Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Studiul Physicians Health a fost un studiu clinic randomizat dublu-orb de anvergura mare.
Subiectii inrola_i in studiu au fost aproximativ 22000 de medici de sex masculin, cu varsta intre
40-48 de ani (in 1982), care initial nu aveau nici boli cardio-vasculare si nici cancer (exceptand
forme nonmelanoma de cancer de piele).
Tintele principale ale studiului au fost investigarea efectului utilizarii aspirinei in boala
coronariana si a efectului utilizarii beta-carotenului asupra inciden_ei cancerului.
Ramura de studiu al efectului aspirinei a fost oprita in 1990, cand a devenit clar ca aspirina avea
un efect protectiv important in prevenirea dezvoltarii bolii coronariene. Ramura de studiu al
efectului beta-carotenului a fost oprita in 1997, cand a devenit clar ca beta-carontenul nu avea
nici un efect asupra inciden_ei cancerului.
Problema 1
In ramura de studiu al efectului aspirinei in prevenirea infarctului miocardic (IM), medicii au
fost observa_i in doua grupuri: active aspirin (1 pastila alba cu 325 mg aspirina ce trebuia luata
zilnic); aspirin placebo (1 pastila alba placebo ce trebuia luata zilnic).
Pe masura ce studiul a progresat, din raportarea individuala, s-a estimat ca 10% din grupul active
aspirin nu s-au conformat (i.e. nu si-au luat pastila zilnica). In acelasi timp, tot din raportarea
individuala, s-a estimat ca 5% dintre cei din grupul placebo luau aspirina in mod regulat, pe cont
propriu, in afara protocolului.
1.1. Cum influenteaza aceasta incalcare a protocolului puterea estimata initial pentru acest
studiu?
Puterea estimata intitial scade.
1.2. Determinati puterea reala a studiului, daca presupunem ca incidenta anuala a IM este de
0.005 pentru subiectii placebo si ca aspirina previne 20% dintre cazurile IM (i.e. riscul relativ
=p1/p2=0.8), iar datele au fost colectate si prelucrate pe o durata de 5 ani.
Presupunem =0.05 (two-sided) si 1-=0.80.
(a) 0.005 este incidenta anuala a IM, astfel incat p2 = 5*0.005 = 0.025
(b) daca p1/p2 = 0.8 rezulta p1 = 0.02, deci p1 p2| = |0.02 0.025| = 0.005
= 0.1
p1*= (p1 + p2 = (1
q1*=1p1*= 0.9795
p2*= (p2 + p1
q2*= 1 p2*= 0.975
p1*p2*| = 0.018
= ( p1* + p2*)/2 = 0.02275
= 1
Puterea = [
= [
Problema 2
Se doreste investigarea relatiei dintre utilizarea contraceptivelor orale (CO) si nivelul presiunii
arteriale (PA) la femei.
Dintre femeile care lucreaza la o companie, sunt identificate si selectate intr-un esantion
reprezentativ opt femei utilizatoare de CO, cu varsta intre 35 si 39 de ani, ne-gravide, ne-intrate
in menopauza. Pe acest esantion, s-a determinat o medie a presiunii arteriale sistolice de 132.86
mm Hg si o devia_ie standard de 15.34 mm Hg.
In mod similar, se identifica si se selecteaza un esantion reprezentativ de 23 de femei cu varsta
intre 35 si 39 de ani ce nu utilizeaza CO, ne-gravide si ne-intrate in menopauza. Pe acest
esantion, s-a determinat o medie a presiunii arteriale sistolice de 127.44 mm Hg si o devia_ie
standard de 18.23 mm Hg.
2.1. Ce se poate spune despre diferenta reala de PA intre cele doua grupuri?
Formulati ipotezele statistice si faceti calculele. Trageti concluzia in termeni statistici si in
cuvinte.
HO:
H1:
Unde s = [
n1 = 8
n2 = 23
s1 = 15.34
s2 = 18.23
s = [
= 17.5
2.2. Determinati puterea testului aplicat la punctul 2.1 si interpretati rezultatul obtinut
(considerati un prag =0.05).
Considerati studiul descris mai sus ca un studiu pilot, facut pentru a avea datele preliminare
necesare planificarii unui studiu mai mare. Presupuneti ca valorile PA urmeaza o distributie
normala, atat in cazul utilizatoarelor de CO, cat si al celor care nu folosesc CO.
Puterea = (
)=(
) (-1.47) =
n=
)(
= 147
n1 =
)(
= 104
n2 = 2*104 = 208
Problema 3
Pentru investigarea relatiei dintre utilizarea contraceptivelor orale (CO) si nivelul presiunii
arteriale (PA) la femei, se face un studiu pereche pe un esantion reprezentativ de 10 femei.
Rezultatele sunt sintetizate in tabelul de mai jos:
i
1
2
3
4
PA sistolica ne-utilizand CO
Xi1 (baseline)
115
112
107
119
PA sistolica utilizand CO
Xi2 (follow-up)
128
115
106
128
5
6
7
8
9
10
115
138
126
105
104
115
122
145
132
109
102
117
3.1. Ce puteti spune despre influenta utilizarii CO asupra PA, bazat pe rezultatele din studiul
descris?
Formulati ipotezele statistice si faceti calculele. Trageti concluzia in termeni statistici si in
cuvinte.
H0: 1 = 2
HA: 1 2
t-Test: Paired Two Sample for Means
Mean
Variance
Observations
Pearson Correlation
Hypothesized Mean Difference
df
t Stat
P(T<=t) one-tail
t Critical one-tail
P(T<=t) two-tail
t Critical two-tail
Variable 1
120.4
174.9333333
10
0.954777198
0
9
3.324651095
0.004437168
1.833112923
0.008874337
2.262157158
Variable 2
115.6
106.2666667
10
Am aplicat testul t pereche si am obtinut o valoare p two tail = 0.008 rezulta ca H0 se respinge.
In concluzie utilizarea CO are o influenta asupra PA.
3.2. Determinati puterea testului aplicat la punctul 3.1 si interpretati rezultatul obtinut
(considerati un prag a=0.05).
Mean diffrence
Correlation coeff
St.dev1
St.dev2
4.8
0.954777
10.30857
13.22624
= 16.6
=4
Puterea = (
) = (
0.75
Problema 4
Intr-un studiu al efectelor expunerii pe termen scurt la dioxid de sulf (SO2) au participat 22 de
voluntari astmatici. Ei au fost statificati in functie de nivelul raportului FEV1/FVC la
screeningul initial. Tabelul urmator sintetizeaza reactivitatea bronsica la SO2 in randul
participantilor la studiu:
Grup A
FEV1/FVC 74%
Grup B
FEV1/FVC 75 84%
Grup C
FEV1/FVC 85%
20.3
4.1
30.0
24.7
13.8
7.5
7.5
11.9
4.5
3.1
8.0
4.7
28.1
9.2
2.0
2.5
6.1
7.5
10.3
10.0
5.1
2.2
4.1. Testati ipoteza potrivit careia ar exista o diferenta de reactivitate bronsica intre cele trei
grupuri.
HO: 1=2 = 3
HA: 1= 2 3
SUMMARY
Groups
GrupA
GrupB
GrupC
Count
5
12
5
ANOVA
Source of
Variation
Between Groups
Within Groups
SS
503.5484
958.8025
Total
1462.351
Sum
93.4
102.9
27.3
df
Average Variance
18.68 101.317
8.575 46.74932
5.46
9.823
MS
F
P-value
F crit
2 251.7742 4.989255 0.018132 3.521893
19 50.46329
21
Pentru = 0.05, F2,19,0.95 = 3,5 F>3,5 deci respingem HO. Exista o diferenta de reactivitate
bronsica intre cele trei grupuri.
4.2. Comparati mediile fiecareia din perechile posibile, folosind metoda LSD.
4.3. Comparati mediile fiecareia din perechile posibile, folosind metoda Bonferonni. Sunt
diferente fata de punctul anterior? Explicati/justificati.
Multiple Comparisons
Dependent Variable: Rezult
(I) Grup
(J) Grup
Mean
Std. Error
Sig.
Difference (I-J)
Lower Bound
Upper Bound
10.1050
3.7813
.015
2.191
18.019
13.2200
4.4928
.008
3.816
22.624
-10.1050
3.7813
.015
-18.019
-2.191
3.1150
3.7813
.420
-4.799
11.029
-13.2200
4.4928
.008
-22.624
-3.816
-3.1150
3.7813
.420
-11.029
4.799
10.1050
3.7813
.045
.179
20.031
13.2200
4.4928
.025
1.426
25.014
-10.1050
3.7813
.045
-20.031
-.179
3.1150
3.7813
1.000
-6.811
13.041
-13.2200
4.4928
.025
-25.014
-1.426
-3.1150
3.7813
1.000
-13.041
6.811
2
1
3
LSD
1
3
Bonferroni
3
*. The mean difference is significant at the 0.05 level.