Tema 2

BILANŢ DE MEDIU NIVEL I
S. C. ARMCOMP S. R. L.
Producerea de articole tehnice din cauciuc, pentru autovehicule, cod CAEN 3430
Comuna Budeasa, sat Budeasa Mică, judeţul Argeş
Octombrie 2006
Borderou
1. Scopul şi domeniul bilanţului de mediu nivel I
Introducere
2. Domenii de analiză
Utilizarea terenului în zona amplasamentului obiectivului şi în vecinătatea acestuia
Istoricul zonei
Posibilitatea poluării solului
Depozitarea deşeurilor
Condensatori/transformatori electrici
Securitatea zonei
Măsuri de pază împotriva incendiilor
Protecţia muncii şi igiena locului de muncă
Evacuarea apelor uzate
Emisii atmosferice
Impactul zgomotului
Proximitatea cablurilor de tensiune
Surse de informare
1. Scopul şi domeniul bilanţului de mediu nivel I
Introducere
Bilanţul de mediu nivel I reprezintă procedura de a obţine informaţii asupra cauzelor şi

consecinţelor efectelor negative, anterioare, asupra mediului şi este solicitat de autoritatea de
mediu competentă pentru un amplasament care are un impact potenţial asupra mediului.
Lucrarea ce trebuie elaborată conţine o analiză tehnică a impactului de mediu (identifică sursele
de informaţii, culege, analiză şi interpretează prin studii teoretice informaţiile disponibile) şi un
raport la bilanţul de mediu nivel I.
Bilanţul de mediu identifică şi cuantifică răspunderea pentru starea mediului în zona de impact a
activităţii analizate, pentru a stabili asumarea unor obligaţii sau acordarea de compensaţii,
potrivit prevederilor legale, pentru refacerea calităţii mediului.
Secţiunile bilanţului de mediu nivel I trebuie să identifice domeniile în care impactul asupra
mediului, produs pe amplasamentele şi instalaţiile analizate, poate fi semnificativ.
Lucrarea prezentată în cele ce urmează are ca scop evaluarea impactului asupra mediului a
activităţilor derulate în cadrul Societăţii Comerciale ARMCOMP SRL, cu sediul în comuna
Budeasa, sat Budeasa Mică, judeţul Argeş, în vederea obţinerii autorizaţiei de mediu pentru
desfăşurarea activităţii conform prevederilor actelor normative în vigoare.
Lucrarea este elaborată în conformitate cu preverile Ordinului nr. 184/21.09.1997 al MAPM,

pentru aprobarea “Procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu“, la elaborarea studiului
avându-se în vedere şi alte legi, normative şi ordine cu aplicabilitate în domeniu.
Executantul lucrării este SC MEDA RESEARCH SRL, tel/fax: 0348 80 77 66; mobil: 0729 92
32 17; 0722 69 12 00; CUI 1770061; Nr. Registrul Comerţului J03/1184/2006; Cod numeric
atestare: EIM-05-299/11.04.2006, BM-05-298/11.04.2006, Domenii: 3; 6; 9; 10; 12.
Datele folosite în prezentul studiu sunt obţinute din informaţiile furnizate de beneficiar şi
observaţiile efectuate de executant în teren.
2. Domenii de analiză
2.1 Utilizarea terenului în zona amplasamentului obiectivului şi în vecinătatea acestuia
2.1.1 Descrierea generală a amplasamentului analizat

SC ARMCOMP SRL este o societate comercială care ca obiect de activitate producerea de
articole tehnice din cauciuc, pentru autovehicule, cod CAEN 3430.
Sediul SC Armcomp SRL pentru care urmează să se efectueze Bilanţul de mediu nivel I se află
situat în judeţul Argeş, la cca. 6 km N-E de municipiul Piteşti, pe raza comunei Budeasa, în
intravilanul satului Budeasa Mică.
Suprafaţa totală este de 6.620,885 mp, din care suprafaţa construită este de 1.479,55 mp.
Accesul către sediul unităţii se realizează direct din drumul DJ 703 K Mărăcineni-Valea Mărului
2.1.2 Vecinătăţile amplasamentului
- Est: Drum DJ 703 K Mărăcineni-Merişani şi SC DOW Automotive SA
- Vest: Gârla Budeasa Mică
- Nord: SC DOW Automotive SA
- Sud: Tufişi Petre şi Mihai Dan
2.1.3 Arii de interes pentru conservarea naturii

În zona amplasamentului analizat nu se întâlnesc obiective protejate - arii naturale protejate.
2.1.4 Zone rezidenţiale

Zona locuită este amplasată la aproximativ 200 m faţă de limita exterioară a perimetrului unităţii
şi este reprezentată de locuinţe tip P şi P + 1, cu grădini.
2.1.5 Descrierea structurii geologice

Zona judeţului Argeş se află în nordul Câmpiei Române, la poalele Subcarpaţilor Sudici, fiind
localizată pe cursul mijlociu (malul drept) al râului Argeş, la confluenţa cu râul Doamnei.
Altitudinea medie este de 300 m (323,5 m).
Conform hărţii geologice scara 1:200.000 (IGR; Mihăilă ş.a., 1967), zona este situată în avanfosa
Carpaţilor Meridionali (Depresiunea Getică).
Dispunerea generală a formaţiunilor sedimentare este monoclinală. Etajele Terţiarului marchează

numeroase trangresiuni cu importante lacune stratigrafice. Acumularile aluvionare sunt dominate
de depozite Holocen inferioare de terasă (5-8 m), constituite din bolovănişuri, pietrişuri şi
nisipuri.
În succesiune stratigrafică urmează depozitele loessoide ale terasei inferioare, alcătuite din silturi
şi argile de tip loessoid, cu concreţiuni calcaroase. Holocenul superior, bine dezvoltat în partea
de sud-est, constă din depozite loessoide.
Pleistocenul superior se dezvoltă în parţile de nord, vest şi sud, el reprezentând terase înalte
constituite din pietrişuri, bolovănişuri şi nisipuri, cu grosimea variind între 3-6 m. Depozitele
Pleistocen superioare subjacente sânt de tip loessoid (2-7 m grosime). Pleistocenul inferior, bine
dezvoltat în partea de nord şi nord-est, este reprezentat prin pietrişuri, nisipuri şi argile ce
constituie Stratele de Cândeşti.
2.1.6 Potenţialul seismic al zonei
Conform hărţii seismo-genetice a României, alcătuită pe baza structurii geologice şi tectonice a

teritoriului (Constantinescu ş.a., 1973), au fost separate trei categorii de zone generatoare de
cutremure marcate prin discontinuităţi (falii, fracturi, dizlocaţii).
Pe teritoriul României au fost conturate mai multe zone epicentrale, cea mai cunoscută fiind zona
Vrancea. Aria cutremurelor produse în aceasta regiune are o forma eliptică, alungită pe direcţia
NE-SV.
În toate celelalte zone epicentrale localizate pe teritoriul României, se produc doar cutremure
normale, legate de zone de fractură, cu efecte distructive minore. O astfel de zonă, cu intensitate
de sub VII, este localizată în Munţii Făgăraş, aceasta putând să afecteze zona obiectivului.
Conform standardului românesc de încadrare seismică, SR 11100/1 – 93 amplasamentul studiat
se afla în aria cu I0 = VII.
2.1.7 Solul
Conform Hărţii solurilor sc. 1:1.000.000 (IGR; Asvadurov ş.a., 1970), tipul cel mai răspândit de
sol este cel argilo-iluvial podzolic şi argilo-iluvial brun podzolit, pseudogleizat, roca parentală
fiind de tip lut mediu. La nord-est de localitate, spre valea Argeşului, solul este slab dezvoltat,
fiind prezente doar depozite aluvionare ± soluri aluviale cu/fără carbonaţi. Roca parentală,
slab consolidată, este de tip lut mediu.
2.1.8 Resurse de apă
Ape subterane
Sediul SC ARMCOMP SRL este situat în bazinul hidrografic al râului Argeş, bazin asimetric, cu
o suprafaţă de 4.840 km2 pe dreapta şi respectiv 7.750 m2 pe stânga râului.
Calculul estimativ al resurselor subterane, efectuat pe baza bilanţului global pe bazin (Cineti,
1983), a condus la concluzia că aporturile hidrologice provin exclusiv din precipitaţii, egale cu
0.75 m în sectorul izvoare – confluenţa cu Râul Doamnei. Pierderile pe bazin se realizează prin
evapo-transpiraţie (0,437-0,457 m) şi prin scurgerea medie multianuală în lungul Râului Argeş,
egală cu 1 950 000 m3/an;
- resursele totale de ape subterane ale sectorului de bazin R1=A–P= 327.080.000 m3 /an,
respectiv 10,37 m3/s.
Hidrostructura, reprezentată de Stratele de Cândeşti, care se suprapune din punct de vedere

geomorfologic peste Platforma Cotmeana şi peste o parte din câmpul Găvanu-Burdea, are o
dezvoltare apreciabilă şi în bazinul Argeşului, constituind o sursă importantă de apă subterană.
De menţionat că, în luncile Râurilor Argeş, Doamnei, Târgului, acviferul cantonat în Stratele de
Cândeşti se manifestă uneori artezian, cu debite la curgere liberă de 3 – 5 l/s. Luncile şi terasele
Argeşului cantonează resurse apreciabile de apă subterană.
Ape de suprafaţă
Sunt constituite, în principal, de bazinul râului Argeş. Bazinul hidrografic al Argeşului face parte
din sistemul de alimentare cu apă industrială şi potabilă a oraşului Bucureşti. De asemenea, în
lunca Râului Argeş există terenuri agricole care sunt irigate din acest râu. În acest sistem se
practică numai pescuitul sportiv, îndeosebi în acumulările de pe parcursul râului. Debitul mediu
al Râului Argeş în punctul hidrologic Bănănăi în aval de Piteşti este de 31 m 3/s. Până în dreptul
localităţii Bucureşti, unde râul devine sursă de apă potabilă, acesta nu mai primeşte afluenţi a
căror contribuţie să fie semnificativă pentru modificarea valorii debitului.
2.1.9 Clima şi calitatea aerului
Clima
Teritoriul judeţului Argeş se încadrează în perimetrul sectorului de climă continentală,

desfăşurându-se pe direcţiile nord-sud, de la nivelul celor mai înalte culmi ale Munţilor Făgăraş,
până către periferia sudică a câmpiei piemontane. Jumatatea nordică a teritoriului judeţului
aparţine sectorului cu climă de munte şi districtului climatic al Subcarpaţilor şi Piemontului
Getic, iar cea sudică districtului climatic central din Câmpia Română.
Relieful influenţează circulaţia maselor de aer, determinând etajarea şi diferenţierea nuanţelor

topoclimatice cu pregnante manifestări de autonomie locală.
Regiunea analizată este expusă influenţei circulaţiei maselor de aer din sector mediteranean care,
în anotimpul cald al anului, condiţionează încălzirile puternice din zilele cu regim termic de tip
tropical.
Mediile anuale ale temperaturii aerului în zona Piteşti se menţin între 9 şi 10,50C.
În ceea ce priveşte regimul de temperatură, în zona analizată, se remarcă urmatoarele:

 temperaturile maxime lunare se înregistrează în iulie, cu valori medii între 18,0 şi 22,00C,
 temperaturile minime lunare se înregistrează în ianuarie, cu o medie de – 3,0 0C ,
 temperaturile maxime absolute s-au înregistrat la data de 14.08.1946, când au atins + 39,2
0
C,
 temperaturile minime absolute s-au înregistrat la data de 24.01.1907, când au atins – 27,0
0
C.
Îngheţul se produce în a doua decadă a lunii octombrie. Cele mai timpurii îngheţuri de toamnă s-
au înregistrat la Piteşti în jur de 8 septembrie. Ultimele îngheţuri de primăvară se pot produce
între 4 martie şi 24 mai.
În zona Piteşti cele mai mari cantităţi medii anuale de precipitaţii sunt de circa 700 mm. În cursul
anului se înregistrează un maxim de precipitaţii în luna iulie, cu valori de circa 80 mm. Luna cu
cele mai mici cantităţi de precipitaţii este ianuarie, cu o medie de circa 40 mm. Cantităţile
maxime căzute în 24 ore au înregistrat valori de 133,4 mm la data de 12.07.1941.
Durata stratului de zăpadă în zonă atinge o medie de 40-50 zile/an.
Vânturile dominante sunt cele ce bat din Nord-Vest şi Vest, cu frecvenţe de 18,0 %, respectiv 13-
14%. Vitezele medii anuale osciclează între 2,3 m/s pentru Nord- Vest şi 1,8 m/s pentru Vest.
2.2 Istoricul zonei
Până în anul 1997, Lacul Rezii a aparţinut CAP-ului „Scânteia”, ulterior

exploatarea piscicolă fiind abandonată, rămânând în posesia primăriei oraşului
Însurăţei.
Începând cu anul 1997 lacul este concesionat la SC PESCOFAN SRL, care a
efectuat lucrări de salubrizare a lacului (îndepărtarea vegetaţiei de fund şi de mal), de
reparare a digului şi adâncire a cuvetei lacului, de repopulare piscicolă.
În prezent, prin contractul de vânzare – cumpărare Nr..........., lacul a fost
achiziţionat de către SC PESCOFAN SRL.
2.3 Posibilitatea poluării solului
2.3.1 Activitatea desfăşurată în zona analizată

Producţia se desfăşoară în ateliere specializate şi anume:

- atelierul pregatire amestec cauciuc, cu o suprafaţă totală de 50m2 este compus din 2
compartimente: unul cu o suprafaţă de 30 m2 în care sunt amplasate un valţ şi o ghilotină
hidraulică, iar în al doilea compartiment, cu o suprafaţă de 20 m 2 este amenajat un spaţiu de
depozitare materii prime.
-atelierul extrudare-eboşare cauciuc şi chemosilare armături are o suprafaţă de 50m 2 şi este

dotat cu: malaxor, valţ, extruder, ştanţă, maşină de tăiat cauciuc, ghilotină.
-atelierul de vulcanizare are o suprafaţă totală de 840m2 şi este dotat cu: 8 prese automate
compresie, 9 prese hidraulice compresie, 2 prese automate injecţie. În cadrul acestui atelier este
amenajat un spaţiu de depozitare produse finite. Acesta va fi reamenajat în vederea depozitării
produselor semifabricate.
-atelierul mecanic are o suprafaţă de 30 m 2 şi o dotare compusă din: banc de lucru, strung,
maşină rabotat, maşină găurit, freză.
Este în construcţie un spaţiu de aprox. 200 mp (25x8), destinat depozitării materiilor prime şi
produselor finite.
Activitatea de producţie
Activitatea de producţie constă în fabricarea de garnituri de cauciuc cu armătură sau fără

armătură.
Descrierea principalelor faze ale activităţii:

- plasticizarea cauciucului natural şi sintetic prin frecarea în valţ;
- încorporare în cauciucul plasticizat (70-80 0C) a cretei, negru de fum, acceleratori,
pulbere de sulf, ulei mineral;
- tăiere în fâşii a cauciucului obţinut şi introducerea acestuia în extruderul cu şnec;
- eboşarea
- aplicarea de adeziv pe armăturile zincate (garnituri cu armătură);
- vulcanizarea şi extragerea garniturilor;
- debavurarea garniturilor (manual sau mecanic);
- control CTC
- ambalarea în pungi de polietilenă;
Regimul de lucru (ore/zi, zile/săptămână, zile/an) - luni-vineri:
- prese vulcanizare - 3 schimburi, (24 ore/zi, 5 zile/săptămână, 260 zile/an)
- montare, finisare- 2 schimburi, (16 ore/zi, 5 zile/săptămână, 260 zile/an)
- amestecare, extrudare, eboşare, întreţinere, - 1 schimb, (8 ore/zi, 5
zile/săptămână, 260 zile/an)
Nr. personal: 49
Materiile prime şi materialele utilizate în procesul de fabricaţie sunt:
Cantitate Mod de
Denumire material lunară (kg) ambalare
Accelerator TH 6.00
Antioxidant IPPD 10.00
Cauciuc EPDM 4049 60.00
Cauciuc natural RSS1 430.00
Cauciuc natural SIR 20 100.00
Cauciuc nitrilic SKN 33M 180.00
Cauciuc regenerat GRV 300.00
Chemosil 211 4.00
Chemosil 222 4.00
Colofoniu 25.00
Carom 1502 100
Dioctilftalat 25
Carbonat de calciu - Cretă 400.00
Daezo Activated Transparent 10
Egesil 16.00
Keltan 4703 55.00
Keltan 8340 A 96.00
Negru de fum HAF 260.00
Negru de fum N 550 300.00
Oxid de zinc 50.00
Percadox BC-FF 6.00
Perckacit TMTD 12.00
Pigment organic roşu DYB 1.00
SANTOCURE CBS 10.00
Sulf macinat 23.00
Armaturi 400
Tetracloretilenă (percloretilenă) 40
Ulei amestec 160.00
Ulei HL 46A 135.00
Ulei siliconic 3.00
ULTRA - LUBE 420 5.00
Utilităţi:
Alimentare cu apă
Apa este folosită pentru asigurarea nevoilor igienico-sanitare ale celor 49 angajaţi.
Sursa de apă este reprezentată de acviferul de mică adâncime, prin intermediul unui puţ forat cu
diametrul de 1.000 mm şi adâncimea de 8 m, echipat cu grup de pompare (Q-0,33 l/s, Hp – 30
mCA) şi un recipient hidrofor cu debitul de 20 l/min. Puţul este amplasat în interiorul secţiei de
producţie.
Distribuirea apei se face de la hidrofor, printr-o conductă de PP cu Dn - 25 mm şi Ltotală -150 m.

Debitele cerinţei de apă, conform Autorizaţiei de Gospodărire a Apelor nr. 1524/15.11.2005
(Anexa 3) sunt:
- Qmax.-2,70 mc/zi;
- Qmediu - 2,16 mc/zi;
- Qmin.- 1,70 mc/zi;
- Vanual – 0,518 mii mc;
Nu se utilizează apă în procesul tehnologic.
Alimentarea cu energie electrică este furnizată de SC EDFEE ELECTRICA SA SDFEE

Oltenia, EDFEE Piteşti, prin contractul nr. 134/03.07.2003 (Anexa 4).
2.3.2 Surse potenţiale de poluare a solului sunt:

- deşeurile tehnologice
- deşeurile menajere
- apa uzată menajeră
Deşeurile tehnologice sunt colectate selectiv şi valorificate prin intermediul firmelor specializate.
Deşeurile menajere sunt preluate de către S.C. SALUBRIS S.A. Piteşti, în baza contractului nr.
470/09.06.2005 (Anexa 5).
Apele uzate menajere sunt colectate într-un bazin vidanjabil (V – 20 mc) amplasat imediat în
spatele clădirii secţiei de producţie, deasupra căruia este amenajat un WC uscat. Vidanjarea şi
transportul apelor uzate la Staţia de Epurare a municipiului Piteşti se face de către SC
AQUASERV EXCLUSIV 2004 SA Piteşti, conform contractului de vidanjare nr.
3321/31.10.2005 (Anexa 6).
Nu se produc efluenţi tehnologici.
2.4 Depozitarea deşeurilor
Datele referitoare la deşeurile generate de SC ARMCOMP SRL au fost transmise la Agenţia de

Protecţia Mediului Piteşti până în data de 7 a fiecărei luni.
Din activitatea societăţii rezultă deşeuri tehnologice şi deşeuri menajere, după cum urmează:
Deşeuri tehnologice provenite din activitatea desfăşurată în atelierele:

- atelierul de vulcanizare- neconformităţi cauciuc.
- atelierul de finisare-ambalare-CTC - bavuri cauciuc vulcanizat şi folie polietilenă ambalare.
- atelierul mecanic - şpan feros şi neferos.
Deşeurile rezultate sunt colectate selectiv, depozitate în containere special amenajate în acest
scop şi valorificate periodic prin intermediul firmelor de profil.
În tabelul de mai jos sunt prezentate cantităţile medii de deşeuri rezultate în cursul unui an.
Denumire Deşeu şpan Deşeu şpan feros Deşeu cauciuc Deşeu materiale
deşeu neferoase plastice
(tone) (tone) (tone) (tone)
Cod deşeu 12 01 03 12 01 01 12 01 04 12 01 05
HG*856/02
Cantitate medie 0,03 1,42 1,58 0,27
anuală produsă
Iniţial deşeurile tehnologice din cauciuc au fost transportate la depozitele Holcim în vederea
incinerării conform contractului nr. 112/2004 (Anexa 7). Ulterior, valorificarea resturilor de
cauciuc rezultate în urma procesului de fabricaţie a fost făcută prin SC INVEST PROSPEED
ESM SRL prin contract nr. 27/08.08.2006 (Anexa 8).
Deşeurile de şpan feros au fost valorificate prin S.C. REMAT ARGEŞ S.A (Anexa 9).
Deşeurile menajere, cod deşeu conf. HG*856/02 - 20 03 01, 8 tone/lunar, sunt colectate într-un
container metalic şi transportate la rampa de gunoi a municipiului Piteşti de către S.C.
SALUBRIS S.A. Piteşti, în baza contractului nr. 470/09.06.2005, anexat.
Din literatura română de specialitate şi din unele studii efectuate rezultă că în ţara noastră
indicele de producere a deşeurilor urbane este de 0,4-1,02 kg/loc/zi. În calculul deşeurilor
menajere produse de personalul angajat la punctul de lucru Budeasa Mică vom considera 0,5
kg/salariat/zi. Aceasta înseamnă aproximativ 0,5 t deşeuri menajere produse lunar în zona
analizată.
Gestiunea ambalajelor
Materiile prime utilizate sunt ambalate în bidoane metal, saci textili, saci hârtie care sunt
recuperate şi refolosite de către firmele care furnizează materia primă respectivă cu excepţia
sacilor de hârtie care sunt arşi în centrala termică proprie.
2.5 Condensatori/transformatori electrici

Unitatea nu deţine în proprietate condensatori sau transformatori electrici.
2.6 Securitatea zonei

Securitatea societăţii este asigurată prin:
- împrejmuire cu gard
- iluminarea pe timpul nopţii a punctelor de lucru
- asigurarea pazei zi-noapte
2.7 Măsuri de pază împotriva incendiilor

Unitatea nu are serviciu propriu de pompieri civili, dar se află în zona de intervenţie a subunităţii
de pompieri aflată la o distanţă de 5 km care se deplasează la solicitare pe traseul Budeasa –
Piteşti. Anunţarea incendiilor se face telefonic de la nr. 0248/ 236359.
SC ARMCOMP SRL are în dotare 8 stingătoare cu CO 2, iar măsurile de pază împotriva

incendiilor sunt în acord cu Concepţia de organizare şi funcţionare a intervenţiei în caz de
incendiu, după cum urmează:
La organizarea şi desfăşurarea intervenţiei în caz de incendiu la S.C.ARMCOMP S.R.L., se

aplică 2 variante:
1)- Intervenţia cu forţele proprii de la locul de muncă.
2)- Continuarea acţiunii de stingere cu forţele proprii şi solicitarea pentru intervenţie si sprijin a
forţelor din cadrul unităţii specializate de pompieri aparţinând Companiei de Pompieri Militari
Piteşti.
În prima variantă - intervenţia cu forţele proprii de la locul de muncă, se lucrează cu un număr

de 3 persoane/ schimb, într-un schimb, 5 zile/ săptămână.
În aceste condiţii se consideră 2 situaţii:
a) începutul de incendiu se produce în timpul programului de lucru şi de regulă se poate observa
la timp de unul din angajaţi.
b) începutul de incendiu se produce în afara orelor de program .
a ) În condiţiile izbucnirii incendiului în timpul programului de lucru:

Prima persoană care observă incendiul:
- va anunţa verbal acest lucru la locul de muncă strigând „ FOC” ;
- va anunţa şeful locului de muncă ;
- va da alarma de incendiu la întregul personal din unitate ;
- va acţiona în continuare conform planului sau va executa sarcinile pe care eventual le va
primi funcţie de împrejurări.
Conducerea unităţii, şeful locului de muncă sau chiar persoana care a observat incendiul, va
anunţa unitatea specializată de pompieri din zonă la telefon „981”procedându-se astfel:
-se indică numele, adresa, numărul de telefon de la care se apelează,
-se indică locul incendiului şi ce arde
-se rămâne lângă telefon pentru confirmarea mesajului şi pentru a furniza alte relaţii
referitoare la eveniment.
Seful locului de muncă (sectorului de activitate) va conduce operaţiile de stingere coordonând să
se intervină şi acţioneze conform planificării şi numărului de persoane disponibil în momentul
respectiv:
- persoanele stabilite şi instruite în prealabil, vor interveni cu mijloacele de stingere din dotare
( stingătoare, hidranţi, etc ).
- persoanele stabilite vor evacua eventualele materiale, bunuri etc, surprinse de incendiu în
interior şi / sau vor proteja şi îndepărta celelalte materiale combustibile din zona incendiată.
Se vor îndepărta prioritar, cât mai urgent posibil eventualii recipienţi cu gaze sub presiune
( butelii cu G P L, cu oxigen, cu CO2, alte gaze )
- în funcţie de natura şi amploarea incendiului se va decide deconectarea parţială sau totală a
instalaţiei electrice. Operaţia se va efectua de persoane calificate şi echipate corespunzător.
ATENŢIE!: deconectarea totală a instalaţiei electrice implică şi oprirea iluminatului şi
eventual a unor consumatori vitali care pot influenţa desfăşurarea în continuare a operaţiilor
de stingere.
Dacă din cauza incendiului sau pe timpul desfăşurării operaţiilor de stingere apare riscul de
accidentare a unor persoane , se va anunţa şi solicita Serviciul public de urgenţă (Salvare) la
numărul de telefon „ 961”, procedându-se astfel:
-se dau relaţii despre natura afecţiunilor şi gravitatea accidentului (părţi afectate ale corpului ,
intoxicaţii cu fum , arsuri, etc ),
-până la sosirea serviciului specializat, se asigură primul ajutor în caz de accident la locul de
muncă cu mijloacele disponibile şi de către personalul instruit în prealabil.
-dacă apare situaţia unui accident mortal sau accident colectiv de muncă se anunţă şi
Inspectoratul de Stat pentru Protecţia Muncii.
b)În condiţiile izbucnirii incendiului în afara orelor de program de lucru:
Personalul de pază va anunţa Unitatea de pompieri la numărul „ 981” şi pe conducătorul
unităţii la numărul
-pentru anunţarea pompierilor se procedează astfel:
În a doua variantă - continuarea acţiunii de stingere cu forţele proprii şi forţele din cadrul
unităţii specializate de pompieri, se va colabora cu pompierii dând toate informaţiile solicitate,
permiţând accesul la sursele de apă, etc.
După stingerea incendiului se trece la identificarea cauzelor, surselor de aprindere şi evaluarea
pagubelor create, la eliberarea locului incendiului îndepărtând resturile, refacerea instalaţiilor
deteriorate etc.
Resturile incendiului se vor îndepărta verificându-se să fie complet stinse şi răcite înainte de
depozitare.
Surse de alimentare cu apă în caz de incendiu, exterioare unităţii - Gârla Budeasa Mică
din spatele unităţii
2.8 Protecţia muncii şi igiena locului de muncă
În cadrul SC ARMCOMP SRL există un responsabil cu Protecţia Muncii numit prin decizie
internă, care efectuează instructajul cu protecţia muncii conform tematicii de instruire pentru
diversele categorii de personal în conformitate cu Normele Generale de PM atât la angajare cât şi
periodic, la intervale de timp specificate în legislaţia în vigoare.
Rezultatele instruirilor sunt înscrise în fişele individuale de protecţia muncii.
Protecţia individuală este o măsură de protecţie a muncii prin care se previne sau se diminuează
acţiunea factorilor de risc asupra unei singure persoane şi reprezintă o modalitate de prevenire a
accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale.
Protecţia individuală se realizează cu ajutorul mijloacelor individuale de protecţie
Personalul de execuţie este dotat cu echipament de protecţia muncii corespunzător activităţii
prestate.
Prin decizia internă nr.512 bis/ 16.02.2006 s-a constituit un comitet de sanătate şi securitatea
muncii.
2.9 Evacuarea apelor uzate

Efluenţi tehnologici şi menajeri
Sursa de ape uzate este reprezentată de efluenţii proveniţi de la grupurile sanitare.
Nu există efluenţi tehnologici.
Apele uzate menajere rezultate de la grupurile sanitare sunt colectate printr-o conductă de
canalizare din PVC cu Dn - 120 mm, Ltotală – 80 m şi sunt evacuate într-un bazin vidanjabil (V –
20 mc) amplasat imediat în spatele clădirii secţiei de producţie, deasupra căruia este amenajat un
WC uscat. Vidanjarea şi transportul apelor uzate la Staţia de Epurare a municipiului Piteşti se
face de către SC AQUASERV EXCLUSIV 2004 SA Piteşti, conform contractului de vidanjare
nr. 3321/31.10.2005.
Societatea nu este dotată cu instalaţii de epurare a apelor uzate.

Debite de apă uzată evacuate:
- Qmax.-2,16 mc/zi;
Sistemul de canalizare al apelor pluviale
Apele pluviale se scurg liber la suprafaţa solului şi sunt colectate în 2 cămine ce au deversare în
gârla Budeasa Mică din imediata vecinatate.
Indicatori de calitate ai apelor impuşi la evacuare în receptori

Conform autorizatiei de Gospodărire a Apelor nr. 15242/15.11.2005, valorile limita ale
indicatorilor de calitate pentru apele uzate descărcate în staţia de epurare orăşenească se vor
încadra în limitele stabilite de SC Apă Canal 2000 SA Piteşti, conform NTPA 002/2002 aprobat
prin HG 188/2002 modificată şi completată cu HG 352/2005.
2.10 Emisii atmosferice
Emisiile de poluanţi provin de la centrala termică care utilizează drept combustibil lemne.
Din arderea combustibilului solid la centrala termică sunt evacuaţi în atmosferă prin intermediul
unui coş de evacuare (înălţimea de 4,5 m şi diametrul de 200 mm) monoxid de carbon, oxizi de
azot, oxizi de sulf, pulberi în suspensie, substanţe organice exprimate în carbon total.
Concentraţiile acestora în atmosferă în condiţii normale de funcţionare sunt situate sub valorile
limită admise prevăzute de Ordinul MAPM 592/2002.
Societatea nu dispune de sisteme de reţinere a poluanţilor în atmosferă.
În ceea ce priveşte emisiile tehnologice, respectiv emisiile de pulberi provenite din manipularea
materiilor prime, valorile acestora sunt nesemnificative în raport cu cantităţile lunare utilizate.
2.11 Impactul zgomotului

Sursele de zgomot şi de vibraţii sunt reprezentate de:
- calandru – atelier pregătire amestec,
- maşină extrudare – atelier extrudare,
- maşină găurit, freză, strung, eboşare – atelier mecanic (funcţionare intermitentă);
- presele - atelierul de vulcanizare
Societatea nu are în dotare surse de vibraţii;
În general activităţile desfăşurate în cadrul SC ARMCOMP SRL nu sunt generatoare de zgomot

şi vibraţii. Nivelul de zgomot se încadrează în limitele impuse de STAS 10009/1998.
2.12 Proximitatea cablurilor de tensiune

Reţeaua electrică este aeriană, L.E.A. Piteşti-Mărăcineni-Mioveni, de 24 KV cu derivaţie
Budeasa Mică şi aparţine SC EDFEE ELECTRICA SA – SDFEE OLTENIA - SDFEE Piteşti. PT
– Fabrica de cărămidă. Linia electrică se află la cca. 50 m de punctul de racord al societăţii
SC ARMCOMP SRL. Racordul este trifazat – 380V c.a. Contorul electic montat este de tip ABB
380 A
2.13 Surse de informare
 Date tehnice obţinute de la beneficiar
- Contract de Vânzare – Cumpărare nr. 1839/04.04.2003
- Contract de Închiriere nr. 238/24.12.2003
- Notificarea Pentru Punerea în Funcţiune nr. 87/15.11.2005
- Contract de prestări Servicii nr. 701/12.06.2003 - S.C. APĂ CANAL 2000 S.A.
- Contract de furnizare a energiei electrice la micii consumatori finali, industriali şi
similari, la tarife reglementate nr.134/03.07.2003
- Contract de Prestări Servicii Publice de salubrizare pentru Agenţii Economici
nr. 470/09.06.2005
- Contract prestări Servicii nr. 3321/31.10.2005 – SC Aquaserv Exclusiv 2004
- Contract de prestări Servicii nr.112/2004 - S.C. HOLCIM
- Contract de Prestări Servicii nr. 27.08.2006 - S.C.INVEST PROSPEED ESM
S.R.L.
- Adeverinţă de primire şi plată SC REMAT ARGEŞ SA
- Aviz de însoţire a mărfii SC REMAT ARGEŞ SA
- Certificat de Înregistrare SC ARMCOMP SRL
- Anexă la Certificatul de Înregistrare
- Plan de Intervenţie în Caz de Incendiu
- Plan de Evacuare în Caz de Incendiu
- Fişa de Prezentare şi Declaraţie
- Fişe de securitate substanţe periculoase
- Fişe de securitate materii prime utilizate
 HG nr. 1048/2006, Cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către
lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă
 Normativul cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie –
Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.
 NTPA 002/2002
 Ordinul nr. 462/1993 pentru aprobarea condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferei
 Norme metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de
surse staţionare
 Stas 9081/1988, Poluarea aerului, terminologie
 STAS 12574/1987, Aer din zonele protejate – condiţii de calitate
 STAS 6156/ 1996, Protecţia împotriva zgomotului
 Epurarea apelor uzate industriale – M. Negulescu
RAPORT LA BILANŢUL DE MEDIU NIVEL 1
S. C. ARMCOMP S. R. L.
Beneficiar: Executant:
S.C. ARMCOMP S.R.L. S.C. MEDA RESEARCH S.R.L.
CUPRINS
1. Introducere
2. Identificarea amplasamentului şi localizarea

Localizare şi topografie
Geologie şi hidrogeologie
3. Istoricul amplasamentului şi dezvoltări viitoare

Istoricul amplasamentului
Dezvoltări viitoare
4. Activităţi desfăşurate în cadrul obiectivului

Generalităţi – angajaţi/schimb; procese tehnologice
Materiale de construcţii
Stocarea materialelor – depozite de materii prime, rezervoare subterane
Emisii în atmosferă – emisii din procese tehnologice, alte emisii în atmosferă
Alimentarea cu apă, efluenţi tehnologici şi menajeri, sistemul de canalizare al apelor pluviale
Producerea şi eliminarea deşeurilor
Alimentarea cu energie electrică
Protecţia şi igiena muncii
Prevenirea şi stingerea incendiilor
Zgomotul şi vibraţiile
Securitatea zonei
Administraţie
5. Calitatea solului
Efecte potenţiale ale activităţii de pe amplasamentul analizat
Efecte potenţiale ale activităţilor învecinate
6. Concluzii şi recomandări
Rezumatul aspectelor de neconformare şi cuantificarea acestora, după caz, în propuneri pentru
obiectivede mediu minim acceptate sau programe de conformare
Rezumatul obligaţiilor necuantificabile şi/sau al obligaţiilor condiţionate de un eveniment viitor
şi incert; în cazul privatizării, se include şi lista obligaţiilor de mediu de tip B identificate
Recomandări pentru studii următoare privind responsabilităţile necuantificabile şi condiţionate
de un eveniment viitor şi incert (dacă este necesar).
1. Introducere
Prezenta lucrare reprezintă o analiză tehnică a impactului asupra mediului produs de activităţile
derulate în cadrul Societăţii Comerciale ARMCOMP SRL şi este solicitată de beneficiar în
vederea obţinerii autorizaţiei de mediu pentru desfăşurarea activităţii conform prevederilor
actelor normative în vigoare.
Lucrarea este elaborată în conformitate cu preverile Ordinului nr. 184/21.09.1997 al MAPM,

pentru aprobarea “Procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu “, la elaborarea studiului
avându-se în vedere şi alte legi, normative şi ordine cu aplicabilitate în domeniu.
Beneficiarul lucrării este SC ARMCOMP SRL, cu sediul în judeţul Argeş, comuna Budeasa, sat
Rogojina.
Datele folosite în prezentul studiu sunt obţinute din informaţiile furnizate de beneficiar şi
observaţiile efectuate de executant în teren.
2. Identificarea amplasamentului şi localizarea

2.1 Localizare şi topografie
Sediul pentru care urmează să se efectueze Raportul la bilanţul de mediu nivel I se află situat în
judeţul Argeş, la cca. 6 km N-E de municipiul Piteşti, pe raza comunei Budeasa, în intravilanul
satului Budeasa Mică.
Suprafaţa totală ocupată este de 6.620,885 mp, din care suprafaţă construită este de 1.479,55
mp.
Terenul şi construcţiile amplasate pe acesta se află în proprietatea SC RAW CONSULT 2002

SRL, reprezentată prin asociaţii Armbruster Valeriu Dan, Armbruster Mihai Eugen şi Armbruster
Iacob (Anexa 1).
SC ARMCOMP SRL a închiriat acest spaţiu de la SC RAW CONSULT 2002 SRL prin
contractul de închiriere nr. 238/24.12.2003 (Anexa 2).
Accesul către sediul unităţii se realizează direct din drumul DJ 703 K Mărăcineni-Valea Mărului
(figura 1).
Figura 2 Plan de amplasare în zonă – SC ARMCOMP SRL – Budeasa Mică
Încadrarea generală în planurile existente de urbanism şi amenajare teritorială şi
peisagistică.
În zona amplasamentului analizat nu se întâlnesc obiective protejate - arii naturale protejate.
Distanţe până la aşezări existente sau facilităţi
SC ARMCOMP SRL este situată în intravilanul satului Budeasa Mică, în imediata apropiere a
Fabricii de cărămidă Budeasa.
Vecinătăţile amplasamentului sunt:

- Est: Drum DJ 703 K Mărăcineni-Merişani şi SC DOW Automotive SA
- Vest: Gârla Budeasa Mică
- Nord: SC DOW Automotive SA
- Sud: Tufişi Petre şi Mihai Dan
Localităţile din zonă sunt racordate la Sistemul Energetic Naţional.
Zona este cuprinsă în întregime în aria de acoperire a reţelelor de telefonie fixă şi mobilă.
2.2 Geologie şi hidrogeologie
Prezentarea structurii geologice a subsolului şi consideraţii geotehnice
Zona judeţului Argeş se află în nordul Câmpiei Române, la poalele Subcarpaţilor Sudici, fiind
localizată pe cursul mijlociu (malul drept) al râului Argeş, la confluenţa cu râul Doamnei.
Altitudinea medie este de 300 m (323,5 m).
Conform hărţii geologice scara 1:200.000 (IGR; Mihăilă ş.a., 1967), zona este situată în avanfosa
Carpaţilor Meridionali (Depresiunea Getică).
Dispunerea generală a formaţiunilor sedimentare este monoclinală. Etajele Terţiarului marchează

numeroase trangresiuni cu importante lacune stratigrafice. Acumularile aluvionare sunt dominate
de depozite Holocen inferioare de terasă (5-8 m), constituite din bolovănişuri, pietrişuri şi
nisipuri.
În succesiune stratigrafică urmează depozitele loessoide ale terasei inferioare, alcătuite din silturi
şi argile de tip loessoid, cu concreţiuni calcaroase. Holocenul superior, bine dezvoltat în partea
de sud-est, constă din depozite loessoide.
Pleistocenul superior se dezvoltă în parţile de nord, vest şi sud, el reprezentând terase înalte
constituite din pietrişuri, bolovănişuri şi nisipuri, cu grosimea variind între 3-6 m. Depozitele
Pleistocen superioare subjacente sânt de tip loessoid (2-7 m grosime). Pleistocenul inferior, bine
dezvoltat în partea de nord şi nord-est, este reprezentat prin pietrişuri, nisipuri şi argile ce
constituie Stratele de Cândeşti.
Resurse minerale extractibile
Principalele resurse minerale, extractibile în balastiere sunt nisipuri şi pietrişuri utilizate în

construcţii. Acestea se exploatează din mai multe locuri situate de-a lungul văilor Argeş şi
Argeşel.
Potenţialul seismic al zonei
Conform hărţii seismo-genetice a României, alcătuită pe baza structurii geologice şi tectonice a

teritoriului (Constantinescu ş.a., 1973), au fost separate trei categorii de zone generatoare de
cutremure marcate prin discontinuităţi (falii, fracturi, dizlocaţii).
Pe teritoriul României au fost conturate mai multe zone epicentrale, cea mai cunoscută fiind zona
Vrancea. Aria cutremurelor produse în aceasta regiune are o forma eliptică, alungită pe direcţia
NE-SV.
În toate celelalte zone epicentrale localizate pe teritoriul României, se produc doar cutremure
normale, legate de zone de fractură, cu efecte distructive minore. O astfel de zonă, cu intensitate
de sub VII, este localizată în Munţii Făgăraş, aceasta putând să afecteze zona obiectivului.
Conform standardului românesc de încadrare seismică, SR 11100/1 – 93 amplasamentul studiat
se afla în aria cu I0 = VII.
Solul
Conform Hărţii solurilor sc. 1:1.000.000 (IGR; Asvadurov ş.a., 1970), tipul cel mai răspândit de
sol este cel argilo-iluvial podzolic şi argilo-iluvial brun podzolit, pseudogleizat, roca parentală
fiind de tip lut mediu. La nord-est de localitate, spre valea Argeşului, solul este slab dezvoltat,
fiind prezente doar depozite aluvionare ± soluri aluviale cu/fără carbonaţi. Roca parentală,
slab consolidată, este de tip lut mediu.
Resurse de apă
Ape subterane
Sediul SC ARMCOMP SRL este situat în bazinul hidrografic al râului Argeş, bazin asimetric, cu
o suprafaţă de 4.840 km2 pe dreapta şi respectiv 7.750 m2 pe stânga râului.
Calculul estimativ al resurselor subterane, efectuat pe baza bilanţului global pe bazin (Cineti,
1983), a condus la concluzia că aporturile hidrologice provin exclusiv din precipitaţii, egale cu
0.75 m în sectorul izvoare – confluenţa cu Râul Doamnei. Pierderile pe bazin se realizează prin
evapo-transpiraţie (0,437-0,457 m) şi prin scurgerea medie multianuală în lungul Râului Argeş,
egală cu 1 950 000 m3/an;
- resursele totale de ape subterane ale sectorului de bazin R1=A–P= 327.080.000 m3 /an,
respectiv 10,37 m3/s.
Hidrostructura, reprezentată de Stratele de Cândeşti, care se suprapune din punct de vedere

geomorfologic peste Platforma Cotmeana şi peste o parte din câmpul Găvanu-Burdea, are o
dezvoltare apreciabilă şi în bazinul Argeşului, constituind o sursă importantă de apă subterană.
De menţionat că, în luncile Râurilor Argeş, Doamnei, Târgului, acviferul cantonat în Stratele de
Cândeşti se manifestă uneori artezian, cu debite la curgere liberă de 3 – 5 l/s. Luncile şi terasele
Argeşului cantonează resurse apreciabile de apă subterană.
Ape de suprafaţă
Sunt constituite, în principal, de bazinul râului Argeş. Bazinul hidrografic al Argeşului face parte
din sistemul de alimentare cu apă industrială şi potabilă a oraşului Bucureşti. De asemenea, în
lunca Râului Argeş există terenuri agricole care sunt irigate din acest râu. În acest sistem se
practică numai pescuitul sportiv, îndeosebi în acumulările de pe parcursul râului. Debitul mediu
al Râului Argeş în punctul hidrologic Bănănăi în aval de Piteşti este de 31 m 3/s. Până în dreptul
localităţii Bucureşti, unde râul devine sursă de apă potabilă, acesta nu mai primeşte afluenţi a
căror contribuţie să fie semnificativă pentru modificarea valorii debitului.
Clima şi calitatea aerului
Clima
Teritoriul judeţului Argeş se încadrează în perimetrul sectorului de climă continentală,

desfăşurându-se pe direcţiile nord-sud, de la nivelul celor mai înalte culmi ale Munţilor Făgăraş,
până către periferia sudică a câmpiei piemontane. Jumatatea nordică a teritoriului judeţului
aparţine sectorului cu climă de munte şi districtului climatic al Subcarpaţilor şi Piemontului
Getic, iar cea sudică districtului climatic central din Câmpia Română.
Relieful influenţează circulaţia maselor de aer, determinând etajarea şi diferenţierea nuanţelor

topoclimatice cu pregnante manifestări de autonomie locală.
Regiunea analizată este expusă influenţei circulaţiei maselor de aer din sector mediteranean care,
în anotimpul cald al anului, condiţionează încălzirile puternice din zilele cu regim termic de tip
tropical.
Mediile anuale ale temperaturii aerului în zona Piteşti se menţin între 9 şi 10,50C.
În ceea ce priveşte regimul de temperatură, în zona analizată, se remarcă urmatoarele:

 temperaturile maxime lunare se înregistrează în iulie, cu valori medii între 18,0 şi 22,00C,
 temperaturile minime lunare se înregistrează în ianuarie, cu o medie de – 3,0 0C ,
 temperaturile maxime absolute s-au înregistrat la data de 14.08.1946, când au atins + 39,2
0
C,
 temperaturile minime absolute s-au înregistrat la data de 24.01.1907, când au atins – 27,0
0
C.
Îngheţul se produce în a doua decadă a lunii octombrie. Cele mai timpurii îngheţuri de toamnă s-
au înregistrat la Piteşti în jur de 8 septembrie. Ultimele îngheţuri de primăvară se pot produce
între 4 martie şi 24 mai.
În zona Piteşti cele mai mari cantităţi medii anuale de precipitaţii sunt de circa 700 mm. În cursul
anului se înregistrează un maxim de precipitaţii în luna iulie, cu valori de circa 80 mm. Luna cu
cele mai mici cantităţi de precipitaţii este ianuarie, cu o medie de circa 40 mm. Cantităţile
maxime căzute în 24 ore au înregistrat valori de 133,4 mm la data de 12.07.1941.
Durata stratului de zăpadă în zonă atinge o medie de 40-50 zile/an.
Vânturile dominante sunt cele ce bat din Nord-Vest şi Vest, cu frecvenţe de 18,0 %, respectiv 13-
14%. Vitezele medii anuale osciclează între 2,3 m/s pentru Nord- Vest şi 1,8 m/s pentru Vest.
Calitatea aerului în zonă
Aditional SC ARMCOMP SRL, sursele majore de poluare a atmosferei sunt reprezentate de

perimetrul comunei Budeasa, cu surse de tip urban staţionare (încălzire rezidenţială şi
instituţională, servicii, etc) şi mobile (traficul urban).
Sursele de impurificare a atmosferei existente în exteriorul perimetrul obiectivului sunt

reprezentate de încălzirea locuinţelor, activităţile cu profil agricol (culturi vegetale şi creşterea
animalelor) şi traficul local.
Principalii poluanţi emişi de sursele de tip urban şi industrial, de sursele de încălzire proprie a
locuinţelor, precum şi de traficul rutier sunt: oxizi de azot (NO, NO 2, N2O), oxizi de sulf (SO2,
SO3), oxizi de carbon (CO, CO2), compuşi organici (volatili, solizi, condensabili, inclusiv
hidrocarburi aromatice policiclice), amoniac, particule cu conţinut de metale grele (Pb, Cd, Cr,
Ni, Se, Zn, Cu, etc).
Principalele substanţe emise în atmosferă de culturile vegetale sunt compuşii organici volatili,
protoxidul de azot, amoniacul.
Principalii poluanţi generaţi de creşterea animalelor sunt metanul şi amoniacul.
Vegetaţia
În linii generale, distribuţia etajelor de vegetaţie pe teritoriul judeţului Argeş urmează creşterea în
altitudine a reliefului de la sud către nord, pe când contactul cu pădurile de foioase din cadrul
zonalităţii latitudinale este marcat de o linie sinuoasă, care, din colţul de sud-vest al judeţului
urcă până spre Piteşti, pentru ca apoi să coboare spre sud-est, în lungul văii Argeşului.
Zona pădurilor de foioase este reprezentată prin păduri de cer sau de garniţă şi cereto-garniţete,
pe alocuri şi cu stejar pedunculat, alternând cu pajişti secundare stepizate. Local, datorită
condiţiilor edafice, se întâlnesc şi pajişti cu caracter mezohigrofil.
Pajiştile de luncă - sunt situate exclusiv în amontele râului Argeş, fiind departe de zona
amplasamentului.
În biotopurile inundabile, pe aluviunile cu textură fină, apar pajişti reprezentate în special prin
graminee - cum sunt Agrostis stolonifera, specia dominantă, dar şi Poa pratensis, Lolium
perenne, Agropyron repens, specii de Carex, de Juncus, de Trifollium. În locurile permanent
mlăştinoase, frecvent inundabile, pajiştile sunt dominate de Poa trivialis, aici apărând şi specii
higrofile cum sunt Eleocharis palustris, Carex vulpina, Mentha pulegium etc.
Vegetaţia acvatică se evidenţiază în special în albia Argeşului, fiind alcătuită din plante cu
adaptări speciale:
- plante lipsite de rădăcini, care plutesc la suprafaţa apei, cum ar fi numeroase specii de alge,
lintiţa (Lemna minor), peştişoara (Salvinia natans), Wolffia arrhiza, s.a.
- plante fixate prin radacini în malul de pe fundul apei, din care unele sunt aproape în întregime
submerse (Myriophyllum verticillatum, M. spicatum, Ceratophyllum submersus etc.), iar altele au
frunze şi flori plutitoare.
Fauna
Domeniul forestier este populat de o faună eterogenă reprezentată prin mamifere ca: cerb,
veveriţa, căprior, lup, popândău, râs(monument al naturii), etc.
De-a lungul râurilor fauna piscicolă se succede etajat, fiind constituită din zona păstrăvului şi a
lipanuluio în cursul superior al acestora şi scobarul şi cleanul în cursul inferior.
2. Istoricul amplasamentului şi dezvoltări viitoare
2.1 Istoricul amplasamentului
Pe amplasamentul actual a funcţionat o secţie a fabricii de cărămidă aflată în proprietatea SC

PRODIVERS SA.
2.2 Dezvoltări viitoare

Nu se preconizează modificarea capacităţii de producţie, în schimb se are în vedere
modernizarea spaţiului de depozitare. În acest scop a fost proiectat şi se află în construcţie un
spaţiu de aprox. 200 mp (25x8), destinat depozitării materiilor prime şi produselor finite
3. Activităţi desfăşurate în cadrul obiectivului

3.1 Generalităţi – angajaţi/schimb; procese tehnologice
Prezentarea activităţii SC ARMCOMP SRL
SC ARMCOMP SRL produce „amestecuri şi articole tehnice din cauciuc”.
Producţia se desfăşoară în ateliere specializate: atelier pregătire amestec, atelier extrudare-

eboşare-chemosilare armături, atelier vulcanizare, atelier finisare-CTC, atelier mecanic.
Societatea mai dispune de: o magazie pentru materii prime, o magazie pentru semifabricate şi
produse finite şi deşeuri de cauciuc, birouri, laborator CTC, grup sanitar şi duş, vestiar.
Ateliere de producţie
Amplasarea principalelor unităţi în incinta obiectivului este prezentată în schema alăturată.
Atelierul pregătire amestec cauciuc are o suprafaţă de 50 m2 şi este compus din 2 compartimente:
unul cu o suprafaţă de 30 m2 în care sunt amplasate un valţ şi o ghilotină hidraulică, iar în al
doilea compartiment, cu o suprafaţă de 20 m 2 este amenajat un spaţiu de depozitare materii
prime.
Atelierul extrudare-eboşare-chemosilare are o suprafaţă de 50 m2 şi este dotat cu: malaxor, valţ,

extruder, ştanţă, maşină de tăiat cauciuc, ghilotină.
Atelierul vulcanizare - are o suprafaţă de 840 m 2 şi este dotată cu: 8 prese automate, 9 prese
hidraulice, 2 prese automate injecţie. În cadrul acestui atelier este amenajat un spaţiu de
depozitare produse finite. Acesta va fi reamenajat în vederea depozitării produselor
semifabricate.
Atelier finisare-CTC suprafaţă 30 m2

Atelierul mecanic are o suprafaţă de 30 m 2 şi o dotare compusă din: banc de lucru, strung,
maşină rabotat, maşină găurit, freză
Activitatea de producţie
Activitatea de producţie constă în fabricarea de garnituri de cauciuc cu armătură sau fără
armătură.
Descrierea principalelor faze ale activităţii:

- plasticizarea cauciucului natural şi sintetic prin frecarea în valţ;
- încorporare în cauciucul plasticizat (70-80 0C) a cretei, negru de fum, acceleratori,
pulbere de sulf, ulei mineral;
- tăiere în fâşii a cauciucului obţinut şi introducerea acestuia în extruderul cu şnec;
- eboşarea
- aplicarea cu adeziv pe armăturile zincate (garnituri cu armătură);
- vulcanizarea şi extragerea garniturilor;
- debavurarea garniturilor (manual sau mecanic);
- control CTC
- ambalarea în pungi de polietilenă;
Regimul de lucru (ore/zi, zile/săptămână, zile/an) - luni-vineri:

- prese vulcanizare - 3 schimburi, (24 ore/zi, 5 zile/săptămână, 260 zile/an)
- montare, finisare- 2 schimburi, (16 ore/zi, 5 zile/săptămână, 260 zile/an)
- amestecare, extrudare, eboşare, întreţinere, - 1 schimb, (8 ore/zi, 5
zile/săptămână, 260 zile/an)
Nr. personal: 49
Dotări
Dotările specifice:
- clădire P +1: birouri, secţie producţie, o magazie pentru materii prime, o
magazie pentru semifabricate şi produse finite şi deşeuri de cauciuc,
laborator CTC, grup sanitar şi duş, vestiar.
- atelierul pregătire amestec cauciuc are o suprafaţă de 50 m2 şi este dotat
cu un valţ şi o ghilotină hidraulică.
- atelierul extrudare-eboşare-chemosilare are o suprafaţă de 50 m2 şi este
dotat cu: malaxor, valţ, extruder, presă hidraulică, maşină de găurit.
- atelierul vulcanizare - are o suprafaţă de 840 m2 şi este dotată cu 8 prese
automate, 9 prese hidraulice
- atelier finisare-CTC suprafaţă 30 m2
- atelier mecanic, suprafaţă de 30 m2: banc de lucru, strung, maşină
rabotat, maşină găurit, freză
- mijloace de transport utilizate în activitate etc.
3.2 Materiale de construcţii
Clădirile aflate pe amplasament sunt construite din BCA+Cărămidă

Acoperiş: structura metalică şi tablă
Pardoseală: beton
3.3 Stocarea materialelor – depozite de materii prime/produse finite.

Materiile prime şi materialele utilizate în procesul de fabricaţie sunt:
Cantitate Faza de producţie

Denumire material lunară (kg) Mod de în care sunt
ambalare utilizate
Butoi metalic Pregătire amestec
Accelerator TH 6.00 de cauciuc
Saci hârtie Pregătire amestec
Antioxidant IPPD 10.00 de cauciuc
Folie PE Pregătire amestec
Cauciuc EPDM 4049 60.00 de cauciuc
Cauciuc natural RSS1 430.00 de cauciuc
Cauciuc natural SIR 20 100.00 de cauciuc
Cauciuc nitrilic SKN 33M 180.00 de cauciuc
Cauciuc regenerat GRV 300.00 de cauciuc
Chemosil 211 4.00 de cauciuc
Chemosil 222 4.00 de cauciuc
Colofoniu 25.00 de cauciuc
Carom 1502 100 de cauciuc
Dioctilftalat 25 de cauciuc
Carbonat de calciu - Cretă 400.00 de cauciuc
Daezo Activated Transparent 10 de cauciuc
Egesil 16.00 de cauciuc
Keltan 4703 55.00 de cauciuc
Keltan 8340 A 96.00 de cauciuc
Negru de fum HAF 260.00 de cauciuc
Negru de fum N 550 300.00 de cauciuc
Oxid de zinc 50.00 de cauciuc
Percadox BC-FF 6.00 de cauciuc
Perckacit TMTD 12.00 de cauciuc
Pigment organic roşu DYB 1.00 Saci hârtie Colorant cauciuc
SANTOCURE CBS 10.00 Sac PE
Sulf macinat 23.00 de cauciuc
Vaselina de cauciuc
Stearina Saci hârtie Pregătire amestec
de cauciuc
Saci PE Pregătire amestec
Armaturi 400 de cauciuc
Tetracloretilenă Butoi metalic Agent degresare şi
(percloretilenă) 40 curăţare
Ulei amestec 160.00 de cauciuc
Ulei HL 46A 135.00 de cauciuc
Ulei siliconic 3.00 de cauciuc
Butoi cilindric Pregătire amestec
din oţel, cu de cauciuc
capac
nedemontabil",
Ultra Lube 420 5.00 cod 1 A1
În clădirea P +1, în cadrul secţiei de producţie sunt amplasate o magazie pentru materii prime, o
magazie pentru semifabricate şi o alta pentru produse finite.
Depozitul de materii prime se află amplasat în cadrul atelierului pregatire amestec cauciuc şi are
o suprafaţă de 20 m2.
Actualmente spatiul de depozitare produse finite se află amplasat în cadrul atelierului de
vulcanizare. Acesta va fi reamenajat în vederea depozitării produselor semifabricate.
Este în construcţie un spaţiu de aprox. 200 mp (25x8), destinat depozitării materiilor prime şi
produselor finite.
3.4 Emisii în atmosferă – emisii din procese tehnologice, alte emisii în atmosferă
Emisiile în atmosferă datorate funcţionării SC ARMCOMP SRL se referă la poluanţii gazoşi

rezultaţi din procesul de producţie şi poluanţii caracteristici arderii combustibililor.
Potenţialii poluanţi gazoşi rezultaţi din procesul de producţie sunt prezentaţi în tabelul:
Poluanţi gazoşi rezultaţi din procesul de producţie

Nr. Denumire comercială Cantitate Compoziţie Substanţe Total
crt. utilizată gazoase cantitate
Kg/lună rezultate din emisă
procesul Kg/lună
tehnologic
10,00 N- - oxizi de azot 1,00
SANTOCURE CBS, ciclohexilbenzotiazol-
2-sulfenamidă - SO2
- aromate
PERKACIT TMTD 12,00 disulfură de - SO2 0,5
tetrametiltiuram
- tioli
- mercaptani
tetracloroetilenă 40,00 percloretilenă - tetracloretilenă 20,00
DOF 25,00 Bis(2-ethylhexyl) -ac. ftalic 1,5
phtalate
Chemosil 211 4,00 4-metilpentan-2-onă/ - metipentanonă 0,5
xylene/
(PARLOCK PM05) - metanol
etanol/zinc oxide/
methanol/ - ac. formic
formaldehyde - aromate
Chemosil 222 4,00 xylene/ - tetracloretilenă 2,00
(PARLOCK PC 6012) tetrachloroethylene/ - aromate
ethylbenzene
Colofoniu 25,00 Colofoniu - terpene din 1,5
piroliză
Uleiuri minerale 300,00 Hidrocarburi - produse din 3,00
parafinice volatilizare
Alte substanţe 25,00 Diazo; peroxizi, - oxizi de azot 2,00
(acceleratori, alifatici şi -CO2
aromatici
plastifianţi)
Total substanţe 445 kg/lună Total 32,00
poluante
Potenţialii poluanţi gazoşi care ar rezulta din procesul tehnologic se împart în două
categorii importante:
a) solvenţi cloruraţi rezultaţi din evaporarea tetracloretilenei, cca. 22 kg/lună

b) – oxizi de azot: cca. 1,5 kg/lună
- aromate (xilen, etilbenzen etc): cca. 1,5 kg/lună
- tioli, ac. ftalic, terpene etc: cca. 2 kg/lună
- produse gazoase: CO2, SO2 etc: cca. 5 kg/lună
Total: cca. 32 kg/lună
Conform Hotărârii 699/12.06.2003, Anexa 1, art.9 şi Anexa 3 pct.3, secţia tehnologică

prelucrează 445 kg/lună substanţe organice din care rezultă compuşi organici volatili, respectiv
5,4 tone/an. Din această cantitate rezultă 32 kg/lună substanţe gazoase, respectiv 384 kg/an.
Deci, instalaţia tehnologică se încadrează în categoria mică, respectiv conţinutul în compuşi
organici volatili este mai mic de 10 tone/an (vezi tabelul nr. 4).
În dotarea secţiei tehnologice este un ventilator de 6 000mc.

Se apreciază că volumul secţiei este de cca. 3000 mc, ceea ce înseamnă că ventilatorul poate
efectua două schimburi/oră.
În secţie lucrează 6 prese de vulcanizare, acestea fiind utilajele care pot să genereze poluanţii
gazoşi. La activitate maximă se lucrează în 3 schimburi/zi, respectiv 24h/zi, 5 zile/săptămână,
adică 260 zile/an.
Deci, ventilatorul este capabil să scoată din incinta tehnologică zilnic:

6000 x 24 = 144.000 mc/zi
Pe baza certificatului de firmă s-a estimat cantitatea totală de poluanţi gazoşi care ar rezulta
în decurs de o lună, în procesul tehnologic. Aceasta este de 32 kg/lună solvenţi cloruraţi
(percloretilenă) şi oxizi de azot, de sulf, aromate, produse petroliere.
Se apreciază că la capacitatea maximă de activitate, secţia tehnologică va lucra 22 zile/lună,
ceea ce înseamnă o cantitate de substanţe gazoase poluante:
32 : 22 = 1,455 kg/zi
Deci: 1.455.000 mg : 144.000 mc = cca. 10 mg/mc
În Anexa se prezintă harta de distribuţie a poluanţilor gazoşi rezultaţi în urma proceselor de

producţie.
Dispersia este naturală, iar substanţele potenţial poluante evacuate de ventilator sunt
constituite în principal din percloretilenă, care are punctul de fierbere la 121 oC. Aceasta
înseamnă că pe o rază de max. 1 km, cca. 95% din substanţele potenţial poluante se vor dispersa,
restul poluanţilor volatili fiind practic inofensivi întrucât concentraţia lor scade sub 0,12 µg/mc.
Poluanţii aerului la nivel cât de cât semnificativ provin numai de la arderea lemnului şi
cărbunilor în centrala termică.
Poluanţii principali proveniţi din arderea cărbunelui şi lemnului sunt: oxizi de azot (NO,
NO2, N2O), oxizi de sulf, oxizi de carbon (CO şi CO2), particule (cenuşă).
Caracteristicile emisiilor de poluanţi (debite masice şi concentraţii) s-au determinat pe
baza bilanţurilor de materiale, caracteristicilor centralei termice, factorilor de emisie AP-42 şi
luând în considerare rezultatele studiilor efectuate de Institutul Naţional al Lemnului, ca şi prin
măsurători la faţa locului.
Centrala termică este echipată cu un cazan THERMOSTAL.
Gazele arse sunt evacuate printr-un coş cu înălţimea de 4.5 m şi diametrul de 200 mm.
Scriind ecuaţiile stoechiometrice de reacţie ale componentelor combustibile cu oxigenul,
în cazul folosirii unui combustibil solid, rezultă:
 Volumul teoretic de oxigen necesar arderii:
Ki Hi Oi
VO02  1,867   5,6   0,7  [mN3 / kg ] ,
100 100 100
în care : K i  C i  0,375  Sci [%] ;
 Volumul teoretic de aer uscat:
Va0  0,0889  K i  0,265  H i  0,0333  O i [m 3 / kg ] ;
 Volumul teoretic de aer umed:
Va0um  (1  0,00161  x )  Va0 [ mN3 / kg ] ,
în care x [g/kg aer uscat], umiditatea aerului;
 Volumul real de aer umed:
Va um    Va0um [mN3 / kg ] ,
în care  este coeficientul de exces de aer.
 Volumul real de gaze de ardere se calculează cu relaţia:
Vga  VRO 0
2
 VN02  VH92 O  (  1)  Va0um [mN3 / kg ]
0
unde : VRO2 este volumul teoretic de gaze triatomice:
Ki
0
VRO  1,867  [mN3 / kg ] ;
2
100
VN02 - volumul teoretic de gaze biatomice (azot):
0,8  N i
VN02  0,79  Va0  [mN3 / kg ] ;
100
VH02 O - volumul teoretic al vaporilor de apă:
VH02 O  0,111  H i  0,01244  Wti  1,244  Wf  0,00161  x  Va0 [mN3 / kg ] , în care Wf
reprezintă cantitatea de umiditate introdusă în instalaţie pentru nevoi funcţionale [kg / kg ].
Particularizând pentru cazul lemnului, cu compoziţia procentuală:
C= 37.35%
H= 4.48%
O= 32.12%
N= 0.747%
S= 0.003%
A= 0.3%
W= 25%
şi considerând umiditatea aerului x = 10 g/kg şi excesul de aer =1,6 se obţine:
VO02 = 0.723 [mN3 / mN3 c. g. um]
Va0 = 3.398 [ m3N / mN3 c. g. um]
Va0um  3.453 [mN3 / mN3 c. g. um]
Va um  5.524 [ m3N / mN3 c. g. um]
 Volumul teoretic de gaze triatomice:
0
VRO 2
 0.697 [ mN3 / mN3 c. g. um]
 Volumul teoretic de gaze biatomice:
VN02  2.884 [ m3N / mN3 c. g. um]
 Volumul teoretic al vaporilor de apă:
VH02 O  0.808 [ m3N / mN3 c. g. um]
 Volumul real de gaze de ardere:
Vga  6.429 [mN3 / mN3 c. g. um]
Particularizând pentru cazul cărbunelui, se obţine:

VO02 = 1,128 [mN3 / mN3 c. g. um]
Va0 = 5,350 [ m3N / mN3 c. g. um]
Va0um  5,436 [ m N3 / m N3 c.g .um]
Va um  7,067 [mN3 / mN3 c. g. um]
 Volumul teoretic de gaze triatomice:
0
VRO 2
 1,217 [mN3 / mN3 c. g. um]
 Volumul teoretic de gaze biatomice:
VN02  4,243 [ m3N / mN3 c. g. um]
 Volumul teoretic al vaporilor de apă:
VH02 O  0,241 [ m3N / mN3 c. g. um]
 Volumul real de gaze de ardere:
Vga  7,306 [mN3 / mN3 c. g. um]
Debitele masice orare de poluanţi s-au determinat cu metodologia AP-42, utilizând factorii de
emisie specifici combustibilului şi caracteristicile cazanului cu care este echipată centrala
termică ca şi prin măsurători directe.
Rezultatele pentru funcţionare la capacitate maximă sunt prezentate mai jos:
Sursa Poluantul Debit Concentraţie Limite Valori

masic la emisie Ord. 462/93 măsurate
(kg/h) (mg/Nm3) (mg/Nm3) (mg/Nm3)
Cazan Particule 0.0455 202.22 100 94
THERMOSTAL SO2 0.0013 5.76 2000 <1
Funcţionare pe NOx 0.0350 155.56 500 131
lemn CO 0.0245 108.89 250 72
Cazan Particule 0.003 75.28 100 63
THERMOSTAL SO2 0.057 1300.26 2000 1143
Funcţionare pe NOx 0.018 410.61 500 147
cărbune CO 0.009 205.30 250 184
Se observă clar că prevederile Ordinului 462/93 al MAPPM sunt respectate în totalitate în

orice regim de funcţionare al centralei termice, atât teoretic cât şi din măsurători.
Evaluarea impactului asupra aerului
Evaluarea impactului poluanţilor emişi de obiectivul studiat asupra calităţii aerului s-a
făcut prin modelare matematică a dispersiei poluanţilor utilizând un model de tip gaussian, şi
anume modelul OML derivat din modelul climatologic Martin şi Tikvart
Acesta este un model pentru estimarea concentraţtiilor de poluant pe termen lung de
mediere pentru surse continue punctiforme sau de suprafaţă. Baza fizică fundamentală a
modelului este presupunerea că distribuţia spaţială a concentraţiilor este dată de formula
gaussiană a penei.
Concentraţia medie CA într-un receptor aflat la distanţa  de o sursă de suprafaţă şi la
înălţimea z de sol este dată de relaţia:

16  16 8 7

CA =    q k (  )  (k,l,m)S(  ,z; ul , Pm )d
 0  k 1 l=1 m=1 
unde:
k = indice pentru sectorul direcţiei vântului
qk() = Q(,)d pentru sectorul k
Q(,) = emisia în unitatea de timp a sursei de suprafaţă
 = distanţa de receptor pentru o sursă de suprafaţă infinitezimală
 = unghiul în coordonate polare centrat pe receptor
l = indice pentru clasa de viteză a vântului
m = indice pentru clasa de stabilitate
(k,l,m) = funcţia de frecvenţă a stărilor meteorologice
S(,z;Ul,Pm)= funcţia care defineşte dispersia
z = înălţimea receptorului deasupra solului
ul= viteza vântului reprezentativă
Pm= clasa de stabilitate
Pentru surse punctiforme, concentraţia medie CP datorită a n surse, este dată de relaţia:
16 N 8 7
( k n ,l,m) G n S(  n ,Z;ul , Pm )
CP =
2

n=1 l=1 m=1 n
unde: kn = sectorul de vânt pentru a n-a sursă

Gn = emisia pentru sursa n
n = distanţa de receptor a sursei n
Dacă receptorul este la sol (nivel respirator), atunci z=0 şi forma funcţiei S(,z;ul,Pm) va
fi:
2  0.692 
S(  ,0; ul , Pm ) = exp - 
2 ul  z (  )  ul T 1/ 2 
dacă z() < 0,8 L, şi
1  0.692 
S(  ,0; ul , P m ) = exp  - 
ul L  ul T 1/ 2 
dacă z() > 0,8 L

unde:
z() = funcţie de dispersie verticală, de exemplu deviaţia standard a concentraţiei în
plan vertical
h = înălţimea efectivă a sursei
L = înălţimea de amestec la amiază
T1/2 = timpul de înjumătăţire a poluantului.
Posibilitatea dispariţiei poluantului prin procese fizice sau chimice este dată de expresia
exp (-0,692 /ul T1/2 ).
Concentraţia totală pentru o perioadă de mediere este suma concentraţiilor datorate
tuturor surselor pentru acea perioadă.
Datele de intrare curpind informaţii privind:
- grila de calcul
- datele de emisie
- parametrii meteorologici
Grila de calcul - Modelul permite calculul concentraţiei medii a poluantului în orice
punct aflat la anumite distanţe de sursă/surse, prin luarea în considerare a contribuţiei tuturor
surselor. Ca urmare, este posibil să se calculeze concentraţiile pe o arie în jurul sursei. În acest
scop, se limitează aria de interes, iar pe suprafaţa ei se fixează o grilă, de regula patratică, ale
carei noduri constituie receptorii. Numarul de noduri şi pasul grilei se aleg în funcţie de
caracteristicile sursei, ale ariei de interes şi ale problematicii la care trebuie să se raspundă. Grila
va avea o origine şi un sistem de coordonate cu axa Ox spre est şi axa Oy spre nord, în funcţie de
care se stabilesc coordonatele surselor şi ale nodurilor.
Datele de emisie cuprind caracteristicile sursei: înălţime geometrică, diametru sau
suprafaţă de emisie, viteza şi temperatura de evacuare a poluanţilor.
Parametrii meteorologici se introduc sub forma funcţiei de frecvenţă ?(k,l,m) a
tripletului direcţia vântului, clasa de viteză a vântului şi clasa de stabilitate, stabilită pe şiruri
lungi de date (plurianuale).
De exemplu, dacă se lucrează pe 16 sectoare de vânt, 8 clase de viteză şi 7 clase de
stabilitate, tabelul de valori ale funcţiei de frecvenţă cuprinde 896 de intrări.
Calculele au fost facute într-o grila cu dimensiunile 6,9 km x 8,5 km cu pasul de 25 m
pentru poluantii caracteristici principali emisi de obiectivul studiat.
Pentru evaluarea concentraţiilor pe termen scurt de mediere a fost folosit un model de tip
pana gaussiană, mult mai potrivit decât modelul climatologic (care prin medierea pe sector
subevaluează uneori concentraţiile pe termen scurt).
Modelul foloseşte ca date de intrare caracteristicile emisiei de poluanţi (cantitatea de
poluant evacuată în atmosferă în unitatea de timp, înalţimea de evacuare, temperatura şi viteza
de evacuare a gazelor) şi factorii meteorologici hotărâtori în distribuţia poluanţilor: viteza
vântului, gradul de stratificare termică al atmosferei.
Relaţia pentru calculul concentraţiei poluantului într-un punct este:
Q y2 H2
C ( x,y,z ) = uyz  exp{ }  exp{ }
2 y2 2 z2
unde:
 Q - emisia de poluanţi în g/s
 H - înălţimea efectivă a sursei funcţie de temperatura şi viteza de evacuare a gazelor,
diametrul interior la vârf şi înălţimea construită a coşului
 u - viteza vântului la înălţimea sursei
 y, z - parametrii de dispersie funcţie de clasa de stratificare a atmosferei, distanţa
faţă de sursă şi mediul în care are loc emisia ( urban / rural )
Supraînălţarea penelor de poluanţi, parametru hotărâtor în evaluarea concentraţiilor de
poluanţi la o anumită distanţă de sursă, a fost determinată cu formula lui Briggs corectată
pentru stratificările stabile ale atmosferei. Parametrii de dispersie y şi z au fost determinaţi cu
formulele recomandate de OMM 1982.
Calculele au fost efectuate pe axa vântului, situaţie în care concentraţiile au cele mai mari
valori, pentru toate condiţiile meteorologice posibile.
Calculele au fost făcute cu un pas de 10 m pâna la 200 m de obiectiv.
Evaluarea nivelurilor de impurificare a atmosferei trebuie făcută în raport cu
concentraţiile maxime admisibile ( CMA ) prevăzute în STAS 12574 - 87 "Aer din zone
protejate" amendate de OM MAPM 592/2002
Rezultatele obtinute sunt prezentate sintetic în tabelul urmator:
Sursa Poluant Cmed sezonieră CMAanual Cmax 1 h CMA1 h

(µg/m3) (µg/m3) (µg/m3) (µg/m3)
Centrala termică Particule 0,85 40 40,4 500
funcţionare pe lemn SO2 0,024 20 1,154 350
NOx 0,655 40 31,1 200
CO 0,073 - 3,11 6000
Centrala termică Particule 0,061 40 2,93 500
funcţionare pe cărbune SO2 1,07 20 50,62 350
NOx 0,337 40 15,98 200
CO 0,169 - 7,99 6000
Din datele de mai sus si din tabelele şi figurile anexate se observa clar că impactul
noxelor emise de centrala termică în orice situatie meteorologica posibila se înscrie în limitele
stabilite prin normativele în vigoare, concentratiile rezultate fiind mult mai mici decât
concentratiile maxime admise prin reglementarile în vigoare.
3.5 Alimentarea cu apă, efluenţi tehnologici şi menajeri, sistemul de canalizare al apelor

pluviale
În baza documentaţiei tehnice prezentate şi înregistrate la A.N. Apele Române – Direcţia Apelor
Argeş-Vedea Piteşti unitatea a fost notificată din punct de vedere al gospodăririi apelor prin
Notificarea Pentru Punerea în Funcţiune nr. 87/15.11.2005 (Anexa 3), unde sunt specificate
sursele de captare a apei potabile şi volumele maxime şi medii autorizate atât pentru captare cât
şi pentru evacuare. Conform notificării sunt prevăzute următoarele:
Alimentare cu apă
Apa este folosită pentru asigurarea nevoilor igienico-sanitare ale celor 49 angajaţi.
Sursa de apă este reprezentată de acviferul de mică adâncime, prin intermediul unui puţ forat cu
diametrul de 1.000 mm şi adâncimea de 8 m, echipat cu grup de pompare (Q-0,33 l/s, Hp – 30
mCA) şi un recipient hidrofor cu debitul de 20 l/min. Puţul este amplasat în interiorul secţiei de
producţie.
Distribuirea apei se face de la hidrofor, printr-o conductă de PP cu Dn - 25 mm şi Ltotală -150 m.
Debitele cerinţei de apă:

- Qmax.-2,70 mc/zi;
Nu se utilizează apă în procesul tehnologic.
Efluenţi tehnologici şi menajeri

Sursa de ape uzate este reprezentată de efluenţii proveniţi de la grupurile sanitare.
Nu există efluenţi tehnologici.
Apele uzate menajere rezultate de la grupurile sanitare sunt colectate printr-o conductă de
canalizare din PVC cu Dn - 120 mm, Ltotală – 80 m şi sunt evacuate într-un bazin vidanjabil (V –
20 mc) amplasat imediat în spatele clădirii secţiei de producţie, deasupra căruia este amenajat un
WC uscat. Vidanjarea şi transportul apelor uzate la Staţia de Epurare a municipiului Piteşti se
face de către SC AQUASERV EXCLUSIV 2004 SA Piteşti, conform contractului de vidanjare
nr. 3321/31.10.2005 (Anexa 6).
Societatea nu este dotată cu instalaţii de epurare a apelor uzate.
Debite de apă uzată evacuate:

- Qmax.-2,16 mc/zi;
Sistemul de canalizare al apelor pluviale
Apele pluviale se scurg liber la suprafaţa solului şi sunt colectate în 2 cămine ce au deversare în
gârla din imediata vecinătate.
Indicatori de calitate ai apelor impuşi la evacuare în receptori

Conform autorizaţiei de Gospodărire a Apelor nr. 15242/15.11.2005, valorile limită ale
indicatorilor de calitate pentru apele uzate descărcate în staţia de epurare orăşenească se vor
încadra în limitele stabilite de SC Apă Canal 2000 SA Piteşti, conform NTPA 002/2002 aprobat
prin HG 188/2002 modificată şi completată cu HG 352/2005.
3.6 Producerea şi eliminarea deşeurilor
Datele referitoare la deşeurile generate de SC ARMCOMP SRL au fost transmise la Agenţia de

Protecţia Mediului Piteşti până în data de 7 a fiecărei luni.
Din activitatea societăţii rezultă deşeuri tehnologice şi deşeuri menajere, după cum urmează:
Deşeuri tehnologice provenite din activitatea desfăşurată în atelierele:

- atelierul de vulcanizare- neconformităţi cauciuc.
- atelierul de finisare-ambalare-CTC - bavuri cauciuc vulcanizat şi folie polietilenă ambalare.
- atelierul mecanic - şpan feros şi neferos.
Deşeurile rezultate sunt colectate selectiv, depozitate în containere special amenajate în acest
În tabelul de mai jos sunt prezentate cantităţile aproximative de deşeuri rezultate în cursul unui
an. Deşeurile rezultate sunt colectate selectiv, depozitate în containere special amenajate în acest
În tabelul de mai jos sunt prezentate cantităţile medii de deşeuri rezultate în cursul unui an.
Denumire Deşeu şpan Deşeu şpan feros Deşeu cauciuc Deşeu materiale
deşeu neferoase plastice
(tone) (tone) (tone) (tone)
Cod deşeu 12 01 03 12 01 01 12 01 04 12 01 05
HG*856/02
Cantitate medie 0,03 1,42 1,58 0,27
anuală produsă
Iniţial deşeurile tehnologice din cauciuc au fost transportate la depozitele Holcim în vederea
incinerării conform contractului nr. 112/2004 (Anexa 7). Ulterior, valorificarea resturilor de
cauciuc rezultate în urma procesului de fabricaţie a fost făcută prin SC INVEST PROSPEED
ESM SRL prin contract nr. 27/08.08.2006 (Anexa 8).
Deşeurile de şpan feros au fost valorificate prin S.C. REMAT ARGEŞ S.A (Anexa 9).
Deşeurile menajere, cod deşeu conf. HG*856/02 - 20 03 01, 8 tone/lunar, sunt colectate într-un
container metalic şi transportate la rampa de gunoi a municipiului Piteşti de către S.C.
SALUBRIS S.A. Piteşti, în baza contractului nr. 470/09.06.2005 (Anexa 5).
Din literatura română de specialitate şi din unele studii efectuate rezultă că în ţara noastră
indicele de producere a deşeurilor urbane este de 0,4-1,02 kg/loc/zi. În calculul deşeurilor
menajere produse de personalul angajat la punctul de lucru Budeasa Mică vom considera 0,5
kg/salariat/zi. Aceasta înseamnă aproximativ 0,5 t deşeuri menajere produse lunar în zona
analizată.
Gestiunea ambalajelor
Tipurile şi cantităţile de ambalaje folosite.
Materiile prime utilizate sunt ambalate în bidoane metal, saci textili, saci hârtie care sunt
recuperate şi refolosite de către firmele care furnizează materia primă respectivă, cu excepţia
sacilor din hârtie care sunt arşi în centrala termică proprie.
Modul de gospodărire a ambalajelor şi măsuri de protecţia mediului

Toate ambalajele se reutilizează.
Gestiunea substanţelor şi preparatele periculoase utilizate/deţinute, cantităţile

utilizate/deţinute şi fişele de securitate ale acestora.
Substanţele şi preparatele periculoase în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă nr. 200 din

09/11/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice
periculoase sunt următoarele:
a) substanţe şi preparate explozive: substanţele şi preparatele solide, lichide, păstoase sau
gelatinoase, care pot să reacţioneze exoterm în absenţa oxigenului din atmosferă, producând
imediat emisii de gaze, şi care, în condiţii de probă determinate, detonează, produc o deflagraţie
rapidă sau sub efectul căldurii explodează când sunt parţial închise;
b) substanţe şi preparate oxidante: substanţele şi preparatele care în contact cu alte substanţe,
în special cu cele inflamabile, prezintă o reacţie puternic exotermă;
c) substanţe şi preparate extrem de inflamabile: substanţele şi preparatele chimice lichide cu un
punct de aprindere foarte scăzut şi cu un punct de fierbere scăzut, precum şi substanţele şi
preparatele gazoase care sunt inflamabile în contact cu aerul la temperatura şi la presiunea
mediului ambiant;
d) substanţe şi preparate foarte inflamabile:
- substanţele şi preparatele care pot să se încălzească şi apoi să se aprindă în contact cu aerul la
temperatura ambiantă, fără aport de energie; sau
- substanţele şi preparatele solide care se pot aprinde cu uşurinţă după un scurt contact cu o
sursă de aprindere şi care continuă să ardă sau să se consume şi după îndepărtarea sursei; sau
- substanţele şi preparatele lichide cu un punct de aprindere foarte scăzut; sau
- substanţele şi preparatele care în contact cu apa sau cu aerul umed emană gaze foarte
inflamabile în cantităţi periculoase;
e) substanţe şi preparate inflamabile - substanţele şi preparatele lichide cu un punct de
aprindere scăzut;
f) substanţe şi preparate foarte toxice - substanţele şi preparatele care prin inhalare, ingestie sau
penetrare cutanată în cantităţi foarte mici pot cauza moartea sau afecţiuni cronice ori acute ale
sănătăţii;
g) substanţe şi preparate toxice - substanţele şi preparatele care prin inhalare, ingestie sau
penetrare cutanată în cantităţi reduse pot cauza moartea sau afecţiuni cronice ori acute ale
sănătăţii;
h) substanţe şi preparate nocive - substanţele şi preparatele care prin inhalare, ingestie sau
penetrare cutanată pot cauza moartea sau afecţiuni cronice ori acute ale sănătăţii;
i) substanţe şi preparate corosive - substanţele şi preparatele care în contact cu ţesuturile vii
exercită o acţiune distructivă asupra acestora din urmă;
j) substanţe şi preparate iritante - substanţele şi preparatele necorosive care prin contact
imediat, prelungit sau repetat cu pielea ori cu mucoasele pot cauza o reacţie inflamatorie;
k) substanţe şi preparate sensibilizante - substanţele şi preparatele care prin inhalare sau
penetrare cutanată pot da naştere unei reacţii de hipersensibilizare, iar în cazul expunerii
prelungite produc efecte nefaste caracteristice;
l) substanţe şi preparate cancerigene - substanţele şi preparatele care prin inhalare, ingestie sau
penetrare cutanată pot determina apariţia afecţiunilor cancerigene ori pot creşte incidenţa
acestora;
m) substanţe şi preparate mutagenice - substanţele şi preparatele care prin inhalare, ingestie sau
penetrare cutanată pot cauza anomalii genetice ereditare sau pot creşte frecvenţa acestora;
n) substanţe şi preparate toxice pentru reproducere - substanţele şi preparatele care prin
inhalare, ingestie sau penetrare cutanată pot produce ori pot creşte frecvenţa efectelor nocive
nonereditare în progenitură sau pot dăuna funcţiilor ori capacităţilor reproductive masculine sau
feminine;
o) substanţe şi preparate periculoase pentru mediul înconjurător - substanţele şi preparatele
care, introduse în mediul înconjurător, ar putea prezenta sau prezintă un risc imediat ori întârziat
pentru unul sau mai multe componente ale mediului înconjurător.
În cadrul SC ARMCOMP SRL este numit prin decizie internă un responsabil cu substanţele
toxice care are următoarele atribuţii:
- îşi însuşeşte şi urmăreşte aplicarea actelor normative privind activitatea cu
substanţele toxice şi prelucrează cu salariaţii direct implicaţi prevederile acestora;
- întocmeşte registrul de evidenţă cu situaţia cantităţilor şi a mişcării substanţelor
toxice;
- vizează bonurile de consum;
- asigură depozitarea conform normelor în vigoare şi urmăreşte să se asigure
securitatea locurilor în care se desfăşoară activitatea cu substanţe toxice conform
reglementărilor legale;
- urmăreşte şi controlează ca manipularea şi utilizarea substanţelor toxice să se facă
numai în încăperile destinate acestui scop, în vederea înlăturării posibilităţii de
sustragere sau împrăştiere a substanţelor toxice;
- asigură reţinerea, neutralizarea sau depozitarea reziduurilor nerecuperabile în
condiţiile stabilite prin normele legale de protecţie a calităţii mediului
înconjurător;
- anunţă imediat directorul societăţii în cazul sustragerii sau împrăştierii de
substanţe toxice;
Substanţele toxice utilizate în procesul de producţie sunt înregistrate într-un registru de evidenţă
şi specificate în tabelul următor:
Nr. Index Denumirea Nr. EC Nr. CAS Clasificare Etichetare
chimică
613-136-00-6 202-411-2 95-33-0 R43 Xi; N
SANTOCURE CBS, N; R50-53 R: 43-50/53
N- S: (2-)24-37-60-61
ciclohexilbenzotiazol
-2-sulfenamidă
006-005-00-4 PERKACIT TMTD 205-286-2 137-26-8 Xn; R20/22-48/22 Xn; N
tiram ; Xi; R36/38 R: 20/22-36/38-43-
disulfură de R43 48/22-50/53
tetrametiltiuram N; R50-53 S: (2-)26-36/37-60-61
602-028-00-4 tetracloroetilenă 204-825-9 127-18-4 Carc. Cat. 3; R40 Xn; N
N; R51-53 R: 40-51/53
S: (2-)23-36/37-61
030-013-00-7 oxid de zinc 215-222-5 1314-13-2 N; R50-53 N
R: 50/53
S: 60-61
DOF, 2042110 117-81-7 Xn Xn
N/A R:62-63
Bis(2-ethylhexyl)
S:36/37
phtalate
N/A Chemosil 211 203-550-1/ 108-10-1/ Xn; F;
preparat (PARLOCK PM05) 215-535-7/ 1330-20-7/ R 11-20-36/37-66
200-578-6/ 64-17-5/ F; Xn
(4-metilpentan-2-
200-659-6/ 67-56-1/ Xn; R 10-20/21- R: 11-20-36/37-66
onă/ xylene/
200-001-8 50-00-0 38 S: (2-)9-16-29
etanol/zinc oxide/
methanol/
F; R11 Xn
formaldehyde
R: 10-20/21-38
N; R 50/53 S: (2-)25
T; F; F; R: 11
R 11-23/24/25- S: (2-)7-¼
39/23/24/25
N
T; R: 50/53
R 23/24/25-34- S: 60-61
40-43
F; T
R: 11-23/24/25-
39/23/24/25
T; R 23/24/25-34-40-
43
N/A Chemosil 222 215-535-7/ 1330-20-7/ R10 Xn
preparat 204-825-9/ 127-18-4/ Xn; R20/21 R: 10-20/21-38
(PARLOCK PC
202-849-4 100-41-4 Xi; R38 S: (2-)25
6012)
(xylene/ Carc. Cat. 3; R40 Xn; N
tetrachloroethylene/ N; R51-53 R: 40-51/53
ethylbenzene) S: (2-)23-36/37-61
F; R11
Xn; R20 F; Xn
R: 11-20
S: (2-)16-24/25-29
N/A DAEZO Activated (215-22-5/ N; N;
preparat Transparent 231-900-3/ (1314-13-2/ R: 50/53 R: 50/53
243-814-3/ 7778-18-9/ S:36/37
Zinc Oxide
222-477-6) 20427-58-1/
(zinc oxide/ 3486-35-9)
calcium sulphate/
zinc hydroxide/
zinc carbonate)
N/A NITRIFLEX NITRILE 203-450-8/ 000106.99-0/ F+; R12 F+; T
preparat RUBBERS 203-466-5 000107-13-1/ Carc. Cat. 1; R45 R: 45-46-12
9002-86-2 Muta. Cat. 2; R46 S: 53-45
(butadiene/
acrylonitrile/ F; R11 F; T; N
polyvinil chloride Carc. Cat. 2; R45 R: 45-11-23/24/25-
T; R23/24/25 37/38-41-43-51/53
Xi; R37/38-41 S: 9-16-53-45-61
R43
N; R51-53
Unitatea economică nu intră sub incidenţa prevederilor Hotărârii Guvernului nr.

95/2003 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore.
Conform art.3. - prevederile acesteia se aplică activităţilor în care sunt prezente substanţe
periculoase în cantităţi egale sau mai mari decât cele prevăzute în anexa nr. 2, având în vedere şi
prevederile legale referitoare la mediul de muncă şi, în special, cele referitoare la aplicarea
măsurilor ce vizează securitatea şi sănătatea lucrătorilor la locul de muncă.
Titularul activităţii utilizează substanţele şi preparatele periculoase menţionate în bilanţul
de mediu în cantităţile specificate în tabelul nr. 2:
Tabelul nr. 2 Cantităţile de substanţele şi preparatele periculoase utilizate
Nr. Denumirea Data Cantitatea Stoc

Crt. chimică aprovizionării kg 31.10.2006
kg
1. 06.02.2006 40
SANTOCURE CBS, 16.05.2006 250 60
N- 25.07.2006 60
ciclohexilbenzotiazol 12.10.2006 40
-2-sulfenamidă
2. PERKACIT TMTD 08.01.2006 25
tiram ; 04.05.2006 25 21
disulfură de
tetrametiltiuram 12.10.2006 25
3. tetracloroetilenă 21.06.2006 340 416
17.10.2006 340
4. oxid de zinc/ 20.01.2006 80
DAEZO Activated 02.03.2006 60
Transparent 19.04.2006 40
26.04.2006 100
Zinc Oxide 180.5
(zinc oxide/ 03.05.2006 12.5
calcium sulphate/ 03.07.2006 100
zinc hydroxide/
27.07.2006 60
zinc carbonate)
5. DOF, 24.03.2006 200
21.06.2006 215 95.21
Bis(2-ethylhexyl)
31.08.2006 200
phtalate
17.10.2006 200
6. Chemosil 211 02.03.2006 27
(PARLOCK PM05)
(4-metilpentan-2- 18.5
onă/ xylene/ 27.07.2006 27
etanol/zinc oxide/
methanol/
formaldehyde
7. Chemosil 222 02.03.2006 27
(PARLOCK PC
19.5
6012)
27.07.2006 27
(xylene/
tetrachloroethylene/
ethylbenzene)
8. NITRIFLEX NITRILE 09.02.2006 105
RUBBERS 16.02.2006 270 110
(butadiene/ 31.03.2006 210
acrylonitrile/ 29.06.2006 90
polyvinil chloride 28.08.2006 300
În tabelul nr. 3 sunt specificate cantităţile de substanţe periculoase conform celor prevăzute în
anexa nr. 2, tabelul 1 şi 3.
Tabelul nr. 3 Cantităţile de substanţe periculoase conform anexa nr. 2, tabelul 1 şi 3.
Substanta Clasificare Fraze de risc Cantitate Cantitate relevantă

chimica existentă în (tone)
unitate, stoc, Coloana 2 Coloana 3
sau maxim din Părţile din Părţile
aprovizionată I sau II I sau II
(tone)
Substanţă R: 43-50/53 0.25 200 500
SANTOCURE CBS, nenominalizată,
N- periculoasă pentru
ciclohexilbenzotiazol- mediu (N)
2-sulfenamidă
PERKACIT TMTD Substanţă R: 20/22-36/38- 0.025 200 500
tiram ; nenominalizată, 43-48/22-50/53
disulfură de periculoasă (Xn),
tetrametiltiuram periculoasă pentru
mediu (N)
tetracloroetilenă Substanţă R: 40-51/53 0.416 200 500
nenominalizată,
periculoasă (Xn),
periculoasă pentru
mediu (N)
DOF, Substanţă R:62-63 0.215 50 200
nenominalizată,
Bis(2-ethylhexyl)
periculoasă (Xn),
phtalate
Chemosil 211 Substanţă R 11-20/21-23-24- 0.027 50 200
nenominalizată, 25-34-36/37-38-
(PARLOCK PM05)
periculoasă (Xn), 40-43-50/53-66
(4-metilpentan-2- foarte inflamabilă
onă/ xylene/ (F), toxică (T),
etanol/zinc oxide/ periculoasă pentru
methanol/ mediu (N)
formaldehyde
Chemosil 222 Substanţă R10-11-20/21-38- 0.027 200 500
nenominalizată, 40-51/53
(PARLOCK PC
periculoasă (Xn),
6012)
foarte inflamabilă
(xylene/ (F), periculoasă
tetrachloroethylene/ pentru mediu (N)
ethylbenzene)
oxid de zinc / Substanţă N; 0.1 200 500
nenominalizată, R: 50/53
DAEZO Activated
periculoasă pentru
Transparent
mediu (N)
Zinc Oxide
(zinc oxide/
calcium sulphate/
zinc hydroxide/
zinc carbonate)
NITRIFLEX NITRILE Substanţă R11-12-45-46- 0.3 50 200
RUBBERS nenominalizată, 23/24/25-37/38-
periculoasă (Xn), 41-43-51/53
(butadiene/
extrem de
acrylonitrile/ inflamabilă (F),
polyvinil chloride cancerigenă,
toxică (T),
periculoasă pentru
mediu (N)
3.7 Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică este furnizată de SC EDFEE ELECTRICA SA SDFEE
Oltenia, EDFEE Piteşti, prin contractul nr. 134/03.07.2003 (Anexa 4).
3.8 Protecţia şi igiena muncii

În cadrul SC ARMCOMP SRL există un responsabil cu Protecţia Muncii numit prin decizie
internă, care efectuează instructajul cu protecţia muncii conform tematicii de instruire pentru
diversele categorii de personal în conformitate cu Normele Generale de PM atât la angajare cât şi
periodic, la intervale de timp specificate în legislaţia în vigoare.
Rezultatele instruirilor sunt înscrise în fişele individuale de protecţia muncii.
Protecţia individuală este o măsură de protecţie a muncii prin care se previne sau se diminuează
acţiunea factorilor de risc asupra unei singure persoane şi reprezintă o modalitate de prevenire a
accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale.
Protecţia individuală se realizează cu ajutorul mijloacelor individuale de protecţie.
Personalul de execuţie este dotat cu echipament de protecţia muncii corespunzător activităţii
prestate.
Prin decizia internă nr.512 bis/ 16.02.2006 s-a constituit un comitet de sanătate şi securitatea
muncii.
3.9 Prevenirea şi stingerea incendiilor
Unitatea nu are serviciu propriu de pompieri civili, dar se află în zona de intervenţie a subunităţii
de pompieri aflată la o distanţă de 5 km care se deplasează la solicitare pe traseul Budeasa –
Piteşti. Anunţarea incendiilor se face telefonic de la nr. 0248/ 236359.
SC ARMCOMP SRL are în dotare 8 stingătoare cu CO 2, iar măsurile de pază împotriva

incendiilor sunt în acord cu Concepţia de organizare şi funcţionare a intervenţiei în caz de
incendiu, după cum urmează:
La organizarea şi desfăşurarea intervenţiei în caz de incendiu la S.C.ARMCOMP S.R.L., se

aplică 2 variante:
1)- Intervenţia cu forţele proprii de la locul de muncă.
2)- Continuarea acţiunii de stingere cu forţele proprii şi solicitarea pentru intervenţie si sprijin a
forţelor din cadrul unităţii specializate de pompieri aparţinând Companiei de Pompieri Militari
Piteşti.
În prima variantă - intervenţia cu forţele proprii de la locul de muncă, se lucrează cu un număr

de 3 persoane/ schimb, într-un schimb, 5 zile/ săptămână.
În aceste condiţii se consideră 2 situaţii:
a) începutul de incendiu se produce în timpul programului de lucru şi de regulă se poate observa
la timp de unul din angajaţi.
b) începutul de incendiu se produce în afara orelor de program .
a ) În condiţiile izbucnirii incendiului în timpul programului de lucru:
Prima persoană care observă incendiul:

- va anunţa verbal acest lucru la locul de muncă strigând „ FOC” ;
- va anunţa şeful locului de muncă ;
- va da alarma de incendiu la întregul personal din unitate ;
- va acţiona în continuare conform planului sau va executa sarcinile pe care eventual le va
primi funcţie de împrejurări.
Conducerea unităţii, şeful locului de muncă sau chiar persoana care a observat incendiul, va
anunţa unitatea specializată de pompieri din zonă la telefon „981”procedându-se astfel:
Seful locului de muncă (sectorului de activitate) va conduce operaţiile de stingere coordonând să
se intervină şi acţioneze conform planificării şi numărului de persoane disponibil în momentul
respectiv:
- persoanele stabilite şi instruite în prealabil, vor interveni cu mijloacele de stingere din dotare
( stingătoare, hidranţi, etc ).
- persoanele stabilite vor evacua eventualele materiale, bunuri etc, surprinse de incendiu în
interior şi / sau vor proteja şi îndepărta celelalte materiale combustibile din zona incendiată.
Se vor îndepărta prioritar, cât mai urgent posibil eventualii recipienţi cu gaze sub presiune
( butelii cu G P L, cu oxigen, cu CO2, alte gaze )
- în funcţie de natura şi amploarea incendiului se va decide deconectarea parţială sau totală a
instalaţiei electrice. Operaţia se va efectua de persoane calificate şi echipate corespunzător.
ATENŢIE!: deconectarea totală a instalaţiei electrice implică şi oprirea iluminatului şi
eventual a unor consumatori vitali care pot influenţa desfăşurarea în continuare a operaţiilor
de stingere.
Dacă din cauza incendiului sau pe timpul desfăşurării operaţiilor de stingere apare riscul de
accidentare a unor persoane , se va anunţa şi solicita Serviciul public de urgenţă (Salvare) la
numărul de telefon „ 961”, procedându-se astfel:
-se dau relaţii despre natura afecţiunilor şi gravitatea accidentului (părţi afectate ale corpului ,
intoxicaţii cu fum , arsuri, etc ),
-până la sosirea serviciului specializat, se asigură primul ajutor în caz de accident la locul de
muncă cu mijloacele disponibile şi de către personalul instruit în prealabil.
-dacă apare situaţia unui accident mortal sau accident colectiv de muncă se anunţă şi
Inspectoratul de Stat pentru Protecţia Muncii.
b)În condiţiile izbucnirii incendiului în afara orelor de program de lucru:
Personalul de pază va anunţa Unitatea de pompieri la numărul „ 981” şi pe conducătorul
unităţii la numărul
-pentru anunţarea pompierilor se procedează astfel:
În a doua variantă - continuarea acţiunii de stingere cu forţele proprii şi forţele din cadrul
unităţii specializate de pompieri, se va colabora cu pompierii dând toate informaţiile solicitate,
permiţând accesul la sursele de apă, etc.
După stingerea incendiului se trece la identificarea cauzelor, surselor de aprindere şi evaluarea
pagubelor create, la eliberarea locului incendiului îndepărtând resturile, refacerea instalaţiilor
deteriorate etc.
Resturile incendiului se vor îndepărta verificându-se să fie complet stinse şi răcite înainte de
depozitare.
Surse de alimentare cu apă în caz de incendiu, exterioare unităţii - Gârla Budeasa Mică din
spatele unităţii.
3.10 Zgomotul şi vibraţiile
Sursele de zgomot şi de vibraţii.

- utilajele producătoare de zgomot din dotare: calandru – atelier pregătire amestec, maşină
extrudare – atelier extrudare, eboşare, freză, strung – atelier mecanic (funcţionare intermitentă);
Societatea nu are în dotare surse de vibraţii;

Nivelul de zgomot se încadrează în limitele impuse de STAS 10009/1998.
3.11 Securitatea zonei
Securitatea societăţii este asigurată prin:

- împrejmuire cu gard
- iluminarea pe timpul nopţii a punctelor de lucru
- asigurarea pazei zi-noapte
3.12 Administraţie
SC ARMCOMP SRL este condusă de un director general şi trei directori coordonatori - un

director Tehnic Resurse, un director Producţie şi un director Calitate Comercialare 4 directori.
Structura organizatorică şi administrativă este prezentată în diagrama alăturată.
În privinţa protecţiei mediului, SC ARMCOMP SRL a încheiat un contract de prestări servicii cu

SC MEDA RESEARCH SRL pentru atribuirea responsabilităţilor în acest domeniu şi
transmiterea datelor legate de mediu la Agenţia de Protecţie a Mediului Piteşti.
4 Calitatea solului
4.1 Efecte potenţiale ale activităţii de pe amplasamentul analizat
Surse potenţiale de poluare a solului sunt:

- deşeurile tehnologice
- deşeurile menajere
- apa uzată menajeră
Deşeurile tehnologice sunt colectate selectiv şi valorificate prin intermediul firmelor specializate.
Deşeurile menajere sunt preluate de către S.C. SALUBRIS S.A. Piteşti, în baza contractului nr.
470/09.06.2005, anexat.
Apele uzate menajere sunt colectate într-un bazin vidanjabil (V – 20 mc) amplasat imediat în
spatele clădirii secţiei de producţie, deasupra căruia este amenajat un WC uscat. Vidanjarea şi
transportul apelor uzate la Staţia de Epurare a municipiului Piteşti se face de către SC
AQUASERV EXCLUSIV 2004 SA Piteşti, conform contractului de vidanjare nr.
3321/31.10.2005, anexat.
Nu se produc efluenţi tehnologici.
Prin funcţionarea societăţii nu se produce poluarea solului şi subsolului.
4.2 Efecte potenţiale ale activităţilor învecinate
SC ARMCOMP SRL se învecinează la Est şi Nord SC DOW Automotive SA – producător în

secţiunea Autocosmetice, Ornamente, Accesorii în domeniul Vehicule.
Până în prezent SC DOW Automotive SA nu a sesizat efecte negative ale unităţii învecinate,
respectiv SC ARMCOMP SRL, aceasta din urmă neavând activităţi cu efect potenţial asupra
mediului şi asupra activităţilor învecinate.
5 Concluzii şi recomandări
5.1 Rezumatul aspectelor de neconformare şi cuantificarea acestora, după caz, în propuneri
pentru obiectivede mediu minim acceptate sau programe de conformare
Nu este cazul
5.2 Rezumatul obligaţiilor necuantificabile şi/sau al obligaţiilor condiţionate de un

eveniment viitor şi incert; în cazul privatizării, se include şi lista obligaţiilor de mediu
de tip B identificate
Nu este cazul
5.3 Recomandări pentru studii următoare privind responsabilităţile necuantificabile şi

condiţionate de un eveniment viitor şi incert (dacă este necesar).
Nu este cazul

Tema 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tema 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BILANŢ DE MEDIU NIVEL I

1. Scopul şi domeniul bilanţului de mediu nivel I

Utilizarea terenului în zona amplasamentului obiectivului şi în vecinătatea acestuia

Posibilitatea poluării solului

Măsuri de pază împotriva incendiilor

Protecţia muncii şi igiena locului de muncă

Evacuarea apelor uzate

Proximitatea cablurilor de tensiune

Bilanţul de mediu nivel I reprezintă procedura de a obţine informaţii asupra cauzelor şi

Lucrarea este elaborată în conformitate cu preverile Ordinului nr. 184/21.09.1997 al MAPM,

2.1 Utilizarea terenului în zona amplasamentului obiectivului şi în vecinătatea acestuia

2.1.1 Descrierea generală a amplasamentului analizat

2.1.3 Arii de interes pentru conservarea naturii

2.1.4 Zone rezidenţiale

2.1.5 Descrierea structurii geologice

Dispunerea generală a formaţiunilor sedimentare este monoclinală. Etajele Terţiarului marchează

2.1.6 Potenţialul seismic al zonei

Conform hărţii seismo-genetice a României, alcătuită pe baza structurii geologice şi tectonice a

2.1.8 Resurse de apă

Hidrostructura, reprezentată de Stratele de Cândeşti, care se suprapune din punct de vedere

2.1.9 Clima şi calitatea aerului

Teritoriul judeţului Argeş se încadrează în perimetrul sectorului de climă continentală,

Relieful influenţează circulaţia maselor de aer, determinând etajarea şi diferenţierea nuanţelor

În ceea ce priveşte regimul de temperatură, în zona analizată, se remarcă urmatoarele:

Durata stratului de zăpadă în zonă atinge o medie de 40-50 zile/an.

2.2 Istoricul zonei

Până în anul 1997, Lacul Rezii a aparţinut CAP-ului „Scânteia”, ulterior

2.3.1 Activitatea desfăşurată în zona analizată

SC ARMCOMP SRL este o societate comercială care ca obiect de activitate producerea de

Producţia se desfăşoară în ateliere specializate şi anume:

-atelierul extrudare-eboşare cauciuc şi chemosilare armături are o suprafaţă de 50m 2 şi este

Activitatea de producţie constă în fabricarea de garnituri de cauciuc cu armătură sau fără

Descrierea principalelor faze ale activităţii:

Distribuirea apei se face de la hidrofor, printr-o conductă de PP cu Dn - 25 mm şi Ltotală -150 m.

Nu se utilizează apă în procesul tehnologic.

Alimentarea cu energie electrică este furnizată de SC EDFEE ELECTRICA SA SDFEE

2.3.2 Surse potenţiale de poluare a solului sunt:

Nu se produc efluenţi tehnologici.

2.4 Depozitarea deşeurilor

Datele referitoare la deşeurile generate de SC ARMCOMP SRL au fost transmise la Agenţia de

Deşeuri tehnologice provenite din activitatea desfăşurată în atelierele:

2.5 Condensatori/transformatori electrici

2.6 Securitatea zonei

2.7 Măsuri de pază împotriva incendiilor

SC ARMCOMP SRL are în dotare 8 stingătoare cu CO 2, iar măsurile de pază împotriva

La organizarea şi desfăşurarea intervenţiei în caz de incendiu la S.C.ARMCOMP S.R.L., se

În prima variantă - intervenţia cu forţele proprii de la locul de muncă, se lucrează cu un număr

a ) În condiţiile izbucnirii incendiului în timpul programului de lucru:

2.8 Protecţia muncii şi igiena locului de muncă

2.9 Evacuarea apelor uzate

Societatea nu este dotată cu instalaţii de epurare a apelor uzate.

Sistemul de canalizare al apelor pluviale

Indicatori de calitate ai apelor impuşi la evacuare în receptori

2.10 Emisii atmosferice

Societatea nu dispune de sisteme de reţinere a poluanţilor în atmosferă.

2.11 Impactul zgomotului

Societatea nu are în dotare surse de vibraţii;

În general activităţile desfăşurate în cadrul SC ARMCOMP SRL nu sunt generatoare de zgomot

2.12 Proximitatea cablurilor de tensiune

2. Identificarea amplasamentului şi localizarea

3. Istoricul amplasamentului şi dezvoltări viitoare

4. Activităţi desfăşurate în cadrul obiectivului

Lucrarea este elaborată în conformitate cu preverile Ordinului nr. 184/21.09.1997 al MAPM,