Autocunoastere,

dezvoltare personala si
profesionala!

Autocunoatere i dezvoltare personal

Autocunoaterea se refer la procesul de explorare i

structurare a propriilor caracteristici (abiliti, emoii,
motivaii, atitudini, credine, mecanisme de aprare i
adaptare, etc.) n urma cruia rezult imaginea de sine a
persoanei;
Cunoaterea i acceptarea de sine sunt variabile fundamentale
n funcionarea i adaptarea optim la mediul social, n
meninerea sntii mentale i emoionale;
Acceptarea necondiionat (indiferent de performane) i
gndirea pozitiv (convingerea c fiecare avem ceva bun) sunt
atitudini care favorizeaz dezvoltarea personal;
Fiecare persoan este valoroas n sine, are capacitatea de a se
dezvolta i de a-i alege propriul destin, de a-i valida calitile
i caracteristicile pozitive n msura n care mediul i creaz
condiiile de actualizare a sinelui;

Aspecte relevante ale autocunoaterii:

Imaginea de sine

Stima de sine
Aptitudinile i abilitile personale
Motivaia
Emoiile i mecanismele de aprare i adaptare
Autoeficacitatea perceput

IMAGINEA DE SINE
este modul n care o persoana i percepe
propriile caracteristici fizice, cognitive,
emoionale, sociale i spirituale;
este o reprezentare mental a propriei
persoane, un tablou n care sunt incluse
cunotine despre sine (abiliti,
comportamente, emoii, cunotine, valori,
etc.) i care ne ajut s ne reglm
comportamentul n societate;

Consecine ale imagini de sine negative / pozitive

Imagine de sine negativa

Scderea performanelor colare sau la locul de munc,

datorit subestimrii resurselor, neasumrii
responsabilitilor.

Relaii nearmonioase n cadrul familiei (lipsa de respect fa

de sine favorizeaz lipsa respectului manifestat fa de
ceilali membri din familie; n timpul conflictelor se
nvinovesc excesiv sau i critic pe ceilali).

Relaii deficitare cu cei de aceeai vrst (elevii vor s i

menin stima de sine crescut impunndu-se, nsa fac acest
lucru nerespectnd drepturile celorlali i valoarea lor, ceea
ce afecteaz relaiile cu acetia.

Imagine de sine pozitiv

Creterea performanelor colare (persoana i estimeaz

corect resursele, i asum responsabiliti n conformitate cu
cerinele i resursele proprii).
Relaii armonioase n cadrul familiei (respectul de sine
determinat de o imagine de sine pozitiv favorizeaz
manifestarea respectului din partea celorlali; rezolvarea
conflictelor este mai simplu de realizat n condiiile n care cei
implicai n conflict nu se autonvinovesc i nu i
nvinovesc pe ceilali).
Relaii bune cu colegii i prietenii de aceiai vrst (elevii i
pot pune n evident calitile fr a le devaloriza pe ale
celorlali) .

Modaliti de manifestare a imaginii de sine negative

evitare atitudine de genul dac nu ncerci nu greeti. Retragerea i

comportamentele timide, de evitare a confruntrii cu problemele sunt indici ai
imaginii de sine negative;
agresivitate defensiv un elev cu o imagine de sine negativa compenseaz
atacnd sursa frustrrii (l ironizeaz pe un coleg care a luat o nota mai mare);
compensare un elev care nu are succes la unele materii, le minimalizeaz
importana i ncearc s aib succes la altele, pe care ajunge s le considere mai
importante;
motivaie sczut un elev cu o imagine de sine negativa va manifesta lips de
ncredere n forele proprii. n consecin, el va fi mult mai puin motivat s iniieze
sau s se implice n diverse activiti, deoarece nu se va simi n stare s le
finalizeze cu succes;
rezistena elevii ncearc s i conserve imaginea de sine i manifest
rezisten la schimbri, chiar dac aceste schimbri pot fi n beneficiul lor. Elevii cu
o imagine de sine negativ sunt mai rezisteni la schimbare, reducnd astfel riscul
unui eec n situaii dificile;

STIMA DE SINE

dimensiunea evaluativ a imaginii de sine i se refer la modul n care ne

considerm ca persoane n raport cu propriile ateptri i cu ceilali;
evaluarea imaginii de sine difer radical de evaluarea comportamentelor;
eecul adulilor n a diferenia ntre comportament i persoan au frecvent
drept consecin formarea unei stime de sine sczute;
perceperea unui eec ca simptom al lipsei de valoare este nu doar injust, ci
i foarte duntoare persoanei. Valoarea unei persoane nu decurge din
performanele realizate de aceasta ntr-un anumit domeniu, ci din
ansamblul tuturor comportamentelor, aciunilor i potenialitilor sale
trecute, prezente i viitoare pe toate palierele vieii. Un elev poate avea note
mici la coal ns s fie n acelai timp o persoana altruist, respectoas i
sritoare, trsturi pentru care merit respectul nostru;
copii i evalueaz imaginea de sine pornind de la prerile i reaciile
adulilor. Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate i interiorizate de
ctre copil, ducnd la formarea unei stime de sine sczute sau ridicate;

Persoane cu stim de sine ridicat

interpreteaz situaiile noi ca fiind provocatoare, nu

amenintoare;
prefer independena;
i asum responsabiliti;
se implic n rezolvarea unor sarcini noi;
i exprim adecvat emoiile pozitive i pe cele negative;
i asum consecinele aciunilor lor;
sunt mndre de realizrile lor;

Persoane cu stim de sine sczuta

sunt nemulumite de persoana lor n general;

evit responsabilitile sau sarcinile noi;

se simt lipsite de valoare;

refuz s i asume consecinele faptelor lor;

manifest tolerana sczut la frustrare;
manifest rezisten sczut la presiunile negative ale grupului;
i exprim ntr-o manier neadecvat emoiile sau i le neag;
consider manifestarea emoiilor o dovad de slbiciune;

Creterea stimei de sine este favorizat de:

crearea n familie i la coal a unor oportuniti prin care elevul s obin

succes, s i identifice ariile n care este competent i prin care s i
exprime calitile fa de grupul de colegi i prieteni;
crearea unor situaii n care elevul s aib oportunitatea de a oferi ajutor
celorlalte persoane (activiti de voluntariat)
identificarea surselor de suport social (este un tip de ajutor bazat pe o
relaie sau o configuraie de relaii care ofer individului resurse pentru a
face fa responsabilitilor i a depi obstacolele cu care se confrunt);
dezvoltarea abilitilor de comunicare, negociere, rezolvare de probleme i
a celor de a face fa situaiilor de criz;
dezvoltarea sentimentului de autoeficacitate (i eu sunt bun la ceva);
stabilirea unor ateptri rezonabile, n funcie de vrsta i abiliti;
identificarea unor modaliti adecvate de exprimare a emoiilor negative;
acceptarea necondiionat a propriei persoane i a celorlali;

Dezvoltarea profesionala personala:

Conducerea propriei dezvoltari personale inseamna a fi capabil de a:

Evalua propriile performante in comparatie cu cerintele muncii;

Identifica un stil personal de invatare pentru directionarea dezvoltarii

competentelor;

Elabora un plan de dezvoltare personala;

Utiliza diverse metode de investigare a intereselor personale in scopul

dezvoltarii sau imbunatatirii cunostintelor si competentelor;

Identifica si exploata oportunitatile de dezvoltare personala;

Dezvoltarea personala inseamna sa iti intelegi

propriile puncte forte si puncte slabe, sa iti
identifici obiectivele si cum poti sa te ajuti pe
tine insuti sa le atingi.
Pe parcursul definirii competentelor trebuie sa
identificati in fiecare etapa punctele forte si
imbunatatirile pe care le puteti aplica in afara
experientei de munca, in viitoarea voastra
cariera.

Dezvoltarea profesionala proprie a capatat o importanta

tot mai mare in ultimele decenii. In prezent este mult mai
probabil sa aveti mai multe cariere in cadrul mai multor
organizatii, iar ceea ce in trecut era cunoscuta drept
scara unei cariere, este astazi o expresie invechita.
Acum, tendinta s-a indepartat de la ideea de urmare a
unei cai prestabilite de promovare lucrand pentru acelasi
angajator, in schimb este mult mai posibil sa castigati
experienta dintr-o varietate de functii in diferite
organizatii, transferand competentele si experiente de la
una la alta.

In urma experientelor pe care le-ati avut in cadrul scolii

sesizam ca suntem mai buni la anumite lucruri decat la
altele. Unele vi se par usoare, la altele trebuie sa
petreceti mai mult timp cercetand, invatand si exersand.
Acelasi principiu se aplica si carierei voastre.
Identificarea unei competente sau a unui domeniu de
cunostinte pe care doriti sa leimbunatatiti reprezinta un
pas, dar cu toate acestea merita sa petreceti o perioada
de timp analizand cum voi ca persoane ati putea invata
cel mai eficient. Prin aceasta puteti sa va directionati
modul de abordare catre invatare si imbunatatirea
competentelor, fie ca acest lucru inseamna cercetare
sau strangerea de informatii de pe Internet sau
participare la cursuri de instruire interactive.

Recomandari:

Preferinta pentru modul de invatare si dezvoltare

de noi competente se va schimba in timp si
poate fi influentata de mediu si rolul pe care il
aveti prin functia voastra. Periodic,trebuie sa
analizati daca preferintele voastre s-au
schimbat, pentru a va ajuta in dezvoltarea
voastra viitoare.
Profitati de sansa de a experimenta noi
modalitati de dezvoltare a competentelor. Nu le
excludeti doar pentru ca nu le-ati mai incercat
niciodata.
Obisnuiti-va sa va stabiliti obiective in mod
regulat si sa va analizati progresul prin
implicarea altora.