Formare de Mediatori

CENTRULDEMEDIERECRAIOVA
CURSFORMAREMEDIATORI
www.mediere.ro;www.ucmro.ro
AsociatiaCentruldeMediereCraiova
FormareadeMediatori
este o modalitate alternativ de rezolvare a

conflictelor o procedur voluntar i
conflictelor,
confidenial prin care o ter persoan
neutr imparial i fr putere de decizie
neutr,
mediatorul ajut prile s ajung mpreun
la o nelegere mutual acceptat n vederea
ncheierii conflictului mediat.
FormareadeMediatori
p
1.Caracterulvoluntaralproceduriidemediere
Nici o parte nu poate fi obligat, de ctre vreo alt persoan
sau autoritate, s participe la o procedur de mediere.
2.Autodeterminareaprilor
nelegereaaparineprilor.Oricetermenprevzutdectre
aceastnelegeretrebuiesfiepropusiacceptatdepri.
3.Confidentialitatea Procedurii
Attmediatorulctiprileprezente,precumiavocaii
A
di
l i il
i
ii
acestorpriseobligspstrezecaracterulconfidenialal
tuturoraspectelordiscutatenmediere.
Formarea deMediatori
/ p
p
4.Neutralitate/Imparialitatedinparteamediatorului
Neutralitatea presupune c mediatorul rmne n afara
conflictului dintre pri, c nu se implic n acest conflict
dect n limitele impuse de ctre procedur.
procedur
Imparialitatea mediatorului garanteaz faptul c mediatorul
st ntro poziie de mijloc fa de pri, c nu dorete
absolut
b l t deloc
d l ca o parte
t sau alta
lt s ctige
ti
sau s fie
fi
favorizat n timpul procedurii de mediere.
5.InformareaPrealabila Asupra
p Procedurii
Prile trebuie s cunoasc principiile medierii, detalii despre
procedur i modul de desfurare, nainte de semnarea
contractului de mediere i de nceperea efectiv a medierii.
medierii
FormareadeMediatori
FormareadeMediatori
ExtrasdinMediaationProceess Cristo
opher WM
Moore
1.
2.
3.
Stabilireauneilegturirelaionalecuprilendisput
a.
stabilireacontactuluiiniialcuprile
t bili
t t l i i ii l
il
b.
constuireacredibilitii
c.
educareaprilorprivindprocesuldemediere
d
d.
creterea ncrederii n procedura de mediere
cretereancrederiinprocedurademediere
Selectareauneistrategiiprivinddesfurareamedierii
a.
consiliereaprilorpentrudobndireadecunotinedesprediferitemodaliti
demanagementirezolvareaconflictului
g
b.
asistenaoferitprilornalegereauneimodalitideabordareamedierii
viitoare
c.
coordonareaprilornacestalegere
Strngereadeinformaiiianalizaacestora
a.
culegereaianalizainformaiilorimportantedesprepile,dinamicaisubstana
conflictului
b
b.
verificarea acurateei informaiilor
verificareaacurateeiinformaiilor
c.
minimizareaimpactuluiinformaiilorincorecte
FormareadeMediatori
opher WM
Moore
4.
5
5.
6.
Creareaunuiplandetaliatpentrumediere
a.
Identificareastrategiiloriaaciunilorconsecventegeneralecaresapropieprilede
Id ifi
iil
i
i il
l
i il d
onelegere
b.
Identificareaaciunilorparticularecaresseapliceunorsituaiispecificeconflictului
ceurmeazafimediat
Construirea ncrederii i a cooperrii
Construireancrederiiiacooperrii
a.
Pregtireaprilorlanivelpsihologicpentruparticiparealanegocieri
b.
Controlareaemoiilorputernicealeprilor
c.
Verificareapercepiiloriminimizareaefecteloropiniilorpreconcepute
d
d.
Incurajarearecunoateriireciprocealegitimitiipriloriaaspectelorconflictuale
j
ii i
l i i i ii il
i
l
fli
l
e.
Construireancrederii
f.
Clarificareacanalelordecomunicare
Incepereasesiuniidemediere
a.
deschidereanegocierilordintrepri
b.
stabilireaunuitondediscuiideschisipozitiv
c.
stabilirearegulilordebazidecomportament
d.
asistenaprilornventilareaemoiilor
e.
delimitareazoneloriaaspentelorconflictualedediscutat
f.
asistenaprilornexplorareaproblemelor
FormareadeMediatori
opher WM
Moore
7.
8.
9.
Identificareaaspectelorconflictualeistabilireaunuimoddelucru
a.
identificareaaspectelordeinterespentrupri
b.
obinereaacorduluiprilorpentruadiscutaacesteaspecte
c.
determinareamoduluidelucrupentrudiscuii
Descoperireaintereselorascunsealeprilor
a.
identificareaintereselor/nevoileprilor
b.
construireauneirelaiireciprocedeinteresprivindnevoileprilor
Generareaopiunilorpentruajungerealanelegere
a.
contientizareaprilorpentrunevoiadeopiunimultiple
b.
b
c.
scdereaimplicriiprilorlaniveldepoziii
d
l
l l
ld
generareaopiunilorprinnegocieripebazdeinterese
FormareadeMediatori
opher WM
Moore
10. Evaluareaopiunilorpentruajungerealanelegere
a. trecereanrevistaintereselorprilor
b. apreciereaasuprarealizriiintereselordectreopiunile
disponibile
c. apreciereaasupracosturiloribeneficiiloropiunilor
disponibile
11. NegociereaFinal
a. ajungerealanelegereprinmicareaconsecventapoziiilor
prilor
12. ObinereaiIncheiereaacorduluiprivindnelegereaprilor
a. identificareapailornecesarincheieriiacordului
b. stabilireauneiprocedurideevaluareimonitorizare
p
g
c. ncheiereanscrisaacorduluiprivindnelegereaistabilirea
metodelordeautentificareaacestuia
FormareadeMediatori
10
A.
A PregtireaSedineideMediere
Pregtirea Sedinei de Mediere
AranjamentePreliminarii
primulcontactcuprile
primul contact cu prile
culegereainformaiilor
verificareaautoritiiprilor
informareaprilorasupradrepturiloracestorairolul
mediatoruluinmediere
c e e ea co t actu u de ed e e
ncheiereacontractuluidemediere
stabilireadateiialoculuidesfurriimedierii
pregtireacadruluipentrudesfurareaedineidemediere
FormareadeMediatori
11
B.
B IntlnireanSesiuneComuncu
Intlnirea n Sesiune Comun cu
PrileiAvocaii
facecunotincuprile
f
ti
il
explicprocesuldemediereiscopulacestuia
ascultprezentareafiecreipri
clarificpoziiileiniialealeprilor
decidecucaredintreprisevantlniprimadat
FormareadeMediatori
12
C.IntlnirinSesiuniSeparatecuFiecareParte
C Intlniri n Sesiuni Separate cu Fiecare Parte
o obineinformaiisuplimentare
o clarificintereseipoziii
clarific interese i poziii
o explicrealiti
o dezvoltopiuni
d
lt i i
o transmitepunctedevedereipoziiidelaoparte
la alta
laalta
o dosarcin
FormareadeMediatori
13
D.IntlniriUlterioarenSesiuneComuncu
D Intlniri Ulterioare n Sesiune Comun cu
PrileiAvocaii
9stabiletefinalitatearezultatuluicomun
9stabilete
finalitatea rezultatului comun
9ncheieacorduldemediere
9ncearc s depeasc impasul
9ncearcsdepeascimpasul
9poatelmuriaspectecomunealeconflictului
prilor
9ncurajeazviitoarencercriderezolvare
FormareadeMediatori
14
FormareadeMediatori
15
1.
2.
3.
Degrevarea instanelor de judecat de numrul

mare de cazuri;
calitii
actului de jjustiie,
, oferinduse
Creterea
mai mult timp magistrailor s studieze, s
interpreteze i s judece fiecare caz ce nu poate fi
mediat;
Scderea costurilor presupuse de organizarea
unui proces n
instan,
costuri ce pot fi
f
redirecionate spre beneficiul justiiabililor.
FormareadeMediatori
16
Costuri n bani mai mici dect la instana de

9Costuri
judecat
p
ajungerii
j g
la o soluie
9Rapiditatea
9Flexibilitatea procedurii de mediere
Participarea direct a prilor n ajungerea la
9Participarea
nelegere
medierii
9Confidenialitatea
9Medierea este o procedur privat
Pstreaz relaiile dintre pri
9Pstreaz
9Rata mare de succes a medierii
FormareadeMediatori
17
p
n timpul
p medierii ((n
1. Spiritul
combativ p
poate fi dezlnuit
sesiunea comun), fr constrngeri sau sanciuni ca n
cazul instanei de judecat
2 Un
2.
U verdict
di t negativ
ti n
instan
i t poate
t nsemna
pierderea
i d
unor clieni i poteniali clieni, pe cnd, n mediere, nici un
caz nu poate fi pierdut. Un succes n mediere, rapid i mai
ieftin pentru client, nseamn pstrarea unui client care
poate aduce noi clieni.
3 La mediere onorariul poate fi mai mare dect n instan,
3.
instan
negocierea fcnduse n funcie de raportul costuri n
instan/anse de ctig/durata unui proces, pentru tot
ciclul procesual i chiar i pentru executarea unei hotrri
judectoreti
FormareadeMediatori
18
p
p
4. In cazul p
pierderii unui dosar este imposibil
de recuperat
un
onorariu de succes, dar la mediere, unde ambele pri
ctig, se poate negocia i primi un astfel de onorariu
5 Medierea
5.
M di
ofer
f avocailor
il un control
t l asupra nelegerii,
l
ii a
ncheierii conflictului, control de care nu dispun n instana
de judecat
6. Evit slile de judecat n favoarea unui birou de mediere
7. Termin un dosar ntrun timp scurt, incomparabil cu
d
durata
unuii proces n
instan,
i
avnd
d astfel
f l maii mult
l timp
i
pentru restul clienior sau chiar timp liber
FormareadeMediatori
19
avocai
sunt n situaia
de a refuza cauze mici,, p
8. Muli
pentru
care onorariul pentru volumul de munc n instan este
egal sau mai mare dect suma sau valoarea obiectului n
disput Pentru mediere,
disput.
mediere timpul se reduce semnificativ,
semnificativ la
fel munca depus de ctre avocat i deci permite avocailor
s angajeze i aceste cauze
9. Nu exist acte urgente de redactat, termene procedurale
de respectat etc.
10 Ofer cel puin aceeai satisfacie ca i ctigarea unui
10.
proces n instan, fr riscurile exercitrii unor ci de atac.
FormareadeMediatori
20
FormareadeMediatori
21
Medierea este o art i o tiin.

Implic
p
op
palet larg
g de caliti
din partea mediatorului, dar de asemenea, sunt necesare i

metode, tehnici i instrumente specifice procedurii de mediere.
Deisuntdiferenentreacestestiluridemediere,exist4puncte
comuneindiferentdestiluldemedierefolosit:
9participareaprilorlamediereestevoluntar
9mediatorulesteimparial
9proceduraesteconfidenial
9priledeciddacsuntdeacordcusoluiadenelegere
FormareadeMediatori
22
9 Medierea facilitativ este primul stil de mediere folosit

nca din anii 6070.
9 n medierea facilitativ,, mediatorul conduce o
procedur n care asist i ajut prile s ajung la o
nelegere comun acceptat de ctre acestea.
9 Mediatorul nu face recomandri, nu d sfaturi sau i
expune opinia asupra soluiilor discutate, nu exprim
ce hotrre
h sar pronuna n
instan.
9 Se poate spune c mediatorul controleaz procedura

medierii
di ii n
timp
ti
ce prile
il controleaz
t l posibilele
ibil l
soluii ce se pot transforma
ntro nelegere.
FormareadeMediatori
23
9Acest stil de mediere a aprut n anii 80 i se

bazeaz pe capacitatea de expertiz a
mediatorului fie n domeniul privind natura
conflictului, fie n domeniul legal privind soluia
dat ntro instan
de jjudecat.
9Mediatorul, pe lng controlul procedurii, se
implic mult mai mult n dezvoltarea soluiilor
pentru ajungerea la o nelegere.
9n medierea evaluativ primeaz drepturile
legale ale prilor i ideea de soluie echitabil.
FormareadeMediatori
24
9Medierea transformativ se bazeaz n principal

pe interaciunea i comunicarea dintre pri.
9Scopul este ca prile i relaiile dintre acestea
s se transforme pe parcursul medierii, iar
acest transformare s conduc implicit la
ncetarea conflictului.
9R li
9Realizarea
comunicrii
i ii dintre
di
pri,
i n
cazull
medierii transformative, se face de regul n
sesiuni
i i comune.
FormareadeMediatori
25
9 Medierea narativ pornete de la premisa c

fiecare parte implicat vede n mod diferit
conflictul.
9 Mediatorul ncearc s determine prile s nareze
aceste poveti
poveti despre conflict.
9 Pornind de la o baz comun format din aceste
poveti,, mediatorul ncearc s creeze cu
poveti
ajutorul prilor o nou poveste alternativ.
9 De cele mai multe ori,
ori aceast poveste
poveste comun
comun
st nu numai la baza ajungerii la o nelegere.
FormareadeMediatori
26
n funcie de elementele implicate n procedura de mediere

numrul de mediatori din mediere, prile din conflict, natura
conflictului, modul n care conflictul a ajuns la mediere, exist
mai multe clasificri ale medierii:
1. Reprezentareapriloraflatenconflict
2 Numruldemediatori
2.
N ld
di
i
3. Stadiulconflictuluinaintedeajungerealamediere
4. Natura conflictului
FormareadeMediatori
27
1 Reprezentareapriloraflatenconflict
1.
Reprezentarea prilor aflate n conflict
a.
b.
medieresimpl unsingurmediatorfaciliteazprocesulde
mediere;
comediere doisaumaimulimediatorisuntprezenin
procedurademediere,participndactivlafacilitareaprocesului.
2. Numruldemediatori
a.
b.
c.
medierefravocai prilenusuntnsoitedectreavocai,
nu exist consiliere legal a prilor privind conflictul lor;
nuexistconsilierelegalaprilorprivindconflictullor;
medierecuasistareparialaavocailor celpuinoparteeste
asistatdectreunavocat,darnutoateprilebeneficiazde
consilierelegal;
ili
l l
medierecuavocai toateprilesuntnsoitedectreavocai.
FormareadeMediatori
28
3. Stadiul conflictului nainte de ajungerea la mediere

9 conflictul a fost dedus judecii n instana de judecat vezi Cap.
V, Sec. 5 i Cap. VI, Sec. 2 din Legea 192/2006;
j
de jjudecat.
9 conflictul nu a ajuns
n instana
4. Natura conflictului
9 conflicte civile: revendicri, succesiuni, pretenii etc.
9 conflicte
fli de
d afaceri:
f
i comerciale.
i l
9 coflicte de familie: divoruri, incredintare minori, partaje bunuri
comune, pensii ntreinere etc. vezi Cap. VI, Sec. 1 din Legea
192/2006.
9 conflicte penale: plngeri penale prealabile vezi Cap. VI, Sec. 2
din Legea 192/2006.
9 conflictele de munc cu respectarea dispoziiilor prevzute de
FormareadeMediatori
29
legile speciale.
NEGOCIERE
Participare
voluntar la
procedur
Prezena exclusiv a prilor
Soluie neimpus i mutual
acceptat
Soluie bazat pe interese
Procedur informal
Procedur privat
confidenial
CONCILIERE
MEDIERE
Participare
impus de lege: art.
720 Cpc
Prezena exclusiv a prilor
acceptat
Procedur informal
Procedur privat
confidenial
ARBITRAJ
Participare
voluntar la
procedur
Prezena unei tere persoane
acceptat
Procedur informal
Procedur privat
confidenial
Participare
voluntar la
procedur (clauz
contractual)
Soluie impus, caracter
executoriu
Soluie bazat pe lege
Procedur formal
Procedur privat
confidenial
JUDECAT
Participare
impus de lege:
Cpc
Soluie impus, caracter
executoriu
Soluie bazat pe lege
Procedur formal
Procedur public
AppropriateDisputeResolution
metodeoportunederezolvareadisputelor
CONTINUUMULREZOLVRIIDISPUTELOR
NEGOCIERE
CONCILIERE
MEDIERE
ARBITRAJ
JUDECAT
ADR
ADR metodealternative
metode alternative
CONSUMDETIMPIRESURSE
CONTROLULPRILOR
FormareadeMediatori
30
Termenul ADR este reprezint abrevierea pentru Alternative

Dispute Resolution
l
metode
d alternative
l
d rezolvare
de
l
a
disputelor. Recent (n ultimii ani), acest termen a fost nlocuit
pp p
p
p
cu Appropriate
Dispute
Resolution metode oportune
de
rezolvare a disputelor, sau mai simplu cu Dispute
Resolution metode de rezolvare a disputelor..
Metodele ADR (metode oportune de rezolvare a
disputelor) fac parte dintrun continuum de opiuni de
rezolvare a conflictelor.
In cele mai multe cazuri, n condiiile n care prile au ales o
metod de rezolvare a conflictelor, nu se pune problema
excluderii celorlalte metode ADR.
FormareadeMediatori
31
NEGOCIERE
CONCILIERE
MEDIERE
ARBITRAJ
JUDECAT
ADR metodealternative
CONSUMDETIMPIRESURSE
CONTROLULPRILOR
FormareadeMediatori
32
Exist termeni de baz care definesc diferite metode de

rezolvare
l
a condlictelor,
dli t l n
funcie
f i de
d care este
t structurat
t t t
continuumul rezolvrii disputelor.
1. Solutie Neimpusa
2 Interese
2.
I
3. Participare Voluntara
4 Prezenta exclusiva a partilor
4.
5. Procedura Informala
6 Confidential
6.
Vs.
V
Vs.
Vs.
Vs
Vs.
Vs.
Vs
Vs.
Solutie Impusa
D
Drepturi
i Legale
L l
Participare Impusa
A treia Persoana
Procedura Formala
Public
FormareadeMediatori
33
NEGOCIERE
CONCILIERE
MEDIERE
Participare
p
voluntar la
procedur
Participare
p
impus de lege:
art. 720 Cpc
Participare
p
voluntar la
procedur
Prezena
exclusiv a
prilor
Soluie
neimpus i
mutual
acceptat
Soluie bazat
pe interese
Procedur
informal
Procedur
privat
confidenial
Prezena
exclusiv a
prilor
Soluie
neimpus i
mutual
acceptat
Soluie bazat
pe interese
Procedur
informal
Procedur
privat
confidenial
Prezena unei
tere persoane
Soluie
neimpus i
mutual
acceptat
Soluie bazat
pe interese
Procedur
informal
Procedur
privat
confidenial
FormareadeMediatori
ARBITRAJ
Participare
p
voluntar la
procedur
(clauz
contractual)
Prezena unei
tere persoane
Soluie
impus caracter
impus,
executoriu
Soluie bazat
pe lege
Procedur
formal
Procedur
privat
confidenial
JUDECAT
Participare
p
impus de lege:
Cpc
Prezena unei
tere persoane
Soluie
impus,
caracter
executoriu
Soluie bazat
pe lege
Procedur
formal
Procedur
public
34
Nuexistaconflictbunsiconflictrau.Exista,inschimb,
posibilitateatransformariiconflictelor,pecalepasnica,inoportunitati
FormareadeMediatori
35
Existasemnale,indiciicareprefigureazaaparitia
conflictului.
1. Disconfortul jena,emotieneplacuta,nemultumire,
presimtireauneisituatiinedorite;
i i
i i
ii d i
2. Incidentele fapteminore,aparentneinsemnateside
multe ori neluate in seama produsefaravointaexpresaa
multeorineluateinseama,
produse fara vointa expresa a
cuiva,careiritasisupara;
3. Neintelegerile
g
situatiiledeconfuzie,ambiguitate,in
,
g
,
careparteneriiseinterpreteazagresit.Oameniiajung
adeseorilaconcluziifalse,eronatedincauzaexprimarii
i fi i t d
insuficientdepreciseagandurilorsaudincauzalipsei
i
d il
di
li i
corelatiei
FormareadeMediatori
36
4. Tensiunea stareadeincordare,destres,cedenatureaza
perceptiaomuluidesprepartenersiactiunilesale.Aicirelatiilese
i
l id
i i il
l Ai i l iil
complicaputandapareaatitudininegativesiideifixe.Atitudinea
fatadepartenerseinrautateste,relatiilecuacestareprezentand
sursauneiconstantenelinisti.
5. Criza conflictuldeschis cearta,violenta,ruperearelatiilor
interpersonale cu efectul instrainarii Situatia de criza reprezinta
interpersonalecuefectulinstrainarii.Situatiadecrizareprezinta
unrazboiadevarat.Parteneriiincearcapediferitecai,adesea
oculte,sasedoboarereciproc.Numaiconteazaiertari,scuze,
atitudinianterioare.
Cunoastereaacestorsemnaleestedeosebitdeimportanta
pentrumediatorindefinireasianalizaconflictului
t
di t i d fi i
i
li
fli t l i
cucareafostsesizatspremediere.
FormareadeMediatori
37
Inesenta,acestemodelecontin
Inesenta,acestemodelecontin4etape:
4etape:
1. Recunoastereaunuiconflictsauauneisituatiiconflictuale
Aceastaactiunevizeaza,inspecial,identaificatea
starilorconflictualeincareconflicteleexistasubo
forma latenta nemanifesta
formalatenta,nemanifesta.
Aceastaactiunearedrepscopacceptareastarii
conflictualedecatrepartileaflateinconflict.
2. Analizasidiagnosticareasurselorsitipurilordeconflict
3. Selectareastrategieipotriviteinbazadiagnosticuluirealizat
4. Gestionareaconflictuluidinperspectivacolaborariisia
rezolvariiproblemelor.FormareadeMediatori
38
2. Analizasurselorsitipurilordeconflict trebuiesa
cuprindainformatiireferitoarela:
i d i f
tii f it
l
Descriereaconflictului
Contextulconflictului
Orientareaconflictului
careestetemeaconflictului?
careestecontinutulconflictului?
estevorbadespreunmicrosau
unmacro
unmacroconflict?
celegaturaexistaintrecauzele
structuralesiconflictulactual?
ceroljoacapersoanelesau
grupurileimplicate?
desprecefeldeconflictestevorba?
estevorbadespreunconflictde
continut?
sauestevorbadespreunconflict
irational,incadrulcaruiamotivele
subconstientejoacaunrol
subco
st e te joaca u o
important?
Istoriaconflictului
Partileconflictuale
Dinamicasiaplanareaconflictului
caresuntcauzelestructuraleale
conflictuluiconcret?
careesteistoriaacestuiconflict?
caresuntcauzeleconcreteale
conflictuluiactual?
conflictului actual?
ceetapedeescaladareauexistat
siexistaincursulconflictului?
caresuntpartileimplicatein
conflictcuinfluentadecisivaasupra
cursuluiconflictului?
catdemultsuntafectatesilace
rezultate se asteapta?
rezultateseasteapta?
analizafiecareietapedeescaladare?
cumesteaplanatconflictul?
cereglementarilegaleaufostgasite?
FormareadeMediatori
39
4. Diagnosticarea surselorsitipurilordeconflict este
compusa dintrei
di t i actiuni:
ti i
Identificarea surselor sau a tipului
de conflict
Analiza si evaluarea factorilor de

context..
context
Analizasievaluareastilurilor
conflictului
Aceasta actiune are drept scop

relevarea motivelor care stau in
spatele conflictelor.
conflictelor.Ele pot fi
variate..interese si nevoi diferite,
variate
diferente
d e e te personale
pe so a e ssi de valori,
ao ,
comunicare precara etc.
etc.
Aceste motive reprezinta tipuri de
conflict, care pot varia ca
intensitate si frecventa.
frecventa.
E
Exemplu:
Exemplu
l : conflictele
fli t l bazate
b t pe
deficienta de comunicare sunt mai
des intalnite si se rezolva mai usor
iar cele bazate pe astepari diferite
apar mai rar si sunt mai dificil de
gestionat
Aceasta
actiune
vizeaza
identificarea principalilor factori de
context care pot influenta intr
intrun
fel sau altul conflictul.
conflictul. Acesti factori
se refera
e e a la
la:
a: p
problema
ob e a in discutie,
d scut e,
relatia dintre oponenti, puterea pe
care o sustin partile in conflict etc
Pentruaceastaactiunesuntutile
urmatoareleintrebari:
FormareadeMediatori
careestestilulindividualalfiecarei
partiaflateinconflict?
pa
t a ate co ct
cums
cumsauschimbatstilurile
individualepedurataconflictului?
cumauperceputpartileimplicate
stilurileoponentilor?
incefelstiluluneiadintrepartia
i
f l til l
i di t
ti
determinatincealaltapartenevoia
deamplificareaconflictului?
dintr
dintroperspectivaextrena,careau
fostavantajelesidezavantajele
fiecaruistilincadrulconflictului?
careesteparereapartilordespre
relatialorinansamblu?
40
3 Selectarea strategieipotriviteinbazadiagnosticuluirealizat
3.
strategiei potrivite in baza diagnosticului realizat
Cu ajutorul informatiilor furnizate in etapele

precedente,
precedente se va putea alege strategia (abordarea)
potrivita pentru gestionarea conflictului:
conflictului: evitarea,
acomodarea,
competitia,
compromisul
sau
colaborarea..
colaborarea
La selectarea strategiei trebuie avut in vedere faptul
ca, in literatura de specialitate, sau conturat mai
multe stiluri de abordare a conflictelor care se
substituie
b tit i inor
i
paradigme
di
ale
l interactiunii
i t
ti ii umane
umane..
FormareadeMediatori
41
4. Gestionareaconflictuluidinperspectivacolaborariisia
rezolvariiproblemelor.
l ii
bl
l
.Adunarea informatiilor cu privire la conflict si
identitatea surselor acestuia
acestuia.. Conflictele sunt
identificate ca rezultand din.
din.
diferente personale (de perceptii si asteptari
asteptari))
diferente informationale (lipsa informatiilor)
incompatibilitatea de roluri (scopuri diferite)
stresul inconjurator (generat de resurse limitate si
incertitudine)
diferentele de interese (nevoi, valori personal
personale)
Evaluareapreferintelorpersonalefatademodalitateade
Evaluareapreferintelorpersonalefatademodalitateade
abordareaconflictelor(infunctiedecultura,genul,
personalitateafiecareiparti))
Analizareafactorilordecontext precum:
Utilizarea strategiei orientata catre colaborare pentru
importantarelatiilordintrparti
i
t t
l tiil di t
ti
raportuldeputeredintracestea
graduldeurgentaasituatieiconflictuale
gestionarea conflictului (evident,

(evident aceasta strategie nu va
fi indicata in absolut toate cazurile )
FormareadeMediatori
42
FormareadeMediatori
43
cand doua sau mai multe parti, cu scopuri pe care le

percep ca fiind incompatibile,
incompatibile urmaresc sasi
sa si submineze
reciproc scopul, cautand o posibilitate.
Ciocnirea intereselor,
intereselor valorilor,
valorilor actiunilor ori directiilor,
directiilor
indicatiilor genereaza adeseori un conflict. Notiunea de
conflict devine aplicabila
p
unei situatii din momentul in
care se produce ciocnirea.
FormareadeMediatori
44
OBIECTUL:
MODULINCAREESTE RELATIILEDINTRE
PERCEPUT
PERCEPUT:
PARTILE IMPLICATE
PARTILEIMPLICATE
conflictincins
conflict incins
conflictdeinterese
fli t d i t
conflictdenecesitati (manifest)
((nevoi fundamentale)) conflictrece (latent)
conflictdevalori
conflictdeidentitate
conflictideologic
conflictdecredinte
conflictdeevaluare
FormareadeMediatori
conflictsimetric
conflict simetric
conflictasimetric,
conflictdecompetitie
p
conflictdecooperare
45
LaNivel Individual: LaNivel deGrup:

LaNivel deOrganizatii
Conflicte
a. Conflicte in cadrul a. In
interiorul
intrapersonale cu
grupului
organizatiei
sinele fac obiectul de
de b.
b Conflicte cu alte b.
b Cu alte organizatii
studiu alpsihologiei
grupuri
(Ex. Partidele Politice)
LaNivel International:
La Nivel deSocietate:
LaNivel
de Societate:
Intre state
Conflicte
Intre ONGuri
interpersonale intre
Intre organizatii
indivizi
internationale si statte sau
In interiorul societatii
societati destate
de state
(ex: minoritatile)
(ex:minoritatile)
Diplomatice,militare
FormareadeMediatori
46
Factori structurali:
modul cum este organizata o anumita activitate;
interdependenta (spre exemplu, intro mare companie, compania in
intregul ei nu poate opera si indeplini sarcinile unui departament);
diferentele de scop (o persoana vrea cresterea productivitatii si a
eficientei, alta vrea dezvoltarea comunicarii, apar diferente despre
plasarea investitiei);
relatiile autoritare (sef subaltern; parintecopil; profesorelev;)
starea incompatibila a lucrurilor;
ambiguitatile jurisdictionale (cine disciplineaza pe cine)
resursele limitate (cantitatea limitata in care se gasesc diferirte
lucruri; ex. Banii sunt o resursa limitata)
FormareadeMediatori
47
Factori subiectivi:
Indemanari (dibacie, arta, priceperea de a face ceva),
abilitati, aptitudini. Aceste notiuni desi par sinonime, sunt
distincte si nu ar trebui confundate.
confundate Este adevarat ca toate
descriu ceea ce poate face o persoana.
Personalitatile diferite: p
personalitatea p
poate fi definita ca
un set de caracteristici dinamice si organizate posedate de o
persoana, care influenteaza intrun mod unic cunostintele,
motivatiile
ti tiil sii comportamentele
t
t l acesteia
t i in
i diferite
dif it situatii
it tii
(Ryckman, 2004).
Perceptiile diferite: cand oamenii vad sau gandesc diferit
un anumit lucru.
FormareadeMediatori
48
Factori subiectivi:
Tipuri devalori:
etice (morale,doctrinale);
Ideologice (politice,religioase)
( politice religioase)
Sociale,estetice,etc.
Emotiile:Conflictul este emotional,pentru cadeclanseaza cevain
fiecare persoana.Fiecare gand sau sentimentalomului genereaza o
emotie.
Barierele decomunicare:potfi
de comunicare: pot fi diverse
diverse cunoasterea insuficienta a
a
limbii incareseexprima celalalt;potfi determinatedeierarhia intro
structura profesionala sau organizationala;lipsa dorintei de
comunica etc
comunica,etc.
Diferentele culturale
FormareadeMediatori
49
Mode
elul Thomaas Kilmann
Modelul/teoria (Thomas Kilmann Conflict Mode

Instrument TKI), considerat instrumentul nr. 1 la nivel
mondial pentru intelegerea diferitelor moduri de abordare
a conflictului,
prin
fli t l i descrie comportamentul
comportament l persoanelor
l
i
doua dimensiuni de baza (plan comportamental
bidimensional):
a. agresivitatea: dimensiunea in care individul incearca sasi
satisfaca propriile ingrijorari, interese, sa ajunga la rezultatul
carei satisface cel mai bine propriile interese;
b. coperarea, colaborarea: dimensiunea in care individul
incearca sa rezolve ingrijorarile si sa satisfaca interesele
celeilalte persoane.
FormareadeMediatori
50
Modelu
ul Thomas Kilm
mann
9 Competitiv
C
titi (competitia):
(
titi )
situatia castig/pierdere;
9 Acomodarea
(stilul
d
( il l de
d acomodare)
d )
situatia pierdere/castig
9 Evitarea (Ocolirea, eschivarea)
situatia pierdere/pierdere
9 Colaborativ (de colaborare)
situatia castig castig.
9 Compromisul
FormareadeMediatori
51
Ca Mine sau Deloc
Dou Capete Sunt Mai

Bune Dect Unul
COLABORAREA
COMPETIIA
sattisfacerea propriilor interese
ctig - pierdere
ASERTIVITATTEA
Modelu
ul Thomas Kilm
mann
Hai s ncheiem
ctig - ctig
trgul
M Mai
Gndesc Mine
COMPROMISUL
Este
Plcerea Mea
EVITAREA
ACOMODAREA
pierdere - pierdere
pierdere - ctig
COOPERAREA
Satisfacereaintereselorceluilalt
FormareadeMediatori
52
Modelu
ul Thomas Kilm
mann
partile
a conflictului,
l trec prin toate modurile
d l de
d abordare
b d
fl
l succesiv, pe
masura ce constientizeaza conflictul si doresc solutionarea lui, astfel:
EU si TU (la inceput partile conflictuale sunt doua
individualitati distincte intre care se afla conlictul;
nul adreseaza, il evita sau ignora).
EU impotriva TA (adreseaza conflictul si se manifesta
stilul competitiv).
EU impreuna cu TINE (incepe acomodarea, cautarea
optiunilor,
ti il colaborarea,
l b
d
devenind
i d NOI ).
)
NOI
impotriva
PROBLEMEI
(colaborarea,
compromisul).
FormareadeMediatori
53
Modelu
ul Thomas Kilm
mann
1.
2.
3.
3
4.
5
5.
6.
g
p
Asigurate
caauprioritate
bunele relatii.
Separa omul deproblemele lui.
Acorda atentie intereselor caresunt
care sunt prezentate.
prezentate
Asculta mai intai si apoi vorbeste.
St bil t faptele.
Stabileste
f t l
Explorati optiunile impreuna.
Urmand aceste reguli
reguli,
,poti
poti sa ai partede
discutii pozitive,
pozitive ,consistente
consistente si
constructive.
t
ti
FormareadeMediatori
54
FormareadeMediatori
55
Pentru a asigura un cadru optim i legal oricrei discutii,

mediatorul se va ocupa de aranjamentele preliminare:
i.
primirea partilor, transmiterea invitatiilor, culegerea

informatiilor (sumare) despre caz;
ii. informarea partilor cu privire la drepturile lor, rolul
mediatorului, modalitatea de desfurare a edintei de
mediere propriuzis,costul medierii, avantajele medierii n
raport cu alte metode de solutionare a disputelor;
iii. ntocmirea i semnarea contractului de mediere;
iii
iv. stabilirea datei i locului de desfurare a medierii;
v. pregtirea slii unde va avea loc medierea.
FormareadeMediatori
56
Mecanismul medierii este ns universal i ntotdeauna mediatorii sunt cei

care se ocup, evident, de aspectele preliminare medierii, aspecte de care
depinde, ntro anumit msur i reuita medierii.
Mediatorul va solicita prtii care la contactat datele necesare ntocmirii
invitatiei ce urmeaz a fi adresat celeilalte prti i va ncerca s obtin
informatii minime cu privire la cazul ce urmeaz a fi mediat.
9Numele i prenumele prtilor dar i a reprezentantilor lor, ori a
persoanelor ce urmeaz s participle la mediere;
9adresele unde acetia urmeaz s fie contactati;
9posibilittile de primire a textului invitatiei, ntruct invitatia se
transmite prin orice mijloace ce permit confirmarea primirii (servicii
potale, curierat, fax).
FormareadeMediatori
57
Cheltuielile privind redactarea i transmiterea invitatiei la mediere

vor fi suportate de partea care solicit medierea, urmnd, eventual, ca
acestea s fie deduse n procent de 50% de ctre cealalt parte, n
situatia acceptrii
p
medierii i numai dac p
prtile convin asupra
p acestui
aspect.
Conform legii, mediatorul este obligat s acorde prtii invitat n scris
un termen de 15 zile pentru a rspunde,
rspunde iar n situatia n care
mediatorul nu va primi nici un rspuns, va fixa o nou ntlnire la
cererea prtii prezente sau a prtii invitate care sa aflat n
imposibilitatea de a se prezenta sau a rspunde invitatiei.
invitatiei
Dac partea invitat refuz n mod explicit medierea sau nu se
prezint de dou ori consecutiv la data fixat pentru semnarea
contractului
l i de
d mediere,
di
mediatorul
di
l poate considera
id
c medierea
di
nu
este acceptat.
FormareadeMediatori
58
Invitatia pe care mediatorul o va comunica prtii sau prtilor

aflate n conflict va fi redactat de ctre mediator (ntro manier
personal) dar vaa cuprinde,
personal),
c prinde n mod obligatoriu
obligatori date referitoare
la:
data,, ora i locul unde urmeaz s se ncheie
contractul de mediere;
numele, adresa i telefonul mediatorului;
numele prtii sau prtilor care au declanat procedura
prealabil medierii;
scurt evocare a cazului.
cazului
FormareadeMediatori
59
Anterior semnrii contratului de mediere,

mediatorul va explica, n termeni clari, drepturile pe
care prtile implicate ntrun conflict le au n timpul
medierii, va explica acestora rolul su de facilitator
cadrul
n
d l acestei
t i proceduri
d i voluntare,
l t
l va prezenta
le
t
procedura desfurrii sedintei de mediere,
avantajele medierii i costurile pe care le implic.
implic
Toate aceste aspecte enumerate mai sus vor fi
tratate distinct, pe parcursul acestui curs
FormareadeMediatori
60
Contractul de mediere art.

art 45 din Legea 192/2006:
a) identitatea prtilor conflictului sau dup caz, a reprezentantilor lor;
b) mentionarea obiectului conflictului;
c) obligatia mediatorului de a da explicatii prtilor cu privire la principiile
medierii, la efectele acesteia i la regulile aplicabile;
d)declaratia prtilor, n sensul c doresc declanarea medierii i c sunt decise
s coopereze n acest scop;
e) angajamentul prtilor conflictului de a respecta regulile aplicabile medierii;
f) obligatia prtilor aflate n conflict de a achita onorariul cuvenit mediatorului
i cheltuielile efectuate de acesta pe parcursul medierii n interesul prtilor,
precum i modalittile de avansare i de plat a acestor sume, inclusiv n caz de
renuntare la mediere sau de euare a procedurii, precum i proportia n care va
fi suportat de ctre prti, tinnduse cont, dac este cazul, de situatia lor social.
g) ntelegerea prtilor privind limba n care urmeaz s se desfoare medierea.
FormareadeMediatori
61
Dup
D semnarea contractului,
t t l i se va stabili,
t bili prin
i acordul
d l prtilor,
til data
d t ii
ora nceperii sedintei de mediere, iar mediatorul va stabili locul
desfurrii medierii.
Locul medierii. Pot exista centre de mediere institutionalizate, cu
ncperi speciale de lucru, cabinete particulare ori pur i simplu locuri
linitite i libere unde timp de cel putin doutrei ore, nimeni nu
deranjeaz i nu aude discutiile (confidentiale).
Spatiul destinat mediereii s fie linitit, primitor, intim, neutru

Totodat,mobilierul trebuie s fieadecvat,obigatorie fiind prezenta
unei mese i unnumr suficient descaune.
FormareadeMediatori
62
FormareadeMediatori
63
1.
1 Au loc discutii cadru,
cadru care conduc la nivelarea
cailor de comunicare, DE REGULA, fara
abordarea directa a conflictului
2. Relatia Mediator Parti
3. Atitudinea mediatorului
4 Durata
4.
D t Conflictului
C fli t l i
FormareadeMediatori
64
9 Primirea si salutul mediatorului.

mediatorului.
9 Prezentarea Mediatorului
9 Prezentarea
Pre entarea Partilor (mandatari
mandatari,,
procuratori,etc)
procuratori
p
,,etc))
9 (Re)
(Re)Cunoasterea
Cunoasterea Partilor
FormareadeMediatori
65
1.
2.
3
3.
4.
5.
6.
7.
8
8.
Scopul medierii;
medierii;
Definirea medierii;
A
Avantajele
j l medierii
di ii
Neutralitate;Impartialitate
Rolul mediatorului
Procedura
Confidentialitate
R li debaza
Reguli
d b
i
inmediere
di
FormareadeMediatori
66
1.
2
2.
3.
Scopul medierii
Definirea Medierii poate da o definitie
proprie, bazata pe cunostintele si experienta
sa.
sa
Avantajele Medierii comparatie intre
mediere
di
sii desfasurarea
d f
procesului
l i in
i
instanta
FormareadeMediatori
67
4.
Neutralitatea Mediatorului
5
5.
Ramane in afara conflictului

Legatura cu cazul este inexistenta
Interes zero in cauza
R l l Mediatorului:
Rolul
M di
l i
faciliteaza rezolvarea voluntara a disputei.

ajuta partile sa ajunga la propria lor intelegere,
asista partile in identificarea problemelor,
Mediatorul:
NU este nici avocat, nici judecator, nici sfatuitor si nici psiholog sau
terapeut al vreuneia dintre parti,
NU poate constrange o parte sa accepte o intelegere,
NU dicteaza termenii acordului la care se ajunge,
NU da sfaturi sau consultatii juridice,
NU exprima opinii juridice cu privire la cazul mediat,
NU da sfaturi partilor in alegerea unei solutii din mai multe posibile.
FormareadeMediatori
68
6. Procedura
9Medierea va incepe printro sesiune comuna, urmata de sesiuni
separate:
In sesiunea comuna prezente toate partile si vor avea
oportunitatea de a se auzi reciproc.
In (eventualele) sesiuni separate discutii individual cu
fiecare parte
9partile isi vor prezenta punctele de vedere asupra conflictului;
9cautarea solutiilor
9incercarea de a gasi o intelegere;
9inregistrarea in scris a acordurilor.
9informatiile furnizate in timpul sesiunilor individuale,
individuale
9timpul afectat sedintei de mediere
FormareadeMediatori
69
7.
Confidentialitate
Documentele, Lucrarile, Informatiile

Notite Mediatorului;
Materialele Confidentiale si Comunicarile
E
Exceptii
tii
Acordul partilor
Fapte sanctionate de lege
8 Reguli
8.
R
li de
d Baza
B
cele
l maii importante:
i
t t
partenerii vorbesc pe rand
comportament civilizat
fara violente fizice sau
de limbaj.
Valabilitatea regulilor;
Intelegerea regulilor
Acceptarea regulilor
FormareadeMediatori
70
X Oameniivorfaceceeacecredctidorestitucuadevrat,NUceea
cespui.
i
X PentruEI,ceeacetidorestiTUcuadevratESTECEEACEFACI
Actiunile tale vorbesc mai tare dect cuvintele tale.
Actiuniletalevorbescmaitaredectcuvinteletale.
X Reactiilesicomportamenteletalesuntmodelelepecareoameniile
adoptatuncicndinteractioneazcutine.
SANUJUDECI.
S A N U D A I S FAT U R I .
S A A R AT I C A I T I PA S A .
S A F I I I N M O D E G A L E M PAT I C .
S A PA S T R E Z I C O N F I D E N T I A L I TAT E A .
FormareadeMediatori
71
Partile cad de acord asupra celui care va

incepe sa prezinte conflictul din punctul
sau de vedere.
vedere Daca partile nu se inteleg
cine sa inceapa primul, atunci ordinea va fi
decisa de catre mediator.
FormareadeMediatori
72
p sa relateze p
p sa versiune
1. Mediatorul cere p
partii care inceape
propria
asupra conflictului.
2. Mediatorul asculta atent, isi noteaza ideile enuntate de parte,
precum si aspectele care trebuie clarificate.
clarificate
3. Mentine contactul vizual cu toate partile, nu numai cu partea care
vorbeste.
4. Urmareste comportamentul nonverbal al partilor si reactiile lor in
timpul audierii expunerilor.
poate intrerupe
p expunerea
p
partii,.
p
,
5. Mediatorul p
6. Va adresa intrebari neutre, intrebari deschise , de clarificare.
7. Mediatorul construieste si mentine o atmosfera de incredere.
8. Mediatorul face rezumatul expunerilor.
FormareadeMediatori
73
1.
Cere partii care inceape sa relateze propria sa versiune asupra conflictului.

PUNCTUL DE START
ALEGETI PARTEA CARE DORESTE SA VORBEASCA
CERETII SA VA POVESTEASCA
2.
Asculta atent, noteaza ideile enuntate si aspectele care trebuie clarificate.

FOARTE MULTE INFORMATII ESENTIALE MEDIERII SUNT COMUNICATE IN SESIUNEA
COMUNA
LUAREA DE NOTITE ARATA CA VA PREOCUPA CAZUL LOR
REPREZINTA SURSA DE INFORMARE PERMANENTA A MEDIATORULUI
3.
Mentine contactul vizual cu toate partile, nu numai cu partea care

vorbeste.
FACE PARTEA CARE NU VORBESTE SA SE SIMTA PARTE A PROCESULUI
VA OFERA INFORMATII DESPRE MODUL CUM RECEPTIONEAZA ANUMITE INFORMATII
4.
Urmareste comportamentul nonverbal al partilor si reactiile lor in timpul

audierii
di ii expunerilor.
il
CEEA CE FACEM ESTE CEEA CE GANDIM
FormareadeMediatori
74
p expunerea
p
p
,
5. Mediatorul p
poate intrerupe
partii,.
6. Va adresa intrebari neutre, intrebari deschise , de
clarificare.
intrebarile deschise asteapta un raspuns narativ
se vor evita intrebarile inchise ce pot primi un raspuns de tipul da
sau nu, nefiind productive, descurajand conversatia.
uneori, intrebarile inchise sunt si ele folositoare in timpul
medierii.
intrebarile circulare o p
persoana sa fie chestionata despre
p o terta
persoana in prezenta acesteia. In cazul in care nu exista terta persoana
prezenta, este introdusa o persoana ipotetica.
Intrebarile circulare ofera informatie dubla,, ((din: Thomas
Weiss/Gabriel Haertel Weiss Munchen/Zurich 1991).
FormareadeMediatori
75
7. CONSTRUIESTE SI MENTINE O ATMOSFERA DE

INCREDERE PE TOT PARCURSUL MEDIERII.
8. REZUMATUL EXPUNERILOR.:
Scurt
Termeni neutrii
Termeni pozitivi
Nepartinitor
Contine informatii mai mult decat emotii
FormareadeMediatori
76
8.
8 REZUMATUL EXPUNERILOR:
ASADA
ASA NU
Scurt
Termeni Neutrii
Termeni Pozitivi
Nepartinitor
Contine Informatii Mai Mult
Decat Emotii
Inlatura Suparea
Neutralizeaza Limbajul Dur
Plictisitor De
e Lung
ung
Termeni Acuzatori
Termeni Negativisti
Partinitor
Contine Emotii Mai Mult
D t Informatii
Decat
I f
tii
Accentueaza Termenii Juridici
Preia Limbajul Dur Si
Extremist Al Partilor
FormareadeMediatori
77
1. Puteti accepta mai multe discutii comune

1. Mai multe sesiuni comune = mai multe rezumari.
2. Intrebati: Mai exista si alte lucruri pe care ati dori sa le dezvaluiti
atat mie, cat si celeilalte parti?
3. Daca partile nu au avut anterior posibilitatea sa discute despre
disputa lor si doresc sa faca acest lucru, puteti permite partilor sasi
adreseze intrebari in mod direct.
1. Rezumati si expuneti
p
ceea ce a fost spus
p de ambele p
parti,,
facand un rezumat comun final.
1. Mediatorul va rezuma in termeni cat mai constructivi, pentru asi
asigura o baza portanta comuna,
comuna deosebit de utila pentru discutiile
ce vor continua in sesiuni separate.
FormareadeMediatori
78
1. Decideti (in gand) cu care dintre parti incepeti

prima sesiune separate.
2. Anuntati ca medierea va continua cu sesiuni
separate si numiti partea cu care incepeti.
3. Rugati
g ambele p
parti sa fie rabdatoare cat timp
p
vorbeste cu fiecare parte in mod separat.
4. Multumitile p
partilor p
pentru intelegere
g
si
conduceti partea in asteptare intro sala
amenajata pentru asteptare, informando de
facilitatile disponibile.
FormareadeMediatori
79
FormareadeMediatori
80
1. Consideratii initiale
2. Rolulsesiunilorseparate
3. Scopulsesiunilorseparate
4. Folosireasesiunilorseparateinmediere
5. Trasaturispecificealesesiunilorseparate
6. Sesiunileseparateulterioare
i il
l i
FormareadeMediatori
81
9 Cei mai multi oameni ggandesc in termeni antonimici :

mult putin,
puternic/ slab,
bine/rau,
bine/rau
castig/pierdere
Un mod de gandire tipic conflictual

Acest mod de gandire e intemeiat
pe putere si pozitii si nu pe interese
si principii.
9 In conflict,, mesajul
j transmis de catre una dintre p
parti
este modificat, amplificat, interpretat gresit sau chiar
ignorat de cealalta parte.
9 Un mod eficient de rezolvare a conflictelor este acela
de a facilita cercetarea intereselor fundamentale ale
partilor.
il
FormareadeMediatori
82
Sesiunile separate au rolul de a ajuta partile

sasii clarifice
l ifi
interesele si nevoile
in opozitie cu
dorintele si pozitiile
Sa identifice termenii care diminueaza

conflictul si sporesc comunicarea
Sa contureze o propunere de optiune care sa
fie bazata,, p
pe cat p
posibil,, p
pe necesitatile p
partii
si nu pe dorintele acesteia.
FormareadeMediatori
83
Scopul acestor intalniri separate este acela de a:

9 determina trecerea de la euimpotriva
ta la noiimpotrivaproblemei
ta
noiimpotrivaproblemei
9 facilita parcurgerea consecventa a
d
drumului
l i spre intelegere.
i t l
FormareadeMediatori
84
Trecerea laPrimaSesiune Separata

Decideti, la sfarsitul sesiunii comune, cu care
dintre parti incepeti sesiunile separate in functie
de o serie de factori conjuncturali:
daca una dintre parti a facut deja o propunere
inainte sau in timpul sesiunii comune,
comune atunci
mediatorul va incepe sesiunea separata cu cealalta
parte (care nu a dat un raspuns); o parte nu poate
negocia cu ea insasi.
insasi
daca una dintre parti doreste in mod expres sa
inceapa iar cealalta parte nu are nimic de obiectat.
daca nici una dintre parti nu doreste sa fie
f prima,
atunci decideti in functie de situatie
FormareadeMediatori
85
Principii InAdministrarea Sesiunilor Separate

A. Transformati sesiunile separate intro etapa de
rutina a p
procesului medierii. Trebuie explicat
p
partilor ca sesiunile separate sunt o parte
normala a medierii si ca in cadrul acestora isi vor
putea expune ideile.
B. Pastrati increderea partilor. La sfarsitul fiecarei
conversatii private mediatorul trebuie sa intrebe
daca exista ceva exprimat de catre parte si care
nu trebuie impartasit celeilalte parti.
FormareadeMediatori
86
p InAdministrarea Sesiunilor Separate

p
Principii
C Nu folositi sesiunile separate drept carja
C.
carja;;
nu evitati conflictele in intregime. Sesiunile
separate trebuie folosite cu ratiune si nu ca pe
o modalitate de a scapa de conflict.
D Aplicatiregula
D.
A li i
l de
d aur:
nu spunetii niciodata
i i d
uneia din parti, separat, ceva ce nu ati vrea sa
afle
fl partea cealalta.
l l
FormareadeMediatori
87
GENERALITATI
9 Partile se indrepte spre o intelegere daca schimba
controversa cu interactiunea de cooperare
9 Reusita unei medieri depinde de modul cum veti stii
sa determinati mutarea accentului de pe punctul
punctul
meu si punctul tau de vedere pe un punct de
vedere mai bun, satisfacator
f
pentru ambele p
p
parti
9 Scopul este ca partile sa invete sa isi indeplineasca
propriile necesitati fara a neglija nevoile celorlalti,
preantampinand, astfel, frustrarea sau resemnarea.
FormareadeMediatori
88
INCEPETISESIUNEAINTRUNMODPUTINMAIRELAXAT.
INCEPETI SESIUNEA INTR UN MOD PUTIN MAI RELAXAT
9Pentru a da
9P
d tonull uneii atitudini
i di i maii destinse,
d i
maii
degajate, el poate sasi schimbe pozitia scaunului (Ex:
mai aproape de parte; stati rezemat de spatarul
scaunului, sa isi deschida sau sa isi scoata jacheta.)
9Scopul acestei atitudini este acela de a mentine un
confort psihic si un climat favorabil discutiei.
FormareadeMediatori
89
C L A R I F I C AT I I N T E R ES E L E S I N E VO I L E
ES E N T I A L E A L E PA RT I I
TINTESTE INTERESELE, NU POZITIILE !

Helen Keller: Cand o usa se inchide, o alta se
d hid dar,
deschide;
d deseori,
d
i ne uitam
it
atat
t t de
d mult
lt
la usa inchisa, incat nu o mai vedem pe cea
care sa deschis
d hi pentru
t noi.
i
FormareadeMediatori
90
C L A R I F I C AT I I N T E R ES E L E S I N E VO I L E
ES E N T I A L E A L E PA RT I I
Oamenii au atitudini diferite.
Aceasta este pozitia mea ! spune una din parti si
Aceasta este pozitia mea ! spune cealalta parte.
In cele mai multe conflicte, pozitiile pe care se situeaza partile

sunt incompatibile.
incompatibile Oamenii au interese de baza care pot fi
satisfacute.
Intrucat partile tintesc pozitii, uita de solutii.
Facetii sa se gandeasca la interesele de baza ale lor si ale
celorlalte persoane implicate.
Distinctia
Di ti ti dintre
di t ce nevoii au sii cesii doresc
d
=
SANSE REZOLVARE CONFLICT91
FormareadeMediatori
C L A R I F I C AT I I N T E R ES E L E S I N E VO I L E ES E N T I A L E
A L E PA RT I I
E x e m p l u : Doua persoane au o controversa intro sala de biblioteca.Una
dintre ele doreste sa deschida fereastra, cealalta doreste ca fereastra sa
ramana inchisa.
inchisa Se contrazic: sa fie deschisa,
deschisa sa ramana inchisa ... sa stea
intredeschisa. Nu reusesc sa ajunga la nici o solutie. La un moment dat
apare o a treia persoana si intreaba:
De ce va certati?
Eu vreau ca fereastra sa fie deschisa ,sa intre aer!
Eu vreau ca fereastra sa ramana inchisa pentru ca ma trage curentul!
Atunci,cea
Atunci
cea dea treia persoana se deplaseaza in dreptul unui alt rand de
mese,in partea opusa si deschide larg o fereastra. Partile continua,
multumite, sa citeasca, fara sa se mai certe.
Ce doresc partile ?
De ce ?
Ce nevoi au partile?
FormareadeMediatori
92
C L A R I F I C AT I I N T E R E S E L E S I N E V O I L E E S E N T I A L E A L E PA R T I I
Tipuri de intrebari care trebuie folosite: (1din2)
Tipurideintrebaricaretrebuiefolosite:
(1 din 2)
Intrebari deschise necesita un raspuns narativ. Permit o mare libertate in
formularea raspunsurilor, astfel ca exista sansa obtinerii mai multor
informatii Interesul mediatorului este de a afla cat mai multe.
informatii.
multe De aceea
intrebarile deschise sunt larg utilizate in sesiunile separate.
Intrebari de sondare. Acestea reprezinta o varietate a intrebarilor deschise
care vizeaza un aspect specific ce se doreste a fi dezvaluit.
dezvaluit
Intrebari indirecte. Sunt o forma alternativa de a obtine un raspuns precis la
un aspect precis.
Intrebari de dirijare.
dirijare Sunt menite a sugera raspunsul urmarit.
urmarit Acest tip de
intrebare nu trebuie folosit de o maniera agresiva, cu scop manipulativ ci, din
contra, cu multa delicatete si fara a se abuza.
Intrebari ipotetice.
ipotetice Acestea se bazeaza pe construirea unui scenariu simplu,
simplu
pentru a incuraja partea sa dezvaluie punctele sale de vedere.
FormareadeMediatori
93
C L A R I F I C AT I I N T E R E S E L E S I N E V O I L E E S E N T I A L E A L E PA R T I I
Tipuri de intrebari care trebuie folosite : (2din2)
Tipurideintrebaricaretrebuiefolosite:
(2 din 2)
Intrebari repetitive. Acest tip de intrbari are rolul de a determina oferirea
unor relatii suplimentare.
Intrebari reflexive sunt intrebari prin care se realizeaza un rezumat al celor
spuse pana in acel moment. De asemenea, ele sunt utile in situatia in care
trebuie verificate anumite aspecte de discutat dar si pentru a facilita
depasirea unor momente de tacere .
Intrebari invioratoare. Aceste intrebari au rolul de a depasi momentele de
lancezeala, de apatie.
Intrebari retorice.
retorice Ajuta partea sasi
sa si mentina interesul pentru motivatia celor
spuse.
W.Urycomparaactiuneadeapuneintrebaripentruadescoperi interese,cu felul
in care se curata o ceapa :
incaresecurataoceapa:
DESCOPERISTRATURILEUNULDUPAALTUL.
FormareadeMediatori
94
A S C U LTA A C T I V S I I A N O T I T E
Ce presupune aceasta ?
Ascultarea activa presupune extragerea unui maximum de
informatii de la parte.
9trebuie ascultat continutul mesajului si aprofundata
semnificatia
ifi ti acestuia;
t i astfel,
tf l mediatorul
di t l se centreaza
t
pe
aflarea raspunsurilor la intrebari de tipul: De ce ?
9trebuie ascultate sentimentele partilor. Aceasta
presupune ca mediatorul sa inteleaga starea sufleteasca si
atitudinea partilor, fara a se identifica cu ele.
IMPORTANT: Descopere Sursa Argumentatiilor Partii.
Partii
FormareadeMediatori
95
ARGUMENTELESUNTDETERMINATEDETREIMARISURSE
ARGUMENTELE SUNT DETERMINATE DE TREI MARI SURSE
9Ethos: argumentatia face referire la principii si norme (morale,legale ) ,
l cutume
la
t
, la
l autoritatea
t it t uneii instante.
i t t
Exemplu : Este obligatia dumneavoastra legala
9Pathos: argumentatia face apel la sentimente (prietenie, speranta,

temere etc)
temere,etc)
Exemplu:Ne cunoastem de atata timp,asa ca te rog sa ma crezi ca imi este
cu neputinta sa adaug ceva la cantitatea din contract
9Logos: argumentatia face apel la ratiune, actionand pe plan logic.

Acestea pot lua forma unor explicatii, analogii, paradoxuri si pot avea un
caracter persuasiv accentuat.
Exemplu: Daca bancile ofera conditii mai avantajoase de creditare,
inseamna ca pretull imobilelor
b l l va creste
FormareadeMediatori
96
CO R EC T I T U D I N EA LO G I C A A I N FO R M AT I E I
Confuziile cauzale apar atunci cand un fenomen este atribuit unei cauze
false: cel mai adesea se face confuzie intre succesiunea temporala.
Exemplu: A sa petrecut inaintea lui B cu legatura logica: Deci A este
cauza lui B
Eroarea nonsequitur (nu urmeaza) inseamna ajungerea la o concluzie
pe baza
b
unuii sett incomplet
i
l t de
d fapte,
f t a unor generalizari
li i pripite
i it sii
nejustificate. Exemplu: Chiria unor spatii din imobilul invecinat a fost de
20 dolari/mp, deci acesta este pretul pe piata inchirierilor
Concluzii prezumate sunt afirmatii nedovedite care sunt oferite ca
adevaruri. Exemplu: Acest imobil este cel mai luxos din zona, din acest
motiv nivelul chiriei este mai mare
mare
FormareadeMediatori
97
G E N E R A R EA D E O P T I U N I
Deindata
D
i d
ce mediatorul
di
l a inteles
i l care sunt interesele
i
l sii
nevoile reale ale partilor le va putea facilita generarea de
solutii oferind chiar si sugestii atunci cand partile nu
solutii,
reusesc sa formuleze singure o propunere
Exemplu:
p Domnule X,, daca domnul Y este de acord sa
plateasca chiria esalonat, acceptati si dvs. sa efectuati
anumite reparatii la imobil (detaliile se discuta ulterior)?
FormareadeMediatori
98
G E N E R A R EA D E O P T I U N I B r a i n sto r m i n g
Definitie
B i
Brainstormingul
i
l este o metoda
d simpla
i l sii eficienta
fi i
d
de
gasire a mai multor posibilitati de solutionare a unui
conflict Daca este folosita corect,
conflict.
corect oamenii pot sa
gandeasca liber,creativ si fara sa fie judecati. Acest lucru
le va oferi alternativa ggasirii unor solutii noi si
surprinzatoare , depasind felul lor traditional de a gandi.
Metoda presupune respectarea unor REGULI
REGULI:
FormareadeMediatori
99
REGULI
A. Notati orice idee la care vati putea gandi (in legatura cu
situatia conflictuala). Unele idei sar putea sa para ciudate
sau imposibile. Nicio problema! Uneori, cele mai
neobisnuite idei, ne detemina sa gandim la alte idei, care se
dovedesc a fi bune.
bune
B. Ganditi va la cat mai multe idei posibile . Cu cat va ganditi
la mai multe idei, cu atat cresc sansele sa gasiti ideile bune.
C. Nu vorbiti si nu ganditi despre aceste idei. Pentru inceput
trebuie doar sa le notati.
D Nu permiteti gandirea negativa.
D.
negativa Nu te grabi sa faci
comentarii critice
FormareadeMediatori
100
R E G U L I U LT E R I O A R E
a) Accentuatisolutiilecelemaipromitatoare
b) Ganditivalaimbunatatirileacestorsolutii
G diti l i b
t ti il
t
l tii
c) Decideticaredintresolutiivorfieventualfolositein
Decideti care dintre solutii vor fi eventual folosite in
timpulnegocierii
FormareadeMediatori
101
REZUMAREA
9Asigurate ca partea intelege faptul ca propunerea va fi transmisa
celeilalte parti asa cum a fost rezumata.
9Exista chiar anumite tipuri de intrebari numite intrebari repetitive
care au rolul de a realizat un rezumat al celor spuse de parte si a testa
acuratetea intelegerii propunerii.
9Exemplu: Ce inteleg eu ca sustineti dumneavoastra
este ? (si se puncteaza clar termenii propunerii )
este...?
9Exemplu rezumat: Pana acum am discutat si ati propus
urmatoarele variante.... (se enumera )
9Importanta
I
t t rezumariiii corecte
t a propuneriiii este
t esentiala,
ti l deoarece
d
uneori, o nuanta inteleasa gresit poate schimba sensul intregii propuneri.
9Rezumatele clare si pozitive dovedesc modul in care mediatorul a
i t l propunerea facuta
inteles
f t sii reprezinta,
i t concomitent,
it t un bun
b feedback
f db k sii o
cale de a dovedi partii ca este urmarita si esta inteleasa.
FormareadeMediatori
102
C O N F I D E N T I A L I TAT E A
Confidentialitatea este unul dintre principiile de

baza ale medierii, asa incat, daca partea a solicitat
confidentialitate cu privire la anumite informatii,
mediatorul o va asigura ca aceasta va fi pastrata.
FormareadeMediatori
103
SA R C I N I L E PA RT I LO R
Sarcina se poate referi la analizarea mai multor

optiuni sau la reflectarea anumitor dificultati
existente asa incat un compromis viitor ar putea
avea consecinte pozitive.
O alta sarcina ar putea fi aceea de a se consulta
cu o persoana in care are incredere sau de a
verifica anumite aspecte importante.
FormareadeMediatori
104
P R I M A S ES I U N E S E PA R ATA C U C EA L A LTA PA RT E
9Acesta este momentul in care prezentati celei dea doua parti, in
cell maii clar
l sii pozitiv
iti mod
d cu putinta,
ti t propunerea facuta
f t de
d prima
i
parte.
9Este crucial modul in care utilizati puterea perceptiei pozitive,
intemeiata pe abilitatea de a formula intrun mod pacifist tot ce a
spus cealalta parte.
9Rezumatul
Rezumatul propunerii facute a fost redactat de catre mediator in
timpul sesiunii separate cu prima parte.
9In aceasta etapa a procedurii, adaugati valoare propunerii, prin
modul
d l in
i care o prezinta
i t celeilalte
l il lt parti.
ti
FormareadeMediatori
105
Punctati:
1. Partile subrede ale cazului.
2. Riscurile la care se expune in situatia in care
nu sar ajunge la o intelegere:
a)
b)
c))
d)
e)
f)
partea ar putea sa nu primeasca nimic;

cazul ar putea sa ramana nerezolvat pentru o perioada mare
de timp;
cheltuielile de jjudecata p
pot fi foarte mari
partea ar putea pierde zile de munca pentru a putea fi
prezenta in instanta
tensiunea si stresul generate de prezenta in instanta
publicitatea nedorita.
FormareadeMediatori
106
FormareadeMediatori
107
S I T U AT I I P O S I B I L E
A Partile incheie o Intelegere
A.
Intelegere, in urma
solutionarii conflictului.
B PartileincheieoIntelegerePartiala
B.
P til i h i IntelegerePartiala.
I t l
P ti l
C. Una dintre parti Denunta Contractul de
mediere.
D. MediatorulconstatacaMediereaAEsuat
MediereaAEsuat.
FormareadeMediatori
108
In ipoteza in care se ajunge la o intelegere,

ASUGURATIVA,
ASUGURATI VA odata in plus,
plus ca partile sunt de acord si
confirma detaliile precise ale intelegerii.
Pentru a se convinge ca au gasit cea mai buna solutie, AR
TREBUI SA intrebati partile: Sunteti siguri de aceasta
solutie? sau Sunteti convinsi ca aceasta solutie va
rezolva
l problema?
bl
?
De indata ce mediatorul primeste acordul verbal al
partilor pentru o solutie unanim acceptata,
acceptata se va trece la :
REDACTAREAACORDULUI
FormareadeMediatori
109
9 ACORDUL cuprinde toate clauzele consimtite de parti si are VALOAREA

UNUI INSCRIS SUB SEMNATURA PRIVATA.
9 Acest inscris va putea fi supus:
9 verificarii unui notar public in vederea autentificarii,
9 incuviintarii instantei de judecata, caz in care aceasta va
pronunta, la cererea partilor, o hotarare care sa consfinteasca
invoiala lor.
9 ACORDUL p
partilor nu trebuie sa cuprinda
p
prevederi care aduc atingere
p
g
legii si ordinii publice; ea poate fi, insa, afectata, in conformitate cu
dispozitiile legale, de termene si conditii.
9 ACORDUL va p
putea fi REDACTAT DE PARTI,, p
personal sau PRIN
REPREZENTANT (avocat ales sau procurator), de MEDIATOR insusi sau de
MEDIATOR ASISTAT DE UN EXPERT, cand situatia o impune.
9 Inscrisul care consacra intelegerea
g
partilor va p
p
putea fi incheiat in cadrul
acelei sesiuni comune finale sau, la o data ulterioara, in cadrul unei alte
sedinte de mediere, stabilite expres in acest sens.
FormareadeMediatori
110
PARTILE vor incheia un acord partial, care, de data

aceasta, va statua acele dispozitii cu privire la care
partile au ajuns la o intelegere.
Referitor la natura acordului partial ARE VALOAREA
UNUI INSCRIS SUB SEMNATURA PRIVATA si va putea fi
supus VERIFICARII unui NOTAR PUBLIC, in vederea
autentificarii.
Ulterior, oricare dintre parti se poate adresa instantei
judecatoresti competente sau unei instante arbitrale
pentru solutionarea laturii conflictuale asupra careia
partile nu sau
s au inteles.
inteles
FormareadeMediatori
111
Daca una dintre partile aflate in conflict nu se mai

prezinta la mediere, fara a denunta contractul de
mediere, mediatorul este obligat sa faca toate
demersurile necesare pentru a stabili intentia reala a
partii respective si, dupa caz, va continua sau va
inchide procedura de mediere
mediere..
In cazul denuntarii unilaterale a contractului de
mediere,, mediatorul ia act de aceasta renuntare a
partii si, in cel mult 48 de ore de la data primirii
incunostiintarii, intocmeste un proces verbal de
inchidere a procedurii de mediere
mediere..
FormareadeMediatori
112
Mediatorul multumeste partilor pentru efortul depus

si le incurajeaza sa continue discutiile despre
posibilitatea unei intelegeri.
La inchiderea procedurii de mediere, mediatorul va
intocmi un procesverbal care va fi semnat atat de el cat
si de toate partile implicate, personal sau prin
reprezentant.
Mediatorul este obligat, in toate cazurile in care
conflictul a fost dedus judecatii, sa informeze in scris
instanta de judecata daca partile au ajuns sau nu la o
intelegere in urma procesului de mediere.
mediere
FormareadeMediatori
113
FormareadeMediatori
114
FormareadeMediatori
115
p
Devinemitatori cand dau oreplicasau
furnizeaza feed back
emitator
Mesaj
Folosind
receptor
Limbaj
in
Media
Exista relatii intre

FormareadeMediatori
116
7%
LI AJ VERBAL
LIMBAJ
V
AL
38 %
LIMBAJ PARA VERBAL
55%
LIMBAJ NON VERBALA
FormareadeMediatori
117
Definitie Modul de folosire a limbii vorbite sau ceea

ce oamenii comunica prin rostirea si descifrarea
intelesului cuvintelor.
Sa fim atenti la vocabularul folosit,
folosit sa ne alegem cu
grija cuvintele!
O persoana care foloseste cuvinte si expresii alese
intrun mod potrivit te face sa vrei sa o asculti.
118
OBSTACOLE in calea gandirii si a rostirii de cuvinte:

Confuziile dintre denotatiile si conotatiile cuvintelor,
cuvintelor
Lipsa unei moderatii in folosirea sinonimiei,
Omonimiei sau polisemiei, ceea ce conduce la ambiguitate;
Concluzii mult prea generale;
Enunturi globalizante, deseori generatoare de conflicte: Intotdeauna ma
critici!.
Cei care vorbesc mult, inutil si mai comit si indiscretii sunt evitati in
comunicare;
Refuzul sistematic de a p
pune in discutie aspecte
p
ale p
propriei
p
persoane
p
Egocentrismul;
Utilizarea unui jargon sau argou blocheaza comunicarea;
Pretiozitatea cuvintelor
Abstractizarile exagerate pot plictisi si alunga ascultatorii.
FormareadeMediatori
119
In mediere,
mediere schimbul verbal ce are loc este
mai mult dect un schimb de cunotinte
i
informatii; scopul comunicrii este acela de
constructie a relatiei cu cellalt, cuvintele
fiind mijloace de exprimare dar i de
rezolvare
l
a tensiunilor.
i il
FormareadeMediatori
120
Dictia depinde de articularea corecta si completa a consoanelor

si de enuntarea clara a vocalelor.
Tonul vocii modul n care il folosim l poate atrage pe
interlocutor sau l poate ndeprta
Accentul, care presupune pronuntarea mai intensa a unei silabe
dintrun cuvant sau a unui cuvant dintrun grup sintactic.
Tacerile sau pauzele transmit indicii despre intentiile si atitudinile
discursive ale vorbitorului,
vorbitorului cat si despre starile lui afectiveDictia
depinde de articularea corecta si completa a consoanelor si de
enuntarea clara a vocalelor.
FormareadeMediatori
121
Ceanumeneintereseazlacomunicareanonverbal
Expresiile faciale Mimica se poate schimba
succesiv in timpul convorbirii, ca urmare a celor
aflate.
aflate
Contactul vizual Priviti ochii partenerilor de dialog
atunci cand vorbesc ochii sunt oglinda sufletului
Spaiul interpersonal La masa medierii nu stati
prea aproape, dar nici prea departe, de partile
prezente la mediere. Aceeasi grija sa o manifestati si
fata de distanta fizica dintre partile la mediere.
FormareadeMediatori
122
Ceanumeneintereseazlacomunicarea
nonverbal
Poziia corpului
Gesticulaia Ele exprima energia pe care o
degaja vorbirea
Imbracamintea si Bijuteriile Indiferent daca
sunteti barbat sau femeie, stilul clasic si
conventional va fi intotdeauna cel mai potrivit.
Accesoriile pe care le purtati sa fie discrete, sa
nu atraga atentia.
i
FormareadeMediatori
123
Ceanumeneintereseazlacomunicarea
nonverbal
Poziia corpului
Gesticulaia Ele exprima energia pe care o
degaja vorbirea
Imbracamintea si Bijuteriile Indiferent daca
sunteti barbat sau femeie, stilul clasic si
conventional va fi intotdeauna cel mai potrivit.
Accesoriile pe care le purtati sa fie discrete, sa
nu atraga atentia.
i
FormareadeMediatori
124
Ce elemente ale comportamentului ar

t b i s v arate
trebui
t c nu putei
t i avea
ncredere n cineva:
Neastmprul
p
Zmbetulexagerat,zmbetulprostesc
Ton l gra lipsa emoiei
Tonulgrav,lipsaemoiei
Evitareaprivirii,lipsacontactuluivizual
Oatitudinepreatcut
FormareadeMediatori
125
Ce elemente ale comportamentului ar

trebui s v arate c putei avea ncredere
n cineva:
Stiluldirect
Gesturile i comportamentul deschis
Gesturileicomportamentuldeschis
Zmbetele
Artatulcudegetul
FormareadeMediatori
126
Indiciiutileindetectareaneadevrurilor
Indiciu
Expresia feii
Ezitri n exprimare
Greeli de exprimare
Ritmul vorbirii
Efectiv
Da
Nu
Da
Schimbarea tonului vocii
Perceput
FormareadeMediatori
Da
Da
Da
Da
Da
Da
Nu
127
Indicii utile in detectarea neadevrurilor

Indiciiutileindetectareaneadevrurilor
Indiciu
Perceput
p
Efectiv
Nu
Da (mai scurt
la mincinoi)
Nu exist date
Da (mai des la
mincinoi)
Nu exist date
Da
Lungimea rspunsului
Clipitul ochilor
Dilatarea pupilelor
FormareadeMediatori
128
1. Diferentele de perceptie Experienta de viata personala ne

influenteaza modul in care percem realitatile inconjuratoare,
facandune sa privim lumea intrun anumit fel, deseori diferit de
al celorlalti.
Aceste diferente de perceptie reprezinta, de cele mai multe ori,
radacina altor bariere de comunicare.
2. Dificultati de exprimare Un vocabular sarac va determina,
intotdeauna, aparitia unei bariere in comunicare.
In acest caz, emitatorului ii va fi greu sa isi gaseasca cele mai
potrivite cuvinte pentru a putea exprima ceea ce doreste sa
comunice
comunice.
Asadar, nu ezitati sa va imbogatiti vocabularul !
FormareadeMediatori
129
3. Emotiile O emotie completa poate bloca aproape complet

comunicarea. In aceasta situatie putem deveni incoerenti, iar
sensul mesajelor transmise poate fi complet deturnat
Cea mai sigura metoda pentru a impiedica acest blocaj este
evitarea comunicarii in momente de tulburare.
NU UITATI ca emotia incantitati optime transmite implicare si
determinare,astfel, putand deveni un motor al comunicarii.
4. Neincrederea Lipsa de incredere in capacitatea noastra de a
transmite informatia cat mai corect si mai edificator, poate
cauza dificultati in comunicare.
Pentru invingerea acestei temeri,
temeri este necesar sa va pregatiti
foarte atent si riguros mesajele pe care doriti sa la transmiteti.
FormareadeMediatori
130
5. Cunostintele reduse Atunci cand exista discrepanta intre nivelurile de

cunoastere ale emitatorului si receptorului, este dificil sa comunicam
eficient. In aceasta situatie, emitatorul trebuie sa constientizeze acesata
diferenta si sa dea dovada de indemanare pentru asi putea adapta
j la nivelul de cunostinte al receptorului
p
mesajul
6. Personalitatea Una dintre cele mai frecvente cauze ala esecului in
comunicare este
esteciocnirea
ciocnirea personalitatilor
personalitatilor. Influentarea personalitatii
celuilalt nu este un lucru tocmai usor
Dar, pe langa problemele generate de diferentele dintre tipuri de
personalitati,
lit ti procesull de
d comunicare
i
maii poate
t fi influentat
i fl
t t sii de
d faptul
f t l
ca perceptia noastra asupra altor personae este, uneori, afectata. Pentru
a depasi acest impas, trebuie sa ne cunoastem bine pe noi insine pentru
a analiza daca o schimbare in propriul comportament poate determina
reactii satisfacatoare din partea celorlalti.
FormareadeMediatori
131
7. Stereotipiile Riscul de a trata diferitele situatii ca

fiind
prin
de
fii d una sii aceeasii poate fi evitat
i
i culegerea
l
d
invataminte din fiecare experienta proprie.
8. Dezinteresul Este considerata a fi una dintre cele
mai mari bariere pe care le are de depasit o persoana
in cadrul unei situatii de comunicare.
Cand va confruntati cu o lipsa de interes vadita,
vadita va
trebui sa actionati cu multa abilitate pentru a va
asigura
g
ca mesajul
j
transmis este corespunzator
p
intereselor si nevoilor receptorului.
FormareadeMediatori
132
9. Concluziile pripite Deseori nu dam atentie mesajului

comunicat,ascultam numai ceea ce dorim sa auzim,ignorand
realitatea in sine.
O metoda de a depasi aceasta bariera este sa folosim ceea
ce specialistii numescmetacomunicarea
10. Constrangerile
10
C
il de
d timp
i
Incercarea
I
d a transmite
de
i un
mesaj important sub presiunea timpului, va actiona ca o
bariere de comunicare atat pentru emitator cat si pentru
receptor.Aveti grija ca timpul alocat fiecarui tip de masaj in
parte sa fie optim astfel incat sa va asigurati ca
interlocutorul
l
l a receptionat corect toate informatiile
f
l
transmise.
Asociatia Centrul deMediere Craiova
133
11.Informatiile irelevante sau in exces Acele informatii care nu sunt

specifice sau clare sau care nu au legatura cu mesajul transmis, pot fi o
bariera in comunicarea eficienta. Transmiteti un mesaj concis, clar si in
acelasi timp, complet.
Odata constientizate aceste bariere de comunicare, trebuie sa ne punem
intrebarea:cum le putem depasi?
Iata cateva exemple de intrebari pe care trebuie sa vi le puneti si la care este
necesar sa raspundeti inainte de a incepe comunicarea:
a). Care este scopul real?ce doresc sa obtin? o schimbare de atitudine, de opinie,sa informez, sa
conving, sa influentez etc.?
b). Cine este interlocutorul? ce tip de personalitate este receptorul mesajului meu, ce varsta
are, care este statutul lui social, ce cunostinte are despre subiectul comunicat etc.?
c). Unde si cand va avea loc comunicarea? in ce moment soseste mesajul meu, in ce context?
este prima informatie despre problema respective sau interlocutorul cunoaste anumite elemente
ale mesajului meu, etc?
d). Ce subiect doresc sa transmit? ce vreau exact sa spun, ce informatii pot oferi ca mesajul sa
fie cat mai clar,
clar corect,
corect complet,
complet amabil etc?
e). Cum transmit? ce ton si ce stil voi folosi?voi comunica mesajul in cuvinte, in imagini, atat in
cuvinte cat si in imagini etc?
FormareadeMediatori
134
NEGOCIEREA
TEHNICISITACTICIINNEGOCIERE
FormareadeMediatori
135
Negocierea proces interpersonal de decizie,

necesar ori de cate ori nu ne putem atinge
singuri obiectivele
Negocierea proces de rezolvare a unui conflict
aprut ntre dou sau mai multe pri i n care
ambele i modific preteniile pentru a ajunge
la uncompromis reciproc acceptabil
,,Dmi ceea ce vreau i
,,D
ii voi da ceea ce vrei
136
OAMENII NEGOCIAZ n viaa personal

! cu soia,
! cu familia,
! cu vecinii
OAMENII NEGOCIAZ n viaa profesional:

! Salarii
! Concedii
! In lumea diplomatiei
ONEGOCIEREpoate
ONEGOCIEREpoate fi
PIERDUTA sau poate fi CASTIGATA
PIERDUTAsau
PIERDUTA
FormareadeMediatori
137
9Persuasiunea ,,serviciile noastre sunt de bun calitate

9Cedarea ,,bine am s reduc preul cu .... De fiecare dat
cnd intrm ntr
ntrun supermarket vom ceda n mod normal
accept
acce
ptm
p
m p
preurile
produselor care ne intereseaz,, p

p
pltim i
le ducem acas
acas.. Cedarea i renunarea nu merg prea bine
mpreun de
deo
oarece dau o not de nesiguran, ncuraja
ncurajand
negocieri dificile s fie i mai dificile
dificile..
9Constrngerea ,,f aa cum zic eu, c dac nu ... Nu e deloc
nelept s folosim constrngerea nt
ntrrun context de negociere
pentru c nu reuim nimic altceva dect s tensionm
atitudinea i conduce la apariia unor contra lovituri care pot
fi duntoare.
duntoare.
FormareadeMediatori
138
9Rezolvarea p
problemei ,,
,,cum s fac s nu m mai
lovesc din nou cu aceeai problem?
9Instruirea ,,uneltele sunt acestea, descurcte
dac poi
9Medierea ,,ce propuneri sunt mai bune, ale
p
mele sau ale lui?. Este o metod ce red puterea
negociatorului ct i prilor
prilor care se pot rzgndi
dac nu sunt obligai din punct de vedere legal, s
respecte respectivul acord
acord..
FormareadeMediatori
139
FormareadeMediatori
140
Cauza nu o reprezint
p
lipsa
p motivaiei
sau a
inteligenei, ci:
Feedback defectuos
Mulumirea cu puin
I
Incompetena
t autoalimentat
t li
t t
FormareadeMediatori
141
1. Negocierile sunt jocuri cu sum fix
FALS
2. Trebuie s fii deopotriv duri i maleabili
FALS
3. Negociatorii sunt nzestrai din natere
FALS
4. Experiena
p
este un dascl excelent
FALS
5. Negociatorii pricepui i asum riscuri
FALS
6. Negociatorii pricepui se bazeaz pe intuiie

FALS
FormareadeMediatori
142
Toate negocierile indiferent de tipul lor: numerice, istorice,

financiare, culturale sau contextuale pot fi analizate prin prisma
urmtoarelor patru faze ale negocierii:
Pregtirea trebuie s hotrti ce vrei i si faci o
evaluare a dorinelor tale.
Dezbaterea este cea mai comun form de infraciune
ntro negociere, acoperind aproximativ 80% din timpul
negocierii.
i ii
Propunerea iniial a oponentului tu va fi prezentarea
poziiei
p
sale iniiale.
Poi
analiza flxibilitatea p
poziiei
sale
iniiale prin expresii n genul: (,,in s insist
asupra.../Speram s ...).
Tranzacionarea implic efectuarea unor schimburi s dai
ceva pentru a primi ceva n schimb.
FormareadeMediatori
143
Pregtirea NEGOCIERII:
Autoevaluare
Evaluarea prilor
Evaluarea situaiei
FormareadeMediatori
144
1.
2.
3.
4.
5.
AUTOEVALUAREA
Identificai obiectele negocierii, inclusiv
variantele fiecrui obiect de negociere
Identificai pachete de ofert echivalente
Identificai punctul de rezerv
Posibilitatea nclcrii vreunui p
principiu
p
ncrederea mea se ridic la un nivel
corespunztor
FormareadeMediatori
145
EVALUAREAPRILOR
1. Cine sunt PRILE? Exist PRI ASCUNSE?

2. Sunt prile monolitice?
3. Dorine, poziii, interese
FormareadeMediatori
146
1.
2.
3.
4
4.
5.
6
6.
7.
EVALUAREASITUAIEI
Negocierea este de durat, singular sau repetitiv?
Negocierea este legat de necesitate sau de
oprtunism
Negocierea se refer la un schimb sau la o disput
E t legal?
Este
l l?
Presiunea timpului
Exist vreun precedent? Este el important?
Este diferena de putere un factor?
FormareadeMediatori
147
Pregtirea trebuie s hotrti ce vrei i si faci o evaluare a dorinelor tale.

9importan mare reprezint ceea ce ar trebui s obii ,,captul
captul de
linie sau ,,poziia limit, obiectul fr de care o negociere nu este
pregtit s ajung la un acord.
9importan medie sunt menionate acele obiective pe care ai dori
s le atingi dac poi, dar care nu sunt strict necesare.
9importan mic acele obiective pe care ai dori s le atingi dac ai
putea, dar care nu risc s pun n pericol obiectivele care nu sunt
nc atinse.
Negociatorul care nu este sigur pe forele sale sau dac este convins c ar
putea atinge posibilele alternative este foarte posibil c nu va intra ,,uor
in negociere i va trebui s se pregteasc s ias la fel de u
uor
or din
negociere dect ar dori.
dori.
148
DEZBATEREA
9Dac timpul de dezbatere este utilizat eficient, permite o explodare
reciproc att a inhibrilor personale, ct i ale celuilalt negociator.
negociator.
Realizarea unui dialog deschis ntre cele dou pri i va face pe
negociatori s fie contieni de beneficiul reciproc al negocierii
negocierii..
9Se poate contribui la reducerea tensiunii, dac nu uii c singurul
tu rol n dezbatere este n principal acel
acela de a afla ce vrea cellalt
negociator i de ai face cunoscut ce urmrete
urmrete..
9Mai puin de din negociatori nu pun suficient de multe ntrebri
ceea ce reprezinta una dintre putinele soluii
soluii de aflare a obiectivelor
celuilalt negociator.
negociator.
De exemplu prin expresii se poate nelege i altceva:
altceva:
,,preurile noastre obinuite sunt...=dar
dar avem preuri speciale n
situaii speciale
,,va fi extrem de dificil...=dar
dar nu n mod necesar imposibil
FormareadeMediatori
149
DEZBATEREA
Date Transmise in Timpul Negocierii
Variantaoptim(ipreulderezerv)
p
( p
)
Poziia
Principaleleaspectecareintereseaz
Principalele aspecte care intereseaz
Prioritile
Dateleeseniale
Justificarea
FormareadeMediatori
150
STRATEGIICAREFUNCTIONEAZAINNEGOCIERE
STRATEGII CARE FUNCTIONEAZA IN NEGOCIERE
Consolidaincredereaifaceischimbde
informaii
Puneintrebridediagnosticare
Separaiobiectelenegocierii
Separai obiectele negocierii
Solicitaiofertelapachet
Solicitaisimultanmaimulteoferte
S li it i i lt
i
lt f t
Inelegerinainteanelegerii
FormareadeMediatori
151
PROPUNEREA
Propunerea iniial a oponentului tu va fi prezentarea
poziiei sale iniiale. (,,in s insist asupra ... / Speram s ...).
Este mult mai eficient dac este condiionat
comunicarea de termenii posibili n care ai putea ncheia
afacerea..
afacerea
Este format din dou elemente:
condiia ce reprezint ceea ce vrei tu s opii de la cellalt
negociator i
oferta ce reprezint ceea ce ai putea oferi n schimb.
Condiia ta poate fi vag sau clar

clar,, dar afacerea ta trebuie
s fie ntotdeauna clar
clar..
FormareadeMediatori
152
TRANZACIONAREA
9O tranzacionare este o soluie specific la problema

negocierii care este favorabil pentru amndoi.
Dac tu ... atunci eu ...,
..., Dac tu eti de acord cu
asta ... atunci eu voi fi de acord cu asta ...
9Ca propunerea, tranzacia este format dintro
condiia i o ofert. ncepe cu condiia i nu cu
oferta.
9Rspunsul tu la o tranzacie va fi n form de
acceptare sau nonacceptare
non acceptare fr o negare
ulterioar.
9Nimic nu este convenit p
pn nu se ajunge
j g la un
acord asupra tuturor aspectelor.
FormareadeMediatori
153
TRANZACTIONAREA(IMPARTIREATORTULUI)
Este
negocierilor
calitile
ile
E t un aspectt inevitabil
i
it bil all negocierilor.
i il . Fata
F t de
d calit
litil
lit
il sugerate
t de
d
Messick (1993),
1993), respectiv:
respectiv:
1.
2.
3.
4.
Consecventa
Simplitatea
Eficacitatea
Justificarea
Noi am mai adauga:
5. Consensull
6. Specificitatea
7 Satisfacia
7.
FormareadeMediatori
154
1. Mandatului Limitat care se poate practica atunci cand

negociatorul isi da seama ca este fortat sa cedeze mai
mult decat ar dori. Se poate invoca in aceasta situatie
lipsa imputernicirii de a semna un acord in termenii care
au fost
f t discutati
di t ti sau ca in
i discutie
di ti au aparutt elemente
l
t
noi care trebuie discutate si la alt nivel.
2. Posibilitatilor Limitate in care negociatorul, spre
exemplu
l un vanzator,
t este
t informat
i f
t ca bugetul
b t l este
t maii
mic decat pretentiile acestuia.
3. Amplificarii Concurentei prin organizarea de negocieri
simultane
i lt
cu maii multi
lti parteneri.
t
i
4. Scurt
ScurtCircuitarii care consta in ocolirea unui
negociator dificil prin ridicarea nivelului negocierii.
FormareadeMediatori
155
5. Tehnica falselor concesii consta in inventarea de

obiectii si obstacole mari, care apoi sunt vandute
partenerului drept concesii.
6. Intreruperii Negocierii in scopul temperarii unui
partener iritat, dezorganizarii argumentatiei sale sau
fortarea unor concesii din partea acestuia.
7 Abaterea Atentiei prin schimbarea subiectului,
7.
subiectului
amanarea luarii unei decizii, crearea de confuzie.
8. Negocierii Sterile este utilizata atunci cand o
parte nu doreste
d
a se ajunge
j
l un acord
la
d sii se
urmareste semnarea contractului cu un alt partener,
etc.
FormareadeMediatori
156
1. Fa Pe Incapatanatul in care adversarul este agresiv si necooperant. El nu

cedeaza si va cere sa alegeti totul sau nimic. Verificati seriozitatea motivelor
lui,
lui cerandui
cerandu i sa vi le explice.
explice Cand va vedea ca tactica lui nu tine,
tine cel mai
adesea va renunta la ea.
2. Ameninta este o tactica de intimidare. Cand adversarul adopta aceasta tactica,
ignorati atacul la persoana si apreciatil ca pe un atac asupra problemei.
Adversarul care ameninta este nesigur, are o pozitie slaba, nu are argumente
rationale.
3. Foloseste Siretlicuri se bazeaza pe inducerea in eroare a adversarului si
furnizarea de informatii false. Aceasta tactica este anihilata dandul de gol pe cel
care o foloseste. Cum? Facand pe naivul si punand multe intrebari.
4. Sa
Sati Dea Un Deget Ca Sa Iei Mana Toata consta in a cere putin, astfel incat sai
acceptati oferta. Odata obtinut acordul dv, adversarul va incepe sa ceara si alte
mici concesii. Bucuros ca ati ajuns
j
la un acord, sar p
putea sa cedati fara sa va
dati seama. Astfel, el va obtine, picatura cu picatura, ceea cesi dorea de la
inceput.
FormareadeMediatori
157
5. Cere mult
mult,, pentru a obtine putin Daca oponentul adopta aceasta
tactica, amintitiva ce doriti cu adevarat.
6. Deschiderii Cu Minge Joasa sau Prea Frumos Ca Sa Fie
Adevarat
Adevarat
Protejativa!
i. Fiti suspicios in toate afacerile care par prea frumoase.
ii. Obtineti oferta in scris imediat ce a fost facuta.
iii. Daca adversarul nusi onoreaza oferta initiala, cereti
concesiile pe care nu le
leati
ati obtinut prima data.
iv. Apelul la onestitate poate sa nu aiba succes, dar merita
incercat, mai ales daca puteti demonstra propria buna
credinta si faptul ca schimbarea intelegerii va afecteaza
profund.
FormareadeMediatori
158
7. Deschiderii Cu Minge Inalta fiti atent la ofertele incredibil de bune.

E dificil sa va protejati, dar iata cateva lucruri pe care le puteti face:
i.
Nu lasati lacomia sa va intunece gandirea. Dv stiti cam care
este p
pretul. Daca cineva va ofera mai mult,, fiti suspicios.
p
ii. Nu uitati ca afacerea este incheiata doar dupa semnarea
documentelor. Nu respingeti niciodata alte oferte. Tinetile in
expectativa.
p
iii. Daca sesizati ca oferta e neserioasa, retragetiva cat mai
repede pentru a minimiza pierderile.
8. Modificarii Sau Deturnarii Problemei Puse In Discutie cand adversarul
incerca sa va abata atentia in alta directie. El incearca sa sugereze ca
problema este alta, sau ca adevarata problema este rezolvata deja.
amintitiva care este scopul
p negocierii.
negocierii
g
.
Intro asemenea situatie,, amintiti
FormareadeMediatori
159
9 Sala trebuie s fie suficient de ncptoare, bine iluminat i

nclzit
corespunztor
l it corespunztor.
t .
9Mobila trebuie s asigure un confort corespunztor s contribuie la
asigurarea unui cadru linititor, masa trebuie s fie suficient de
mare scaunele n numr suficient i mai ales confortabile.
mare,
confortabile
9 Este bine ca n sal s existe o tabl pentru a se face o prezentare n
detaliu a argumentelor i contra argumentelor
argumentelor..
9Este
Este recomantat ca alturi s existe a sal pentru pauze, pentru
discuii particulare sau pentru o eventual discuie a membrilor
echipei de negociere pentru punerea n acord a prerilor acestora.
9 Este indicat s se asigure un bufet pentru servirea unor gustri,
sucuri,
i buturi
b
i rcoritoare,
i
igri,
i i etc.
etc.
9n timpul negocierii pe mas trebuie s existe n permanen ap
mineral, buturi rcoritoare i cafea. Este interzis intrarea
persoanelor strine n sala de negociere.
negociere
FormareadeMediatori
160
1. trebuiesaiboexpresie
prietenoas,deschis;
prietenoas, deschis;
2. inteligen;
3. imaginaie;
4. omemoriefoartebun;
5. curaj;
6. prezendespirit;
7. capacitatedeadaptarelasituaii
diferitesauneprevzute;
8. modestie;
9. tact;;
10.fler;
11.culturgeneralvast;
12.minteclar;
14.marirezervedeenergie;
15.oprofundisolidpregtire
profesional;
16.cunotinetehnicede
negociere;
17.cunotineprofundein
determinarea tematiciii
problematiciipusendiscuie;
18. claritatengandire;
19.
19 mobilitatenspirit;
mobilitate n spirit;
20. Capacitatea deanalizacererii
i/sauaofertei;
21. capacitatea deajudeca
problemelenspiritpractic;
22 ncrederensine;
22.
d
i
23. putereadeaipstracalmuln
condiiidestriemoionalesau
destres;
24. disponibilitateadease
d
descurcansituaiilimit;
25. capacitatedeasencadrantro
echip;
26. capacitatea deafiunbuncoleg
icolaborator;
27. nzestrareacutabuuldea
observaicolabora;
28. saibmiestriadease
nelegecupersoanelesituate
latoatenivelurile;
FormareadeMediatori
29. sfienzestratcubunsim;
30.
30 sfiediplomat,convingtor,
s fie diplomat convingtor
sincer,perseverent,calm,
temperat;
31. saaibsimuloportunitiiial
momentului;
32 sfieferm;
32.
s fie ferm;
33. sfieduriflexibilnanaliza
argumentelorpartenerilor;
34. spoatsseautocontrolezen
permanen;
f bl
d
35. sfieabilatuncicndestepusn
situaiideambiguitate;
36. trebuiesarateisctige
respect;
37. trebuiesnuspunnu;
38. trebuiesnupunntrebri;
39. nutrebuiesrespingniciodat
opropunerenou;
40. nutrebuiesntrerup;
41. sfiedisciplinat;
s fie disciplinat;
161
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9
9.
Abordarea unei negocieri n stilul ,,ctre o nelegere comun

comun este cea
mai bun abordare, dar depinde n mare parte de condiiile de baz
baz;;
Confruntarea este cea mai primitiv form de negociere;
Strngerea de mini i conta
ontacctul vizual trebuie s inspire ncredere i
credibilitate;;
credibilitate
Limbajul corporal ar putea s ofere o imagine aproape de realizat mai mult
asupra observatorului decat a persoanei observate;
cadrul unei negocieri nu este ntotdeauna ndicat s cedm pentru c
n
acest lucru poate ncuraja i alte cereri ulterioare
ulterioare;;
Se va folosi aproximativ 5% din timpul estimat al negocierii ,,pentru
topirea gheii
gheii;;
ntreruperile nu sunt un procedeu favorabil prntru ambele pri;
pri;
Este n avantajul nostru s dm satisfacie celorlali;
ntre me
mem
mbrii echipei trebuie s fie un respect reciproc at
ataat verbal ct i
nonverbal;;
nonverbal
FormareadeMediatori
162
FormareadeMediatori
163
1.Neputina
1.
Neputina de a stabili tonul de nceput ca
unul calm, de ncredere, respect i
confidenialitate
2.Fr
2.
Fr rezumat sau rezumat inadecvat
3.Prea
3.
Prea mare atenie asupra nvrii detaliate a
faptelor i legilor, ca fiind opus concentrrii
asupra intereselor prilor
4.Prea
4.
Prea mult grab n prima sesiune separat
pentru a rezolva cazul
FormareadeMediatori
164
5. Adreseaz ntrebri fr a avea un

raionament specific
6. Dificultatea de a atrage prile spre un
compromis
i cea maii dificil
difi il ii frustrant
f
problem cu care se confrunt un mediator

este atuncii cnd
d nici
i i una din
di pri
i nu pare
dornic s fac un compromis.
7. ncpnarea de a renuna la o opiune
respins dac mediatorul consider c este
cea mai bun soluie
FormareadeMediatori
165
8. Greeal n a nu revedea toate detaliile

acordului pentru a fi sigur c toat lumea
nelege il aprob
9. Prerea
c etii mult
l maii amabil
bil cu cealalt
l l
parte. Mediatorul trebuie s observe c la
mediere
d
ambele
b l pi
sunt sensibile
b l la
l orice
indicaie care ar putea fi considerat
prtinitoare
i i
pentru una din
di pri,
i de
d exemplu
l
s fi de acord cu una din pri sau s fii mult
maii simpatic
i
i cu cealalt
l l
FormareadeMediatori
166
10. Incapacitatea de a determina una din pri

s rspund la o propunere pe care ar
considero extrem. Foarte des mediatorul
va auzi una din pri zicnd: Oferta
Oferta celorlali
este ridicol aa c nu am de gnd s ofer
nimic pn cnd o va schimba cu alta mai
rezonabil.
11. Prile
il fac
f mici
i i modificri
difi i n
propunerile
il lor
l
astfel nct se ajunge la un mic progres
( bl
(problema
leu
l cu leu)
l )
FormareadeMediatori
167
9 Medierea presupune s te ocupi de conflicte, aa c exprimarea

sentimentelor (chiar i un comportament violent) poate s apar
oricnd. Mediatorul poate permite exprimarea sentimentelor negative;
exprimarea sentimentelor poate s ajute prile s accepte noiunea
unui compromis real i pragmatic.
9 Una din metodele de a controla exprimarea emoional i
comportamentul violent este aceea de a stabili reguli de baz n
introducerea primei sesiuni comune.
9 Stabiliti urmtoarele reguli ce se vor aplica pe ntreaga durat a sesiunii
de mediere:
(1)
nici unul nu va ntrerupe atunci cnd va vorbi cellalt;
(2)
politeea va trebui s caracterizeze comportamentul dumneavoastr n timpul

medierii;
(3)
mediatorul poate suspenda discuiile dac apar violene.
FormareadeMediatori
168
FormareadeMediatori
169
Harlow Case: pe
pe langa tehnicile studiate anterior,
anterior un
mediator poate recurge in cadrul procesului de mediere
la orice pentru a facilita gasirea unei solutii
Acest orice inedit si autentic vine sa completeze opinia
potrivit careia medierea este mai aproape de arta decat
de stiinta, derulanduse intrun flux sinuos si uneori
imprevizibil, dincolo de tehnici clare si exacte.
Pentru a asigura calitatea procesului de mediere, Codul
de Etica si Deontologie Profesionala, traseaza anumite
limite ale conduitei mediatorilor in cursul medierii.
FormareadeMediatori
170
9 Mediatorul
fata
de
M di
l nu este complet
l imun
i
f
d procesull de
d
mediere. Procesul il implica personal pe mediator si il
influenteaza, iar acesta la randul sau si in aceeasi masura
influenteaza cursul medierii.
medierii
9 A fi neutru si impartial nu inseamna ca mediatorul este
complet separat de sistemul conflictual a carui solutionare
incearca sa o faciliteze.
faciliteze
9 Mediatorul are o datorie profesionala fata de clientii sai
ale caror interese si nevoi au o importanta maxima.
9 Mediatorul nu isi poate onora clientii daca nu este pe
deplin constient de evolutia relatiilor dintre participantii la
mediere si de impactul procesului de mediere asupra sa.
FormareadeMediatori
171
Libertateapartilordearecurgelamedieresidealuaodecizie
(Art.2.1.Coddeontologic)
(Art 2 1 Cod deontologic)
9 Procedura medierii este in acest moment esentialmente
voluntara, partile putand sa participe sau nu, putand parasi
medierea in orice moment si mai ales vor participa in mod
nemijlocit la gasirea unei solutii a disputei ce face obiectul
medierii.
9 Obligatia mediatorului este una de diligenta si nu de rezultat si in
aceste conditii
d rolul
l l partilor
l este mult
l mai important.
9 Trebuie facuta diferenta intre diversele specializari ca mediator si
specializarile in alte profesii. Uneori este preferabil ca mediatorul
sa nu fie specializat in domeniul ce face obiectul conflictului supus
medierii (ex: inginer, contabil, etc) pentru ca propria sa experienta
si pregatire sa nu il influenteze si sa nu contravina neutralitatii
sale.
FormareadeMediatori
172
Independenta,neutralitateasiimpartialitatea
mediatorului
di
l i
(Art2.3Codetic)
9 Neutralitatea mediatorului vizeaza lipsa oricarui

interes al acestuia in ceea ce priveste rezultatul
disputei.
9 Impartialitatea
I
ti lit t
adica
di
obiectivitatea
bi ti it t
d care da
de
d
dovada mediatorul in timpul procesului de mediere
reprezinta tratamentul egal de care beneficiaza
partile
il sii lipsa
li
oricarei
i
i atitudini
i di i favorizatoare
f
i
f
fata
d
de
una din parti. Mediatorul are obligatia de a ramane
impartial pe tot parcursul procesului.
FormareadeMediatori
173
CONFIDENTIALITATEA
Mediatorul are indatorirea si dreptul de a pastra secretul
profesional.
In lumina acestui principiu, relatia dintre parti si mediator se
dezvolta. Facilitarea discutiilor devenind din ce in ce mai
naturala
l sii gasirea
i
uneii solutii
l ii un rezultat
l firesc.
fi
Pentru a proteja integritatea medierii, mediatorul trebuie sa
evite sa discute despre caz, despre diferitele oferte aparute
i mediere,
in
di
d
despre
modul
d l in
i care partile
til sau comportat.
t t
De asemenea, el nu poate divulga informatiile primite in
cadrul neutru, de siguranta al medierii catre alte persoane.
FormareadeMediatori
174
CONFLICTULDEINTERESE
Mediatorul trebuie sa refuze preluarea unui caz atunci cand exista

imprejurari care il impiedica sa fie neutru si impartial.
Foarte important in mediere este totusi principiul libertatii partilor de a
lua decizii. Astfel, obligatia principala a mediatorului in aceasta situatie
este de a face cunoscut partilor actualul sau potentialul conflict de care
acesta in mod rezonabil este constient si care ar ridica un semn de
intrebare asupra impartialitatii si neutralitatii sale. Daca in urma acestei
dezvaluiri partile isi manifesta interesul de a fi mediate de acesta,
mediatorul poate continua medierea. Pentru aceasta este insa nevoie de
acordul unanim al participantilor la mediere.
p
Daca totusi,, conflictul de interese ridica serioase indoieli asupra
integritatii procesului de mediere, mediatorul trebuie sa se retraga.
Calitatea de mediator este incompatibila cu aceea de reprezentant al
unei parti in cadrul altui proces (arbitraj sau instanta) si cu cea de martor
in aceeasi cauza sau in legatura cu faptele si informatiile aflate in timpul
medierii.
FormareadeMediatori
175
FormareadeMediatori
176
9 Folosetetehnicivariatepentruainteracionacuprileileajutpe
acesteasajungsingurelaonelegere
9 Ajutprilesicontrolezesentimenteleiemoiileastfelnctspoat
faceuncompromis
9 Ajutprilesneleagissimplificenenelegeriledintreele
j
p
g
p
g
9 Ajutprilesgseascopiunipentrurezolvareadisputei
9 Ajutprilesvadaspecteleneplcutencazuluneinenelegeri
Riscul de a pierde
Risculdeapierde
Risculdeanuctigasuficient
Costurileprocesului
ntrzierearezolvrii cauzei
Stresemoional
9 Ajutprilesnegociezepentrurezolvare
j
p
g
p
9 Ajutprilesreinrezultatul
FormareadeMediatori
177
sdecidnnumeleprilor
sjudecersplatadisputei
sobligeprilesirezolvedisputa
sameninesausintimidezepecineva
smint
sdivulgeconfidene
FormareadeMediatori
178
sensibilitate
flexibilitate
optimism
creativitate
perseveren
convingere
simulumorului
comportamentmodest
FormareadeMediatori
179
FormareadeMediatori
180
Aplicabilitate:
9 Conflicte deja aflate pe
rolul instantelor in materie
civila, comerciala, familie,
penala,
etc.
in
care
intelegerea partilor in afara
instantei este posibila;
9 Conflicte privind protectia
consumatorului,
9 Orice conflicte ce privesc
drepturi de care partile pot
dispune.
p
9 Nu pot face obiectul
medierii drepturile strict
personale si cele de care
partile nu pot dispune.
dispune
Pentruaincuraja
solutionarea
conflictelor aflate pe
conflicteloraflatepe
rolulinstantelor,
prinintermediul
medierii,legea
acordaanumite
d
it
facilitati
persoanelorcare
apeleazalaaceasta
p
procedura.
FormareadeMediatori
Cauzele se suspenda pe
perioada medierii
medierii,, dar nu
mai mult de trei luni;
luni;
In cazul in care se ajunge
la solutionarea conflictului
prin mediere, la cererea
partii se restituie taxa de
timbru;;
timbru
La
cererea
partilor,
instanta va pronunta o
hotarare in baza art
art.. 271
C.pr.civ
iv.. prin care ia act de
intelegerea
acestora
intervenita in mediere
mediere..
Legea prevede faptul ca,
indiferent de valabilitatea
contractului
t t l i iin care este
t
inserata,,
inserata
clauza
de
mediere ramane valabila
valabila.
.
181
Calitatea de mediator se obtine p

prin autorizarea de catre Consiliul de Mediere in
conditiile art. 7 si 72 respectiv pentru cetatenii statelor terte, art. 8 si urm. din Legea nr.
192/2006. Dupa constatarea de catre Consiliul de Mediere a indeplinirii conditiilor
prevazute de articolele sus mentionate, mediatorul va indica forma in care intelege sa isi
desfasoare activitatea
activitatea, anexand actele necesare in acest sens
sens.
Spatiul in care urmeaza sa se desfasoare sedinta de mediere trebuie sa fie unul adecvat in care
impartialitatea, neutralitatea mediatorului si confidentialitatea informatiilor sa nu fie puse la
indoiala
Intrucat notiunea de spatiu adecvat,
adecvat nu este nicaieri definita,
definita urmand a fi conturata eventual
printro hotarare a Consiliului de Mediere, consideram ca spatiul minimal ce constituie sediul
profesional trebuie sa fie compus din:
9 o camera in care se desfasoara medierea;
9 sala de asteptare si secretariat;
9 arhiva;
9 grup sanitar.
FormareadeMediatori
182
9Profesia de mediator este compatibila cu orice alta activitate sau profesie cu

exceptia celor prevazute in legi speciale ( ex. magistrat, functionar public, etc.).
9Cauza de incompatibilitate se aduce la cunostinta Consiliului de Mediere,
Mediere de catre
mediator, in termen de trei zile de la data la care a intervenit.
9Consiliul de Mediere dispune sau constata suspendarea sau incetarea calitatii de
meditor in conditiile art. 14 si 15 din L 192/2006.
9In caz de incetare a calitatii de mediator, numele acestuia este radiat de pe tablou.
Mediatorul are urmatoarele obligatii:
9 sa tina arhiva;
9 sa aiba registre proprii;
9 sa aiba o evidenta contabila a activitatii
9 mediatorul are datoria de a concepe un circuit eficient si justificat al documentelor
astfel incat procesul de mediere sa nu fie interupt sau intarziat in mod inutil,
inutil
asiguranduse astfel fluenta medierii
9 sa nu permita accesul altor persoane la informatiile confidentiale.
Cazurile ce fac obiectul medierilor vor fi inscrise intrun registru special, in care se mentioneaza nr. de
inregistrare data inregistrarii,
inregistrare,
inregistrarii provenienta cazului si obiectul cauzei.
cauzei
Mediatorul poate angaja sau colabora cu persoane specializate in domeniile ce fac obiectul
diferitelor cauze (juristi, economisti, psihologi, etc).
FormareadeMediatori
183
Parti contractante: partile aflate in conflict si

mediator.
g
, a caror lipsa
p
Clauze obligatorii,
e sanctionata cu
nulitatea absoluta a contractului:
9datele de identitate ale partilor;
9obiectul medierii;
9declaratia expresa a partilor privind decizia de
a participa la mediere;
9obligatia mediatorului de a lamuri partile cu
privire la regulile si rezultatele medierii;
9onorariul meditorului.
9obligatia partilor de a respecta regulile
medierii si de a plati onorariul mediatorului;
9intelegerea partilor privind limba in care se
desfasoara mediarea.
Contractul poate contine in mod expres o clauza
privind confidentialitatea sau participantii la mediere
vor semna un acord de confidentialitate separat.
Totodata, pe parcurs contractul poate fi completat,
prin
i semnarea uneii anexe la
l acesta,cu alte
l clauze
l
a
caror necesitate a reiesit in cursul medierii.
Oricaredintrepartilesemnatarealecontractului
poatesaildenunte
unilateralcuobligatiadeainformainscris
il
l
bli i d i f
i
i
mediatorulsicelelalteparti.Caurmareaacestui
fapt,mediatorulvaintocmiunprocesverbalde
incheiereamedierii.
Inlipsauneidenuntariscrisesitransmise
partilor,mediatorulpoatecontinuasauinchide
proceduradacaopartenusemaiprezinta,in
f
functiedeobiectulmedierii.
i d bi
l
di ii
Principiulautodeterminariipartilorinvesteste
partilecuputereadeadecideincauzamediata.
I h i
Incheiereamedieriicusaufaraajungerealaun
di ii
f
j
l
acordesteunadindeciziilecareleapartine.La
randulsau,mediatorulpoatehotariincheierea
medieriisipoatesaseabtinaatunciaceastanu
semaipoatedesfasurainbuneconditiisau
i
t d f
i b
ditii
neutralitateasiimpartialitateasasuntafectate.
FormareadeMediatori
184
Consiliul de Mediere este organismul, infiintat in baza legii, care are ca principal atribut organizarea activitatii
de mediere in Romania.
Actualul
a avutt ca principale
operationalizarii
A t l l Consiliu
C ili de
d Mediere
M di
i i l atributii
t ib tii in
i vederea
d
ti
li ii activitatii
ti it tii de
d mediere
di
redactarea si adoptarea urmatoarelor documente:
Regulamentul de Organizare si Functionare a Consiliului de Mediere
Codul de Etica si Deontologie Profesionala a Mediatorilor
Standardul de Formare a Mediatorilor
Consiliul de mediere are urmatoarele atributii:
de organizare si functionare a activitatii de mediere in Romania:
prin promovarea activitatii de mediere si a intereselor mediatorilor si
controlul conditiilor de desfasurare a activitatilor mediatorilor.
mediatorilor
de reglementare:
elaboreaza si modifica standardele de formare si procedurile de autorizare a
formatorilor si mediatorilor, codul de etica si deontlogie profesionala al mediatorilor si
adopta orice hotarari prin care reglementeaza activitatea mediatorilor;
de control:
supravegheaza respectarea normelor de deontologie profesinala a mediatorilor si a
standardelor de formare in domeniul medierii;
aplica sanctiuni potrivit normelor de raspundere disciplinara.
Comisia Permanenta este compusa din cinci membri care includ presedintele si vicepresedintele si are ca
principal rol pregatirea sedintelor Consiliului de Mediere.
FormareadeMediatori
185
ASOCIATIA
CENTRUL DE MEDIERE CRAIOVA
VMULUMIM!
FormareadeMediatori
186

Formare de Mediatori

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Formare de Mediatori

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CENTRULDEMEDIERECRAIOVA

este o modalitate alternativ de rezolvare a

Degrevarea instanelor de judecat de numrul

Costuri n bani mai mici dect la instana de

Medierea este o art i o tiin.

din partea mediatorului, dar de asemenea, sunt necesare i

9 Medierea facilitativ este primul stil de mediere folosit

9 Se poate spune c mediatorul controleaz procedura

9Acest stil de mediere a aprut n anii 80 i se

9Medierea transformativ se bazeaz n principal

9 Medierea narativ pornete de la premisa c

n funcie de elementele implicate n procedura de mediere

3. Stadiul conflictului nainte de ajungerea la mediere

Termenul ADR este reprezint abrevierea pentru Alternative

Exist termeni de baz care definesc diferite metode de

4. Diagnosticarea surselorsitipurilordeconflict este

Analiza si evaluarea factorilor de

Aceasta actiune are drept scop

Cu ajutorul informatiilor furnizate in etapele

Utilizarea strategiei orientata catre colaborare pentru

gestionarea conflictului (evident,

fi indicata in absolut toate cazurile )

cand doua sau mai multe parti, cu scopuri pe care le

LaNivel Individual: LaNivel deGrup:

Modelul/teoria (Thomas Kilmann Conflict Mode

Ca Mine sau Deloc

Dou Capete Sunt Mai

Pentru a asigura un cadru optim i legal oricrei discutii,

primirea partilor, transmiterea invitatiilor, culegerea

Mecanismul medierii este ns universal i ntotdeauna mediatorii sunt cei

Cheltuielile privind redactarea i transmiterea invitatiei la mediere

Invitatia pe care mediatorul o va comunica prtii sau prtilor

Anterior semnrii contratului de mediere,

Contractul de mediere art.

Spatiul destinat mediereii s fie linitit, primitor, intim, neutru

9 Primirea si salutul mediatorului.

Ramane in afara conflictului

faciliteaza rezolvarea voluntara a disputei.

Documentele, Lucrarile, Informatiile

Partile cad de acord asupra celui care va

Cere partii care inceape sa relateze propria sa versiune asupra conflictului.

Asculta atent, noteaza ideile enuntate si aspectele care trebuie clarificate.

Mentine contactul vizual cu toate partile, nu numai cu partea care

Urmareste comportamentul nonverbal al partilor si reactiile lor in timpul

7. CONSTRUIESTE SI MENTINE O ATMOSFERA DE

1. Puteti accepta mai multe discutii comune

1. Decideti (in gand) cu care dintre parti incepeti

9 Cei mai multi oameni ggandesc in termeni antonimici :

Un mod de gandire tipic conflictual

Sesiunile separate au rolul de a ajuta partile

Sa identifice termenii care diminueaza

Scopul acestor intalniri separate este acela de a:

Trecerea laPrimaSesiune Separata

Principii InAdministrarea Sesiunilor Separate

p InAdministrarea Sesiunilor Separate

TINTESTE INTERESELE, NU POZITIILE !

In cele mai multe conflicte, pozitiile pe care se situeaza partile

9Pathos: argumentatia face apel la sentimente (prietenie, speranta,

9Logos: argumentatia face apel la ratiune, actionand pe plan logic.

Confidentialitatea este unul dintre principiile de

Sarcina se poate referi la analizarea mai multor

partea ar putea sa nu primeasca nimic;

In ipoteza in care se ajunge la o intelegere,

9 ACORDUL cuprinde toate clauzele consimtite de parti si are VALOAREA