Elvetia

Elveia (n german Schweiz[a] vats; n francez Suisse sis(); n italian Svizzera zvits ra;
n retoroman Svizra vi tsrsau vi ts ), denumit complet Confederaia
Elveian (n latin Confoederatio Helvetica, de unde i abrevierea CH), este orepublic
federal format din 26 de cantoane autonome, cu capitala federal la Berna. ara se situeaz n
Europa de Vest,[b]unde se nvecineaz cu Germania la nord, cu Frana la vest, cu Italia la sud, i
cu Austria i Liechtenstein la est.
Elveia nu are ieire la mare i este mprit ntre Munii Alpi, Platoul Elveian i Munii Jura,
ntinzndu-se pe o suprafa de 41.285 km. Dei Alpii ocup cea mai mare parte a teritoriului,
populaia elveian de aproximativ 8 milioane de persoane este concentrat mai ales n zona
Platoului, unde se afl marile orae. ntre aceste orae se numr oraele globale i centrele
economice Zrich i Geneva.
Confederaia Elveian are o lung istorie de neutralitate armat nu a mai fost n stare de rzboi
din 1815 i a aderat laNaiunile Unite abia n 2002. Ea urmrete, ns, o politic extern activ i
este frecvent implicat n procesele de pace din toat lumea.[1] Elveia este i locul unde s-a
nscut Crucea Roie i este sediul mai multor organizaii internaionale, inclusiv al doilea birou al
ONU din lume ca mrime. La nivel european, este membru fondator al Asociaiei Europene a
Liberului Schimb i face parte din Spaiul Schengen dei nu este membr a Uniunii Europene, i
nici a Spaiului Economic European.
Elveia este una dintre cele mai bogate ri din lume dup PIB pe cap de locuitor, i are cea mai
mare bogie pe cap de persoan adult (n termeni de bunuri financiare i nefinanciare) din toate
rile lumii.[2][3] Zrich i Geneva au fost clasate pe locurile doi, respectiv opt n clasamentul calitii
vieii.[4] ara este pe locul al 19-lea n lume ca PNB i pe locul treizeci i ase dup paritatea puterii
de cumprare. Este al douzecilea cel mai mare exportator i al optsprezecelea cel mai mare
importator de bunuri.
Elveia cuprinde trei mari regiuni lingvistice i culturale: german, francez, i italian, la care se mai
adaug vile vorbitoare deretoroman. De aceea, elveienii, dei predominant germanofoni, nu
formeaz o naiune n sensul unei identiti etnice i culturale. Sentimentul de apartenen la o ar
comun se bazeaz pe un fundal istoric, pe valori comune (federalismul idemocraia direct)[5] i pe
simbolistica alpin.[6] nfiinarea Confederaiei Elveiene este datat prin tradiie la 1 august 1291,
cnd se srbtorete i ziua naional.