Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins
Cuprins3
Scurt istoric.4
Analiza tehnicii pasului alergator...4
Alergarea de semifond-fond...8
Sindromul dureros patelofemural...10
Bibliografie.13
Scurt istoric
Evenimentul este numit dup legenda soldatului grec Phidippides, un mesager
care a adus la Atena vestea victoriei din Btlia de la Maraton. Acurateea istoric a
acestei legende este pus la ndoial, fiind contrazis n special de relatrile lui Herodot.
Maratonul a fost unul dintre sporturile de la Jocurile Olimpice moderne din 1896,
desi distana nu a fost standardizat pn n 1921.
An
1896
1900
Distanta Distanta
(km)
(mile)
40
24.85
40.26
25.02
1904
1906
1908
1912
1920
dupa 1924
40
41.86
42.195
40.2
42.75
42.195
24.85
26.01
26.22
24.98
26.56
26.22
A
B
C
Figura 1. Fortele active in perioada de sprijin si perioada de pendulare
rezervele, ceea ce impune amplitudine mica si uniforma a miscarilor, prin pas scurtat, cu
impulsie si pendulare mai putin energice.
Lungimea pasului este de 1,35-2,15m in functie de viteza de deplasare si
particularitatile alergatorului. Contactul cu solul este suplu, aspect ce se poate realiza prin
micsorarea fortei tangentiale, respectiv prin asezarea piciorului in faza de amortizare, cat
mai aproape de proiectia verticala a centrului general de greutate a corpului. Asezarea
piciorului pe sol trebuie sa permita o buna amortizare. In acest scop, la alergarea pe
800m, cei mai multi alergatori efectueaza contactul cu pista pe pingea. In proba de
1.500m, unii alergatori asaza piciorul pe pingea, altii pe marginea externa a labei
piciorului, urmand rularea intregii talpii. In probele de fond si mare fond, contactul se
efectueaza pe calcai, urmand apoi rularea pe talpa.
In acest tip de alergare piciorul de impulsie nu se intinde complet sau se extinde
complet dar nu energic; coapsa piciorului pendulant se ridica sub orizontala, la 75s, fiind
avantata inainte, gamba deplasandu-se sub propria greutate.
In alergarile de rezistenta, trunchiul este pastrat la verticala (usor inclinat uneori la
alergarea pe 800m), umerii sunt relaxati, iar bratele indoite la 90s si usor departate de
corp, penduleaza inainte si inapoi degajate si cu amplitudine redusa, ajutand deplasarea.
Pozitia trunchiului, a bratelor si a capului, care trebuie sa se afle in prelungirea
trunchiului, favorizeaza respiratia. Este de subliniat rolul respiratiei care trebuie sa fie
ritmica si profunda, accentuandu-se expiratia, care va angrena automat si inspiratia.
Finisul si sosirea
Finisul se declanseaza in functie de capacitatea de viteza a alergatorilor; cei cu
performante mai modeste la 100m si 200m incep finisul cu 250-300m inainte de sosire,
iar cei care sunt foarte buni sprinteri isi valorifica viteza la iesirea din ultima turnanta.
Sosirea se efectueaza, cu aceeasi abordare tehnica de la alergarea de viteza, respectiv
atacarea firului de sosire, pe ultimii 2-3 pasi, accentuand aplecarea trunchiului spre
planul vertical al liniei de sosire.
Generalitati
Ce este sindromul dureros patelofemural?
Sindromul dureros patelofemural este o afectiune dureroasa a portiunii anterioare a
Diagnostic
Medicul va face o anamneza si un examen fizic amanuntit pentru a determina
cauza durerii. In unele cazuri se vor efectua radiografii sau rezonanta magnetica nucleara,
pentru a permite evaluarea tesuturilor de la nivelul articulatiei in vederea excluderii unor
leziuni ale structurilor articulare si a tesuturilor conectate cu acestea.
Tratament
Modul de tratare al sindromului dureros patelofemural:
- intreruperea activitatilor fizice solicitante sau care solicita prea mult zona genunchiului,
precum alergat, sau sporturi ca volei sau baschet. Astfel daca pacientul doreste sa nu
intrerupa de tot activitatile fizice se recomanda inotul, sau sa lucreze la bicicleta eliptica
(aparat ce poate sustine greutatea corporala a pacientului);
- in stadiul de recuperare se efectueaza exercitii speciale pentru intarirea muschilor
genunchilor, de 2 ori pe zi, timp de cateva minute;
- incaltaminte adecvata, astfel incat sa asigure confortul necesar piciorului in momentul
mersului sau alergarii.
- alicarea compreselor cu gheata timp de 10-20 de minute imediat dupa desfasurarea
activitatii fizice. Aceste comprese nu numai ca au rolul de a ameliora durerea, dar
grabesc totodata si procesul de vindecare.
Exercitii pentru tratarea sindromului dureros patelofemural
Sindromul dureros patelofemural este o conditie medicala destul de greu de tratat, si prin
urmare medicii specialisti sustin ca este nevoie de multa rabdare si disciplina pentru ca
9
10
Bibliografie:
http://www.scrigroup.com/sanatate/sport/TEHNICA-METODICA-SIREGULAMENT85437.php
26.05.2014 ora 13:46
http://www.i-medic.ro/exercitii/exercitii-pentru-tratarea-sindromului-durerospatelorfemural
27.05.2014 ora 15:30
http://www.i-medic.ro/boli/sindrom-dureros-patelofemural-sau%E2%80%9Cgenunchiul-alergatorului%E2%80%9D 27.05.2014 ora 10:10
http://www.scritub.com/timp-liber/sport/Bazele-tehnicii-alergarii1231111109.php
27.05.2014 ora 18:40
11
12