n regiunile polare, n special pe ntinderile de ghea cu temperatur uniform joas. De asemenea, ele apar la latitudine moderat, dar imaginea nu este chiar att de clar i nici suficient de stabil. Imaginile formate pot fi aliniate dreapta-sus sau ntoarse cu capul n jos, n funcie de distana pn la obiectul real i de temperatur.
In cazul n care Pmntul ar fi fost mai
plat, mirajele superioare nu ar fi fost att
de interesante. Razele de lumin ar fi atins pmntul la o distan relativ mic de obiectul real i,deci, doar obiectele apropiate ar fi putut constitui un miraj de tip Fata Morgana. Dar, curbura Pmntului fiind suficient de pronunat, razele de lumin pot cltori pe distane mari.
Mirajul arctic este un termen care a fost aplicat mirajului
particular superior la latitudinile polare nordice, cnd condiiile de apariie a pmntului la orizont ne permit vederea unor obiecte ce sunt de fapt localizate sub orizontul geometric.
Cteodat, unii descoper chiar i miraje superioare aprnd n nori.
Este posibil s se vad culori verzi n particulele de nori ce alctuiesc mirajul luminos (strlucitor, senin). Deformrile Soarelui sunt cele mai spectaculoase exemple ale tuturor tipurilor de miraje.