PRECUV#NTARE

iserica Rom$n@ Unit@ cu Roma ^}i aniverseaz@ trei secole de existen]@ ^n comuniune cu
Scaunul Apostolic al succesorului Sf$ntului Petru, acum, la sf$r}itul mileniului marcat la
^nceputurile sale de dureroasa separare a cre}tin@t@]ii. Ne ^ntoarcem, de aceea, g$ndul pios
^n trecut, la artizanii Unirii des@v$r}ite ^n anul 1700, precum }i la cei care ne-au transmis-o.
P@storii din secolul al XVIII-lea ai acestei Biserici au fost promotori ai valorilor de profund@ inspira]ie
evanghelic@, modelatoare de con}tiin]e }i civilizatoare ale unei societ@]i care ^ncepea s@ devin@ con}tient@
de originile sale romanice }i de destinul s@u european.
Nici un alt focar rom$nesc de cultur@ nu a r@sp$ndit at$ta lumin@ }i ^ntr-un moment at$t de oportun,
cum a f@cut-o Blajul {colii Ardelene ^n secolul al XVIII-lea, c$nd axa istoriei lumii se orienta spre evul
na]iunilor moderne. Evolu]iei rom$ne}ti spre noile limanuri, ^nv@]a]ii clerici ai Blajului i-au asigurat
s$ngele necesar al }tiin]ei }i con}tiin]ei, al voca]iei cre}tine str@b@tute de fulgerul dumnezeiesc al
cunoa}terii }i autocunoa}terii. Lumin@ din lumina Romei, inima cre}tin@t@]ii, modesta a}ezare a Blajului
a devenit la r$ndul s@u o stea dens@, iradiind spre toate z@rile rom$ne}ti ^ndemnul: Veni]i de lua]i
lumin@! De sub b@tr$ne}ti teascuri tipografice, min]i ^nalte }i m$ini mig@loase au scos o literatur@
impresionant@, primenind din fundament universul c@r]ii rom$ne}ti, fie ea bisericeasc@ sau laic@.
Gr@untele de mu}tar aruncat de voia dumnezeiasc@ ^n gr@dina Unirii a devenit un arbore falnic (Matei
13, 31-33), ale c@rui ramuri au rodit bog@]ie de ^nv@]@turi pentru to]i rom$nii, dup@ cum m@rturiile
vremii o adeveresc. Oameni ai altarului }i ai condeiului deopotriv@, Inochentie Micu-Klein, Petru
Pavel Aron, Samuil Micu, Gheorghe {incai sau Petru Maior ca s@-i amintim aici doar pe cei mai de
frunte au binemeritat recuno}tin]a posterit@]ii, care ^i num@r@ ^ntre ctitorii scrisului rom$nesc
modern.
Opera de c@petenie }i cununa de lauri a }colii spirituale din s$nul Bisericii Rom$ne Unite este Biblia
rom$neasc@ tip@rit@ la Blaj, ^n 1795, ^n traducerea original@ a lui Samuil Micu. Tip@rirea Bibliei proprii
pentru un popor ^ntreg a fost ^ntotdeauna un fapt istoric notoriu, f@c$nd din respectivele centre tipografice
ni}te mari repere pe harta cre}tinismului universal. Realizat@ pe un fond de competen]@ teologic@,
istoric@ }i filologic@ nemai^nt$lnite ^n lumea rom$neasc@, Biblia de la Blaj din 1795 a preluat cu
respectuoas@ fermitate f@clia mai vechii Biblii tip@rite la Bucure}ti, ^n 1688, purt$nd-o la un nivel
superior spre secolele urm@toare. Primenit@ ^n grai la limita perfec]iunii, dup@ aprecierea exege]ilor,
g@sind cuvintele cele mai potrivite pentru a face ^n]eleas@ cartea trimis@ de la Dumnezeu (Cuv$nt
^nainte la S. Scriptur@), Biblia lui Samuil Micu a devenit instantaneu Biblia na]ional@ a tuturor rom$nilor,
indiferent de confesiune. Prin cele trei reedit@ri din secolul al XIX-lea (Sankt Petersburg 1819, Buz@u
1854-1856 }i Sibiu 1856-1858), Biblia de la Blaj a dominat graiul biblic rom$nesc ^n epoca form@rii
culturii }i literaturii noastre clasice, oferind modelul optim de exprimare ^n limba rom$n@. %n acest
^n]eles, opera bl@jean@ este cea mai important@ carte ap@rut@ vreodat@ ^n cultura noastr@. Modelul,
spiritul limbii }i tainica ei frumuse]e b@tr$neasc@ se reg@sesc p$n@ ast@zi ^n Bibliile rom$ne}ti de linie
elaborate dup@ Septuaginta, omagiu suprem adus acestei regine a c@r]ii de pe meleagurile noastre.
Edi]ia de fa]@ a Bibliei de la Blaj este un prinos de recuno}tin]@ pentru cei care, ^n via Domnului
numit@ Biserica Rom$n@ Unit@ cu Roma, la Blaj, ^n anul Domnului 1795, au creat acest monument
spre mai mare glorie a lui Dumnezeu, a}ez$nd ca jertf@ la temelia impresionantei opere ^ntreaga lor
smerenie, h@rnicie }i r@bdare. Cu aceast@ restituire se ^ncheie }i se ^ncununeaz@ actele de pio}enie pe
care le-am dedicat tricentenarului Unirii cu Roma. Tip@rirea c@r]ii ^n Cetatea Etern@ este o confirmare
a valorii catolice a str@daniei celor care au a}ezat ^n grai rom$nesc Sf$nta Scriptur@, precum }i a
profesionalismului colaboratorilor no}tri, care i-au conferit frumoasa form@ }i interpretare }tiin]ific@
actual@.
Cititorul va avea astfel prilejul s@ reparcurg@ cuv$ntul scris al lui Dumnezeu ^n forma ^n care ^nainta}i
ai no}tri s-au str@duit s@-l fac@ mai bine ^n]eles }i mai iubit. %ns@ dincolo de incontestabila valoare
istoric@ }i filologic@ a edi]iei r@m$ne, dup@ mai bine de dou@ secole de la prima apari]ie, spiritul care
i-a ^nsufle]it pe binecuv$nta]ii ^nainta}i, reg@sit }i ^n aceast@ lectur@: m@rirea lui Dumnezeu ^n unitate
de sim]ire rom$neasc@ }i de credin]@ apostolic@.
Pentru tot cel care se va l@sa c@l@uzit de acest spirit: Harul Domnului nostru Isus Hristos }i dragostea
lui Dumnezeu Tat@l }i %mp@rt@}irea Sf$ntului Spirit, a Treimei celei de o fiin]@ }i nedesp@r]ite s@ ^i
^nso]easc@ }i binecuv$nteze.

_ LUCIAN MURE{AN
arhiepiscop }i mitropolit