - ecosistem in care predomina activitatea organismelor
consumatoare.
ecosistem tanar - ecosistem in care productia plantelor verzi intrece consumul
organismelor heterotrofe.
ecosistem matur - ecosistem in care productia plantelor verzi este aproximativ
egala
cu cea a organismelor consumatoare.
ecosistem natural - ecosistem care a aparut spontan, prin lupta pentru existenta a
speciilor vegetale si animale, in care omul nu a avut nici
un rol n modificarea densitatii, abundentei si diversitatii
organismelor.
ecosistem antropogen - ecosistem in care interventia omului este partiala sau
totala.



Ecosistemul padurii ecuatoriale
Padurea ecuatoriala se intalneste in regiunea
ecuatoriala, de o parte si de alta a Ecuatorului
(in medie pana la 5 latitudine nordica si
sudica) precum si in bazinul fluviului Congo,
campia Amazonului, Nordul Australiei, si
insulele Filipine.
Acesteia ii sunt specifice: numarul mare de
specii si genuri cu ritm rapid de crestere si
distributia etajata a componentelor.


Biotopul
Umezeala este factorul principal care influenteaza
distributia padurilor ecuatoriale.
Clima:-temperatura medie este intre 25-35C
-precipitatiile anuale sunt in medie intre
1,500- 4,000 mm
Important este ca nu exista un sezon uscat in
urma umezelei severe.
Solurile ecuatoriale sunt diverse, de la soluri
vulcanice la nisipuri, desi jumatate din totalul
zonei ecuatoriale este compusa din soluri rosii.

Clima calda si precipitatiile copioase in zonele
ecuatoriale umede duce la o puternica actiune a climei
asupra solulilor. Mineralele din sol sunt dizolvate in
continu de apa de ploaie.
Solurile rosii sunt foarte sarace in minerale, desi siliciul,
aluminiul, si fierul devin concentrate pentru ca in mare
parte nu sunt dizolvate de apa de ploaie.
Solurile de lut, desi sarace in minerale, contin destul de
multa apa si padurea ecuatoriala a evoluat astfel incat
sa se foloseasca de acest avantaj.
Solurile podzolice, care pot fi foarte raspandite local,
cum ar fi in bazinul Ro Negro din Amazon, contin
predominant sulf. Ele sunt sarace in lut, au un orizont
albit sub stratul de humus, si un orizont care
acumuleaza materia organica descompusa incomplet.



Flora:
Flora in padurile ecuatoriale este dominata de
angiosperme sau plantele cu flori. Majoritatea speciilor
sunt lemnoase. Intr-un hectar de padure ecuatoriala
matura se gasesc de la 80 la 200 de specii lemnoase.
Datorita naturii predominant lemnoase a padurii
speciilor le ia mult timp sa infloreasca. Multe specii
ating maturitatea in 30 sau mai multi ani.
Padurile ecuatoriale se impart de obicei in straturi, desi
sunt foarte greu de delimitat. Cinci straturi pot fi
identificate. Cel mai inalt este format din copaci care isi
imping coroanele deasupra baldachinului. Acesti copaci
pot avea o inaltime de peste 50 m. Acestia sunt niste
copaci magnifici, cum ar fi copacul de bumbac Kapok,
ale carui crengi pot avea 30 40 m.



Fauna
Padurile ecuatoriale sunt cele mai diverse ecosisteme de pe
Pamant datorita numarului de specii de animale.
Majoritatea sunt insecte, dar sunt si multe vertebrate. O
regiune mare de padure, cum ar fi bazinul Amazonian,
poate avea mai mult de zece milioane de specii, desi multe
dintre acestea nu au fost inregistrate stiintific.
Majoritatea animalelor din padurea ecuatoriala se afla in
arbori. Chiar si unele vertebrate masive, cum ar fi
urangutanul, a evoluat astfel incat sa-si petreaca
majoritatea vietii in copaci. Marea diversitate a multor
grupuri de animale, cum ar fi pasarile, poate fi explicata in
mare parte prin faptul ca multe combinatii unice de specii
tind sa ocupe straturi diferite ale padurii.


Viata bazata in copacii tropicali a dus la evolutia multor
adaptatii specifice. In padurile ecuatoriale multe
grupuri de mamifere, cum ar fi maimutele si cativa
porci spinosi, au cozi; aceasta trasatura ajuta in
mobilitate dar de asemenea le da posibilitatea sa se
agate pentru a ajunge la hrana. Cateva paduri din Asia
sunt cunoscute in special pentru animalele care au
abilitatea de a sari dintr-un copac in altul, care este o
metoda eficienta de a merge prin padure.
Interactiile reciproce intre plante si animale sunt o
caracteristica a padurilor ecuatoriale. Multe grupuri de
animale, dar in special insectele si pasarile, polenizeaza
copacii. Insectele primesc hrana din nectar si alte
substante, si in schimb polenizeaza urmatoarele flori pe
care le viziteaza.







Furnicile sunt cele mai obisnuite si
abundente animale din padurile
ecuatoriale, si au evoluat sa ocupe
toate straturile padurii. Multe plante
tropicale au structuri scobite in care
locuiesc multe tipuri de furnici.
Furnicile furnizeaza substante
hranitoare copacilor si in multe cazuri
ii protejeaza de pradatori.

Animale :jaguarul, antilopa de padure,gorila
,cimpanzeul,pavianul, lenesi,lamureni
,furnicari, tapiri,capibara etc.
Padurile ecuatoriale sunt deosebit de bogate
in insecte si pe langa cele cunoscute, exista
milioane de specii inca neidenficate.




Defrisarea padurii ecuatoriale
Rata de deforestare in Africa este foarte ingrijratoare: 4
milioane de hectare pe an, iar 45% din padurea
originala a disparut.
Cele mai mari paduri ale lumii sunt in grav pericol.
Jumatate din suprafata originala de padure a fost
distrusa si lucrurile sunt pe cale sa se inrautateasca
daca rata actuala de deforestare nu este incetinita.
Acest lucru ar fi catastrofic nu numai din pricina
faptului ca multe specii de animale isi au habitatul in
padure ci si deoarece padurile joaca un rol important in
reglarea climei planetei.
CAUZELE DEFRISARII
Oamenii au trait in preajma padurilor
ecuatoriale de mii de ani, luand ce era necesar
de la natura fara sa intervina in echilibrul
natural. Insa, in ultimele doua secole
populatia s-a inmultit fiind din ce in ce mai
multa nevoie pentru spatiu de construit si
agricultura. Impreuna cu comertul de lemn
care s-a intensificat in ultimii ani, au adus o
degradare fara precent asupra padurii.

EFECTELE DEFRISARI
Zona padurilor ecuatoriale este o zona
fascinanata, plina de mister si promisiuni pentru
multi oameni care traiesc in zona temperata. Asa
ca ar fi un dezastru ca aceasta sa dispara.
Insa efectul cel mai dezastruos pe care l-ar putea
avea defrisarea este impactul asupra climei
planetei. Cu totii am auzit de pericolele incalzirii
globale si a efectului de sera, cauza principala a
acestor fiind acumulrea de dioxid de carbon in
atmosfera.
SOLUTII IMPOTRIVA DEFRISARII
Solutia evidenta ar fi oprirea defrisarii padurilor si
astfel oprirea deteriorarii. Dar este acesta
singurul raspuns? Comertul mondial cu lemn a
ajuns o afacere de 5 miliarde dolari asa ca oprirea
acesteia ar fi intampinata cu multa ostilitate. Dar
poate ca nu e nevoie oprirea completa a taierii.
Scheme pentru defrisarea padurilor cu un plan se
desfasoara in toata lumea cu accent pentru
pastrare. Acestea permit desfasurarea defrisarilor
insa urmarind un plan astfel incat efectele
negative asupra mediului sa fie minimalizate.


Concluzie
In concluzie grupul format din Boda Patrick,
Ghilea Ana-Maria, Cudur Diana si Rusan Alina
crede ca ecosistemul padurii ecuatoriale este
un ecosistem foarte biodiversificat cu multe
curiozitati si ca padurea ecuatoriala este o
padure foarte minunata.

BIBLIOGRAFIE