DEZVOLTAREA COMPETENELOR MANAGERI ALE I

ANTREPRENORI ALE N VEDEREA CRETERI I

COMPETI TI VI TI I I VALORI FI CRI I
OPORTUNI TI LOR DE AFACERI
Proiect cofnanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni!
POSI BI LI TATI DE I NFI I NTARE A UNEI AFACERI I N ROMANI A
1










POSIBILITATI DE INFIINTARE A UNEI AFACERI IN ROMANIA










2



Cuprins:
1. Intreprinzatorul. Definire, profil, trasaturi, rol si responsabilitati ...................... pag. 3
2. Rolul si importanta IMM-urilor .................................................................... pag. 8
3. Perspectivele IMM-urilor ............................................................................ pag. 13
4. Procesul de reforma si dezvoltare a imm-urilor ............................................ pag. 15
5. Organizarea si functionarea IMM-urilor ....................................................... pag. 16
6. Elemente distinctive ale IMM ................................................................ pag. 20
7. Formalitatile necesare infiintarii unei afaceri ................................................. pag. 23
8. Forme de organizare juridica a afacerii ..... pag. 27
9. Cadrul juridic de care am nevoie ................................................................pag. 28
10. Efectele juridice din procedura de inregistrare
a unei societati comerciale .........................................................................pag. 41
11. Efectele incalcarii cerintelor legale de constituire a societatii pag. 42
12. Cadrul legal.................................................................................................pag. 46
13. Facilitate acordate studentilor ................................................................... ...pag. 50
14. Anexe .... pag. 52











3


1. INTREPRINZATORUL.
DEFINIRE, PROFIL, TRASATURI, ROL SI RESPONSABILITATI.


1. Elemente introductive in Start-Up

A deveni intreprinzator este o excelenta ocazie pentru persoanele dornice sa creeze, sa inoveze, care sunt
pregatite sa desfasoare o munca de exceptie si care ar dori sa-si ia soarta in propriile maini.

Cu toate acestea, drumul catre o activitate independenta nu este o calatorie de placere. Ea va fi presarata cu
probleme care trebuie rezolvate. Din nefericire, succesul in afaceri nu este garantat. Omul de afaceri ar trebui
sa fie constient de oportunitatile care i se ofera, dar si de riscuri.

Foarte important!
Constituirea unei societati comerciale se realizeaza prin parcurgerea unor etape obligatorii. Inregistrarea
(inmatricularea) societatii comerciale in registrul comertului are rol constitutiv. De la data inregistrarii in
registrul comertului societatea va dobandi persoanlitate juridica, fapt care da dreptul la inceperea, de catre
comerciant, a activitatii economice pentru care a fost autorizat.

In acelasi timp, este foarte important sa cunosteti faptul ca, la momentul depunerii documentatiei necesare
inmatricularii societatii comerciale in registrul comertului, solutionarea cererii de inregistrare a comerciantului
revine in competenta persoanei desemnate registrator (angajat al registrului comertului) care poate dispune
administrarea si a altor acte doveditoare decat cele enumerate in continutul prezentului suport de curs.




4

2. A fi sau a nu fi intreprinzator
- factori de succes la infiintarea unei firme
Motivare:
Vrei sa infiintezi propria ta firma!
Ideea ta de afaceri este nemaipomenita!
Produsul la care te gandesti - o capodopera tehnica, economica!
Serviciul oferit de tine este original, oferta ta in ansamblu extraordinara!
Iar tu vrei sa fii propriul tau sef.
Vrei sa-ti transpui ideea in practica cu profesionalism. Si stii ca doar o idee buna nu este suficienta
pentru a avea succes pe piata.
Ai descoperit cereri ale pietei care nu sunt acoperite de o oferta multumitoare.
Prin activitatea ta profesionala de pana acuma si experienta ta ai identificat anumite nise de piata pe
care le poti acoperi prin oferta ta.

Dilemma:
Esti in fata unei decizii
O decizie . . .
si
. . . mai multe intrebari

Esti pe punctul de a face un pas decisiv:
VREI sa-ti iei soarta in propriile tale maini!
VREI sa devii intreprinzatorul care isi asigura existenta proprie!
VREI sa depasesti toate dificultatile din calea ta!
VREI sa devii intreprinzatorul care poate sa asigure painea si pentru familiile angajatilor!

Sunt afirmatii asupra carora trebuie sa reflectezi!

Fiecare isi poate construi propriul profil al punctelor tari si slabe.

5

Stim cu totii cat de important este ca atunci cand pornim la un drum nou sa ne cunoastem puterile si
slabiciunile noastre. Drumul intemeierii unei noi intreprinderi ofera, alaturi de multe sanse si multe riscuri.
Toate acestea sa le cunoastem si sa le luam in seama.

Prezentul suport de curs isi propune structurarea principalelor probleme pe care, in calitate de potentiali
intreprinzatori trebuie sa le luati in considerare, in cadrul a trei grupe:

A. Personalitatea intreprinzatorului
Se refera la modul in care trasaturile de personalitate ca si cunostintele de specialitate ale celui care
intentioneaza sa intemeieze o intreprindere sunt adecvate profesiei de intreprinzator.

B. Piata
Pentru ideea infiintarii unei firme, piata reprezinta momentul adevarului; produse sau servicii pentru care nu
exista posibilitate de desfacere, potentialul pietei este redus sau sansele de dezvoltare ale pietei scazute, vor
conduce in scurt timp la esec.

C. Mijloacele financiare
Mijloacele financiare strict necesare intemeierii unei intreprinderi se refera atat la dotarea cu echipamente si
utilaje cat si la mijloacele circulante (reprezentate de stocurile de materii prime, materiale si semifabricate si
produse finite) ca si la fondul de rezerva (tampon) de care orice intreprinzator trebuie sa dispuna in perioada
de lansare a afacerii sale cand incasarile nu vor acoperi cheltuielile

Intreprinzatorul este cel care-si creeaza propria lui afacere, un om obisnuit dar care poseda caracter si
motivatii personale si care se afla concomitent sub influenta mediului si a educatiei primite.
Definitie: intreprinzatorul este acea persoana care initiaza singura sau in asociere o afacere, asumandu-si
riscul de a investi capital si anumite responsabilitati de a conduce firma.
Rezultatul acestei activitati poate fi pozitiva sau negativa (mai putin pozitiva).
Performantele activitatii manageriale depind si sunt determinate de abilitatea si caracteristicile
profesionale si umane ale intreprinzatorului:
6

Energie si putere de munca
Abilitati mentale: gandire creativa, capacitatea de analiza, de sinteza etc.
Cunostinte de specialitate in domeniul in care isi desfasoara activitatea
Capacitate decizionala
Abilitati de comunicare
In timp s-a incercat sa se defineasca un profil al intreprinzatorului. Acest profil cunoaste modificari de la an la
an (creste numarul femeilor, scade varsta etc.).
De regula intreprinzatorii dispun de experienta profesionala, dar in prezent majoritatea ignora cunoasterea
manageriala. Intreprinzatorii cred in competenta si capacitatile lor, manifesta abilitate in a-i convinge pe altii,
insa tolereaza prea mult incertitudinea si situatiile mai putin clare.
Profilul unui intreprinzator este definit de urmatoarele trasaturi:
Un simt dezvoltat de independenta
Dorinta de a-si asuma o responsabilitate si de a conduce o afacere
Capacitate crescuta la efort intens si de durata
Preferinta pentru afaceri cu grad mediu de risc
Reactie rapida, decizii prompte in activitatea curenta
Organizare eficienta a timpului de munca
Obstacole:
a) S-a observat ca principalul obstacol este educatia primita, mediul familial din care provine. Un individ
care a crescut intr-un mediu care i-a oferit securitate, ordine, va avea tine sanse de reusita in a-si
comduce cu succes afacerea proprie.
b) Lipsa de cunostinte manageriale
c) Lipsa capitalului
d) Teama de risc
e) Izolarea
Toate aceste obstacole pot fi depasite printr-o activitate de perfectionare si prin apelarea la consultanta.
7

Pentru a incerca sa definim rolul intreprinzatorului trebuie sa pornim de la rolul IMM-lor in economie.
Primele studii dedicate acestor intreprinzatori au aparut la inceputul secolului trecut cand s-a conturat un prim
concept privind rolul pe care-l joaca intreprinzatorul privat.
Concept 1: pentru a fi sigur de reusita, acesta trebuie sa fie un organizator, un foarte bun negociator,
cuceritor.
Sa posede concomitent vivacitate de spirit, gandire perseverenta, capacitate de a distinge
momentele favorabile si elementele principale ale activitatii, sa fie o persoana inteligenta, sa aiba imaginatie
constructiva si sa produca idei, proiecte de activitate etc. Trebuie sa manifeste perspicacitate, sa cunoasca
oamenii, sa poata aprecia colaboratorii si sa beneficieze de suplete in gandire si de o anumita forta de
sugestie.
In viziunea acestui concept tipurile clasice de intreprinzatori sunt:
Proprietarul funciar
Birocratul
Speculatorul
Negociatorul
Manufacturierul
Concept 2: jumatatea secolului trecut; intreprinzatorul are rolul de a realiza combinatii noi, el trebuie sa fie
adeptul schimbarilor economice. Limita acestei conceptii consta in faptul ca aceste schimbari economice
trebuie facute numai ca rezultat al inovatiei.
In viziunea acestui concept un intreprinzator identifica intai nevoia, apoi combina manopera, materiile
prime si capitalul pentru satisfacerea acestei nevoi. Intreprinzatorul este considerat un promotor al
schimbarilor, pe care ar trebui sa le considere ca ceva obisnuit. In mod normal intreprinzatorii nu fac ei insisi
schimbarile ci doar le cerceteaza si le exploateaza ca o ocazie favorabila.

8

Concept 3: pune accent pe motivarea individuala, din perspectiva acestui concept mobilurile (motivatiile)
individuale constituie elementele esentiale al oricarei activitati de a intreprinde ceva. Motivivatiile pot fi diverse
plecand de la bani pana la dorinta de responsabilitate, preferinta pentru un anumit grad de risc,
independenta, siguranta, castigarea unei aprecieri din partea societatii.
Exista trei tipuri de intreprinzatori:
Intreprinzatori conducatori al caror obiectiv principal il constituie siguranta
Intreprinzatori inovativi al caror obiectiv principal este dorinta de a avea senzatii
Intreprinzatori controlori care urmaresc castigarea si mentinerea puterii.
Evolutia rolului intreprinzatorilor a fost puternic influentata de principiile si tehnicile manageriale, fiind
in stransa legatura cu mediul social din care provine intreprinzatorul. El trebuie sa fie constient ca isi asuma
responsabilitati de natura economica, etica, sociala fata de angajat, furnizor, clienti.
Este greu sau imposibil de delimitat acestea deoarece ele se intrepatrund si se interconditioneaza.
Nerespectarea ordinii economice va determina responsabilitati de natura sociala si etica.









9


2. ROLUL SI IMPORTANTA IMM-URILOR
Definirea interprinderilor mici si mijlocii
In ultimele decenii s-a inregistrat o crestere si dezvoltare importanta a micilor afaceri, in tara noastra.
Micile afaceri reprezinta catalizatorul principal al cresterii economice. Aceste mici afaceri contribuie in buna
masura la realizarea unor obiective fundamentale ale oricarei economii nationale.
IMM-urile joaca un rol insemnat in economie din urmatoarele motive:
Supletea structurilor care le confera o capacitate ridicata de adaptare la fluctuatiile mediului
economic;
Intreprinderile mici si mijlocii se pot integra relativ usor intr-o retea industriala regionala, ceea ce
contribuie pe de o parte la dezvoltarea economica a regiunii respective, iar pe de alta parte la
reducerea somajului si cresterea nivelului de trai, pentru ca ofera locuri de munca;
Dimensiunea lor redusa, care contribuie la evitarea birocratiei excesive si la evitarea dezumanizarii;
IMM-urile formeaza la nivelul individual un ansamblu mult mai usor de controlat/condus.
Nu exista o definitie unanim recunoscuta a IMM-urilor. Pentru a fi considerata mica/mijlocie o afacere
trebuie sa indeplineasca anumite conditii.
Definirea IMM-urilor, are in vedere urmatoarele aspecte:
dimensiunea afacerii: cifra de afaceri, capital social, numarul de personal, profitul, (cel mai
important/frecvent criteriu utilizat este cel al numarului de personal).
unitatea de conducere: in general IMMul este o intreprindere stapanita si condusa de un numar
redus de persoane, in general asociat unic (1 persoana). Statisticile arata ca 45% au fost create si
conduse de una si aceiasi persoana.
Definitia IMM-urilor: sunt organisme cu vocatie industriala sau comerciala cu un centru de profit si
cu o singura activitate.
10


In aprecierea marimii unei intreprinderi se au in vedere criterii cantitative si calitative:
cantitative: volumul vanzarilor, numarul salariatilor, profit
calitative: la atingerea unui anumit nivel al productivitatii muncii, atingerea unui anumit grad al unitatii
in mediul economic, la atingerea unui anumit nivel de comportament.
Exemple:
In SUA intreprinderile sunt considerate mici si mijlocii daca:
numarul proprietarilor (persoanelor) este intre 1-20;
au o localizare geografica bine determinata,
managementul este independent, separat de proprietar, iar
cifrele de afaceri se invart in jurul a catorva milioane de $ (comert cu
amanuntul: 8 mil $; comert cu ridicata 22 mil $).
In UE criteriul principal este cel al numarului de salariati clasificat pe 3 categorii:
micro-intreprindere: 1-9 salariati
intreprinderi mici: 10-99 salariati
intreprinderi mijlocii: 100-499 salariati.
Romania a preluat partial acest criteriu de clasificare:
micro-intreprindere: 1-9 salariati
intreprinderi mici: 10-49 salariati
intreprinderi mijlocii: 50-249 salariati.

Cadrul legal de functionare a unei afaceri in Romania este asigurat de legea 31/1990 a societatilor
comerciale si Legea 26/1990 a registrului comertului, completata cu alte acte normative, iar pentru modul
de derulare al IMM-urilor este completat prin Legea 133/1999 - privind stimularea intreprinzatorilor privati
pentru infiintarea si dezvoltarea IMM-urilor. IMM-urile isi desfasoara activitatea in sfera: productiei de bunuri
materiale si servicii.
Aceste intreprinderi pot fi infiintate in orice domeniu de activitate, in general servicii, constructii
generale, comert cu amanuntul sau ridicata. In servicii ele ofera servicii specializate cu un pronuntat caracter
tehnic (exemplu: saloane de coafura si cosmetica, atelier de reparatii a incaltamintelor, spalatorii etc.). Aceste
servicii pot fi oferite atat consumatorilor individuali cat si intreprinderilor.
In comertul cu amanuntul IMM-urile ofera marfuri spre vanzare direct consumatorilor si ele se pot
clasifica in: lanturi de magazine sau unitati independente.
11

In comertul cu ridicata sunt de regula intermediari intre productie si comertul cu amanuntul. De regula
in constructii si industria prelucratoare exista putine IMM-uri datorita costurilor ridicate si datorita ciclurilor de
productie relativ lungi.
Organizarea interna a IMM-urilor este influentata in mod fundamental de doua aspecte:
a. In 80% din cazuri conducerea este asigurata de proprietar ceea ce impiedica intr-o anumita masura
aparitia si manifestarea disocierii de autoritate
b. Salariatii sunt slab sau putin sindicalizati ceea ce contribuie la formarea unor relatii privilegiate intre
salariati si proprietari. Aceasta relatie este influentata de personalitatea conducatorului.
Organizarea si structura IMM-urilor depind de interactiunea dintre intreprindere si familia
proprietarului, apare necesitatea obiectiva de a gestiona cu mare grija aceasta interactiune.
Aceasta situatie indica mai multe probleme:
mentinerea concentrata (eficace) a puterii la nivelul fiecarei generatii,
succesiunea si transpunerea (transmiterea) puterii,
gestionarea unei politici de personal care sa permita coexistenta relatiilor familiale si nefamiliale,
compatibilitatea evolutiei intreprinderii cu evolutia familiei.
In general se contureaza in viata economica doua tipuri de IMM:
1. Mica intreprindere traditionala care de regula nu are o strategie pe termen lung, are o piata
restransa de desfacere, iar procesele de realizare a bunurilor si eventuala linie de dezvoltare sunt
transmise prin experienta din generatie in generatie.
2. Noul tip de IMM (IMM-urile moderne) pun in aplicare o tehnologie de varf, cauta piete noi, se
orienteaza spre gasirea unui crenel tehnologic, spre crearea de produse mai bine adaptate destinatiei
lor, produse de calitate superioara insotite de un service superior mai ales in ceea ce priveste
fiabilitatea, rezistenta si finisajele. IMM-urile moderne de regula prezinta competenta in realizarea
unui produs complex, competenta dobandita fie prin studii de specialitate ale angajatilor fie prin
aptitudini deosebite si experienta acestora.

12

Rolul si importanta IMM-urilor decurg din urmatoarele trasaturi ale acestora:
Ofera noi locuri de munca
Favorizeaza inovarea si flexibilitatea
Se constituie practic in locuri unde personalul se perfectioneaza si de unde se poate indrepta apoi
spre intreprinderile mari
Stimuleaza concurenta
Ajuta la buna functionare a intreprinderilor mari pentru care presteaza diferite servicii sau produc
diferite subamsamble
Fabrica produse si presteaza servicii in conditii de eficienta.













13

3. PERSPECTIVELE IMM-URILOR
Desi in ultimul timp acest sector a inregistrat un recul in economia romaneasca, se va accentua
importanta IMM-urilor cel putin din urmatoarele considerente:
Exista o tendinta de modificare a ponderilor intre ramurile economiei nationale in favoarea serviciilor
(a revenit la moda activitatea de servicii)
S-au creat asociatii care reprezinta si apara interesele IMM-urilor (acestea dau semne ca
functioneaza). exemplu: Agentia Nationala a Intreprinderilor Mici si Mijlocii (organizatie
guvernamentala); Centrul Roman pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii (organizatie neguvernamentala)
etc.
Au aparut si apar publicatii de specialitate pentru IMM-uri
Au inceput sa apara specialisti pregatiti in mod deosebit pentru activitatea in IMM-uri
Legea 133/1999 precum si celelalte acte normative si legi sau ordonante au oferit o serie de facilitati
pentru IMM-uri (finantare de programe pentru pregatire profesionala, facilitati la acordarea de credite,
alte facilitati economico-financiare in special impozitul pe profit).
Pot aparea probleme (neajunsuri) in activitatea IMM-urilor cum ar fi:
Managerii (conducatorii) nu au pregatirea necesara
Lipsa resurselor financiare
Deficientele activitatii de marketing
Pot aparea dificultati in recrutarea personalului,
Pachet salarial (nemotivant) fata de firmele mari,
Sunt mai instabile (rata mare de aparitie (creare) si dispartie (faliment)).
Consecintele unui faliment sunt prezente:
a. in plan material
b. in plan psihologic: de regula un patron care a dat faliment nu se apuca prea repede de o alta afacere.
c. Poate avea si efecte sociale: reducerea locurilor de munca, disparitia anumitor produse de pe piata.

14

Cauzele falimentului pot fi multiple, unele au caracter obiectiv altele subiectiv.
Printre cauzele falimentului unui IMM amintim:
Caracteristicile intreprinzatorului: lipsa abilitatilor sale atat in plan organizatoric cat si in plan
profesional;
Incapacitatea de a gestiona resursele de care dispune precum si incapacitatea de a previziona
nivelul acestora;
Mediul extern al firmei care isi manifesta prezenta prin factorii sai perturbatori.














15

4. PROCESUL DE REFORMA SI DEZVOLTARE A IMM-URILOR
In Romania procesul de reforma s-a desfasurat pe doua coordonate:
S-a urmarit privatizarea intreprinderilor de stat
Dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii
Din pacate nu s-a inregistrat nici un succes deosebit pe aceste coordonate, dar s-a obtinut o anumita
coerenta. In acest proces de reforma au aparut probleme legate de ponderea mica a IMM-urilor in industrie
(risc mai mare), probleme de restructurare, de lipsa subventiilor sau insuficienta acestora precum si de slaba
dezvoltare sau lipsa unor instrumente de sustinere a IMM-urilor.
Instrumente de sustinere a IMM-urilor:
1. Incubatoarele de afaceri. Este un laborator economic care ofera asistenta IMM-urilor si care
contribuie la stimularea si cultivarea talentului de intreprinzator. Pun la dispozitie asistenta si spatiu
pentru schimbul de idei, cursuri de pregatire si perfectionare, programe de pregatire pentru manageri
si salariati, ofera consultanta gratuita si usureaza contactele cu banci si parteneri.
2. Agentiile de consultanta care ofera sprijin IMM-urilor in:
testarea aptitudinilor intreprinzatorului,
elaborarea planului de afaceri,
cursuri de pregatire in domeniul afacerilor,
ofera informatii necesare pentru inceperea afacerilor





16

5. ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA IMM-URILOR

1. Particularitatile manageriale ale IMM-urilor
IMM-urile formeaza un univers caracterizat prin diversitate, dinamism si flexibilitate. Starea de
sanatate a oricarei economii depinde de nr de IMM-uri create in fiecare an. Mobilitatea IMM-urilor si
adaptarea la cerintele, dinamica pietei induc o serie de elemente specifice in abordarea teoretica si in
modalitatile de practicare a managementului in cadrul acestora.
Formele proprii de manifestare a procesului managerial din IMM-uri impun tratarea lor ca un domeniu
distinct insa integrat managementului general.
Existenta si activitatea IMM-lor se desfasoara pe coordonate trasate sau determinate de caracteristicile
distinctive ale acestora:
Dimensiunea redusa: determina un potential redus al intreprinderii, conduce la limitarea cotei de
piata, determina imposibilitatea unor reduceri substantiale ale costurilor unitare si aduce
intreprinderea in situatia de a face fata unei concurente puternice din partea intreprinderilor mari. O
cale de a evita aceasta concurenta pentru IMM-uri poate fi aceea de a juca rolul de furnizor sau
subcontractant pentru aceste inteprinderi mari.
Un ritm ridicat de creare si faliment: este un factor care determina starea de sanatate a unei
economii, motor de dezvoltare a oricarei economii.
Specializarea: e determinata de dimensiunea lor redusa.
Ponderea redusa pe piata: prezinta avantaje si dezavantaje. Printre avantaje amintim cunoasterea
mai buna a cererii si o flexibilitate mai ridicata la modificarile care se pot manifesta pe piata.
Dificultati la intrarea si iesirea de pe o piata: pentru IMM-uri piata cea mai buna si convenabila e
aceea cu bariere mai ridicate la intrare si mai reduse la iesire. Aceasta piata ofera obtinerea unor
castiguri mai stabile.
Activitatea IMM-lor se desfasoara sub influenta conjugata a unor factori de mediu atat de ordin
general cat si specifici, acestea constituindu-se in constrangeri care-si pun amprenta asupra proceselor
17

manageriale. Intr-o economie de tranzitie aflata in plin proces de dezvoltare si consolidare a IMM-lor numarul
si natura constrangerilor sunt diferite.
Constrangerile privind cadrul legislativ se concretizeaza in reglementari fiscale disipate, confuze si
intr-o lipsa a codificarii si clasificarii coerente a impozitelor directe pe categorii de venituri. Sistemul de calcul
a impozitului pe profit e nestimulativ.
In plan financiar constrangerile rezida in faptul ca resursele disponibile sunt insuficiente si nu asigura
intreg necesarul. Gama serviciilor financiare oferite de banci si de catre societatile de asigurare e limitata iar
personalul este insuficient instruit pentru a lucra cu IMM-urile.
Tabloul acesta al conditiilor de mediu e completat de o infrastructura fizica neadecvata si de o
furnizare deficitara a unor servicii de baza (transport, asigurarea utilitatilor, planificarea urbana pentru
amplasari de spatii etc.).
Managementul IMM-lor e influentat de o serie de coordonate micro-economice:
Principala piata de desfacere e zona sau localitatea unde e amplasata IMM-ul
Numarul mare de IMM-uri si dimensiunea redusa a acestora confera pietelor o configuratie puternic
atomizata si un caracter concurential
Majoritatea IMM-lor sunt constituite din micro-intreprinderi sau eventual intreprinderi mici dar care
ofera o varietate mare de bunuri insa intr-o pondere mare bunuri identice (similare)
IMM-le datorita numarului lor mare fac greu distinctia intre concurentii principali si ceilalti concurenti.
Ca rezultat nu stiu cum sa rectioneze la acesti concurenti
IMM-le sunt puternic influentate de preturile concurentei.
Particularitatile procesului managerial in cadrul IMM-lor sunt determinate si de un alt element:
Etapa si faza ciclului de viata in care se afla firma.
Eficienta procesului de conducere favorizeaza cresterea (dezvoltarea) dimensiunilor firmei sau
trecerea intr-un stadiu superior de dezvoltare. Intre stadiul de dezvoltare al firmei si managementul ei se
stabilesc interconditionari si interconexiuni.
18

In cazul IMM-lor se pot intalni urmatoarele etape de viata ale ciclului:
1. Etapa lansarii
Aceasta faza are doua momente:
a. Faza de supravietuire: se formeaza intreprinderea, se folosesc resursele proprii si imprumutate, se
cauta clientii si se testeaza cotele de adaos si pragul de rentabilitate. Faza e caracterizata prin faptul
ca patronul e afacerea deoarece s-a observat ca patronul se implica in toate activitatile si
controleaza direct angajatii. Activitatile sunt numeroase dar reduse ca volum. Organizarea este
simpla iar factorul critic il constituie capacitatea operationala.
b. Faza de consolidare: se inregistreaza cresteri usoare si se amplifica necesarul de mijloace circulante.
Factorii cheie sunt capacitatea manageriala si resursele financiare.
2. Etapa cresterii (decolarii)
E constituit din doua faze:
a. Faza controlului si a planificarii in cadrul careia se urmareste demonstrarea capacitatii de a concura
pe piata prin penetrarea pietii. Se inregistreaza eforturi de marire a capitalului, un control financiar
mai intens, apare necesitatea de personal suplimentar, se deleaga sarcini si se fac eforturi in directia
unei planificari strategice a activitatii.
b. Faza extinderii: in care se trece de la intreprinderea mica la cea mijlocie; are loc o expansiune
majora; creste competitivitatea; apar managerii profesionisti; creste gradul de delegare iar factorii
critici (cheie) sunt:
planificarea operationala
planificarea strategica
resursele umane
capacitatea de planificare (identificarea obiectivelor de atins).
3. Etapa de incetinire a cresterii
4. Etapa de maturitate: stagneaza volumul de activitate si profitul;
5. Etapa declinului
19

Cauzele esecului pe langa cele mentionate in Capitolul precedent cuprind si urmatoarele elemente:
Educatie manageriala si economica deficitara
Rigiditate
Incapacitatea de a determina piata tinta si segmentele tinta
Aceste etape sunt greu de identificat in timp dar fiecare din aceste etape in mod normal se intind pe
o perioada de cel putin 1 an. Trecerea de la o perioada la alta e precedat de regula de o criza la nivelul
intreprinderii care daca este corect rezolvata se trece la o faza superioara.
Dimensiunea redusa a IMM-lor induce in plan managerial o serie de elemente distinctive. Dincolo de acestea,
principiile, metodele si tehnicile de baza raman aceleasi indiferent de marimea intreprinderii, forma de
proprietate sau mediul in care actioneaza.











20


6. ELEMENTELE DISTINCTIVE ALE IMM-LOR
1. Cumularea calitatii de proprietar si a celui de manager
Se intalneste in majoritatea IMM-lor. Factorii favorizanti sunt urmarorii:
Gama restransa de activitati
Complexitatea restransa (redusa)
Diversitatea redusa a problemelor manageriale
Avantaje:
Nivel maxim de motivare a managerului proprietar
Concentrarea informatiilor si a proceselor decizionale la nivelul unei singure persoane
Reducerea riscului aparitiei unor distorsiuni inerente in cadrul delegarilor de autoritate
Economisirea de resurse financiare pentru plata unui manager.
Dezavantaje:
Lipsa experientei si a pregatirii necesare conducerii activitatii

2. Functia de previziune e slab reprezentata
Slaba reprezentare a functiei de previziune se refera la faptul ca orizontul de timp vizat e redus iar strategiile
adoptate sunt preponderent cele de mentinere si/sau supravietuire.
3. Continutul functiei de organizare e diferit fata de intreprinderile mari
Pentru IMM-uri tipul de structura organizatorica predominant e cel organic caracterizat printr-un
numar redus de reguli si proceduri, prin obiective si sarcini difinite vag precum si prin criterii subiective de
selectie a personalului.
Specializarea (pe post) functiilor e relativ scazuta ceea ce prezinta totusi si avantajul ca favorizeaza
diversificarea activitatilor fiecarui salariat.
21

Felxibilitatea organizatorica favorizeaza adaptabilitatea ridicata la modificarea pietei si la modificarile
survenite in comportamentul consumatorilor. Sistemul informational joaca un rol vital, el conditioneaza
rationalizarea distributiei marfurilor, configuratia lui e simpla cu circuite scurte si foarte scurte, fluxurile
informationale oscileaza ca volum si continut in functie de nevoile curente si concrete.
In cazul IMM-urilor e mult mai adevarat ca: E mai avantajos si mai ieftin sa se miste informatii decat marfuri.
4. Functia de antrenare gaseste in IMM-uri un mediu favorabil de manifestare.
Dimensiunea redusa a IMM precum si specificul activitatii favorizeaza si determina o serie de inter-
relationari frecvente, stranse in special in ceea ce priveste relatia dintre manager-angajat. Aceasta
personalizare a relatiilor creeaza premisele unei evaluari eficiente a personalului subordonat in stransa
corelatie cu gradul de implicare si cu contributia reala a fiecaruia la atingerea obiectivelor propuse.
Problematica resurselor umane e deosebit de importanta in cadrul IMM-urilor pentru ca acestea nu-si
pot permite erori in privinta numarului si a pregatirii angajatilor, cheltuielile cu salariile avand o pondere
insemnata.
5. Sunt create conditii favorabile de exercitare a functiei de coordonare
Managerul doreste armonizarea intereselor individuale cu cele generale ale intreprinderii.
Comunicarea se realizeaza intens in toate directiile, atat in plan formal cat si informal ceea ce contribuie la
cresterea vitezei de reactie cand apar modificari de mediu.
Comunicarea poate intalni anumite bariere concretizate in:
Ignorarea informatiilor
Intelegerea diferita a continutului mesajului transmise
Refuzul de a receptiona anumite mesaje (aud numai ce vreau si numai ce-mi place)
6. Se manifesta particularitati ale functiei de control specifice IMM-lor
Incheie ciclul managerial si prezinta particularitati in cazul IMM-urilor. Volumul redus, dimensiunile
acesteia faciliteaza controlul care in acest fel se realizeaza nemijlocit de manageri fara intermediari si se evita
deformarea realitatii. Controlul poate sa devina riguros, permanent, managerul avand posibiltatea sa intervina
22

operativ pentru corectarea abaterilor. Cunoasterea si intelegerea corecta a particularitatilor manageriale din
cadrul IMM-urilor are o contributie esentiala in optimizarea activitatii.
7. Particularitati organizatorice ale IMM-urilor
Organizarea presupune determinarea activitatilor care trebuie desfasurate pentru realizarea
obiectivelor intreprinderii si repartizarea acestor activitati pe persoane. Aceasta activitate de organizare se
supune unor principii (concepte) organizatorice:
a) Unitatile de comanda sau subordonarea unui singur sef, trebuie sa existe o compatibilitate intre
responsabilitate si autoritate
b) Delegarea de autoritate: inseamna acordarea autoritatii necesare unui subordonat pentru a duce la
sfarsit o activitate.
c) Descrierea corecta si completa a activitatilor, a sarcinilor de munca, in privinta precizarii oblig










23

7. FORMALITATI NECESARE INFIINTARII UNEI AFACERI

Suport tematic:
Legea leaga importante consecinte de indeplinirea formalitatilor de inmatriculare.
De exemplu, inregistrarea in Registrul Comertului determina dobandirea de catre persoanele fizice care
desfasoara activitati economice in mod independent, asociatiile familiale si societatile comerciale a
personalitatii juridice.

1. Caracteristici generale

* Criterii in alegerea formei de exercitare a comertului:
Intreprinzatorii particulari trebuie sa-si aleaga cu grija cea mai convenabila forma juridica pentru afacerea pe
care doresc sa o inceapa. Alegerea trebuie facuta in functie de:

natura activitatii ce urmeaza a fi organizata,
anvergura acesteia,
numarul viitorilor parteneri de afaceri,
gradul de implicare si de raspundere asumat de fiecare dintre ei,
volumul disponibil si si cel necesar al capitalului social,
caracteristicile specifice fiecareia dintre formele juridice prevazute de legislatia in viguare,
amploarea intreprinderii, estimata pe baza planului de afaceri sau pe baza predictiilor
intreprinzatorului etc.



amploarea intreprinderii
Este binecunoscut faptul ca unei intreprinderi de mici dimensiuni nu i se potriveste o forma juridica exagerata,
tot astfel cum o intreprindere ambitioasa, care anticipeaza o activitate sustinuta si venituri considerabile, are
nevoie de o haina mai sofisticata, care sa puna mai bine in valoare ansamblul fortelor de productie sau de
prestari de servicii.
24


Astfel, in primul caz, va recomandam sa studiati posibilitatea de a exercita comertul ca persoana fizica
autorizata sau intr-o asociatie familiala.

In cel de-al doilea caz, se impune cu necesitate ca activitatea sa ia nastere si sa se dezvolte sub forma unei
societati comerciale.

natura si volumul aporturilor la initierea firmei
Daca aportul esential la firmei il constituie efortul personal al intreprinzatorului, sunt recomandate formele
persoanei fizice care desfasoara activitati economice in mod independent, asociatiei familiale sau societatii cu
raspundere limitata cu asociat unic.

In ipoteza in care efortul antreprenorial este sustinut de importante resurse materiale, sunt recomandate cele
mai cunoscute forme de societati comerciale (societatea cu raspundere limitata si societatea pe actiuni).

Desigur ca aceste criterii nu sunt exhaustive. O optiune in alegerea formei juridice de exercitare a comertului
o poate avea si gustul intreprinzatorului, preferinta sa pentru una sau alta dintre aceste forme.

Societatea comerciala
Societatile comerciale sunt persoane juridice distincte de persoana proprietarilor lor (asociati / actionari /
comanditari). Ele desfasoara activitati in nume propriu, au conducere si sediu propriu.

Societatile comerciale dobandesc personalitate juridica de la data inregistrarii in registrul comertului.
Societatile comerciale se constituie prin asociere pe baza unui contract de societate / act constitutiv, iar
societatile pe actiuni pot fi constituite si pe baza de subscriptie publica.Societatile comerciale cu sediul in
Romania sunt persoane juridice romane.

Societatile comerciale pot fi constituite in urmatoarele forme juridice:
societatea in nume colectiv ;
societatea in comandita simpla;
societatea pe actiuni;
25

societatea in comandita pe actiuni;
societatea cu raspundere limitata.

* Caracteristici comune ale formelor juridice de asociere:
Cele mai raspandite forme juridice de asociere, in practica, sunt societatea pe actiuni si societatea cu
raspundere limitata.

Societatile comerciale se constituie prin actul de vointa a doua sau mai multe persoane, prin incheierea unui
act constitutiv.

In mod exceptional, societatea cu raspundere limitata se poate constitui prin actul de vointa al unei singure
persoane (societatea cu raspundere limitata cu asociat unic).

Conditii obligatorii:
Persoanele care constituie societati comerciale trebuie sa indeplineaca urmatoarele conditii:

sa aiba capacitate de exercitiu, adica sa poata dispune liber de bunurile lor;
sa nu se afle intr-un caz de incompatibilitate cu calitatea de asociat al unei societati comerciale;
sa nu aiba interdictie sau sa nu fie decazute din dreptul de a fi fondatori ai unei societati comerciale.
articolul 6, alineatul (2): Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau care au
fost condamnate pentru gestiune frauduloasa, abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune,
delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita, precum si pentru infractiunile prevazute la art.
143-145 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei sau pentru cele prevazute de prezenta
lege."


Avantaje:
permite desfasurarea unor activitati comerciale de anvergura, prin unirea eforturilor personale sau a
resurselor mai multor persoane;
26

in cazul societatilor pe actiuni si al societatilor cu raspundere limitata, raspunderea pentru obligatiile
asumate de societate nu se intinde pana la asociatii acesteia, ci se opreste la capitalul social al
societatii.

Dezavantaj:
in cazul intreprinderilor de mai mica anvergura, complexitatea administrarii si mecanismul adunarilor
generale ale societatilor comerciale pot complica desfasurarea activitatii.
























27

8. FORME DE ORGANIZARE JURIDICA A AFACERII
Organizare Caracteristici *
Persoana fizica
PF
Poate fi autorizata sa desfasoare o activitate independenta in baza Legii nr. 507/2002, de catre
primarii comunelor, oraselor,municipiilor, respectiv ai sectoarelor minicipiului Bucuresti, pe a caror
raza teritoriala isi are domiciliul. Pentru persoanele fizice straine care nu au domiciliul in Romania,
eliberarea autorizatiilor se va face de catre primarii unitatilor administrativ teritoriale pe a caror
raza isi au resedinta.
Asociatia
familiala, AF
Se constituie intre membrii unei familii care locuiesc in aceeasi localitate, in baza aceluiasi act
normativ si proceduri ca si persoana fizica.
Societatea
comerciala
SC
Se constituie ca persoana juridica, conform Legii nr. 31/1990 republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare, prin asociere intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, pentru
a efectua acte de comert. Societatea comerciala dobandeste personalitate juridica de la data
inregistrarii in registrul comertului.
Societatile comerciale se pot constitui in una din urmatoarele forme juridice:
a) societate in nume colectiv (SNC)
b) societate in comandita simpla (SCS)
c) societate pe actiuni (SA)
d) societate in comandita pe actiuni (SCA);
e) societate cu raspundere limitata (SRL).
Societatea in comandita simpla si in comandita pe actiuni se caracterizeaza prin existenta a doua
categorii de asociati: comanditati (asociatii care administreaza societatea si raspund nelimitat si
solidar pentru obligatiile societatii) si comanditari (asociatii care raspund numai pana la
concurenta capitalului subscris).
f) grup de interes economic (GIE)
g) grup de interes economic la nivel European (GIEE)
Filiale: Filialele sunt societati comerciale cu personalitate juridica care se infiinteaza intr-una din formele
de societate enumerate mai sus. Filialele vor avea regimul juridic al formei de societate in care s-
au constituit.
Sedii
secundare:
O societate comerciala poate sa deschida in aceeasi localitate cu sediul principal sau in alte
localitati, sedii secundare sub diferite forme : sucursale, reprezentante, agentii, puncte de lucru etc.
* ANEXA 1. dictionar
28


9. CADRUL JURIDIC DE CARE AM NEVOIE

Etapele ce trebuie parcurse pentru deschiderea unei firme, incepand de la activitatile pregatitoare si pana la
momentul pornirii afacerii in mod legal sunt:

Activitati pregatitoare (pre-inregistrare)
Include toate activitatile prevazute de lege ce trebuie indeplinite de la data cand un intreprinzator s-a decis
sa constituie o forma de organizare a unei afaceri si data cand a depus la Biroul Unic din cadrul Oficiului
Registrului Comertului de pe langa Tribunal, dosarul complet pentru inregistrarea si autorizarea functionarii:
verificarea si rezervarea firmei/emblemei (obligatoriu)
cercetarea firmei/emblemei la OSIM pentru verificarea similitudinii cu marci inregistrate in registrul de
marci (optional)
obtinerea, prin registrul comertului, a cazierului fiscal pentru fiecare fondator si administrator (obligatoriu)
redactarea actului constitutiv (obligatoriu) sub semnatura privata sau autentificare la un notar, dare de
data certa la notar sau OASC din cadrul ORC - M.J., sau atestarea partilor data de avocati /consilier
juridic
specimenul de semnatura pentru administrator / cenzori (obligatoriu) sub forma autentica la un notar
sau in fata directorului ORC - M.J.
redactarea si obtinerea declaratiei pe propria raspundere a fondatorilor, administratorilor si a cenzorilor ca
indeplinesc conditiile prevazute de lege (obligatoriu)
completarea cererii de inregistrare (obligatoriu)
obtinerea evaluarii prin expertiza, a bunului imobil subscris ca aport in natura la capitalul social (dupa
caz)
obtinerea certificatului constatator al sarcinilor cu care, eventual este grevat bunul imobil subscris la
capitalul social (dupa caz)
varasamantul in numerar la capitalul social (direct la banca dorita sau la CEC - obligatoriu)
obtinerea acordului asociatiei de locatari sau proprietari (dupa caz)
intocmirea dosarului de inregistrare si autorizare a functionarii (obligatoriu)


29

1. Verificarea disponibilitatii si / sau rezervarea denumirii firmei si / sau emblemei
Obtinerea verificarii disponibilitatii denumirii firmei si / sau emblemei si rezervarea lor se face inainte de
intocmirea actului constitutiv al firmei.
Denumirea firmei trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
sa fie disponibila adica sa nu fie deja inregistrata in registrul comertului sau rezervata anterior de
alti solicitanti;
sa fie distinctiva adica sa nu fie denumire generica;
sa fie licita sa nu incalce o dispozitie imperativa a legii privind ordinea publica sau bunele moravuri,
si limitele concurentei loiale;
sa fie scrisa in primul rand in limba romana;
sa nu contina o denumire utilizata in sectorul public;
sa nu aduca atingere bunelor moravuri sau ordinii publice;
sa respecte regulile de compunere prevasute de lege, specifice fiecarei forme juridice ( PF si AF )
respectiv, forme juridice de asociere ( societati comerciale cu / fara sedii secundare, filiale ).

Conditiile de validare a denumirii firmei se aplica si emblemei.
Emblemele vor putea fi folosite pe panouri de reclama, pe facturi, scrisori, afise, publicatii etc., numai
daca vor fi insotite in mod vizibil de denumirea firmei intreprinzatorului; daca emblema cuprinde o denumire,
denumirea firmei va fi scrisa cu litere avand marimea de cel putin jumatate din cea a literelor cu care este
scrisa emblema.
Verificarea si rezervarea denumirii firmei si / sau emblemei dureaza maximum 1 zi si se realizeaza la
nivel national.
Valabilitatea rezervarii denumirii firmei este de 3 luni de zile si se poate prelungi inca de 2 ori, cu perioade
similare de 3 luni calendaristice.
Sfat:
Daca porniti o afacere pe termen lung, protejati-va firma si emblema, care vor deveni elemente
esentiale de marketing, prin urmatoarele masuri:
verificarea disponibilitatii si / sau rezervarea denumirii firmei si a emblemei la nivel national;
inregistrarea la OSIM a firmei dumneavoastra ca marca verbala si a emblemei ca marca figurativa;
30


2. Actele doveditoare pentru sediu
Actele doveditoare pentru sediul social al firmei, al sucursalei, al altor sedii secundare, inclusiv puncre de
lucru, respectiv pentru filiale reprezinta dovada detinerii cu titlu legal a spatiului, iar acest lucru se poate face
prin:
contract de vanzare- cumparare
contract de inchiriere sau subinchiriere inregistrat la organele fiscale locale, in maxim 15 zile de la
data semnarii (L. 181 / 1997);
contract de asociere in participatiune;
contract de lizing imobiliar
contract de comodat, de uz, de uzufruct numai sub forma autentica
certificat de mistenitor
extras de carte funciara
Daca spafiul este aflat intr-un imobil constituit in Asociatie de proprietari / locatari, se va prezenta si
acordul asociatiei (art. 11(2) din OG 85 / 2001).
Daca exista coproptietari ai spatiului, se va depune si acordul coproprietarilor.

ATENTIE: Articolul 17, alineatul (2): La acelasi sediu vor putea functiona mai multe societati, daca este
indeplinita cel putin una dintre urmatoarele conditii:
a) imobilul, prin structura lui, permite functionarea mai multor societati in incaperi diferite;
b) cel putin o persoana este, in conditiile legii, asociat in fiecare dintre societati;
c) daca cel putin unul dintre asociati este proprietar al imobilului ce urmeaza a fi sediul societatii.

3. Redactarea declaratiilor pe proprie raspundere la inregistrarea firmei
Declaratia pe proprie raspundere se completeaza de catre:
comerciantii persoane fizice
fondatorii si asociatii/actionarii unei societati comerciale
administratori
cenzori
31

conducatorii sucursalei
reprezentantii desemnati de catre persoanele juridice, prin contract de administrare, ca
administratori sau lichidatori
reprezentantii SRL cu asociat unic persoana juridica
Semnarea declaratiei pe proprie raspundere se semneaza de catre declarant in fata judecatorului
delegat, avocat sau notar, acestia certificand prin data si semnatura ca declaratia a fost data in fata
acestora.

Articolul 36, lit. f) a alin. (2): "declaratia pe propria raspundere a fondatorilor, a primilor administratori,
respectiv a primilor membri ai directoratului si ai consiliului de supraveghere, si, daca este cazul, a cenzorilor,
ca indeplinesc conditiile prevazute de prezenta lege".

4. Redactarea actului constitutiv
Art. 7. - Actul constitutiv al societatii in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata
va cuprinde:
a) datele de identificare a asociatilor; la societatea in comandita simpla se vor arata si asociatii
comanditati;
b) forma, denumirea si sediul social;
c) obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale;
d) capitalul social, cu mentionarea aportului fiecarui asociat, in numerar sau in natura, valoarea
aportului in natura si modul evaluarii. La societatile cu raspundere limitata se vor preciza numarul si
valoarea nominala a partilor sociale, precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui asociat
pentru aportul sau;
e) asociatii care reprezinta si administreaza societatea sau administratorii neasociati, datele lor de
identificare, puterile ce li s-au conferit si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat;
f) in cazul societatilor cu raspundere limitata, daca au fost desemnati cenzorii sau auditorul financiar,
datele acestora de identificare;
g) partea fiecarui asociat la beneficii si la pierderi;
32

h) sediile secundare - sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate
juridica -, atunci cand se infiinteaza o data cu societatea, sau conditiile pentru infiintarea lor
ulterioara, daca se are in vedere o atare infiintare;
i) durata societatii;
j) modul de dizolvare si de lichidare a societatii.
Art. 8. - Actul constitutiv al societatii pe actiuni sau in comandita pe actiuni va cuprinde:
a) datele de identificare a fondatorilor; la societatea in comandita pe actiuni vor fi mentionati si asociatii
comanditati;
b) forma, denumirea si sediul social;
c) obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale;
d) capitalul social subscris si cel varsat si, in cazul in care societatea are un capital autorizat, cuantumul
acestuia;
e) natura si valoarea bunurilor constituite ca aport in natura, numarul de actiuni acordate pentru acestea si
numele sau, dupa caz, denumirea persoanei care le-a adus ca aport;
f) numarul si valoarea nominala a actiunilor, cu specificarea daca sunt nominative sau la purtator;
f1) daca sunt mai multe categorii de actiuni, numarul, valoarea nominala si drepturile conferite fiecarei
categorii de actiuni;
f2) orice restrictie cu privire la transferul de actiuni;
g) datele de identificare a primilor membri ai consiliului de administratie, respectiv a primilor membri ai
consiliului de supraveghere;
g1) puterile conferite administratorilor si, dupa caz, directorilor, si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna
sau separat;
h) datele de identificare a primilor cenzori sau a primului auditor financiar;
i) clauze privind conducerea, administrarea, functionarea si controlul gestiunii societatii de catre organele
statutare, numarul membrilor consiliului de administratie sau modul de stabilire a acestui numar;
i1) puterile de reprezentare conferite administratorilor si, dupa caz, directorilor, respectiv membrilor
directoratului, si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat;
j) durata societatii;
k) modul de distribuire a beneficiilor si de suportare a pierderilor;
33

l) sediile secundare - sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica -,
atunci cand se infiinteaza o data cu societatea, sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara, daca se are in
vedere o atare infiintare;
m) orice avantaj special acordat, in momentul infiintarii societatii sau pana in momentul in care societatea
este autorizata sa isi inceapa activitatea, oricarei persoane care a participat la constituirea societatii ori la
tranzactii conducand la acordarea autorizatiei in cauza, precum si identitatea beneficiarilor unor astfel de
avantaje;
n) numarul actiunilor comanditarilor in societatea in comandita pe actiuni;
o) cuantumul total sau cel putin estimativ al tuturor cheltuielilor pentru constituire;
p) modul de dizolvare si de lichidare a societatii.

Conditii legale privind forma actului constitutiv:

forma juridica
a societatii comerciale
forma autentica
a actului constitutiv
act constitutiv
sub semnatura
privata
SNC X -
SCS X -
SRL nu este obligatoriu X
SA cu constituire simultana - X
SA constituita prin subscriptie publica X -
SA cu constituire simultana sau SRL, daca printre
bunurile subscrise ca aport in natura la capitalul social
se afla un teren
X -
SCA X -

34

5. Depunerea capitalului social
Capitalul social se depune la orice banca, in contul de capital social al firmei ce se va constitui, numai dupa
intocmirea si semnarea, de catre parti, a actului constitutiv.

6. Depunerea specimenului de semnatura
Se depune de catre administratorii si cenzor, dupa caz.
Semnaturile administratorilor unei societati pe actiuni sau in comandita pe actiuni vor fi depuse o data cu
prezentarea certificatului eliberat de cenzori, din care rezulta depunerea garantiei/contractului de mandat.
Specimenul de semnatura se da in fata directorului ORC / judecatorului delegat, acesta certificand prin data si
semnatura ca a fost data in fata sa sau in fata unui Notar Public, acesta autentificand persoan, semnatura si
data cand aceasta a fost data.
Art. 45. - (1) Reprezentantii societatii sunt obligati sa depuna la oficiul registrului comertului semnaturile lor, la
data depunerii cererii de inregistrare, daca au fost numiti prin actul constitutiv, iar cei alesi in timpul
functionarii societatii, in termen de 15 zile de la alegere.
(2) Dispozitia alineatului precedent se aplica in mod corespunzator si conducatorilor sucursalelor.

7. Depunerea garantiei/contractului de mandat de catre administrator / cenzori, pentru SA
8. Pregatirea copiei de pe actul de inregistrare a fondatorilor persoane juridice
9. Copiile dupa actele de indentitate ale persoanelor care participa la constituire
Copiile dupa Buletinul de identitate sau dupa Cartea de identitate trebuie sa contina, in mod obligatoriu:
- toate date le de identificare ale persoanei: nume, prenume, data si locul nasterii, numele
parintilor, domiciliul stabil, viza de flotant / mutatie (unde este cazul), emitentul (circa / sectia
de politie ), data emiterii actului de identitate, serie, numar, si codul numeric personal (CNP).
10. Obtinerea certificatului de bonitate
Alegerea asociatilor / actionarilor este o decizie foarte importanta a intreprinzatorului, cu efecte pe termen
lung si mediu, si lung asupra evolutiilor afacerii si rezultatelor economice obtinute
35

11. Obtinerea cazierului fiscal pentru persoana fizica fondator/asociat/actionar si /sau
administrator (prin registrul comertului)
12. Raspunderea fondatorilor si primilor administratori
Art. 36. (1) In termen de 15 zile de la data incheierii actului constitutiv, fondatorii, primii administratori, sau,
daca este cazul, primii membri ai directoratului si ai consiliului de supraveghere ori un imputernicit al acestora
vor cere inmatricularea societatii in registrul comertului in a carui raza teritoriala isi va avea sediul societatea.
Ei raspund in mod solidar pentru orice prejudiciu pe care il cauzeaza prin neindeplinirea acestei obligatii.
13. Altele:
La articolul 36, lit. d) alin (2): in cazul aporturilor in natura subscrise si varsate la constituire, actele privind
proprietatea, iar in cazul in care printre ele figureaza si imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care
sunt grevate;

Dosarul de inregistrare si autorizare a functionarii unei societati comerciale
Art. 36. - (2) Cererea va fi insotita de:
a) actul constitutiv al societatii;
b) dovada efectuarii varsamintelor in conditiile actului constitutiv;
c) dovada sediului declarat si a disponibilitatii firmei;
d) in cazul aporturilor in natura subscrise si varsate la constituire, actele privind proprietatea, iar in
cazul in care printre ele figureaza si imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate;
e) actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul societatii si aprobate de asociati;
f) declaratia pe propria raspundere a fondatorilor, a primilor administratori, respectiv a primilor
membri ai directoratului si ai consiliului de supraveghere, si, daca este cazul, a cenzorilor, ca
indeplinesc conditiile prevazute de prezenta lege;
g) alte acte sau avize prevazute de legi speciale in vederea constituirii.

Registrotorul (persoana desemnata de directorul registrului comertului) poate dispune depunererea si
a altor acte doveditoare decat cele enumerate.



36

14.Inregistarea comerciantului

Art. 36. - (1) In termen de 15 zile de la data incheierii actului constitutiv, fondatorii, primii
administratori sau, daca este cazul, primii membri ai directoratului si ai consiliului de supraveghere ori
un imputernicit al acestora vor cere inmatricularea societatii in registrul comertului in a carui raza
teritoriala isi va avea sediul societatea. Ei raspund in mod solidar pentru orice prejudiciu pe care il
cauzeaza prin neindeplinirea acestei obligatii.

Include activitatile obligatorii indeplinite dupa data depunerii la Biroul Unic din cadrul oficiului registrului
comertului de pe langa Tribunal si data inregistrarii comerciantului in Registrul Comertului, incluzand:
autorizarea constituirii comerciantului de catre judecatorul delegat;
obtinerea codului unic de inregistare (CUI) de la Ministerul Finantelor Publice;
redactarea incheierii judecatorului delegat;
inregistrarea comerciantului in Registrul Comertului (J/..)
editarea certificatului de inregistare.


15. Autorizarea functionarii comerciantului
Include activitatea de autorizare a functionarii comerciantului de catre institutiile publice abilitate dupa data
depunerii dosarului la Biroul Unic si data eliberarii anexei continand autorizatiile necesare functionarii
sanitara, sanitar-veterinara, pentru protectia muncii si pentru protectia mediului. Acolo unde este cazul,
comerciantul, dupa inmatriculare, va solicita, in mod special, verificarea si autorizarea din punct de vedere al
PSI.

Autorizarea functionarii societatii comerciale

Obligatii ale angajatorilor:
Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate aspectele legate de munca.
In cazul in care un angajator apeleaza la servicii externe, acesta nu este exonerat de responsabilitatile sale
in acest domeniu.
37

Obligatiile lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca nu aduc atingere principiului
responsabilitatii angajatorului.

Angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru:
a) asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea si instruirea lucratorilor;
d) asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii in munca.

De asemenea, angajatorul are obligatia sa urmareasca adaptarea masuri-lor prevazute mai sus, tinand
seama de modificarea conditiilor si pentru imbunatatirea situatiilor existente.


Angajatorul are obligatia sa implementeze masurile prevazute mai sus, pe baza urmatoarelor principii
generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursa;
d) adaptarea muncii la om, in special in ceea ce priveste proiectarea posturilor de munca, alegerea
echipamentelor de munca, a metodelor de munca si de protectie, in vederea reducerii monotoniei
muncii, a muncii cu ritm predeterminat si a diminuarii efectelor acestora asupra sanatatii;
e) adaptarea la progresul tehnic;
f) inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos;
g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile, organizarea muncii,
conditiile de munca, relatiile sociale si influenta factorilor din mediul de munca;
h) adoptarea, in mod prioritar, a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie individuala;
i) furnizarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor.

Tinand seama de natura activitatilor din intreprindere si/sau unitate, angajatorul are obligatia:
a) sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de
munca, a substantelor sau preparatelor chimice utilizate si la amenajarea locurilor de munca;
38

b) masurile de prevenire, precum si metodele de lucru si de protectie aplicate de catre angajator sa asigure
imbunatatirea nivelului securitatii si al protectiei sanatatii lucratorilor si sa fie integrate in ansamblul
activitatilor intreprinderii si/sau unitatii respective si la toate nivelurile ierarhice;
c) sa ia in considerare capacitatile lucratorului in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in munca, atunci
cand ii incredinteaza sarcini;
d) sa asigure ca planificarea si introducerea de noi tehnologii sa faca obiectul consultarilor cu lucratorii
si/sau reprezentantii acestora in ceea ce priveste consecintele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor,
determinate de alegerea echipamentelor, de conditiile si mediul de munca;
e) sa ia masurile corespunzatoare pentru ca, in zonele cu risc ridicat si specific, accesul sa fie permis
numai lucratorilor care au primit si si-au insusit intructiunile adecvate.

Cand in acelasi loc de munca isi desfasoara activitatea lucratori din mai multe intreprinderi si/sau unitati,
angajatorii acestora au urmatoarele obligatii:
a) sa coopereze in vederea implementarii prevederilor privind securitatea, sanatatea si igiena in munca,
luand in considerare natura activitatilor;
b) sa isi coordoneze actiunile in vederea protectiei lucratorilor si prevenirii riscurilor profesionale, luand in
considerare natura activitatilor;
c) sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale;
d) sa informeze lucratorii si/sau reprezentantii acestora despre riscurile profesionale.

Masurile privind securitatea, sanatatea si igiena in munca nu trebuie sa comporte in nicio situatie obligatii
financiare pentru lucratori.

Obligatia angajatorilor de a obtine autorizatia de functionare din punct de vedere
al securitatii si sanatatii in munca

In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea accidentelor si a
bolilor profesionale, angajatorii au obligatia sa obtina autorizatia de functionare din punct de vedere al
securitatii si sanatatii in munca, inainte de inceperea oricarei activitati.

Nu se autorizeaza persoanele fizice, asociatiile familiale si persoanele juridice pentru care autorizarea
39

functionarii, inclusiv din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca, se efectueaza in temeiul Legii nr.
359/ 2004 privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice,
asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea
functionarii persoanelor juridice, cu modificarile si completarile ulterioare.

Asumarea de catre angajator a responsabilitatii privind legalitatea desfasurarii activitatii din punct de vedere
al securitatii si sanatatii in munca se face pentru activitatile care se desfasoara la sediul social, la sediile
secundare sau in afara acestora.

In vederea autorizarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca, angajatorul are obligatia sa
depuna la inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia isi desfasoara activitatea o cerere, completata in
doua exemplare semnate in original de catre angajator.

Cererea va fi insotita de urmatoarele acte:
a) copii de pe actele de infiintare;
b) declaratia pe propria raspundere, din care rezulta ca pentru activitatile declarate sunt indeplinite
conditiile de functionare prevazute de legislatia specifica in domeniul securitatii si sanatatii in munca.

In vederea autorizarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca, inspectoratele teritoriale de
munca procedeaza dupa cum urmeaza:
a) inregistreaza cererile de autorizare a functionarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca;
b) verifica actele depuse in sustinerea acestora, precum si declaratia pe propria raspundere;
c) completeaza si emit certificatul constatator;
d) asigura evidenta certificatelor constatatoare eliberate;
e) asigura arhivarea documentatiei in baza careia s-au emis certificatele constatatoare.

Termenul de eliberare a certificatului constatator este de 5 zile lucratoare, calculat de la data inregistrarii
cererii.

Certificatul constatator, emis in baza declaratiei pe propria raspundere, da dreptul angajatorilor sa
desfasoare activitatile pentru care au obtinut certificatul.
40

In cazul in care in cadrul controalelor se constata abateri de la respectarea prevederilor legale din domeniul
securitatii si sanatatii in munca, inspectorul de munca sisteaza activitatea si propune inspectoratului teritorial
de munca inscrierea mentiunii in certificatul constatator.
Inspectoratul teritorial de munca mentioneaza sistarea activitatii in certificatul constatator.

Angajatorul poate relua activitatea numai dupa ce demonstreaza ca a remediat deficientele care au condus
la sistarea activitatii si a obtinut autorizarea.
Cererea va fi insotita de certificatul constatator eliberat initial, in original.
Inspectoratul teritorial de munca va mentiona in certificatul constatator data reluarii activitatii.

Anexele (Certificat Constatator privind autorizarea emis in baza declaratiei pe propria raspundere) la
certificatul la Certificatul de inregistrare se emit atat pentru sediul social si sedii secundare cat si pentru
activitatile desfasurate care sunt suspuse avizarii/autorizarii.
Documentul care atesta inregistrarea si autorizarea functionarii activitatii unui intreprinzator este opozabil
tertilor si este format din: certificatul de inregistrare cuprinzand codul unic de inregistrare (CUI) cu anexa /
anexele (Certificat Constatator privind autorizarea emis in baza declaratiei pe propria raspundere)
cuprinzand avizele, autorizatiile si/sau acordurile de functionare.

16. Notificarea comerciantului catre institutiile publice
Include activitatile de notificare a inregistrarii unui comerciant catre institutii publice cu atributii legate de
publicitatea, inregistrarea sau evidenta comerciantilor (unde este cazul)










41



10. EFECTELE JURIDICE DIN PROCEDURA DE INREGISTRARE
A UNEI SOCIETATI COMERCIALE

Constituirea unei societati comerciale se realizeaza prin parcurgerea unor etape obligatorii.

semnarea actului constitutiv de catre asociati reprezinta etapa consensuala, care produce efecte intre
partile semnatare.
controlul legalitatii constituirii unei societati comerciale revine judecatorului delegat. Acesta
autorizeaza constituirea comerciantului, persoana juridica si dispune inregistrarea in registrul
comertului.
inregistrarea (inmatricularea) societatii comerciale in registrul comertului are rol constitutiv. De la data
inregistrarii in registrul comertului societatea a dobandit persoanlitate juridica.
publicarea in Monitoul Oficial a incheierii judecatorului delegat produce efecte fata de terti.
autorizarea functionarii este in competenta institutiilor publice abilitate.
inceperea de catre comerciant a activitatii economice pentru care a fost autorizat, din momentul in
care a fost autorizat.











42


11. EFECTELE INCALCARII CERINTELOR LEGALE
DE CONSTITUIRE A SOCIETATII

Art. 46. - (1) Cand actul constitutiv nu cuprinde mentiunile prevazute de lege ori cuprinde clauze prin care se
incalca o dispozitie imperativa a legii sau cand nu s-a indeplinit o cerinta legala pentru constituirea societatii,
judecatorul delegat, din oficiu sau la cererea oricaror persoane care formuleaza o cerere de interventie, va
respinge, prin incheiere, motivat, cererea de inmatriculare, in afara de cazul in care asociatii inlatura
asemenea neregularitati. Judecatorul delegat va lua act in incheiere de regularizarile efectuate.
(2) In cazul in care au fost formulate cereri de interventie, judecatorul va cita intervenientii si se va pronunta
asupra cererilor acestora in conditiile art. 49 si urmatoarele din Codul de procedura civila, nefiind aplicabile
dispozitiile art. 335 din Codul de procedura civila.

Art. 47. - (1) In cazul in care fondatorii sau reprezentantii societatii nu au cerut inmatricularea ei in termen
legal, oricare asociat poate cere oficiului registrului comertului efectuarea inmatricularii, dupa ce, prin
notificare sau scrisoare recomandata, i-a pus in intarziere, iar ei nu s-au conformat in cel mult 8 zile de la
primire.
(2) Daca, totusi, inmatricularea nu s-a efectuat in termenele prevazute de alineatul precedent, asociatii sunt
eliberati de obligatiile ce decurg din subscriptiile lor, dupa trecerea a 3 luni de la data autentificarii actului
constitutiv, in afara de cazul in care acesta prevede altfel.
(3) Daca un asociat a cerut indeplinirea formalitatilor de inmatriculare, nu se va mai putea pretinde de nici
unul dintre ei eliberarea de obligatiile ce decurg din subscriptie.

Art. 48. - (1) In cazul unor neregularitati constatate dupa inmatriculare, societatea este obligata sa ia masuri
pentru inlaturarea lor, in cel mult 8 zile de la data constatarii acelor neregularitati.
(2) Daca societatea nu se conformeaza, orice persoana interesata poate cere tribunalului sa oblige organele
societatii, sub sanctiunea platii de daune cominatorii, sa le regularizeze.
(3) Dreptul la actiunea de regularizare se prescrie prin trecerea unui termen de un an de la data
inmatricularii societatii.

43

Art. 49. - Fondatorii, reprezentantii societatii, precum si primii membri ai organelor de conducere, de
administrare si de control ale societatii raspund nelimitat si solidar pentru prejudiciul cauzat prin
neregularitatile la care se refera art. 46-48.

Art. 50. - (1) Actele sau faptele, pentru care nu s-a efectuat publicitatea prevazuta de lege, nu pot fi opuse
tertilor, in afara de cazul in care societatea face dovada ca acestia le cunosteau.
(2) Operatiunile efectuate de societate inainte de a 16-a zi de la data publicarii in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea a IV-a, a incheierii judecatorului delegat nu sunt opozabile tertilor, care dovedesc ca au
fost in imposibilitate de a lua cunostinta despre ele.

Art. 51. - Tertii pot invoca insa actele sau faptele cu privire la care nu s-a indeplinit publicitatea, in afara de
cazul in care omisiunea publicitatii le lipseste de efecte.

Art. 52. - In caz de neconcordanta intre textul depus la oficiul registrului comertului si cel publicat in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, sau in presa, societatea nu poate opune tertilor textul publicat.
Tertii pot opune societatii textul publicat, cu exceptia situatiei in care societatea face dovada ca ei cunosteau
textul depus la oficiul registrului comertului.

Art. 53. - (1) Fondatorii, reprezentantii si alte persoane, care au lucrat in numele unei societati in curs de
constituire, raspund solidar si nelimitat fata de terti pentru actele juridice incheiate cu acestia in contul
societatii, in afara de cazul in care societatea, dupa ce a dobandit personalitate juridica, le-a preluat asupra
sa. Actele astfel preluate sunt considerate a fi fost ale societatii inca de la data incheierii lor.
(2) In cazul in care societatea, datorita obiectului sau de activitate, nu isi poate incepe activitatea fara a fi
autorizata in acest sens, prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile angajamentelor rezultate din contracte
incheiate de societate, sub conditia primirii acestei autorizatii. In aceasta situatie, raspunderea revine
societatii.

Art. 54. - (1) Dupa efectuarea formalitatilor de publicitate in legatura cu persoanele care, ca organe ale
societatii, sunt autorizate sa o reprezinte, societatea nu poate opune tertilor nicio neregularitate la numirea
acestora, cu exceptia cazului in care societatea face dovada ca tertii respectivi aveau cunostinta de aceasta
neregularitate.
44

(2) Societatea nu poate invoca fata de terti numirile in functiile prevazute la alin. (1) sau incetarea acestor
functii, daca ele nu au fost publicate in conformitate cu legea.

Art. 55. - (1) In raporturile cu tertii, societatea este angajata prin actele organelor sale, chiar daca aceste
acte depasesc obiectul de activitate al societatii, in afara de cazul in care ea dovedeste ca tertii cunosteau
sau, in imprejurarile date, trebuiau sa cunoasca depasirea acestuia ori cand actele astfel incheiate depasesc
limitele puterilor prevazute de lege pentru organele respective. Publicarea actului constitutiv nu poate
constitui, singura, dovada cunoasterii.
(2) Clauzele actului constitutiv ori hotararile organelor statutare ale societatilor prevazute in alineatul
precedent, care limiteaza puterile conferite de lege acestor organe, sunt inopozabile tertilor, chiar daca au
fost publicate.

Art. 56. - Nulitatea unei societati inmatriculate in registrul comertului poate fi declarata de tribunal numai
atunci cand:
a) lipseste actul constitutiv sau nu a fost incheiat in forma autentica, in situatiile prevazute la art. 5 alin. (6);
b) toti fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii societatii;
c) obiectul de activitate al societatii este ilicit sau contrar ordinii publice;
d) lipseste incheierea judecatorului delegat de inmatriculare a societatii;
e) lipseste autorizarea legala administrativa de constituire a societatii;
f) actul constitutiv nu prevede denumirea societatii, obiectul sau de activitate, aporturile asociatilor sau
capitalul social subscris;
g) s-au incalcat dispozitiile legale privind capitalul social minim, subscris si varsat;
h) nu s-a respectat numarul minim de asociati, prevazut de lege.

Art. 57. - Nulitatea nu poate fi declarata in cazul in care cauza ei, invocata in cererea de anulare, a fost
inlaturata inainte de a se pune concluzii in fond la tribunal.

Art. 58. - (1) Pe data la care hotararea judecatoreasca de declarare a nulitatii a devenit irevocabila,
societatea inceteaza fara efect retroactiv si intra in lichidare. Dispozitiile legale privind lichidarea societatilor
ca urmare a dizolvarii se aplica in mod corespunzator.
(2) Prin hotararea judecatoreasca de declarare a nulitatii se vor numi si lichidatorii societatii.
45

(3) Tribunalul va comunica hotararea judecatoreasca oficiului registrului comertului, care, dupa mentionare,
o va trimite Monitorului Oficial al Romaniei spre publicare in Partea a IV-a, in extras.
(4) Asociatii raspund pentru obligatiile sociale pana la acoperirea acestora in conformitate cu prevederile art.
3.

Art. 59. - (1) Declararea nulitatii societatii nu aduce atingere actelor incheiate in numele sau.
(2) Nici societatea si nici asociatii nu pot opune tertilor de buna-credinta nulitatea societatii.























46

12. CADRUL LEGAL
Cadrul legal care reglementeaza materia inregistrarii si autorizarii functionarii comerciantilor
1. Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului, republicata (M.Of. nr. 49 din 4 februarie 1998), cu
modificarile si completarile ulterioare:
Legea nr. 348 din 6 iulie 2001 pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind registrul
comertului(M.Of. nr. 381 din 12 iulie 2001).
O.U.G. nr. 129 din 10 octombrie 2002 pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind registrul
comertului si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitati
administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor(M.Of. nr. 746 din 11
octombrie 2002).
O.G. nr. 15 din 30 ianuarie 2003 pentru completarea Legii nr. 26/1990 privind registrul
comertului(M.Of. nr. 61 din 1 februarie 2003).
Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in
exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea
coruptiei(M.Of. nr. 279 din 21 aprilie 2003).
Legea nr. 505 din 26 noiembrie 2003 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
129/2002 pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului si a Ordonantei de urgenta
a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitati administrative pentru inregistrarea si
autorizarea functionarii comerciantilor(M.Of. nr. 857 din 3 decembrie 2003).
Legea nr. 183 din 17 mai 2004 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 30/2003 pentru
modificarea art. 36 din Legea nr. 105/1996 privind evidenta populatiei si cartea de identitate (M. Of.
nr. 321 din 13 mai 2003)
Ordonanta Guvernului nr. 72 din 13 august 2004 pentru modificarea art. 39 din Legea nr. 26/1990
privind registrul comertului (M. Of. nr. 791 din 27 august 2004)
O.U.G. nr. 17/2005 pentru stabilirea unor masuri organizatorice la nivelul administratiei publice
centrale (M.Of. nr. 229/18.03.2005)
2. Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata (M.Of. nr. 1066/17.11.2004)
3. Legea 359/2004, privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a
persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora,
precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice (M.Of. nr. 839/13.09.2004)
47

O.U.G. nr. 75/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 359/2004 privind simplificarea
formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si
persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor
juridice (M.Of. nr. 932/12.10.2004)
4. H.G. nr. 166 din 13 februarie 2003 privind acordarea unor facilitati fiscale studentilor care doresc sa
infiinteze o afacere proprie (M.Of. nr. 114 din 24 februarie 2003).
5. Legea nr. 300 din 28 iunie 2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care
desfasoara activitati economice in mod independent (M.Of.nr. 576 din 29 iunie 2004)
H.G. nr. 1766 din 21 octombrie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii
nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara activitati
economice in mod independent (M.Of. nr. 1048 din 12 noiembrie 2004)
6. Hotararea Guvernului nr. 913 din 10 iunie 2004 privind aprobarea taxelor si tarifelor pentru
operatiunile efectuate de oficiile registrului comertului de pe langa tribunale (M.Of.nr. 589 din 1 iulie
2004)
H.G. nr. 1422 din 11 octombrie 2006 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr.
913/2004 privind aprobarea taxelor si tarifelor pentru operatiunile efectuate de oficiile registrului
comertului de pe langa tribunale (M. Of. nr. 867 din 24 octombrie 2006).
7. Ordinul Ministrului Justitiei nr. 3116/C din 9 noiembrie 2004 privind aprobarea tarifelor pentru
serviciile de asistenta prestate de oficiile registrului comertului de pe langa tribunale (M.Of. nr.
1105/26 noiembrie 2004)
8. Ordinul Ministrului Justitiei nr. 3118/C din 9 noiembrie 2004 privind aprobarea modelului cererii de
inregistrare in registrul comertului si al declaratiilor pe propria raspundere privind autorizarea
functionarii (M.Of. nr. 1105/26 noiembrie 2004)
9. Ordinul Ministrului Justitiei nr. 2735/C din 23 septembrie 2003 privind probarea tarifelor pentru
serviciile auxiliare prestate de oficiile registrului comertului si de Oficiul National al Registrului
Comertului (M.Of. nr. 691 din 2 octombrie 2003)
10. Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in
exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea
coruptiei - Cartea I, Titlul V - Grupurile de interes economic (M.Of. nr. 279 din 21 aprilie 2003), cu
modificarile si completarile ulterioare.
48

11. Legea nr. 1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei (M.Of. nr. 172 din 28 februarie
2005)
12. O.U.G. nr. 97 din 29 iunie 2000 privind organizatiile cooperatiste de credit (M. Of. nr. 330 din 14
iulie 2000), cu modificarile si completarile ulterioare:
Legea nr. 200 din 16 aprilie 2002 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit(M. Of. nr. 300 din 8 mai 2002).
Legea nr. 485 din 18 noiembrie 2003 pentru modificarea si completarea Legii bancare nr.
58/1998(M.Of. nr. 876 din 10 decembrie 2003).
Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal(M.Of. nr. 927 din 23 decembrie 2003).
Legea nr. 122 din 19 aprilie 2004 pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit (M.Of.nr. 387 din 3 mai 2004)
13. Legea nr. 566/2004 a cooperatiei agricole (M.Of. nr. 1236 din 22 decembrie 2004)
14. Legea nr. 32 din 3 aprilie 2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor (M. Of.
nr. 148 din 10 aprilie 2000), cu modificarile si completarile ulterioare:
O.U.G. nr. 51 din 29 martie 2001pentru modificarea art. 44 din Legea nr. 32/2000 privind societatile
de asigurare si supravegherea asigurarilor(M.Of. nr. 175 din 6 aprilie 2001).
Legea nr. 76 din 12 martie 2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 32/2000 privind
societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor(M.Of. nr. 193 din 26 martie 2003).
Legea nr. 403 din 11 octombrie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 32/2000 privind
societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor (M.Of. nr.976 din 25 octombrie 2004).
15. Legea bancara nr. 58 din 5 martie 1998- republicata (M.Of. nr. 78 din 24 ianuarie 2005)
16. Legea nr. 297 din 28 iunie 2004 privind piata de capital (M.Of.nr 571 din 29 iunie 2004)
17. Regulamentul C.N.V.M. nr.3 din 24 februarie 1998 privind autorizarea si exercitarea intermedierii de
valori mobiliare (M.Of. nr. 114 din 16 martie 1998), cu modificarile si completarile ulterioare:
Regulamentul C.N.V.M. nr.1 din 14 martie 2000 privind modificarea cuantumului taxelor percepute
de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare(M.Of. nr. 149 din 11 aprilie 2000).
Regulamentul C.N.V.M. nr. 3 din 2 decembrie 2002 privind autorizarea si functionarea societatilor
de servicii de investitii financiare(M.Of. nr. 53 din 30 ianuarie 2003).
18. O.G. nr. 75 din 30 august 2001 privind organizarea si functionarea cazierului fiscal, republicata
(M.Of. nr. 664 din 23 iulie 2004), cu modificarile si completarile ulterioare:
49

O.G. nr. 10 din 21 ianuarie 2005 privind reglementarea unor masuri financiare (M.Of. nr. 96 din 28
ianuarie 2005).
19. Lege nr. 441/2006 din 27/11/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 31/1990 privind
societatile comerciale, republicata, si a Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului, republicata (M.
Of. Partea I nr. 955 din 28/11/2006)
In functie de particularitatile societatii comerciale, mai pot fi relevante o serie de acte normative referitoare la
facilitatile suplimentare aplicabile in functie de valoarea investitiei, locatia acesteia, etc.
























50

13. FACILITATE ACORDATE STUDENTILOR

Studentii care vor sa infiinteze o afacere proprie beneficiaza de urmatoarele scutiri de la plata taxelor si
tarifelor:
taxele si tarifele pentru operatiunile de inmatriculare efectuate de Oficiul National al Registrului
Comertului prin oficiile registrului comertului de pe langa tribunale, tarifele pentru operatiunile efectuate
de Biroul unic din cadrul oficiilor registrului comertului, precum si tarifele pentru serviciile de asistenta
prestate de oficiile registrului comertului la inregistrarea constituirii comerciantilor;
taxele si tarifele pentru autorizarea functionarii comerciantilor, solicitate la constituire;
taxele si tarifele pentru obtinerea de la administratia publica locala a autorizatiei de desfasurare a unor
activitati economice in mod independent;
taxele pentru publicarea, in extras, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a incheierii de
inmatriculare pronuntate de judecatorul-delegat la Oficiul registrului comertului de pe langa tribunal;
taxele de timbru pentru activitatea notariala, aferente actelor in cazul carora este prevazuta
obligativitatea incheierii acestora in forma autentica:
cand printre bunurile subscrise ca aport in natura la capitalul social se afla un teren;
cand forma juridica a societatii comerciale implica raspunderea nelimitata a asociatilor sau a
unora dintre ei pentru obligatiile sociale;
cand societatea comerciala se constituie prin subscriptie publica.
Studentul care infiinteaza o societate comerciala trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
Facilitatile se acorda o singura data, la constituirea societatii, studentilor care:
urmeaza cursurile unei forme de invatamant superior de lunga sau de scurta durata la o institutie de
invatamant superior acreditata;
este cel putin in anul II de studiu si a promovat toate obligatiile prevazute de senatul universitatii;
nu a depasit varsta de 30 de ani.
ndeplinirea acestor condi ii legale trebuie s fie atestat printr-un act doveditor emis de institu ia de nv mnt
superior acreditat al c rei student este solicitantul. Dovada faptului ca studentul indeplinste in mod cumulative
51

toate conditiile stipulate in lege se face cu o adeverinta eliberata de secretariatul facultatii ale carei cursuri le
urmeaza.
Aceste facilit i fiscale se acord o singur dat i pentru constituirea unei singure firme, individual sau mpreun
cu al i studen i care ndeplinesc condi iile legale men ionate mai sus.
Prin urmare, facilit ile fiscale de mai sus se acord numai pentru constituirea unei firme, nu i n cazul
dobndirii acesteia prin cesiunea p r ilor sociale de la o alt persoan .
ntruct dispozi iile HG. nr. 166/2003 se refer numai la institu iile de nv mnt superior acreditate, rezult c
de prevederile acestui act normativ pot beneficia doar studen ii institu iilor de nv mnt superior acreditate,
de stat sau particulare, indiferent dac urmeaz specializ ri acreditate sau autorizate, de lung sau de scurt
durat , dac se afl la studii aprofundate i de masterat i indiferent de forma de nv mnt pe care o urmeaz .
De retinut! In cazul in care, in perioada de pana la 3 ani de la inmatriculare, intervine cesionarea sau
instrainarea partiala ori totala, prin orice modalitate, a partilor sociale sau a actiunilor detinute la societatile
comerciale constituite, aceasta are obligatia restituirii integrale a sumelor reprezentand taxe si tarife pentru
care s-a acordat scutire de plata.
* Studen ii cet eni str ini care urmeaz cursurile unei institu ii de nv mnt superior pe teritoriul
Romniei nu beneficiaz de prevederile HG nr.166/2003.











52

14. ANEXE

ANEXA 1.

Dictionar pentru termeni specifici.

act constitutiv este sintagma cere desemneaza actele prin care se constituie o societate
comerciala si pot fi:
contract de societate, pentru societatea in nume colectiv, in comandita
simpla;
contract de societate si statut, pentru societatea pe actiuni, in comandita pe
actiuni si cu raspundere limitata;
statutul, pentru societatea cu raspundere limitata cu asociat unic;
contract de societate si statut, incheiate in forma unui inscris unic, denumit
act constitutiv.
actiune titlu negociabil, subdiviziune a capitalului social al unei societati pe actiuni sau in
comandita pe actiun, de valoare egala, care acorda proprietarilor ei drepturi egale. Valoarea minima
a unei actiuni este de 1 leu.
dupa modul de transmitere, actiunile pot fi nominative si la purtator.
se pot emite, in mod exceptional, in conditiile actului constitutiv, actiuni care confera titularilor
drepturi diferite si anume: actiuni preferentiale, cu divident preferential, fara drept de vot.
dupa suportul pe care sunt emise, actiunile pot fi: in forma materiala, pe hartie sau in forma
dematerializata, prin inscriere in cont.
aport de capital social se utilizeaza pentru denumirea partilor atribuite asociatilor dintr-o societate
in nume colectiv sau in comandita simpla. In practica se mai numeste si parte sociala sau parte de
interes. Nu este titlu negociabil.
autorizarea functionarii - consta in obtinerea avizelor, autorizatiilor si / sau acordurilor strict
necesare pentru inceperea activitatii comerciantilor
comanditati asociatii care administreaza societatea si raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile
societatii
comanditari asociati care raspund numai pana la concurenta capitalului subscris.
53

emblem este semnul sau denumirea care deosebeste un comerciant de altul de acelasi gen;
reprezinta un drept de proprietate industriala, drept dobandit prin inscrierea acestuia in registrul
comertului si este inclus in fondul comercial.
firma / unitate / intreprindere / societate comerciala / entitate comerciala este numele sau
denumirea (terminologie folosita in legislatia roman) sub care un comerciant isi exercita comertul si
sub care semneaza. In legislatia altor state, termenul de firma este echivalent al expresiei nume
comercial; reprezinta un drept de proprietate industriala, drept dobandit prin inscrierea acestuia in
registrul comertului si este inclus in fondul comercial.
firma mai poate avea si intelesul de panou pe care este inscriptionat denumirea asocierii juridice
a intreprinzatorilor, la intrarea in unitate / intreprindere / societate comerciala / ectitate comerciala.
Filiala este societate comerciala cu personalitate juridica care se infiinteaza intr-une din formele
de societate comerciala enumerate; va avea regimul juridic al formei de societate in care s-a
constituit.
Sediile secundare o societate comerciala poate sa deschida in aceeasi localitate cu sediul
principal, sau in alte localitati, dezmembraminte sub diferite forme: sucursale, depozite, magazine,
agentii etc.
Sucursala este un dezmembramant, fara personalitate juridica, al societatii
comerciale; se inregistreaza in registrul comertului si i se atribuie un cod unic de
inregistrare.
Sediile secundare fara statut de sucursala nu se inregistreaza ca pozitie distincta
in registrul comertului si nu au cod unic de inregistrare propriu. ATENTIE: nu se pot
infiinta sedii secundare sub denumirea de filiale.
societate pe actiuni inchisa - subscriere integrala si simultana a capitalului social de catre
semnatarii actului constitutiv, specific SA
societate pe actiuni deschisa - subscriere publica, specific SA
societatea in nume colectiv ( SNC ) reprezinta un element de credit, oferind garantii
suplimentare tertilor care intra in contact cu firma; se caracterizeaza prin intrunirea a doua elemente:
asociatii raspund in mod solidar si nemarginit pentru datoriile societatii si isi exercita comertul sub o
forma colectiva, iar dreptul de a reprezenta societatea apartine fiecarui administrator, afara de
stipulatie contrara in actul constitutiv; nu necesita capital social initial, dar asociatii raspund cu tot ce
54

poseda, cu exceptia asociatilor comanditari. Se caracterizeaza prin existenta a doua categorii de
asociati: comanditati si comanditari.
societatea in comandita simpla ( SCS ) asociatii comanditati au dreptul exclusiv de a participa la
administrarea societatii in comandita, datorita existentei raspunderii lor personale si solidare pentru
datoriile sociale; administrarea se va incredinta unuia sau mai multor asociati comanditati; asociatii
raspund cu tot ce poseda, cu exceptia asociatilor comanditari. Se caracterizeaza prin existenta a
doua categorii de asociati: comanditati si comanditari.
societatea in comandita pe actiuni ( SCA ) este o societate asemanatoare SCS cuprinzand
doua categorii de asociati: comanditari si comanditati; capitalul social este impartit in actiuni; legea
asimileaza SCA cu societatea pe actiuni fiind reglementata de dispozitiile legale referitoare la
societatea pe actiuni si se constituie prin: constituire simultana si constituire simultana sau prin
subscriptie publica.
societatea pe actiuni ( SA ) capitalul social este reprezentat prin actiuni emise de societate,
care, prin modul de transmitere pot fi nominative sau la purtator; capitalul social este expresia
valorica a a aportului actionarilor, iar in schimbul aportului actionarii primesc actiuni. Poate fi
constituita in una din cele doua forme: societate pe actiuni inchisa sau societate pe actiuni
deschisa.
societatea cu raspundere limitata ( SRL ) caracteristica principala este aceea ca
raspunderea asociatilor pentru datoriile sociale este limitata la aporturile la capitalul social al
societatii, iar capitalul social este divizat in parti sociale.











55


ANEXA 2.

Factori de succes la infiintarea unei firme:



























mediul n care
acioneaz firma
(infrastructura de
sprijin pentru
nfiinarea de
ntreprinderi)
Firma
a pit
cu
dreptul
originalitatea, calitatea i
realizabilitatea ideii de
afaceri
personalitatea
ntreprinztorului
(ntemeietor al firmei)
resursele puse la dispoziie
pentru demararea afacerii
(capital i oameni)
managementul procesului de
nfiinare a firmei
mediul n care
acioneaz firma
(infrastructura de
sprijin pentru
nfiinarea de
ntreprinderi)
56

ANEXA 3.

GRESELI TIPICE, frecvente la infiintarea unei afaceri:

1) Aptitudini si calificare profesionala ale intreprinzatorului sunt insuficiente
2) Nu exista o strategie clara de piata
3) Insuficienta cunoastere a competitorilor
4) Cunostintele cu privire la organizarea interna a firmei sunt insuficiente
5) Dependenta excesiva de anumiti furnizori
6) Capacitate insuficienta de recrutare si selectie a personalului
7) Necunoasterea reglementarilor legale
8) Resurse financiare insuficiente
9) Evaluare gresita a cheltuielilor operationale
10) Incapacitate de rambursare din profit a creditelor
11) Supraestimarea capacitatii de a realiza profit
12) Politica imprudenta in domeniul investitiilor
13) Planificare eronata a lichiditatilor
14) Calculatie gresita a costurilor
15) Contabilitate necorespunzatoare si incompleta
16) Necunoasterea obligatiilor fiscale
17) Alegere neadecvata a partenerilor de afaceri
18) Alegere necorespunzatoare a amplasamentului









57

RECOMANDARI pentru cei ce vor sa-si infiinteze propria afacere:

1) Verifica in mod autocritic aptitudinile tale personale ca si calificarea ta profesionala.

2) Analizeaza cu exactitate piata si posibilitatile de desfacere.

3) Analizeaza ce este mai indicat: infiintarea unei firme noi sau preluarea uneia existenta.

4) Alegeti cu grija viitorii colaboratori.

5) Alegeti cu grija amplasamentul si dotarile.

6) Analizeaza reglementarile legale cu care te poti confrunta.

7) Determina cu exactitate necesarul de capital.

8) Planifica cifra de afaceri, costurile si profiturile viitoare.

9) Verifica daca dispui de lichiditatile necesare.

10) Apeleaza la un colaborator calificat pentru activitatea de contabilitate.

11) Verifica posibilitatile de utilizare ale tehnicii de calcul.

12) Informeaza-te cu privire la obligatiile tale fiscale viitoare.

13) Alege cea mai potrivita forma de organizare pentru firma ta.

14) Verifica riscurile posibile si ia masuri de asigurare corespunzatoare.

15) Indeplineste cu grija toate formalitatile de infiintare necesare.

16) Apeleaza din timp la un specialist care poate sa-ti acorde consultanta.

Coninutul acestui material nu reprezint n mod obligatoriu poziia ofcial
a Uniunii Europene sau a Guvernului Romniei
TITLUL PROGRAMULUI
Programul Operaional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni!
TITLUL PROIECTULUI
Dezvoltarea competenelor manageriale i antreprenoriale n vederea
creterii competitivitii i valorifcrii oportunitilor de afaceri
EDITORUL MATERIALULUI
CCIB
DATA PUBLICRII
Octombrie 2011