Evoluia istoric a economiei

n perioada medieval, economia Buzului era bazat pe comer, trgul fiind punct de
vam i de schimb, i nflorind n urma poziiei sale la curbura Carpailor la ntretierea
drumurilor care legau ara Romneasc de Moldova i Transilvania. Vechea tradiie de trg a
Buzului se pstreaz nc, trgul Drgaica inndu-se n luna iunie, n preajma solstiiului de
var i reunind mici productori i comerciani din diverse regiuni ale Romniei.
Reforma agricol din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza a dus la luarea n arend,
n 1897 i 1898, de ctre grdinarii bulgari a unor terenuri achiziionate de stat de la episcopie.
Acetia i-au dezvoltat sisteme de distribuie a zarzavaturilor att n Buzu, ct i n oraele din
apropiere, ca Braov, Ploieti sau Rmnicu Srat, activitatea lor devenind i mai prosper dup
mproprietrirea din 1921.[12]
n urma ncheierii perioadei distrugerilor oraului, dezvoltarea economic a cptat i o
component industrial. Spre sfritul secolului al XIX-lea, dezvoltarea reelei de cale ferat n
Romnia, reea n cadrul creia oraul Buzu constituia un important nod, a dat un puternic
impuls evoluiei de la mici ateliere meteugreti spre instalaii industriale. Prima astfel de
instalaie industrial a fost moara Garoflid, deschis n 1883, care funciona i ca fabric de
postav i dimie.[13] n 1894, s-a construit o rafinrie de petrol a societii Saturn, rafinrie care a
funcionat timp de 50 de ani.
Dup o scdere drastic la nivel naional a produciei industriale cauzat de primul rzboi
mondial (producia din 1919 era doar un sfert din cea din 1913[13]), dezvoltarea industrial a
prins vitez n perioada interbelic. O component important a industriei locale a constituit-o
industria de morrit. Prima moar industrial din ora, Garoflid, denumit Zangopol dup noul
su proprietar, ajunsese n 1928 la un capital de 5 milioane de lei, iar n 1938 la 30 de milioane
de lei, societatea de exploatare a ei avnd aproximativ 100 de angajai.[14] O alt afacere
important care a demarat n aceast perioad a fost fabrica Metalurgica i Turntorie S.A.,
fondat n 1928 cu un capital de peste 9 milioane de lei. Dei la nceput a avut o perioad
dificil, fiind nchis n timpul Marii Crize, ea i-a redeschis porile n 1933, fiind nchis din
nou ntre 1940 i 1944, n timpul celui de-al doilea rzboi mondial.[15]
Dup al doilea rzboi mondial, n urma deciziei de naionalizare din 11 iunie 1948 toate
ntreprinderile au fost trecute n proprietatea statului. De asemenea, regimul comunist a trecut i
la aplicarea politicilor de industrializare forat, unele din industriile implementate aici nefiind
potrivite regiunii.[16] n 1965 s-a demarat proiectul zonei industriale Buzu Sud, o zon
industrial de 318 ha, n zona n care se aflase rafinria Saturn, aruncat n aer n timpul celui deal doilea rzboi mondial. Cele mai importante ntreprinderi din Buzu, nou nfiinate sau
modernizate n aceast perioad, se afl pe platforma Buzu Sud: ntreprinderea de srm i
produse din srm (denumit dup 1990 Ductil), ntreprinderea de aparate cale (dup 1990,
Apcarom), ntreprinderea Metalurgica (cea fondat n 1928), ntreprinderea de geamuri (din
1991, Gerom S.A.).

Alte ntreprinderi industriale din Buzu au fost nfiinate n aceast perioad n alte zone,
cum este ntreprinderea de Contactoare aflat n zona de nord-est a oraului i cea de mase
plastice (dup 1990, Romcarbon S.A.) aflat n nord.
n ciuda industrializrii forate, Buzul nu s-a axat pe o singur industrie i nu a existat o
singur ntreprindere de care s depind ntreaga economie a oraului. Conform noii legi a
societilor comerciale, adoptat n 1990, dup nlturarea regimului comunist, ntreprinderile
din ora s-au reorganizat ca societi pe aciuni. Doar cteva din aceste societi nu au
supravieuit tranziiei spre economia de pia, multe altele, n urma privatizrilor urmate de
reorganizri, devenind sau redevenind competitive.
Situaia actual
n prezent, cea mai mare companie cu sediul n Buzu este holdingul Romet, cu capital
integral romnesc, compus din mai multe firme care produc izolaii pentru conductele de ap i
gaze, filtre de ap, stingtoare de incendii i alte produse. Compania a avut succes n anii 1990,
comercializnd filtrul de ap Aquator. n 1999, acest grup de firme a achiziionat i firma
Aromet S.A., succesoarea fabricii Metalurgica, fondat n 1928.[17]
Industria de morrit este n continuare o component a economiei locale, cel mai mare
productor local pe aceast pia fiind Boromir Prod, al crei acionar majoritar este grupul
vlcean Boromir Ind.[23]

Comertul cu ridicata
Comertul cu ridicata (comertul de gros) reprezinta activitatea prin care se deruleaza
comercializarea produselor si a serviciilor catre firmele care le cumpara n scopul de a le revinde
sau a le utiliza ntr-o afacere. Grosistul sau angrosistul, asa cum este denumit omul de afaceri din
domeniul comertului cu ridicata, are o functie de interfata ntre producatori (fabricanti) si
detailist
Principala misiune a comerciantilor de gros este aceea ca ei realizeaza o legatura
necesara ntre producatori si comerciantii cu amanuntul. Comerciantii de gros cumpara produse
n cantitati mari de la producator si dupa aceea le vnd n cantitati mai mici comerciantilor cu
amanuntul sau altor comercianti de gros mai mici si uneori la institutii si foarte rar
consumatorilor finali (persoane fizice).
Functiile principale ce sunt ndeplinite de comerciantii de gros au fost clasificate de
specialisti n trei categorii:
1.

Functii tranzactionale care constau n urmatoarele activitati:

a.

cumpararea marfurilor;

b.

contactarea clientilor n vederea vnzarii;

c.

asumarea de riscuri, ca urmare a preluarii marfurilor n proprietate.

2.

Functii logistice concretizate n urmatoarele activitati:

a.

crearea sortimentului de produse;

b.

depozitarea marfurilor;

c.

sortarea produselor;

d.

transportul marfurilor.

3.

Functiile care se regasesc numai la angrosistii ce ofera servicii complete:

a.

finantarea;

b.

desfasurarea de cercetari de marketing;

c.

stabilirea claselor de calitate.

Exemple de societati ce practica comertul cu ridicata

1.METRO
3

Conceptul magazinelor METRO Punct este unul inovativ, dedicat n mod deosebit
clientilor revnzatori.Ca si n celelalte magazine METRO Punct, portofoliul de produse propus
clientilor din Buzau se bazeaza pe o analiza detaliata a situatiei de pe piata en gros locala si pe
discutii aprofundate cu clientii din zona. De altfel, sortimentul magazinelor METRO Punct este
n continua schimbare si adaptare, pe baza sugestiilor primite permanent de la clientii
magazinului. Mai mult, METRO Punct Buzau ofera ntreaga gamade servicii si produse sub
marcaproprie (Aro, Fine Food, Sigma etc.) disponibile si n celelalte magazine operate de
METRO Cash & Carry Romania.
Dintre toti strainii care isi desfasoara activitatea in Romania, cel mai bine sta grupul
german METRO, care prin reteaua sa de magazine de tip cash & carry a realizat anul trecut
vanzari care se apropie de 500 de milioane de dolari, ceea ce reprezinta peste doua treimi din
totalul veniturilor realizate de grupurile internationale de comert care isi desfasoara activitatea in
Romania.Acest succes inregistrat in Romania de catre Metro.s-a simtit si asupra comertului in
Buzau,contribuind la dezvoltarea economica a orasului si a oferirii de noi locuri de munca. Desi
nu exista personal cu experienta in acest domeniu, calitatea educationala si profesionala ridicata
a fortei de munca din Buzau a facut ca recrutarea sa fie eficienta, iar persoanele selectate, prin
entuziasm si profesionalism, sa invete repede mecanismele functionale, si, la momentul
deschiderii, sa fie pregatite pentru tot ce inseamna METRO.

2.AGRANA ROMANIA
AGRANA este o companie internaional cu sediul n Austria. AGRANA activeaz pe
segmentele zahr i amidon la nivel european i pe segmentul fructe la nivel mondial. Pe aceste
piee, dorim s prelum poziia de lider n rafinarea industrial de materii prime agricole. Profitul
http://www.sansabuzoiana.ro/economic.html?aid=23352valorii companiei AGRANA i
capacitatea acesteia de a genera dividende sunt asigurate prin dezvoltare i prin creterea
productivitii pe calea unor lanuri de valori optime, precum i prin profitizing deci prin
eforturile continue depuse pentru creterea profitului i pentru optimizarea tuturor societilor
companiei. Promovarea angajailor are loc n conformitate cu obiectivele comerciale. Fiecare
angajat i fiecare angajat deine un rol important n companie, care le solicit n fiecare zi
dedicaia, capacitile i competenele.
Situatiile financiare consolidate consolidate la data de 31 decembrie 2010:

Total capitaluri consolidate:87.444860 lei

Profitul net consolidate al exercitiului financiar:4.094.807

Societatea pe actiuni AGRANA ROMANIA are trei fabrici in tara ,cea din Buzau avand
o importanta mare in dezvoltarea si mentinerea industriei alimentare a orasului si celorlalte orase
din jurul municipiului.Reprezinta punctual forte al Buzaului,comertuli fiind infloritor datorita
acestei societati.Cel mai imoportant este faptul ca asigura un numar mare de locuri de munca,in
present avand un numar de 688 de angajati.

Comertul cu amanuntul
Comertul cu amanuntul reprezinta veriga intermediara cea mai importanta n circuitul
comercial al produselor. Comertul cu amanuntul include toate activitatile referitoare la vnzarea
bunurilor si serviciilor direct catre consumatorii finali, pentru a fi folosite n scop personal si nu
n interes de afaceri. Comertul cu amanuntul acopera toata gama produselor care se
comercializeaza si se realizeaza de foarte multe organizatii producatori, angrosisti etc..
Ponderea activitatii acestei forme de distributie este realizata de detailisti care, prin specificul
activitatii lor, obtin profituri numai prin activitatea de comercializare a produselor si serviciilor
catre consumatorii finali.
Principalele functii ale comertului cu amanuntul pot fi grupate astfel:
1.
creeaza utilitate de loc, de timp si de posesie n sensul ca se organizeaza n functie
de necesitatile consumatorului final ca zona de amplasare, gama variata de produse solicitate de
consumatorul final, program de functionare adaptat nevoilor consumatorului final;
2.
functia de planificare strategica si adoptarea de sisteme informatice avansate si
tehnici de marketing adaptate cerintelor consumatorului final;
3.
functia de segmentare a pietelor si mbunatatirea permanenta a pozitiei pe piata n
vederea selectarii pietelor tinta orientate spre o anumita categorie de consumatori finali;
4.

aplicarea permanenta de strategii de expansiune si diversificare a pietei.

Exemple de societati ce practica comertul cu amanuntul

1.BOROMIR PROD BUZAU S.A
Boromir Prod Buzu s-a nfiinat n anul 2000 odat cu preluarea fostei fabrici de
morrit i panificaie Spicul S.A. de ctre grupul de firme Boromir Ind Rmnicu Vlcea care n
prezent deine pachetul majoritar de aciuni, respectiv 61,32 la sut. n afar de Buzu, grupul de
firme mai deine puncte de lucru n Sibiu, Deva i Rmnicu Vlcea.
Firma buzoian desfoar activitatea att n Buzu ct i n alte dou orae ale rii,
respectiv Iai, i Slobozia.
Sortimentul de produse este diversificat, prin tehnologiile moderne i reetele proprii s-a
ajuns la un numr de 250 de sortimente de produse.Toate segmentele de productie baneficiaza de
aceeasi atentie.Pentru a adduce cat mai aproape de consummator ,s-a perfectionat o retea proprie
5

de distributie prin cele 20 de magazine din Buzau si Ramnicul Sarat si doua supermaketuri
Avantaj.
In ceea ce privete numrul de salariai. Directorul Boromir spune c, din acest punct de
vedere, compania buzoian este cea mai mare din judeul Buzu.Daca in 2000 erau incadrati
putin peste 400 de angajati.la momentul actual sunt 1300 de angajati,cea ce ii indreptateste sa fie
considerati cea mai mare fabrica din Buzau

Boromir Prod. S.A. a raportat o cifr de afaceri de 33,3 milioane de euro n 2008 i in
2009 afaceri de peste 47 milioane de euro. Valoarea pieei produselor de panificaie este estimat
de specialiti la 2 miliarde de euro i alturi de Boromir Buzu principalii competitori snt
Pambac Bacu, Dobrogea Constana, Loulis, Vel Pitar i Bneasa.
Pe parcursul a 16 ani Boromir s-a dezvoltat ntr-un ritm dinamic, pentru c n prezent s
ajung s controleze 10% din activitatea de morrit de pe piaa de profil din Romania
Din totalul afacerilor Boromir, divizia de morrit are o pondere de 55%, urmat de
dulciuri i prjituri care dein 20%, divizia de panificaie are o pondere de 15% iar restul
activitilor reprezentate de magazine, distribuie i benzinrii acoper 10% din afaceri. Acestea
au reprezentat o cifra de afaceri de 110 mil Euro pentru 2010.
In concluzie Boromir Prod Buzau S.A. detine un loc important in dezvoltarea
comertului cu amanuntul in zona Buzaului,ca dovada,cifra de afaceri obtinuta in ultimii
ani,numarul angajatilor in momentul de fata,faptul ca Boromir plaseaz n centrul preocuprilor
sale satisfacia deplina a clientului, un client care se rentoarce de fiecare data la un produs de
calitate, conceput i oferit cu profesionalism, astfel nct s rspund la toate exigentele i
aspiraiile acestuia.

2.PENNY MARKET
Pe piaa romneasc conceptul Penny Market a fost introdus cu succes n anul 2005.
Magazinele Penny Market au o suprafa de 750 mp i un sortiment de peste 1400 de articole
(alimente de baz, conserve, buturi, detergeni, produse proaspete i congelate, legume, fructe i
non food), orientat n totalitate ctre nevoile, dorinele i sugestiile clienilor.
Tot timpul, pe lng sortimentul de baz se vor gsi i oferte promoionale, n cantiti
limitate, venite n completarea sortimentului standard. Acestea vor fi valabile cte o sptmn,
n concordan cu pliantul din perioada respectiv, distribuit gratuit n casele clienilor.
Principiul Penny se bazeaz pe achiziionarea de marf din Romnia, astfel nct
ponderea principal a articolelor oferite spre vnzare s fie de provenien autohton. n anumite
cazuri se va apela i la furnizori strini, pentru cteva categorii de articole care nu se produc n
Romnia i al cror raport calitate pre se potrivete cu cerinele clienilor autohtoni.

Penny Market urmeaz strategia de pre prin care dorete s le ofere clienilor produse
variate, care acoper tot necesarul zilnic, la cel mai bun pre de pe pia. Se ncurajeaz
achiziionarea de produse locale, astfel nct ponderea principal a articolelor oferite spre
6

vnzare s fie de provenien autohton. Importana cea mai mare o au produsele alimentare,
magayinul oferind ns i o gam extins de articole de cas, textile, electrocasnice, papetrie,
articole de joac i de sezon.

De asemenea, Penny Market are o gama variat de mrci proprii, att naionale, ct i
internaionale. Un alt punct forte l reprezint departamentul de produse proaspete. Astfel, Penny
garanteaz zilnic clienilor si calitatea i prospeimea produselor la cele mai bune preuri pentru
carne, mezeluri, brnzeturi i produse lactate, legume i fructe. Pe lng sortimentul de baz,
Penny Market ofer o varietate de produse tematice de calitate.
Nu n ultimul rnd, magazinele Penny Market sunt concepute astfel nct clienii au totul
la ndemn i pot face cumprturile ntr-un timp foarte scurt, datorit unei compartimentri
clare pe sortimente, ce le faciliteaz orientarea.

3.KAUFLAND
Kaufland (Kaufland Stiftung & Co. KG) este una dintre firmele de comert cu
amanuntul din Germania. Kaufland este o divizie a concernului german Schwarz-Gruppe
(Schwarz Beteiligungs GmbH), din care fac parte i alte retele cunoscute, ca Lidl, KaufMarkt si
Handelshof; cu peste 200.000 de angajati n toat Europa. Kaufland este prezent n Romnia din
anul 2005, si a avut n anul 2009 afaceri de 872 milioane euro la nivel local, fiind al doilea mare
lant de hipermarketuri dup Carrefour, dup valoarea vanzarilor. Strategia companiei este
diferita de cea a competitorilor si directi: Kaufland este primul lant de hipermarketuri care a
intrat n orasele mici din Romnia, cu 25.000-40.000 de locuitori, n conditiile n care
competitorii sai Carrefour, Real, Auchan i Cora ocolesc localitatile cu mai putin de 100.000 de
oameni. Numrul mediu de angajati ai unui hipermarket Kaufland este de 150.
n august 2010 Kaufland avea deschise 53 de hipermarketuri. n februarie 2008, Kaufland
Romnia avea circa 5.650 de angajati, la sediul central, n cele 31 de magazine.
Sortimentul magazinelor Kaufland conine pn la 15.000 de articole diverse (produse de
marc, produse regionale, mrci exclusive) i ofer clienilor nu numai preuri reduse ci i
prospeime, varietate i o calitate superioar.
n afar de oferta bogat de alimente care acoper necesarul zilnic al clientului,
sortimentul Kaufland ofer i produse atractive din domeniile menaj, sticlrie, porelan, textile,
electrice, papetrie, jucrii, articole de sezon i pentru petrecerea timpului liber, la care se adaug
oferte speciale sptmnale.
Succesul magazinelor Kaufland se bazeaz pe o politic riguroas de preuri, ns nu
numai preurile cele mai avantajoase fac din magazinul Kaufland un punct de referin pentru
clieni. Amabilitatea angajailor, precum i numeroasele garanii i servicii ilustreaz importana
acordat satisfaciei clientului de ctre Kaufland (Garania prospeimii, Garania celui mai bun
pre, Garania rapiditii, Garania schimbului de produse).
7

O demonstreaz i programul stabilit n avantajul clienilor Kaufland este deschis de

luni pn smbt, de la ora 7.30 la ora 22.00, iar duminica de la ora 08.00 la ora 20.00.
In concluzie Penny Market si Kaufland contribuie la dezvoltarea zonei Buzaului prin
serviciile de calitatea pe care le ofera clientilor sai,locurile de munca oferite ,prin profitul obtinut
pe parcursul anilor de existenta in Buzau,avand o mare contributie la modernizarea orasului.

Serviciile comerciale
1.Serviciile publice
a.)Teatrul George Ciprian
Teatrul George Ciprian, Buzu a luat fiin n anul 1995, sub conducerea lui Paul
Ioachim, premiera inaugural avnd loc pe 5 aprilie 1996, cu spectacolul Omul cu maroaga de
G. Ciprian, n regia lui Tudor Mrscu.
Teatrul din Buzu funcioneaz dup un sistem unic la noi n ar: cu angajament
permanent sunt doar tehnicienii i civa funcionari - n total 30 -, iar actorii, regizorii,
scenografii sunt cooptai, n exclusivitate, dintre cei mai buni profesioniti bucureteni. Aceast
formul, frecvent folosit n strintate, are (i) multe avantaje: angajarea pe termen limitat a
unor personaliti artistice, economii importante (fiind pltii doar cei care lucreaz), posibilitatea
de a oferi publicului spectacole cu actori recunoscui.
Au avut loc, n acest rstimp, peste 600 de reprezentaii i 40 de premiere.
Serviciile oferite de catre teatrul din Buzau au ca scop recreerea si imbogatirea culturii
locuitorilor orasului,avand ca avantaj faptul ca este singurul teatru din Buzau

b.)Biblioteca judeteanaVasile Voiculescu

Biblioteca Judeteana "V. Voiculescu" Buzau constituie, organizeaza, prelucreaza,
dezvolta, conserva si pune la dispozitia utilizatorilor colectii enciclopedice de documente;
organizeaza, in conditiile legii, si Depozitul legal local al judetului Buzau;
Asigura servicii de imprumut de documente la domiciliu si de consultare in salile de
lectura, de informare comunitara, lectura si educatie permanenta, prin sectii si filiale;
Desfasoara sau ofera, la cerere, activitati/servicii de informare bibliografica si de
documentare, in sistem traditional si/sau informatizat; elaboreaza, conserva in baza de date
bibliografia locala curenta, realizata la nivelul comunitatii judetene.
Initiaza, organizeaza sau colaboreaza la programe si actiuni de diversificare, modernizare
si automatizare a serviciilor de biblioteca, de valorificare a colectiilor de documente, si a
traditiilor culturale, de animatie culturala si de educatie permanenta.

2.Serviciile de transport
a.)Auto Valmi
Servicii de transport intern: SC AUTO VALMI SRL este unul din transportatorii
principali pe plan local in judetul Buzau. Asigura tranportul pe cele mai importante trasee locale
cu flota compusa din microbuze si autocare.
Serviciile de transport international : SC AUTO VALMI SRL efectueaza curse regulate
pe traseele BUZAU - MADRID si BUZAU SICILIA
Serviciile de transport al marfurilor: SC AUTO VALMI S.R.L. ofera servicii de transport
marfa cu autocamioane de uz general:produse siderurgice,alimentare,plante si flori,mobila etc.
Serviciile de inchirieri auto: SC AUTO VALMI S.R.L. ofera spre inchiriere o gama larga
de autocare, miniautocare si microbuze pentru deplasari in tara si strainatate, transfer aeroport hotel, hotel - aeroport, tur de oras. Parcul auto disponibil variaza de la microbuze de capacitate
mica pana la autocare de 3 stele echipate corespunzator pentru deplasari pe orice distanta.
Preturile pot varia in functie de traseu, masina si anotimp

3.Servicii postale
Trimiteri potale constnd n nscrisuri n relief sau nregistrri sonore pentru uzul
nevztorilor
Trimitere potal care conine bunuri cu sau fr valoare comercial; coletele potale nu
trebuie s conin alte trimiteri potale.
Serviciul de retragere, modificare sau corectare a adresei unei trimiteri potale
internaionale se presteaz la solicitarea expeditorului sau a unei persoane mputernicite de ctre
acesta n baza completrii unui formular la punctul de acces.
Prin serviciul Express Mail Service se ofer posibilitatea expedierii rapide a
documentelor i a mrfurilor, ctre 91 destinaii internaionale,la tarife stabilite pe ri de
destinaie i trepte de greutate,att pentru persoane fizice ct i pentru persoane juridice.
Serviciul Express intern al Potei Romne care se adreseaz n principal agenilor
economici, dar i persoanelor fizice, care pot expedia documente cu caracter financiar-contabil
sau fiscal prin pot instituiilor abilitate. Astfel, prin acest serviciu pot fi expediate: declaraia de
impozit pe profit, bilanul contabil, declaraia privind impozitul pe salarii, decont de TVA, cerere
de rambursare a TVA , ordin de plat, facturi, etc.
Serviciul potal a crui particularitate const n achitarea contravalorii bunului care face
obiectul trimiterii potale de ctre destinatar expeditorului prin intermediul reelei potale.
Trimiteri interne, constnd n materiale de reclam, marketing sau publicitate, marketing
politic sau publicitate electoral. Pentru trimiterile de marketing politic sau publicitate electoral
9

serviciul Postmesager se presteaz exclusiv numai n perioada derulrii campaniilor electorale,

conform prevederilor legislaiei electorale n vigoare.

10