VITAMINELE

Vitaminele sunt substane chimice organice necesare n cantiti mici pentru ca organismul s fie
sntos. Majoritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate de ctre organism, deci ele trebuie obinute din
alimentaie.
Termenul de vitamine nu cuprinde ali nutrieni eseniali cum ar fi mineralele, acizii grai eseniali
sau aminoacizii eseniali.
Suplimentarea cu vitamine este larg rspndit n ziua de azi. Multor alimente li se adaug vitamine
n plus fa de ce conin iniial n timpul procesului de fabricaie. Una din problemele suplimentrii cu
vitamine este faptul c multe dintre ele cresc n mod semnificativ apetitul. n ziua de astzi,
obezitatea este o problem serioas, iar suplimentarea cu vitamine o poate crea sau accentua.
Exist oameni care au devenit obezi din cauza suplimentrii cu vitamine n copilrie sau
adolescen.
Termenul de vitamin a fost folosit pentru prima dat de biochimistul polonez Casimir
Funk n 1912. Vita, n limba latin, nseamn via, iar sufixul -amin este pentru amine; la
momentul respectiv se credea c toate vitaminele sunt amine. Acum ns se tie c nu este aa.

Vitaminele umane
Pentru oameni exist 13 vitamine, mprite n dou grupe, cele patru solubile n grsimi (A, D, E i
K) i cele nou solubile n ap (opt vitamine B i vitamina C).
Numel
e
vitami
nei
Denumire chimic
Solubilit
ate
Deficien,
boal
Suprad
oz
Necesa
rul
minim
zilnic
mediu
(M,19-
30)[2]
Vitami
na A
Retinol Grsimi
Orbire de
noapte,Keratom
alacia
25.000
ui
620g
Vitami
na B
1
Tiamin Ap Beriberi - 1 mg
Vitami
na B
2
Riboflavin Ap Ariboflavinoz - 1,1 mg
Vitami
na B
3
Niacin Ap Pelagra
2.500 m
g
12 mg
Vitami
na B
5
Acid pantotenic Ap Paresteziaz - -
Vitami
na B
6
Piridoxin Ap - 400 mg 1,1 mg
Vitami
na B
7
Biotin Ap - - 30 g
Vitami
na B
9
Acid folic Ap *
1.000
g
320 g
Vitami
na B
12
Cianocobalamin Ap Anemie - 2 g
Vitami
na C
Acid ascorbic Ap Scorbut - 75 mg
Vitami
na D
1
-
D
4
Lamisterol, Ergocalciferol, Calciferol, Dihidr
otachisterol, 7-dehidrositosterol
Grsimi Rahitism
50.000
IU
2 g
pentru
toate
vitamin
ele D
Vitami
na E
Tocoferol Grsimi -
50.000
IU
12 mg
Vitami
na K
Naftoquinon Grsimi - - 75 g
= Deficiena de acid folic (Vitamin B
9
) n timpul sarcinii este asociat cu boli congenitale ale
bebeluilor i este legat de apariia cancerului.
Unele dintre vitamine sunt cunoscute dup numele din literatura de specialitate mai veche. Vitamina
B
2
este numit i vitamina G. Vitamina B
7
, sau biotin este tiut i ca "vitamina H". Vitamina B
9
,
sau acid folic i ali folai precum "vitamina M (acid pteril-tri-glutamic)" sunt cunoscute drept
folicin. Vitamina B
3
apare i ca "vitamina PP", un nume derivat de la termenul nvechit "factor
prevenitor de pelagra". Multe alte substane eseniale ale dietei care erau numite la nceput vitamine
sunt acum clasificate ca facnd parte din alte grupuri.
Alte vitamine posibile sunt DMAE (pete, ou, soia, creier), acidul lipoic (ficat), acidul folinic (ficat),
bioptrin (pete, ficat), PPQ (mai jos) i coenzima Q (carne, iaurt, soia).

Deficiene i excese de vitamine
Un organism poate supravieui pentru un timp fr vitamine, dei deficitul prelungit de vitamine
poate duce la boli, de obicei dureroase i potenial fatale. Rezervele organismului de vitamine pot
varia foarte mult; un adult poate avea un deficit de vitamina A sau B
12
de un an sau mai mult nainte
s se apar vreo boal, n timp ce vitamina B
1
din rezerve nu rezist mai mult de dou sptmni.
Vitaminele solubile n grsimi pot fi pstrate ca rezerv n organism i sunt toxice cnd sunt luate n
exces. Vitaminele solubile n ap nu sunt pstrate n organism, cu excepia vitaminei B
12
, rezerva ei
aflndu-se n ficat.

Pseudo-vitamine
Vitamina F este termenul care desemna la nceput acizii grai eseniali pe care corpul nu i
poate sintetiza. Au fost exclui din categoria vitaminelor pentru c sunt acizi grai. Acizii grai
sunt o component major a grsimilor care, ca i apa, sunt necesare organismului n cantiti
mari i deci nu sunt sub incidena definiiei vitaminelor, care sunt necesare n cantiti mici.
Herbalists si naturopaths a numit diferite substane chimice terapeutice "vitamine", dei nu sunt,
printre care vitamina T, vitamina U i vitamina X.
Unele autoriti n domeniu spun c ubiquinona, numit i coenzima Q
10
, este o vitamin.
Ubiquinona este produs n cantiti mici de organism, ca i vitamina D.
Vitamina B
15
(Acid pangamic); substana nrudit dimetilglicina este numit greit vitamina B
15
,
dar numit i B
16
.
Toxinele Laetrile i amigdalina sunt numite uneori vitamina B
17
. i acidul pangamic, i laetrile au
fost propuse ca fiind vitamine de Ernst T. Krebs; nici una nu a fost recunoscut drept vitamin
de comunitatea medical. Capacitile vitaminei B
17
de a combate cancerul au fost negate de
multe experimente.
Flavonoizii sunt numii uneori i vitamina P.
Factorii de cretere a animalelor au fost desemnai vitamine, precum acidul para-aminobenzoic
(PABA), care este factorul datorit cruia cresc penele psrilor (vitamina B
10
), folacina
(vezi acid folic) acid pteril-heptaglutamic este factorul de cretere a psrilor (vitamina B
11
sau
vitamina Bc-conjugat) i acidul orotic ca vitamina B
13
pentru obolani.
Cteva substane erau crezute a fi vitamine complexe B i sunt numite vitamine B n literatura
veche, incluznd B
4
(adenin) i B
8
(acid adenilic), dar nu mai sunt recunoscute ca vitamine.
Doctorii mici au etichetat i unele analgezice i antibiotice ca vitamine.

Nomenclatur
Vitaminele pot prezenta mai multe denumiri:
DENUMIREA ALFABETICA:
se folosesc literele mari ale alfabetuluiu A,B, C,D,E K i diferii indici n cadrul unui tip de vitamin
D2-D3, B1, B2 ,B6 etc.
DENUMIREA CHIMIC: are la baz structura chimic a vitaminei
A1 RETINOL
B1 TIAMIN
B2 RIBOFLAVIN
B6 PIRIDOXINA
C ACID ASCORBIC
E TOCOFEROL
H1 ACID PARAAMINOBENZOIC
K FITOMENADION
DENUMIREA TERAPEUTIC dup efectul terapeutic
A ANTIXEROFTALMICA
C ANTISCORBUTIC
D ANTIRAHITIC
E ANTISTERILITII
PP ANTIPELAGR
K ANTIHEMORAGICA

Clasificare
S-a ncercat o clasificare n funcie de mecanismul de aciune, dei nu este pe deplin cunoscut
pentru toate vitaminele. Multe vitamine funcioneaz ca atare sau dup o prealabil biotransformare,
formnd coenzime ale unor enzimespecifice (toate vitaminele B, biotina, vitaminele A i K). Altele
acioneaz pe ci asemntoare hormonilor (D i A). Unele (vitaminele C i E) funcioneaz ca
sisteme antioxidante fa de peroxizii nocivi. Vitaminele A (retinalul, acidul retinoic) au modaliti
particulare de aciune. O clasificare mai veche mprea vitaminele n 2 mari clase, n funcie de
solubilitatea lor: - vitamine hidrosolubile (solubile n ap),din care fac parte toate vitaminele B,
biotina, acidul ascorbic; - vitamine liposolubile, insolubile n ap, solubile n lipide (grsimi), din care
fac parte vitaminele A,D,E i K. Exist o serie de substane, numite antivitaminecare prezint o
aciune antagonist vitaminelor i care produc efectele avitaminozelor respective. n principiu fiecare
vitamin poate avea una sau mai multe antivitamine.
SOLUBILITATE:
LIPOSOLUBILE : A, D, E. K (solubile n grsimi).
HIDROSOLUBILE: COMPLEXUL B , VITAMINA C (solubile n ap).
MECANISM DE ACIUNE
EFECT NUCLEAR actioneaz influennd transcripia ADN : vitamina A i vitamina D. EFECT
MEMBRANAR- mpiedic aciunea unor radicali liberi n organism vitamina E, vitamina C.
TRANSFERAREA UNOR GRUPRI FUNCIONALE (CO2, CH3, NH2) vitaminele B1, B6, B12,
BIOTINA, ACID FOLIC. TRANSFER DE ELECTRONI : Vitamina PP, vitamina B2, vitamina K.
VITAMINELE HIDROSOLUBILE
Din aceast clas fac parte compui polari, solubili n ap, dar cu structuri i funcii biochimice foarte
diferite.Un numr dintre ele alctuiesc grupul vitaminelor B, prezente n drojdie, n semine de
cereale, n ficat. Lipsa de aport prin alimentaie, provoac stri de policaren i nu de
hipovitaminoz anume. Sunt absorbite la nivelul intestinului subire, trecnd n circulaia portal.
Se stocheaz n cantiti foarte mici i sunt eliminate urinar.De aceea trebuie continuu furnizate prin
alimentaie . Excesul este, n general bine tolerat, surplusul eliminndu-se urinar, far afectarea
organismului. Excepie face supradozarea unora cum sunt acidul nicotinic i vitamina B6.

Vitamine non-umane
Organisme diferite au nevoie de substane organice diferite. Majoritatea mamiferelor au nevoie, cu
unele excepii, de aceleai vitamine ca i oamenii. O excepie important este vitamina D;
majoritatea mamiferelor o poate sintetiza. Cu ct o specie este mai puin nrudit cu mamiferele, cu
att cerinele organismului devin mai diferite. De exemplu, unele bacterii au nevoie
de adenin. Quinona pirroloquinolina (PQQ), care se gsete n iaurt, a fost descoperit ca vitamin
pentru oareci n2003. Pisicile de cas au nevoie de nutrientul taurin; aceasta este o vitamin
pentru ele, dar nu i pentru oameni, pentru c ei i-o pot sintetiza.
Efecte ale vitaminelor i surse ale acestora
Vitami
na
Efecte Surse
A
ntreine vederea, n special
cea nocturn
ajut la
formarea oaselor i dinilor
ntreine sntatea pielii,
gingiilor, mucoaselor
protejeaz contra infeciilor
regleaz multiplicarea celular
i troficitateamucoaselor i
a esuturilor
necesar n funcia
de reproducere
protejeaz celulele de
morcovi, ardei kapia, ardei gras, sfecl
roie, spanac, varz roie, tomate, salat
verde, unt, brnz,ou, lapte, urzic
aciunea radicalilor liberi
B
1
ajut la
transformarea glucidelor i gr
similor n energie
are valoare n transmiterea
influxului nervos
are rol important n
combaterea unor afeciuni ca:
polinevrite de diferite
origini
pareze, paralizii medulare
i ale nervilor periferici i
boli infecioase
ale sistemului nervos
accidente vasculare i
afeciuni cardiovasculare
afeciuni hepatice i ale
cilor biliare
stri de
dezechilibru acido-bazic
legume uscate, fulgi
de cereale, orez integral, pine integral, drojdie de
bere, tre de gru, lapte
B
2
este esenial n producerea
de energie
particip la
degradarea proteinelor, glucid
elor igrsimilor
indicat la alptare
este indicat n:
conjunctivit, keratit
catar de primvar,
afeciuni alergice
hemoragii retiniene,
blefarospasm, fotofobie,he
meralopie
enterocolite, porfinurie,
insuficien hepatic
cereale integrale, drojdie de bere,
ou, lactate
anemii, tulburri de
absorbie a fierului
D
favorizeaz
absorbia calciului i fosforului
indirect stimuleaz depunerea
srurilor minerale n oase
indicaii:
rahitism, osteomalacie, fa
cturi
carii repetate
decalcifiere n
timpul sarcinii
psoriazis, leziuni cutanate,
lupus tuberculos
contraindicaii:
nefrite, litiaz renal
procese degenerative
cardiovasculare
arterioscleroz
nu se administreaz doze
mari n timpul sarcinii!
glbenu de ou, unt, lapte de vac
E
protejeaz organismul fa de
aciunea radicalilor liberi
particip la formarea i
protejarea globulelor roii i
ale esuturilor
indicaii:
sterilitate (la ambele sexe)
avort habitual, iminen de
avort
vrsturi
tulburri neuromusculare
survenite n cursul sarcinii
prurit vulvar
hepatit epidemic i
ulei de germeni de porumb, ulei de germeni de floarea
soarelui, semine de floarea soarelui, alune,spanac, pine
neagr, unt, cartofi prjii, fin de gru, varz, ou
cronic
distrofii musculare
reumatism muscular
insuficien cardiac
infarct miocardic
psoriazis
acnee
sclerodermie
K
particip la formarea de
protrombin (un coagulant
natural al sngelui)
particip la formarea oaselor
indicat n
prevenirea hemoragiilor cu
diverse localizri
spanac, salat verde, urzici, roii, mazre, cereale, uleiuri
vegetale, ou, lactate

Suplimentele vitaminice reprezinta produse foarte utilizate in lumea contemporana. La ele apelam ori
de cate ori ne simtim fara forta, obositi sau avem impresia ca randamentul activitatilor noastre fizice si
psihice a scazut. De asemenea, le administram copiilor, pentru a le favoriza cresterea si dezvoltarea. La
ele apeleaza si femeia, in perioada de maternitate pentru a se asigura ca va da nastere unui copil
puternic si sanatos. Tinerii care doresc sa isi sporeasca masa musculara si sa isi amplifice forta fizica iau
in mod regulat multivitamine.

Si in timpul sau dupa boala, cei mai multi dintre noi gasesc util sa isi completeze aportul alimentar cu
suplimente vitaminice. De cele mai multe ori, se utilizeaza comprimate multivitaminice in care
producatorul a introdus cantitati echilibrate din diferite vitamine, in asa fel incat sa fim scutiti de grija de
a face noi insine combinatii, poate neadecvate, ale acestor substante. Intrebarea pe care o lansam este
in ce masura multivitaminele pot sau nu sa produca efecte adverse si, daca da, care sunt acestea?

Multivitaminele nu produc efecte adverse, dar exista exceptii
In primul rand, cel mai la indemana raspuns este "nu". Intr-adevar, produsele de acest tip asigura
echilibrul reciproc intre vitamine si ne aduc cantitati care se gasesc in general sub doza zilnica necesara.
Deci, in principiu, administrarea este fara riscuri. Cu toate acestea, exista doua tipuri de probleme pe
care le putem evidentia si asupra carora am vrea sa va atragem atentia: hipervitaminozele si
interactiunile dintre vitamine, dintre vitamine si alti nutrienti si dintre acestea si medicatia intercurenta
a individului.


Hipervitaminozele reprezinta ansamblul fenomenelor toxice (intoxicatiile), datorate prezentei in
exces a unei vitamine in organism. Ele sunt caracteristice, in general, numai vitaminelor liposolubile (A,
D, K, E), care au tendinta de a se acumula in corp, spre deosebire de cele hidrosolubile, care sunt
eliminate daca aportul este cu mult mai mare decat necesarul. Hipervitaminozele se datoreaza exclusiv
administrarii de suplimente. Ele nu apar niciodata numai din aport alimentar. Este necesar ca doza sa fie
cu mult mai mare decat cea zilnica recomandata, pentru ca o intoxicatie sa se produca.

In literatura de specialitate se citeaza o singura intoxicatie datorata ingestiei unei vitamine prin
intermediul alimentelor: intoxicatia cu vitamina A la eschimosii care consuma excesiv ficat de urs polar.

Respectati numarul de comprimate recomandat
Persoanele care apeleaza la multivitamine trebuie sa stie ca acest aport se adauga celui alimentar. Prin
cumulare, pot uneori sa apara efecte nedorite. Daca multivitaminele sunt luate conform indicatiilor
producatorului si daca alimentatia unui individ nu este profund dezechilibrata, riscul intoxicatiilor este
practic inexistent. De mentionat este si faptul ca unii producatori amintesc pe etichetele sau prospectele
produselor multivitaminice eventualitatea aparitiei intoxicatiilor in cazul in care nu este respectat
numarul recomandat de comprimate. In orice caz, cele mai multe efecte toxice sunt reversibile si dispar
la incetarea administrarii de vitamine. Din pacate, exista insa si consecinte (nervoase, hepatice,
articulare etc.) care pot fi definitive. Vom trece in revista, succint, cateva intoxicatii vitaminice si
manifestarile acestora:
Hipervitaminoza A: apare numai dupa aport de retinol, vitamina activa, si niciodata dupa caroteni
(provitamine A). Toxicitatea acuta este rara, cea cronica, mai frecventa. Cea din urma include
urmatoarele probleme: tegumente uscate pruriginoase si care se descuameaza, lipsa apetitului, cefalee,
dureri osoase si articulare. Cazurile grave pot duce la leziuni hepatice si hemoragii. Unele persoane sunt
predispuse la hipervitaminoza: batranii, consumatorii cronici de alcool, unii indivizi care au
hipercolesterolemie familiala. De mentionat ca fatul, pentru a se dezvolta normal, are nevoie de retinol,
dar excesul poate fi daunator. De aceea, trebuie pastrat un echilibru foarte strict in perioada sarcinii;
Hipervitaminoza D: induce cresterea calciului in sange (hipercalcemie) care poate duce la demineralizari
osoase, litiaza biliara si depunere de calciu in tesuturile moi (inima, rinichi, ligamente, muschi), daca nu
este solutionata rapid. Riscul de hipercalcemie este crescut in hiperparatiroidismul primar, tuberculoze,
limfoame etc. Intoxicatiile pot avea o gravitate particulara la copilul mic, unde o profilaxie
necorespunzatoare a rahitismului poate provoca, la limita, chiar deces; Hipervitaminoza E: pe termen
lung poate sa induca modificari de coagulare a sangelui, cu cresterea riscului de sangerare la anumiti
indivizi. Unii medici recomanda chiar oprirea administrarii de suplimente de vitamina E, cu o luna
inaintea efectuarii unor interventii chirurgicale, in scopul diminuarii riscului de hemoragii perioperatorii.
Aceste efecte ale excesului de tocoferol sunt foarte pregnante la copiii prematuri.


Interferente medicamentoase
Consumul cronic de alcool poate determina o actiune toxica a vitaminei A asupra ficatului deja lezat de
consumul de alcool, ceea ce contraindica, in principiu, suplimentarea vitaminei la alcoolic. Medicamente
din familia retinoizilor aromatici, utilizate in diferite afectiuni ale pielii (psoriazis, acnee grava), nu
trebuie administrate concomitent cu suplimentele de vitamina A, deoarece pot creste riscul de aparitie a
unor fenomene toxice.
Metabolizarea vitaminei D este stimulata de unele produse medicamentoase care ii pot diminua
nivelurile plasmatice. In acelasi timp, unele medicamente care interfera digestia lipidica nu trebuie
administrate simultan cu suplimentele de vitamina D, deoarece ii diminueaza coeficientul de utilizare
digestiva. In aceeasi categorie de efecte putem include uleiul mineral si Olestra, un substituent
alimentar de grasime. Nivelurile mari de vitamina D pot determina hipercalcemie.
Suplimentele de vitamina E pot creste riscul de sangerare la indivizii care iau anticoagulante,
medicamente antiagregante plachetare si antiinflamatoare nesteroidiene (aspirina si altele).
Suplimentele de vitamina sunt, in principiu, contraindicate la cei care iau heparina sau la cei cu
deficiente de vitamina K. Absorbtia intestinala a vitaminei E este diminuata de uleiul mineral, sucralfat,
Olestra etc. Medicamentele anticonvulsivante pot determina scaderea nivelului plasmatic de vitamina.
Administrarea dozelor mari de vitamine A si E poate antagoniza efectele vitaminei K. Excesul de vitamina
A scade absorbtia intestinala a vitaminei K, pe cand anumite forme de vitamina E pot inhiba enzimele
dependente de vitamina K. In consecinta, pot sa apara deficiente de coagulare a sangelui si hemoragii.
Suplimentele de vitamina K pot inhiba efectele medicatiei cu substante anticoagulante (antagonisti de
vitamina K). Este indicat ca pacientii care iau astfel de produse medicamentoase sa evite dozele
exagerate de vitamina K si fluctuatiile extreme in ceea ce priveste aportul respectivei vitamine, situatii in
care dozele de anticoagulante ar deveni dificil de ajustat. In plus, administrarea de colestiramina, uleiuri
minerale sau Olestra poate diminua absorbtia vitaminei K, efect similar cu cel care se intalneste si in
cazul altor vitamine liposolubile.