Cultura n Moldova

n timpul lui tefan cel Mare

Profesor: Mou Dan

Elev:

Soare Ctlina tefania

Clasa:

a XI-a B

Stefan a fost o personalitate de exceptie a timpului sau, in plan

militar, diplo-matic, cultural. A fost preocupat de ridicarea culturii
moldovene pentru a putea ramane peste veacuri si prin realizarile din acest
domeniu. Preocuparea pt. cultura nu a venit odata cu urcarea pe tron, a
aparut odata cu maturiza-rea. Tot ce insemna atunci cultura a fost stimulat:
arhitectura, scrieri, pictura, broderie si altele. O preocupare ce a depasit 3
decenii si care a dat nastere unui nou stil, stilul moldovenesc.
Arhitectura. Epoca lui Stefan cel Mare corespunde cu cea mai
puternica si importanta miscare culturala si artistica a Italiei, Renasterea.
Moldova era o insula a spiritualitatii bizantine, devenita astfel datorita
stranselor relatii ince-pute in sec. IV-VI pe mai bine de un mileniu.
Arhitectura bisericilor. In arhitectura religioasa elemente ale
arhitecturii romano-bizantine supravietuiesc dar influiente gotice puternice
isi pun am-prenta. S-a reusit o fericita imbinare intre cele doua stiluri ce au
dat "stilul moldovenesc", care se caracterizeaza prin puterea de sinteza,
imbinare intre vechi si nou, dintre autohton si strain.
Se poate vorbi de doua perioade in constuctiile religioase ale epocii
lui Stefan cel Mare:
-prima perioada cu foarte putine realizari(exceptand manastirea
Putna, cea mai valoroasa)
-cea de a II-a, incepand cu 1487, foarte bogata in constructii
Epoca lui Stefan nu se incheie odata cu moartea marelui domn ci
continua cu multa stralucire si sub urmasii lui.
Arhitectura militara. Si in domeniul militar Stefan cel Mare este
socotit un reformator. Va fi preocupat ca cetatile sa devina inexpugnabile.
La urcarea sa pe tron a gasit in Moldova cetati de piatra, pamant si lemn

care s-au dove-dit prea mici pt. situatia nou create de forta de distrugere a
artileriei. Trebuiau facute modificari de esenta pt. a le adopta noile conditii.
A pus sa se repare si a modificat cetatile vechi, a ridicat cetati de piatra la
Orhei, Cetatea Noua, Chilia sau cetati de pamant la Barlad, Craciuna.
In domeniul fortificatiilor Moldova adopta tehnicile cele mai inaintate
ale timpului in constructii militare. Trebuie subliniat marele efort material si
uman pt. a duce la bun sfarsit aceasta opera de constructii militare.
Pictura religioasa. Construind atat de multe lacasuri de inchinare,
interioa-rele acestora trebuiau acoperite cu picture murale. Analizand
picturile s-a constatat ca mesterii zugravi sunt autohtoni, formati intr-un
mediu artistic local, adica intr-o scoala de picture moldoveneasca.
Pictura religioasa moldoveneasca mai pastreaza din canoanele
bizantine, totusi in abordarea si tratarea temelor o anume libertate se face
prezenta, totul duce la originalitate. In prezentarea decorului, ca procedee
tehnice se folosesc friza si tabloul.
Dupa traditie ctitorul bisericii aparea pe peretele de sud-vest al
naosului. Stefan si familia sa apar in mai multe tablouri votive, la Sf. IlieSuceava, la Voro-net, Patrauti.
Cum Stefan a creat o epoca, urmasii sai l-au completat. In domeniul
picturii Petru Rares a pus sa se zugraveasca exteriorul bisericilor, realizand
ceva de exceptie in pictura religioasa.
Broderiile. Broderia incepe sa se dezvolte sub Alexandru cel Bun
cand in Moldova s-a infiintat un atelier. Arta broderiei in Moldova va face
parte din mostenirea culturii bizantine, capatand in epoca lui Stefan o
stalucire fara egal in lumea Europei orientale. Cele mai vechi lucrari de
broderie din Mol-dova apartin traditiei bizantine, sunt din sec. XIV-inceput
de XV lucrari de import.

Caracterizand broderia epocii lui Stefan, sublinien un proces de

sinteza ce creeaza un limbaj propriu, echilibru intre subiect si fond,
minutiozitatea exe-cutiei, nuante pastel ale culorii. S-ar putea spune ca
broderiile au un caracter pictural. Lucrate in manastiri poate si la curtea
domneasca, dvere, epitafe, poa-le de icoane, valuri liturgice, acoperaminte
de mormant si altele, vorbesc de o unitate stilistica, dovada a unei scoli de
broderie moldoveneasca.
Cultura scrisa din timpul lui Stefan cel Mare. Cultura scrisa va avea
in epoca lui Stefan cel Mare o maxima dezvoltare, se face in limba slavona
dar este o cultura romaneasca, creata de romani. Isi va pastra caracterul
bizan-tino-slavo-roman datorita vechilor si noilor legaturi cu lumea suddunareana. Literatura istorica este bine reprezentata in epoca lui Stefan cel
Mare. Texte-la istorice scurte au aparut din necesitatea transmiterii unor
evenimente importante si sunt inscriptiile de tot felul: pe pietre de mormant,
broderii, metale scumpe, la biserici, cetati, manastiri.
Scrierile istorice transmit idei si stari de spirit ale perioadei
respective, tot ce ar fi putut interesa pe contemporani dar mai ales
posteritatea cu evenimentele petrecute in Moldova, rolul jucat de Stefan ce
se afla participant la toate evenimentele.