JUNIMEA SI CONVORBIRI LITERARE

Junimismul este curentul promovat de societatea ieseana Junimea ce se manifesta ca o

miscare de modernizare profunda a culturii, prin aplicarea ferventa a spiritului critic. Cronologic
se succede pasoptismului, incepand cu 1863, data primelor intalniri ale membrilor fondatori,
Titu Maiorescu, Petre Carp, Vasile Pogor, Iacob Negrui si T!eo"or Rosetti, cumnatul
domnitorului Cuza. Tendintele Junimii sunt, pe de o parte, de continuare a directiei impuse de M.
Kogalniceanu, pe de alta parte, de ruptura fata de trecut. Junimistii si pasoptistii au in comun
promovarea unei literaturi originale, autohtone, combaterea imitatiilor sterile si evaluarea
critica pe principii valorice. Ceea ce ii distanteaza pe unimisti de predecesorii lor este critica
accentuata adusa formelor fara fond. !asoptistii sunt acuzati de lipsa de ec"ilibru si
discernamant, prin adoptarea unor forme institutionale in neconcordanta cu mentalitatea
poporului. #orinta pasoptistilor de a recupera etapele culturale $%arderea etapelor&' europene a
generat, in opinia unimistilor, o discrepanta intre forma si fond $mentalitate'. (deologia
unimista este indreptata simultan si impotriva e)agerarilor latiniste lansate de *coala +rdeleana.
#enumirea de %Junimea& este gasita spontan de T". ,osetti si preferata in locul celei de
%-lpia Traiana&, pentru ca surprinde ironic atmosfera pedanta latinista a epocii dar ii
caracterizeaza si pe fondatori, toti tineri $.. !ogor, cel mai %varstnic& avea 3/ de ani'. !rimele
intalniri ale unimistilor se desfasoara la (asi, incepand cu 1863, in casa lui !ogor, si aveau
caracterul unor discutii libere pe teme literare. !rincipiul lor e deg"izat ironic in vec"ea zicala
frantuzeasca %entre 0ui veut, reste 0ui peut&. Membrii fondatori ai Junimii au studiat la scoli
inalte din .iena, 1erlin sau !aris, insa maoritatea participantilor la intalniri $numite Prelectiuni
populare' sunt neinstruiti. (ntentia fondatorilor este, in primul rand, de a educa simtul estetic al
oamenilor obisnuiti, iar in al doilea rand, de a cultiva simtul critic al simpatizantilor lor, astfel
incat ei sa devina apti sa disocieze valoarea de non2valoare. +vantaul unimistilor este ca au
tipografie proprie si pot deci sa editeze. +pare astfel, in 1863, revista cenaclului, %Convorbiri
literare&, in care vor fi publicate articolele lui Maiorescu si operele fundamentale ale marilor
clasici4 M. 5minescu, (. Creanga, (. *lavici si (. 6. Caragiale.
(n viata societatii Junimea se disting trei etape, cu orientari si activitati diferite4
Etapa iesea#a $186321837' are un pronuntat caracter polemic si se manifesta in trei
directii4 limba, literatura si cultura. 5ste etapa cristalizarii principiilor sociale si estetice.
+ctivitatea Junimii este limitata deocamdata la prelectiunile populare, intalniri cu scopul
educarii publicului larg. (n cadrul adunarilor, fondatorii, in special Maiorescu, considerat spiritus
rector, mentorul societatii, tin discursuri in care isi e)erseaza arta oratorica, cauta modele
culturale adecvate $modelul german va fi cel urmat', pledeaza pentru originalitate si luciditate in
udecata critica.
A "oua etapa, din 1837 pana in 1888, este etapa de consolidare a spiritului unimist si de
afirmare a %directiei noi&. +ctivitatile societatii se desfasoara simultan la (asi si 1ucuresti.
+paritia unei generatii noi de scriitori si poeti $5minescu, Caragiale, Creanga si *lavici' scade
nevoia de teoretizare, operele acestora devenind repere pentru literatura ulterioara. Maiorescu nu
neglieaza totusi celelalte domenii, social, lingvistic si critic. (n plan lingvistic pledeaza pentru
introducerea alfabetului latin, in locul celui c"irilic, si pentru neologizarea limbii, prin inlocuirea
termenilor slavi considerati nepotriviti pentru o limba de origine latina.
A treia etapa $etapa bucuresteana' incepe din 1888, cand societatea Junimea si revista
%Convorbiri literare& se muta la 1ucuresti. +ctivitatile au caracter academic, universitar, si
acopera domenii precum istoria, filosofia, geografia etc. $+. #. 9enopol, .asile Conta,
+le)andru 6ambrior, Mi"ail #ragomirescu, *imion Me"edinti'. ,evista va aparea pana in 1:77
$cea mai longeviva publicatie de la noi', insa nu va mai cunoaste popularitatea primilor ;/ de
ani.
Trasaturile $u#i%is%ului sunt identificate de Tudor .ianu in lucrarea Istoria literaturii
romane moderne4 spiritul critic, spiritul &iloso&ic, gustul pe#tru clasic si aca"e%ie, spiritul
oratoric, iro#ia'
Spiritul critic este definitoriu pentru unimisti, vizibil in primul rand prin distantarea
polemica fata de pasoptisti si latinisti. #emagogia pasoptistilor este inlocuita de respectul pentru
adevar, e)altarea < de cutivarea simplitatii si a luciditatii, iar mediocritatea < de promovarea
valorilor. (n materie de critica literara, Maiorescu pune bazele principiilor estetice, in celebrul
studiu O cercetare citica asupra poeziei romane de la 1867. (n domeniul oratoriei combate
%betia de cuvinte& intalnita in discursul politic cu precadere, identificand trei tipologii, a
retorului, a oratorului si a limbutului4 %oratorul vorbeste pentru a spune ceva, retorul pentru a se
auzi vorbind, limbutul pentru a vorbi&. (deologia unimista este sintetizata in teoria formelor
fara fond, dezvoltata in amplul studiu In contra directiei de astazi in cultura romana. *piritul
critic faciliteaza trecerea de la critica #or%ati(a $specifica primelor articole' la critica aplicata
$in studiile despre 5minescu si Cargiale'.
+ctivitatea Junimii este strans legata de figura lui Titu Maiorescu, personalitate
enciclopedica, indrumatorul spiritual al Junimii dar si al epocii, intemeietorul incontestabil al
criticii literare romanesti. (si desavarseste studiile superioare la .iena si 1erlin si devine in scurt
timp rectorul -niversitatii din (asi $la ;3 de ani'. 5ste primul critic literar de directie, %un mit al
criticii noastre& cum spunea =icolae Manolescu. Temperamentul si personalitatea lui se
manifesta prin inclinatia spre filosofie, impersonalitate, spirit disociativ, inteligenta polemica,
luciditate, putere de abstractizare si, nu in ultimul rand, prin bun gust. *tudiile si articolele sale
sunt impecabile disertatii de idei, intr2un stil cerebral, rece si ironic. #espre ironia specifica
unimistilor (on =egoitescu spunea4 %(ronia unimista, pentru ca era asadar de natura filosofica, a
luat forma acelui scepticism sc"open"auerian care, la Maiorescu s2a cristalizat in comple)ul sau
de superioritate creator, iar la 5minescu in pesimismul lui, congenital intretinut si vizionar.&
>pera lui Maiorescu este adunata in volumul Critice, din 1:37, volum ce contine articole
polemice despre cultura si civilizatie.
Cel mai important articol legat de cultura si evolutia societatii este In contra directiei de
astazi in cultura romana, studiu in care criticul se arata inamicul intransigent al %formelor
goale& ce au invadat cultura si societatea romana. 5l considera ca potentialul creator al unui
popor nu trebuie epuizat in productii mediocre4 %+i un singur bloc de marmura4 daca il
intrebuintezi pentru o figura caricata, de unde mai poti sculpta o Minerva?& *tudiul sus2
mentionat apare in 1868 si dezvolta teoria maioresciana a formelor fara fond. !rin &o#",
Maiorescu intelege activitatile materiale, sociale si culturale dar si traditiile sau mentalitatile.
!rin &or%a sunt desemnate structurile institutionale ale societatii $uridice si politice', sistemul
de educatie, institutiile culturale $presa, teatrul, conservatorul etc.'. Cauza discrepantelor dintre
fond si forma isi are originea in %vitiul radical& al romanilor < neadevarul4 %neadevar in poezie,
neadevar in gramatica, neadevar in toate formele de manifestare ale spiritului public.& Critica se
indreapta impotriva generatiei pasoptiste care ar fi creat o %falsa directie& in cultura noastra prin
imitarea doar a aparentelor culturii apusene. #oua sunt pericolele de care trebuie ferita tinerimea
romana4 formele fara fond si incuraarea mediocritatii4 %mediocritatile trebuie descuraate de la
viata publica a unui popor& pentru ca sunt primedioase, in timp ce valorile nu au nevoie de
indulgenta ci sunt universale4 %nu este bun numai pentru noi si deocamdata, ci pentru toti si
pentru totdeauna&.
Maiorescu nu este impotriva preluarii formelor culturale din e)terior, insa acestea trebuie
adaptate la specificul national si anticipate de crearea fondului. Cultura trebuie sa evolueze in
acelasi ritm cu societatea, de aceea Maiorescu admite ca e necesar sa e)iste o unitate intre fond,
forma si cultura.
Teoria %formelor fara fond& este proiectata si in plan lingvistic prin combaterea
etimologismului promovat de curentul latinist, a %betiei de cuvinte& ce caracterizeaza discursul
oratoric, a scierii cu caractere c"irilice etc. Maiorescu sustine inlocuirea alfabetului c"irilic cu cel
latin si principiul ortografiei fonetice, imbogatirea vocabularului cu neologisme $eliminarea
slavismelor' dar fara e)agerari si combate bombasticismele, e)primarile emfatice ale celor care
%strica limba& < %retorii& si %limbutii&.
(nteresul pentru literatura se manifesta din 1868, cand Juminea avanseaza ideea alcatuirii
unei antologii de poezie romaneasca pentru scolari. Maiorescu publica in %Convorbiri literare&
studiul O cercetare critica asupra poeziei de la 1867, care concentreaza conceptia lui despre
arta. *copul acestei lucrari este de a prezenta %elementele artei poetice& care separa poezia de
alte genuri literare, ca si de alte domenii ale cunoasterii, oferind publicului %o masura mai sigura
pentru a deosebi adevarul de eroare si frumosul de urat&. (nca de la inceput, autorul face
distinctia intre arta, care este c"emata sa e)prime frumosul, si stiinta, care e)prima adevarul. +rta
este gratuita deoarece nu aduce foloase materiale ci %pune fantezia in miscare prin cuvinte&.
Maiorescu isi imparte studiul in doua capitole4 Conditiunea materiala a poeziei si Conditiunea
ideala a poeziei. Conditiunea materiala se refera la cuvant, ca instrument de comunicare a ideilor
poetice. !oetul trebuie sa aleaga cuvantul cela mai putin abstract, sa folosesaca epitete ornante,
personificarile %obiectelor miscatoare&, comparatiile originale si uste, mataforele, adica tropii, in
general. Conditiunea ideala este asigurata de obiectul poeziei care este intotdeauna %un
simtamant sau o pasiune, niciodata o cugetare e)clusiv intelectuala sau care se tine de taramul
stiintific&. +stfel %iubirea, ura, tristetea, bucuria, desperarea, mania etc. sunt obiecte poetice@
invatatura, preceptele morale, politica etc. sunt obiecte ale stiintei, si niciodata ale artelor.&
*tudiul are valoarea unei lucrari normative $stabileste principiile estetice' si urmareste sa inlature
din sfera artei poezia ocazionala, bombastica, fara valoare. > critica serioasa trebuie %sa arate
modele bune& si %sa le distinga de cele rele&.
(n 183; apare studiul Directia noua in poezia si proza romanesca, studiu in care sunt
consacrati reprezentantii noii directii. #esi numeste pe +lecsandri %cap al poeziei romanesti&, il
situeaza pe 5minescu imediat dupa poetul pasoptist, desi il acuza de folosirea unor antiteze prea
e)agerate si de refle)ivitate %peste marginile iertate&. !rozatorii >dobescu, *lavici, 9enopol,
(acob =egruzzi sunt apreciati pentru %cautarea fundamantului dinlauntru&, adica pentru evitarea
modelelor e)terioare si incercarea de a crea o literatura autentica.
Comediile d-lui Caragiale este unul dintre cele mai importante studii de critica aplicata,
bazata pe principiul Aantian al autonomiei esteticului si pe principiile aristotelice din Poetica.
Comediile lui Caragiale au avut o receptare negativa din partea publicului, de aceea criticul
ridica problema moralitatii in arta4 arta nu este nici morala, nici imorala, ci amorala. =u udecam
autorul pentru imoralitatea personaelor sale, ci societatea, lumea care apare astfel reflectata in
opera unui scriitor. #e la +ristotel, Maiorescu preia conceptul de catharsis, de purificare prin
arta. *c"open"auer era convins ca sursa raului in lume este egoismul, de aceea Maiorescu crede
ca arta ne ofera remediul, prin faptul ca te ridica din conditia mesc"ina, individualista si te face
sa te inalti %in lumea fictiunii ideale&.
-n alt studiu de critica aplicata este cel din 188:, dedicat lui Eminescu si poeziilor lui.
Criticul intuieste ca %literatura poetica romana va incepe secolul al 992lea sub auspiciile
geniului lui& si este convins ca poezia romana si2a gasit forma ei literara desavarsita in poezia lui
5minescu.
Criticismul unimist este o trasatura definitorie a miscarii, care a influentat destinul
litaraturii si al culturii romane. #octrina unimista a supravietuit datorita respectului pentru
adevar, plasarii analizei si a interpretarii fenomenului artistic intr2o paradigma universala,
combaterii cu ve"ementa a mistificarii istoriei, limbii romane si a lipsei de ec"ilibru intre fondul
si forma fenomenului cutural. Junimea a facut posibil reasezarea literaturii si culturii romane in
spatiul auto"ton specific si, cel mai important, a condus la aparitia unei generatii de scriitori
e)trem de valorosi, cunoscuti astazi drept marii clasici.