Cartile de joc si ghicitul viitorului

Cartile de joc, vechi de mii de ani

Istoria cartilor de joc incepe undeva in Tibet, India sau China, regiune cunoscuta ca patria
de origine si a altor jocuri clasice, cum ar fi sahul, dominoul sau GO-ul. Parintele cartilor
de joc nu se cunoaste, desi unele legende chinezesti ii atribuie acest merit unui personaj
celebru, pe nume u, un vasal al imparatului !ieh !"ei #$%$%-$&'& i.Chr.(, acelasi care
ar fi inventat si GO-ul. )ai plauzibila pare ideea ca ele au avut un autor colectiv si s-au
perfectionat in timp, in functie si de scopul urmarit - mistic sau decorativ.
Odata cu evolutia cartilor de joc, s-a inmultit si numarul jocurilor, iar regulile acestora s-
au perfectionat continuu. in *uropa, cartile de joc au patruns la sfirsitul secolului al +III-
lea si inceputul secolului al +I,-lea, fiind semnalate in tarile mediteraneene, aduse, se
pare, de arabi sau de marinarii italieni. Prima atestare documentara a cartilor de joc in
*uropa apare la cronicarul italian -icolas de Covelluzo, care le semnaleaza in orasul sau
natal, ,iterbe, in anul $.&/. *l ne spune ca se juca 0naibis1, un joc de origine indiana
intitulat 0naib1, care avea drept scop educarea copiilor, cartile avind reprezentate pe linga
realitati ale vietii de zi cu zi, cum erau Papa, imparatul sau cersetorul si cele noua muze,
cele sase virtuti si cele sapte planete, cunoscute in acea perioada.
In 2ranta, una din primele insemnari certe despre cartile de joc dateaza din anul $./3,
cind regele Carol al ,I-lea a cumparat trei seturi de carti aurite si frumos colorate de
artistul miniaturist francez 4ac5uemin Gringonneur #Grigonier(, care le-a confectionat din
piele de oaie. 6espre regele Carol al ,I-lea #$.%7-$833(, denumit si 09egele -ebun1, se
spune ca era un patimas jucator de carti, organizind partide aprinse si interminabile cu
favorita sa, Odette de Campdivers. Conform istoriei, si alti regi ai 2rantei au fost mari
jucatori de carti, mai ales dupa ce Caterina de )edici #$:$/-$:%/(, sotia lui ;enric al II-
lea, si cardinalul )azarin #$'73-$''$(, au adus din Italia gustul pentru jocul de carti.
6espre regele <udovic al +I,-lea #$'8.-$&$:(, supranumit si 09egele =oare1, se spune
ca obisnuia sa organizeze la Curte partide de carti pe bani, ruinindu-i pe nobili, cu a caror
avere el si-a consolidat tot mai mult puterea. Trebuie mentionat faptul ca primele carti de
joc erau e>ecutate manual si reprezentau mici opere de arta, din care cauza se vindeau la
preturi foarte mari, fiind accesibile numai clasei avute.
Cartile de joc, interzise
6e la aparitia sa in *uropa, jocul de carti a avut nu numai sustinatori, ci si adversari
inversunati. *piscopul de urtzbourg a interzis, in $.3/, calugarilor din dioceza sa sa
foloseasca, in timpul liber, cartile de joc, ca si =f. ?ernardin, care le-a ars, iar alti clerici
chiar le-au anatemizat, pentru ca e>ista opinia ca cei care practica jocurile de carti au
legaturi cu diavolul, fiind vrajitori. ?oguet afirma ca diavolul se amesteca in jocul de
carti fara sa-l vedem, si citeaza un conte italian 0care iti pune in mina un zece de pica si
tu vezi ca e rege de cupa, ceea ce confirma ideea ca e>ista un pact intre el si diavol1.
@lfons al +I-lea, regele Castiliei, a dat un edict in $..3, prin care interzicea cavalerilor sa
atinga cartile de joc. Intr-o ordonanta din $./% a sefului politiei Parisului se arata ca multi
meseriasi si cetateni isi paraseau locul de munca si familiile, in timpul zilelor lucratoare,
pentru a merge sa joace carti, iar dupa ce isi pierdeau banii si toata agoniseala se apucau
de furat si de tilharit, si de aceea el cerea in $./% 0sa se interzica persoanelor de o
asemenea conditie sa joace in zilele lucratoare, altfel fiind pedepsiti cu inchisoare sau
amenda, din care un sfert va reveni denuntatorului1. =i in Italia jocul de carti a fost
interzis la inceput, fiind permis numai in zilele nelucratoare si numai in anumite locuri,
iar pe 3. mai $.&', autoritatile din 2lorenta, printr-un decret, interziceau total jocul de
carti. =e pare ca in Germania au aparut pentru prima data cartile de joc numerotate, si se
numeau 0<andsAnecht1 in 2ranta ele purtau numele de 0Pi5uet1, iar in =pania, unde
cartile de joc parodiau turnirurile feudale, li se spuneau 0;ombre1.
Semnele cartilor de joc
6e la inceput, cartile de joc au avut patru culori si patru semneB inima, frunza, ghinda si
clopotel. @ceste semne au fost schimbate de francezi, care au introdus trefla, cupa, caro si
pica, folosite si azi, iar la figuri, spaniolii au adaugat, pe linga regi si valeti, cavalerii.
Pina in secolul al +,II-lea, numele figurilor se deosebeau de la tara la tara si chiar de la o
epoca la alta. Timp de un secol, au fost acceptate urmatoarele nume pentru cei 8 regiB
6avid, Cezar, @le>andru )acedon si Carol cel )areC pentru valetiB ;ector, <ahire,
dDOgier si <ancelot, ultimii doi fiind camarazi ai regelui @rthur, cavaleri ai )esei
9otundeC iar pentru regineB Pallas, @rgine, 9achel si 4udith. Pe cartile de joc au mai
aparut, de-a lungul timpului, )inerva, ;annibal, =olon, Platon, Cato, dar si ,ictor ;ugo,
Papa Pius al +-lea, tarina @le>andra si cancelarul german ?ismarcA. O adevarata istorie
si literatura ilustrate, tinind cont ca a e>istat un set de carti de joc cu chipurile
personajelor din romanul 0Cei trei muschetari1 de @l. 6umas-tatal, in care @ramis si
@nna de @ustria erau cupa, @thos si <adE de inter - trefla, dD@rtagnan si Constance
?onacieu> - pica, iar Portos si ducesa de Chevreuse - caro.
In timpul 9evolutiei 2ranceze din $&%/, numele, ca si figurile de pe cartile de joc, au fost
schimbate in spiritul ideilor epociiB 0geniul razboiului1, 0geniul pacii1, 0geniul
comertului1, 0geniul casatoriei1. -apoleon ?onaparte a incercat - fara a reusi - sa
schimbe figurile si numele cartilor de joc. *l l-a insarcinat pe pictorul Curtii, 4ac5ues
<ouis 6avid, sa picteze alte carti de joc, noile picturi proslavind, bineinteles, conducerea
napoleoniana.
6upa introducerea, intre anii $837 si $8.7, a gravurii in lemn, cartile de joc s-au ieftinit,
asa incit, in scurt timp, a luat nastere o adevarata industrie a fabricarii lor, al carei
monopol l-a detinut, mult timp, orasul Flm, din Germania.
Ghicitul in cartile de joc
<a inceput, cartile de joc s-au folost indeosebi in demonstratii de prestidigitatie si abia
mai tirziu au inceput sa fie utilizate si in arta divinitatii, cind in ele s-au vazut fel de fel de
lucruri, de la istorie si cultul astrelor pina la vrajitorie. Fnii invatati din *vul )ediu au
vazut in cartile de joc intreaga alchimie, iar cabalistii au pretins ca recunosc in ele
spiritele celor patru elementeB caroul - reprezinta salamandreleC cupa - silfiiC trefla -
ondineleC pica - gnomii. Cartomancia #cartomantia( sau ghicitul in carti este se pare mult
mai veche decit cartile de joc, arta ghicitului avindu-si originea intr-un joc cu bete
practicat de un celebru grec, @lpha, e>ilat in =pania, procedeu de la care s-a trecut la
tablite pictate si de aici la cartile de joc cu imagini. 2olosirea cartilor de joc pentru ghicit
a inceput abia spre mijlocul secolului al +,I-lea.
Cea mai veche marturie documentara despre ghicitul in carti dateaza din $:.8 si apartine
scriitorului si umanistului 2ranGois 9abelais, care vorbeste despre un procedeu de ghicit
in carti pe care il numea 0tareau1. @ceasta denumire provine de la italianul 0tarocchi1 -
Italia, dupa unii cercetatori, fiind patria ghicitului in carti. intr-un dictionar italian-francez
de la jumatatea secolului al +,II-lea cuvintul 0tareau1 apare scris 0tarot1 si este
intrebuintat in mod frecvent la plural. Termenul italian 0tarocchi1 ar putea veni de la
cuvintul 0taroccare1, semnificind a striga, a dracui, sau din prelucrarea unui termen antic
provenit din Orient, de la indieni, chinezi sau egipteni, popoare la care e>istau in
antichitate procedee de ghicire a viitorului prin folosirea unor placute din piatra sau din
foi de pluta, acoperite cu desene cu figuri si semne, grupate cite patru, procedee care nu
le erau straine nici arabilor si nici triburilor germanice.
Inventatorul ghicitului in cartile de joc
Inventatorul cartomantiei a fost 4ean 2ranGois @lliette, alias *tteilla #$&.%-$&%$(, dupa
cum aflam din cartea lui @le>andrian 0Istoria filosofiei oculte0. *tteilla a publicat in $&&7
lucrarea 0*tteilla, sau mijlocul de a te recrea cu un joc de carti0, din care rezulta ca la
acea vreme erau multi ghicitori in carti, dar nu e>ista inca un teoretician care sa
sistematizeze procedeele acestei arte oculte. Prin lucrarea publicata, *tteilla se considera
fondatorul bazelor teoretice ale acestei arte divinatorii. *tteilla si-a insusit teoria lansata
de pastorul protestator Court de GHbelin, care sustinea ca tarotul ar contine fragmente din
0Cartea lui Thor1, a egiptenilor, folosita de preotii din valea -ilului in divinatie.
O alta carte destinata ghicitului in carti este cea publicata de @lbert dD@lbE la Paris, in
$%73, intitulata 0Ghicitul perfect sau noul mod de a da in carti, cu ajutorul caruia fiecare
isi poate face horoscopulI0. Cartea, care are /$ de pagini si este dedicata se>ului frumos,
trebuia sa apara din $&%%, dar a fost oprita de cenzura. @utorul foloseste 37 de carti de joc
dispuse cite cinci, una in mijloc, si cite una de fiecare parte, sub forma unei cruci. Cartea
de sus inseamna ce se va intimpla in viitorul apropiat, cea din dreapta viitorul mai
indepartat, cartea de jos trecutul, iar cea din stinga piedicile care stau in cale. in functie de
aceste pozitii si tinind cont ca fiecare carte, figura si culoare are o anumita semnificatie,
se ghiceste viitorul sau se intocmeste horoscopul.
Iata citeva e>empleB regele de pica semnifica un om al legii cu care veti avea unele
probleme, daca e rasturnat inseamna ca veti pierde un proces, dama de pica reprezinta o
vaduva ce incearca sa va produca o neplacere, regele de trefla este un om corect, care va
va ajuta intr-o problema etc. Plecind de la aceste legaturi intimplatoare, e clar ca nu
trebuie sa puneti prea mare pret pe ce va spune ghicitoareaI
Tarotul
Tarotii din *vul )ediu erau niste cartonase de forma dreptunghiulara, asemanatoare cu
cartile de joc, avind imprimate figuri colorate. 6upa parerea unora, ghicitul in cartile de
tarot a fost raspindit de tiganii nomazi, desi altii atribuiau aceasta practica magicienilor -
calatori de origine italiana, care cutreierau *uropa in lung si in lat. Ghicitul se facea prin
0citirea cartilor1, adica prin interpretarea pozitiilor acestora, a culorilor si a desenelor
alegorice, carora li se dadeau anumite semnificatii.
Cel mai vechi sistem de ghicit in cartile de tarot este cunoscut sub numele de 0Oracolul
femeilor1 sau 0)arele joc1 si se practica folosind &% de cartonase imprimate in mai multe
culori prin procedeul de cromolitografiere. Cartile de tarot se impart in doua, un numar de
:' apartin 0@rcanelor minore1 si 33 fac parte din 0@rcanele majore1. 0@rcanele minore1
cuprind patru seriiB ?astoane, Cupe si 6inari a cite $8 carti fiecareB 9iga, 6ama, Cavaler,
,alet si $7 carti de la as la decar. <a cartile obisnuite de joc, Cavalerul a disparut,
?astoanele s-au transformat in carouri, Cupele in inimi, =padele in pici, iar 6inarii in
trefle. 6espre aceste patru serii se spune ca simbolizeaza cele patru componente
fundamentale ale vietiiB focul, apa, aerul si pamintul. orice cartonas, numit tarot, este
interpretat in functie de locul si pozitia pe care o are fata de celelalte carti #taroti(.
6esenele de pe cartile de tarot urmeaza o anumita ordine inspirata din diferite parti,
capitole si paragrafe din ?iblie, ilustrind 02acerea1, 0;aosul1, 0<umina1, 0Planetele1,
0Cerul1, 0Omul si animalele1. @lte scene de pe cartile de tarot reprezinta 09aiul1, 0*va
muscind din frunctul oprit1, 04udecata de apoi1, 0=osirea )esiei1, pe 6umnezeu, pe
6iavol etc., toate aceste scene, fiind de inspiratie biblica, stau alaturi de semne heraldice
si de imagini grafice care amintesc aspecte ale sistemului social feudal. Tarotul ramine un
joc ezoteric, care ne farmeca si astazi, incitind imaginatia noastra sa creeze timpuri si
tarimuri fabuloase, pe care le populam cu personajele de pe aceste carti de joc.