Opinie si Sondaj de Opinie

Orientarea Empirica
Sustinatorii acestei orientari sustin faptul ca opinia publica este ceea ce rezulta din
realizarea sondajelor de opinie. Astfel, prin adresarea unor intrebari cu rol de stimuli in
raport cu temele care se doresc a fi cercetate prin sondaj, se poate afla opinia responentilor
cu privire la acel subiect. Aceasta orientare pleaca de la cateva presupozitii de baza, si
anume:
Toti oamenii sunt capabili sa aba o opinie, iar opiniile oamenilor sunt egale;
Definirea statistica a opiniei publice este suficienta;
Pentru validitatea sondajelor de opinie este necesar un regim democratic(1 om = 1
vot), iar opiniile oamenilor sa fie intr-adevar egale ca si semnificatie, altfel sondajul
ar fi irelevan.

Critica Politico-ideologica
In viziunea acestui curent, sondajul de opinie nu este altceva decat un instrument de
manipulare a oamenilor si de mascare a dominatiei politice in societate. De asemenea,
cercetarea empirica se limiteaza la investigarea opiniilor individuale intr-o lume in care
mediul social si societatea in general exercita o influenta foarte mare asupra opiniei
individuale. Astfel, cercetatorii empirici, din aceasta perspectiva, par interesanti numai
de opniile verbalizate, subiective, carora le acorda o consitenta pe care nu o au.
In concluzie, aceasta critica asuma faptul ca sondajele de opinie nu pot contribui la
cercetarea s explicarea fenomenelor sociale.

Critica teoretico-metodologica
Critica acestiu curent se refeta in la :
Caracterul a teoretic al sondajelor de opinie(modul in care sondajele de opinie
erau aplicate in trecut, incalca un demers esential al oricaui procedeu de
cunoastere stiintifica, si anume absenta delimitarii teoretice al obiectului de
studiu);
Lipsa preocuparilor de a extrapola concluziile studiului pentru a putea face
generalizari.
Reactia la aceste critici a fost elaborarea esantioanelor stratificate, care luau in considerare
datele privin structura sociale(socio-demografice).

Herbert Blumer argumenteaza necesitatea unei abordari de tip structural- functionalist a
opiniei publice. El identifica anumite caracteristici fundamentale pentru opinia publica:
Opinia public este elaborat ntr-o societate , si aceasta evolueaza si reactioneaza, la fel
ca un organism viu, la schimabrile din mediul extern, societatea in cazul de fata.
Opinia publica are un aport la functionarea societatii(caracteristica ignorata de sondajele
de opinie). Societatea nu este un simplu agregat de indivizi, ci este o formatiune de
diferite grupuri functionale, iar opinia publica se formeaza prin actiuni ale acestor
grupuri. Sondajele nu pot reda contributiile acestor grupuri la formarea opiniei publice,
dar se incearca inlaturarea acestei deficiente prin realizarea studiilor cu universe diferite
de cercetare( elite, clase sociale diferite etc.)
Fiecare grup isi exercita rolul si functiile prin anumite canale care afecteaza si climatul
opniei publice. Astfel pot fi grupuri mai influente, cu o putere mai mare de decizie,ce isi
exprima intr-un mod mult mai ptuternic interesele si grupuri cu o influenta mica , a caror
opinie nu este resimita foarte la fel de mult la nivelul opiniei publice;
Blumer formuleaz o definiie a opiniei publice: opinia public const ntr-un asamblaj al
unor diferite puncte de vedere i poziii ce parvin indivizilor, solicitndu-i s acioneze n
rspuns la acestea. Astfel, ar trebui stabiliti anumiti indicatori care sa masoare nu doar
emiterea de opinii, ci mult mai important, gradul in care aceste opinii sunt luate in
considerare de catre cei cu putere de decizie, de unde ar rezulta si care sunt acele opinii
conisderate a fi semnificative pentru funtionarea societatii. Opinia public devine
semnificativ numai atunci cnd e privit drept un ansamblu de judeci i puncte de vedere
care intr n considerentele celor ce reacioneaz la fenomenele de opinie.
Aceasta vizuine functionalista asupra sondajelor de opinie si asupra fundamentarii societatii
este considerate potrivita pentru organizarea studiilor de acest tip.