INTRODUCERE

A. DESPRE SFANTA TREIME

Sfanta Biseric ne inva c Dumnezeu este unul in fiin, dar intreit in

persoane: Tatl, Fiul i Duhul Sfant. Credina in Dumnezeu - Sfanta Treime
constituie invtura fundamental i specific a Bisericii Cretine. Sfanta
Treime este cea mai mare tain. Ea este taina cea de neptruns cu mintea
omeneasc i imprtit nou prin descoperirea dumnezeiasc, atun cun ne este
necesar pentru mantuire.
Credina in Sfanta Treime delimiteaz invtura cretin despre
Dumnezeu de alte invturi i concepii, cci numai o asemenea dumnezeire este
mantuitoare, ca baz a comuniunii de iubire cu omul.
Sfantul Apostol Ioan spunea intr-una din epistolele sale c Dumnezeu
este iubire1 Ioan 4,8). intr-adevr Dumnezeu este iubire, deoarece este Treime.
Aceast iubire a Sfintei Treimi s-a revrsat in afar. Activitatea ad extraa lui
Dumnezeu constituie o lucrare comun, dar ea a fost imprit intre cele trei
persoane ale Sfintei Treimi. Sfanta Biseric inva c persoanele Sfintei Treimi
sunt prezente i particip impreun la orice lucrare. Astfel, la creaie, voina
Tatlui este cauza aducerii la existen a lumii, Fiul ia parte in calitatea de
Cuvant creator, iar Duhul Sfant este principiul vieii i desvaritorul. in acest
sens, Sfantul Ioan Damaschin spunea in Dogmatica sa: Aadar pentru c
bunul i preabunul Dumnezeu nu s-a mulumit cu contemplarea lui proprie, ci
prin mulimea buntii Sale a binevoit s se fac ceva care s primeasc
binefacerile Sale i s imprteasc din buntatea Lui, aduce de la neexisten
la existen i creeaz universul, atun pe cele nevzute, cun i pe cele vzute, i pe
om, care este alctuit din elemente vzute i nevzute. in timp ce gandete,
creeaz; iar gandul se face lucru, realizandu-se prin Cuvant i desvarindu-se
prin Duh1.
Cu toate c persoanele Sfintei Treimi particip impreun la orice lucrare,
exist i lucrri care privesc in mod special pe una din persoanele Sfintei Treimi:
1Sfantul Ioan Damaschin, Dogmatica traducere de Pr. D. Fecioru, Editura cripta Bucureti, 1993, pag. 46
1

Tatl - creaia i providena; Fiu - intruparea, mantuirea i judecata; iar Duhul

Sfant - sfinenia.
Dogma Sfintei Treimi cuprinde nu numai mrturisirea despre unitatea
fiinei, deofiinimea i egalitatea celor trei persoane divine, ci i invtura
despre insuirile fiecrei persoane, adic ce este propriu unei persoane i o face
distinct de celelalte.
DUMNEZEU TATL
Cea dintai persoan a Sfintei Treimi este Dumnezeu Tatl. invtura
despre Dumnezeu Tatl este cuprins in primul articol din Simbolul de Credin: Cred
intr-unul Dumnezeu Tatl, Atotiitorul, Fctorul cerului i al pmantului, vzutelor
tuturor i nevzutelor
Dumnezeu Tatl este cauza existenei tuturor lucrurilor. Totodat El este
nenscut i nepurces, iar din fiina Sa nate pe Fiul din veci i purcede pe Duhul
Sfant tot din veci.
Dumnezeu Tatl este Fctorul cerului i al pmantului i Lui i se
atribuie creaia, adic aducerea la existen a tot ceea ce exist.
DUMNEZEU FIUL
Cea de-a doua persoan a Sfintei Treimi este Dumnezeu Fiul sau Cuvantul
lui Dumnezeu. in articolele II-VII din Simbolul de Credin este cuprins
invtura Bisericii noastre despre Fiul lui Dumnezeu.
Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu, nscut din veci, din Tatl. El S-a
intrupat i a luat firea uman pentru a o indumnezei. Motivul pentru care Hristos
a luat firea omeneasc i a venit in lume este artat in articolul III din Crez:
Care pentru noi oameni i pentru a noastr mantuire Fiul lui Dumnezeu a
realizat mantuirea noastr prin intruparea, patimile, moartea i invierea Sa. Prin
toate acestea omul a fost pus din nou in relaie personal cu Dumnezeu Tatl i
reaezat pe treapta de unde czuse in urma pcatului svarit de protoprinii
notri.
DUMNEZEU DUHUL SFANNT
A treia persoan a Sfintei Treimi este Duhul Sfant. Simbolul de Credin
rezum invtura despre Duhul Sfant in cel de-al VIII-lea articol: i intru
Duhul Sfant, Domnul de via Fctorul, care din Tatl purcede, Cel ce
impreun cu Tatl i cu Fiul este inchinat i slvit, Care a grit prin prooroci
2

Duhul Sfant este de aceeai fiin cu Tatl i cu Fiul, cu care imprtete

aceeai voin i energie dumnezeiasc. Dac Fiul S-a nscut din Tatl mai
inainte de toi vecii (articolul II), Duhul Sfant purcede din Tatl din veci.
In iconomia mantuirii, Duhului Sfant i se atribuie lucrarea de sfinire a
creaiei.
Iat aadar c,din cele prezentate anterior, putem trage concluzia c in
Dumnezeu este un Tat care nate din veci un Fiu pe care-l iubete i de care
este iubit i purcede un Duh Sfant, spre a Se odihni cu iubire lumintoare a Lui
peste Fiul, fcand s se simt bucuria Tatlui de Fiul i a Fiului de Tatl2.
B.

INVTURA DESPRE

TRINITATE

IN

VECHIUL

TESTAMENT
Invtura despre Sfanta Treime este dogma fundamental a
cretinismului, dogm prin care el se difereniaz de toate celelalte religii. Dei
dogma Sfintei Treimi este caracteristic numai cretinismului, ea a fost
preinchipuit i in unele religii pgane. Dar intre aceast preinchipuire i Sfanta
Treime este o mare deosebire. Dac in cretinism avem o divinitate, o fiin
divin i trei Persoane, in alte religii este vorba fie despre trei dumnezei care i
are fiecare fiina sa aparte, fie despre trei manifestri ale aceleiai puteri divine.
Credina intr-o Treime gsim in hinduism, pasism, daoism, la vechii
babilonieni, egipteni, etc.
Invtura despre Sfanta Treime a fost indicat in linii generale in Vechiul
Testament, dar descoperirea ei avea s fie realizat de insui Fiul lui Dumnezeu.
Avand in vedere faptul c Vechiul Testament este cluz spre
Hristos-Galateni 3, 24), umbr i preinchipuire a celui nou, aceast invtur
nu este expus in paginile acestuia intr-un mod limpede. Acest lucru are ins i o
explicaie plauzibil. Este cunoscut faptul c poporul ales era inconjurat de
numeroase popoare politeiste, iar inclinaia acestuia de a cdea in politeism i
idolatrie era foarte mare. Dac li s-ar fi revelat c in Divinitate sunt trei
persoane, israeliii le-ar fi luat drept trei Dumnezei. Tocmai de aceea,
Dumnezeu in inelepciunea Sa nu a dorit ca poporul Su ales s posede o
cunotin cu totul lmurit despre Sfanta Treime pentru ca acesta s nu
2 Dumitru Stniloaie, Iisus Hristos - lumina lumii i indumnezeitorul omului Editura Anastasia Bucureti, 1993,
pag 180

gseasc un pretext s se inchine la mai multe zeiti.

Dogma Sfintei Treimi este cunoscut doar in parte in Vechiul Testament, iar
misterul Sfintei Treimi este redat prin anumite expresii umbrite i enigmatice, pe
care, fr lumina ce o arunc asupra lor Noul Testament, nu
le-am fi putut inelege ca referindu-se la Sfanta Treime. Sfinii Prini vd in
paginile Vechiului Testament aluzii la dogma Sfintei Treimi.
In perioada Vechiului Testament, Dumnezeu s-a descoperit i ca Treime
de persoane, dar acest lucru l-a fcut intr-un mod indirect i neclar, deoarece
aceasta este perioada de pregtire a mantuirii. Cu toate acestea, in paginile
Vechiului Testament sunt presrate i unele mrturii care se refer la Persoanele
Sfintei Treimi. in unele locuri se face referire la o pluralitate in Dumnezeu, in
altele este vorba de teofanii sau descoperiri in care Dumnezeu Se arat ca fiind
trei Persoane, iar in altele, Persoanele Sfintei Treimi sunt numite cu nume
diferite.
De obicei locurile din Vechiul Testament in care dogma Sfintei Treimi
este prefigurat sunt mai intai cele din prima carte a Vechiului Testament,
Facerea. Aici ni se relateaz c Dumnezeu vorbete despre Sine la plural:
facem pe om dup chipul i asemnarea noastr(Facere 1,26); Iat Adam s-a
fcut ca unul dintre Noi cunoscand binele i rul(Facere 3, 22); Venii, dar, s
Ne pogoram i s amestecm limbile lor(Facere 11,7). O indicaie mai direct
a Sfintei Treimi ne este expus in cartea Facerii in cadrul teofaniei de la stejarul
Mamvri (Facere cap. 18). Aici patriarhul Avraam ne este prezentat ca fiind cel
care a vzut trei brbai crora li S-a inchinat i li S-a adresat ca i cum ar fi fost
unul singur.
Existena mai multor Persoane in Dumnezeu Cel Unul mai este indicat i in
alte texte ale unor cri vetero-testamentare: Sfant, Sfant, Sfant este Domnul
Savaot(Isaia 6,3), binecuvantarea levitic (Numeri 6, 24-26), etc.
De asemenea, Vechiul Testament conine i texte in care Persoanele
Sfintei Treimi sunt prezentate separat. in acest sens exist unele relatri cu
privire la Cuvantul lui Dumnezeu i la Duhul lui Dumnezeu.
Cu privire la dogma Sfintei Treimi, putem spune c Vechiul Testament
conine urme ale ei, pe care dogmatitii le impart de obicei in trei grupe:
1. Locuri care arat existena in Dumnezeu a mai multor persoane
4

(Facere 1,26; 3,22; 11,7 etc.);

2. Locuri care indic Treimea persoanelor intr-un singur Dumnezeu
(Facere 18,1-3; Isaia 6,3 etc.);
3. Locuri care prezint separat personalitatea i divinitatea fiecrei
persoane din Sfanta Treime (despre Fiul lui Dumnezeu - Psalmul 2,7;
106,20 etc.; despre Duhul Sfant - Psalmul 32,6; Iov 33,4 etc.).3
Invtura despre Sfanta Treime reliefat in linii generale va fi descoperit
intr-un mod deplin de insui Fiul lui Dumnezeu, Mantuitorul nostru Iisus
Hristos.
In Noul Testament locurile in care Persoanele Sfintei Treimi sunt
prezentate fie separat, fie impreun sunt numeroase. Aceste locuri ne ajut intr-o
oarecare msur s inelegem i s admitem prin credin misterul lui Dumnezeu Cel
unul in fiin, dar intreit in Persoane: Tatl, Fiul i Duhul Sfant.

3Magistrand Mircea Basarab, Dogma Sfintei Treimi in Vechiul Testament in rtodoxia anul XII, nr. 4, 1960,
pag. 570

CAPITOLUL I
SENSURILE CUVANTULUI DUH IN
VECHIUL TESTAMENT

Cea de-a treia Persoan a Sfintei Treimi este Duhul Sfant. Despre Duhul
Sfant avem referiri directe in crile Noului Testament. Dei Vechiul Testament
reliefeaz in mod vizibil pe Dumnezeu Tatl, iar pe Dumnezeu Fiul il
propovduiete indirect prin intermediul profeilor, totui sunt i unele locuri in
care se vorbete despre Duhul Sfant.
In crile Vechiului Testament cuvantul duhnu desemneaz doar pe cea de-a
treia Persoan a Sfintei Treimi. Astfel, in paginile Vechiului Testament cuvantul
duhare mai multe sensuri. De asemenea, Sfinii Prini evideniaz acest lucru
afirmand c, prin cuvantul duhtrebuie s inelegem:
a. Sufletul omului;
b. Lumea ingerilor;
c. Vantul, adierea;
d. Duhul Sfant.
In acest sens, Sfantul Chiril al Alexandriei spune in Catehezele sale: i
ingerul se numete duh; sufletul nostru se numete duh; insui vantul care sufl
se numete duh; i demonul vrjma se numete duh4 in continuare, Sfantul
Chiril al Alexandriei recurge la texte din crile vetero-testamentare pentru
fiecare sens al cuvantului duh. De asemenea, Sfantul Atanasie cel Mare, in
Epistola I ctre Serapion spune c, in general cand in Sfanta Scriptur a
Vechiului Testament este folosit cuvantul duhfr articol sau fr vreunul din
adaosurile fant al Tatlui al Meu etc., nu este vorba de Duhul Sfant. Ca
i Sfantul Chiril al Alexandriei, Sfantul Atanasie prezint textele scripturistice in
cadrul crora cuvantul duhare sensul de: duhul omului i suflare de vant.5
A.Duhul- sufletul omului
Sfanta Biseric ne inva c omul este o fiin dihotomic, adic este
alctuit din dou elemente: trup material i suflet spiritual. Cartea Facerii
4Sfantul Chiril al Alexandriei, Cateheze traducere de Pr. D. Fecioru, Editura Institutului Biblic i de Misiune al
Bisericii Ortodoxe Romane, Bucureti, 1945, pag. 444-445
5Sfantul Atanasie cel Mare, Scrieri, Partea a II-a, Epistola I ctre Serapion traducere, introducere i note de Pr.
Prof. Dumitru Stniloae, P.S.B., nr. 16, Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Romane, Bucureti, 1988, pag. 31

descrie creaia omului artand c trupul acestuia este luat din pmant, iar sufletul
provine de la Creatorul su: Atunci, luand Domnul Dumnezeu ran din
pmant, a fcut pe om i a suflat in faa lui suflare de via i s-a fcut omul fiin
vieFacere 2,7).
In limba ebraic trupul omului este numit basari mai rar beten iar sufletul
sau duhul acestuia este numit ruah nefes i metaforic lev6
Vechiul Testament conine numeroase locuri in care duhul nu este altceva
decun sufletul omului:
Toate cele de pe uscat, cune aveau suflare de via (duh) in nrile lor, au
murit(Facere 7,22); n sfatul lor s nu intre sufletul (duh) meu i in adunarea
lor s nu fie prta slava mea (Facere 49,6); Pzete-te i i ferete cu
ingrijire sufletul tu, ca s nu uii acele lucruri pe care le-au vzut ochii
tiDeuteronomul 4,9); n mainile Tale imi voi da duhul meu; izbvitu-m-ai
Doamne, Dumnezeul adevrului Psalmul 30,5); Noaptea in inima mea
gandeam i se frmanta duhul meu (Psalmul 76,6); Adusu-mi-am aminte de
Dumnezeu i m-am cutremurat; gandit-am i a slbit duhul meu (Psalmul 76,3); Luavei duhul lor i se vor sfari i in ran se vor intoarcePsalmul 103,30); Iei-va
duhul lor i se vor intoarce in pmant-Psalmul 145,4), etc.
Duhul despre care textele amintite anterior fac referire nu este altceva
decat sufletul omului, care ii d acestuia posibilitatea s fie in legtur cu
Printele Ceresc i cu lumea spiritual.
B. Duhul - ingerii
Un alt sens al cuvantului duh este acela de fiin spiritual, inger. Sfanta
Biseric ne inva c ingerii sunt fiine spirituale i nemuritoare,personale i
raionale. Dei in relatarea biblic a creaiei nu mi se spune anume cand am fost
creai ingeri,totui acest este cuprins in primul verset al Sfintei Scripturi:La
inceput a fcut Dumnezeu cerul i pmantul- Facerea1,1).
Sfinii Prini ne spun c prin cuvantul cetrebuie s inelegem lumea
ingerilor sau a duhurilor,iar prin cuvantul manttrebuie s inelegem lumea
material pe care Dumnezeu a creat-o din nimic in ase zile. Din interpretarea
Sfinilor Prini trebuie s inelegem c ingeri este afirmat in numeroase locuri.
6Pr. Prof. Athanase Negoi,, Teologia biblic a Vechiului Testament Editura Sophia Bucureti, 2004, pag.
131

Pentru aceste fiine spirituale crile vetero-testamentare intrebuineaz dou

denumiri:cea de ingeri i cea de duhuri.
Psalmistul David vorbete despre duhuri, adic despre ingeri in Psalmul
1O3 : Cel ce faci pe ingerii ti duhuri i pe slugile tale par de
foc-Psalmul 103,5).
In Sfanta Scriptur a Vechiului Testament ingerii ne sunt prezentai ca
fiind de dou feluri: buni i ri. Dac ingerii buni implinesc poruncile lui
Dumnezeu in lucrarea mantuirii i mijlocesc pentru om,cei ri il indeprteaz pe
acesta de Printele Ceresc i de drumul care duce la mantuire.
La fel ca i ingerii buni, ingerii ri sunt numii in paginile Vechiului
Testament duhuri Dup aceea a trimis Dumnezeu un duh ru intre Abimelic
i intre locuitorii Sichemului- Judectori 9,23); S porunceasc dar domnul
nostru slugilor sale care sunt inaintea ta i s caute un om iscusit la cantarea din
harp i cand va veni asupra ta duhul cel ru trimis de la Dumnezeu atunci
acela,cantand cu mana sa ,te va liniti(1 Regi 16,16); Lar a doua zi s-a
intamplat de a czut duhul cel ru de la Dumnezeu asupra lui Saul1
Regi18,1O),etc.
C. Duhul-vant, suflare de vant, adiere
Cuvantul duh sau ruah in limba ebraic are i sensul de suflare de vant.
Sfantul Atanasie cel Mare vorbind despre sensurile pe care cuvantul duhle are
in Vechiul Testament, spune c prin duhul trebuie s inelegem i suflrile
duhurile vanturilor. Aa, in Facere:i a adus Dumnezeu suflare pe pmant i
s-au zvantat apele Facerea 8,1).Iar Iona: i Domnul a ridicat vant (duh) peste
mare i s-a fcut furtun cumplit Iona 1,4). Iar in Psalmul 106 s-a scris: i a
zis i s-a pornit vant (duh) furtunos i s-au inlat valurile mrii Psalmul
106,25). Iar in Psalmul148 se spune: Ludai pe Domnul cei de pe pmant,
balaurii i adancurile, focul, grindina, zpada, gheaa, vantul (duhul) furtunii,
care implinii cuvantul Lui Psalmul 148,7-8)7.
Ca o concluzie putem afirma c in Vechiul Testament "Cuvantul duh (ruah,
pneuma, spiritus) desemneaz: micarea aerului, vantul, briza, furtuna, o suflare
violent, puternic, de temut, in msur s doboare sau s ridice, sau o adiere

7 Sf.Atanasie cel Mare, op. cit. , pag. 31

8

uoar, abia simit prin fonetul frunziului".8

D. Duhul- Duhul Sfant, a treia Persoan a Sfintei Treimi
Dintre toate sensurile cuvantului

duh intalnite in paginile Vechiului

Testament, cel mai des intrebuinat este cel care desemneaz pe cea de-a treia
Persoan a Sfintei Treimi, Duhul Sfant. Dei Vechiul Testament il prezint in
mod deosebit pe Dumnezeu Tatl i intr-un mod ascuns pe Dumnezeu Fiul,
totui in paginile sale se fac referiri i la cea de-a treia Persoan a Sfintei Treimi.
In crile Vechiului Testament, Duhul lui Dumnezeu, adic Duhul Sfant este
numit Ruah Yahweh sau Ruah Elohim, iar in unele pasaje este numit i Ruah
Kodes Yahweh, adic Duhul Sfant al lui Dumnezeu9
In Vechiul Testament Duhului Sfant i s-au dat mai multe numiri: Duh,
Duhul lui Dumnezeu, Duhul Sfant, Duhul Domnului, Duhul Meu, Duhul Tu,
etc.
1. Duhul- Atunci m-a ridicat Duhul i am auzit la spatele meu un glas
mare ca de tunet (Iezechiel 3,12);
2. Dulul lui Dumnezeu- ntuneric era deasupra adancului, i Duhul lui
Dumnezeu Se purta pe deasupra apelor (Facere I,2). Alte locuri in care se
vorbete despre Duhul lui Dumnezeu, adic de Duhul Sfant sunt: Isaia 11,2;
Iov 33,4, etc.;
3. Duhul Sfant- Nu m lepda de la faa Ta i Duhul Tu cel Sfant nu-l
lua de la mine (Psalmul 50,12); Isaia 63,10;
4. Duhul Domnului- Duhul Domnului este pentru Mine (Isaia 61,1),
Iezechiel 11,5, etc.;
5. Duhul Meu - Pus-am peste El Duhul Meu i El va propovdui
popoarelor legea Mea (Isaia 42,1), Isaia 30,1; Iezechiel 36,27, etc.;
6. Duhul Tu- Unde m voi duce de la Duhul Tu i de la faa Ta unde
voi fugi? (Psalmul 138,7); Psalmul 142,10, etc.
Iat c in paginile Vechiului Testament intalnim numeroase texte care
vorbesc despre Duhul Sfant. Insui cuvantul Duh desemneaz pe cea de-a treia
Persoan a Sfintei Treimi. In acest sens Origen afirma in lucrarea sa Despre
principii urmtoarele: Civa din predecesorii notri au bgat de seam
8Pr. Prof. Boris Bobrinskoy, Imprtirea Duhului Sfanttraducere de Mriuca i Adrian Alexandrescu, Editura
Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucureti, 1999, pag. 371
9Pr. Prof. Athanase Negoi, op. cit., pag. 102

c,pretutindeni in Noul Testament unde Duhul e amintit fr adjectiv, trebuie

ineles c e vorba despre Duhul Sfant. De pild: oada Duhului este dragostea,
bucuria, pacea (Galateni 5,22). Aceast observaie vedem c e valabil i in
Vechiul Testament. De pild: Care a dat suflare poporului de pe el i Duh celor ce
umbl pe intinsul lui(Isaia 42,5).10
in Epistola I ctre Serapion, Sfantul Atanasie cel Mare expune numeroase
locuri din Vechiul Testament in care cuvantul Duhdesemneaz pe cea de-a
treia persoan a Sfintei Treimi. incepand cu cartea Facerii i incheind cu
cartea profetului Zaharia, Sfantul Atanasie cel Mare prezint numirile Duhului
Sfant i totodat ne ajut s inelegem prezena Sa in Vechiul Testament.11

10Origen, Despre principii traducere i note de Pr. Prof. Teodor Bodogae, P. S. B., nr.8, Editura Institutului
Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucureti, 1982, pag. 72
11Sfantul Atanasie cel Mare, op. cit., pag. 26-27

10

CAPITOLUL II
DUHUL SFANT IN CRILE PENTATEUHULUI

Prima i cea mai important parte a Vechiului Testament, pe care evreii o

numesc Tora (Lege), i trage numele biblic din dou cuvinte care provin din
limba greac: pente = cinci i teuhos = carte. in traducere Pentateuh inseamn
Cele 5 Cri adic denumirea generic a scrierilor care il alctuiesc: Facerea,
Ieirea, Leviticul, Numerii i Deuteronomul.
Intregul text al Pentateuhului il atest pe Moise drept autor, iar Sfanta
Biseric, in deplin concordan cu Tradiia i cu colile rabinice, a omologat
aceast atestare inc din epoca apostolic. Aceast afirmaie se intemeiaz in
mod deosebit pe faptul c insui Mantuitorul Hristos il prezint pe Moise ca
fiind autorul Legii: are nu Moise v-a dat Legea?(Ioan 7,19); oate cele scrise
despre Mine in Legea lui Moise(Luca 22,44).
In crile Pentateuhului Moise vorbete i despre cea de-a treia Persoan a
Sfintei Treimi, Duhul Sfant, prezentand raportul ei cu celelalte dou Persoane ale
Sfintei Treimi, cun i lucrrile acesteia.
A. FACEREA
Prima carte a Vechiului Testament se numete Facereasau eneza pentru c
ea prezint crearea lumii i a omului. in cele cincizeci de capitole ale acestei cri
sunt strecurate numeroase texte care prezint intr-un mod ascuns Persoana
Duhului Sfant.
Facerea 1,2
intuneric era deasupra adancului i Duhul lui Dumnezeu Se purta pe
deasupra apelor
In primul capitol al crii in care este expus facerea lumii, Duhul Sfant
este prezent ca principiu al vieii: i pmantul era netocmit i gol. intuneric era
deasupra adancului i Duhul lui Dumnezeu Se purta pe deasupra
apelor(Facerea 1,2). Iat deci, c Duhul Sfant este de la inceputul inceputurilor
activ in prima fapt revelatoare, care este crearea lumii. El se purta pe deasupra
apelor ca o pasre care inclzete cu aripile ei potenele adancului, pentru ca s
ias din ele formele variate i succesive ale creaiei.
11

Dei in acest verset nu se menioneaz clar c Cel care e purta deasupra

apeloreste Duhul Sfant, totui din expresia Duhul lui Dumnezeutrebuie s
inelegem c este vorba de cea de-a treia Persoan a Sfintei Treimi. O lumin
clar asupra acestui aspect o aduc Sfinii Prini in operele lor. in milii la
HexaimeronSfantul Vasile cel Mare menioneaz c muli dintre cei care au
comentat acest text inaintea sa au afirmat c Moise numete Duhul lui
Dumnezeupe cea de-a treia Persoan a Sfintei Treimi : criptura folosete
pentru Duhul lui Dumnezeu decun Duhul cel Sfant, Care completeaz
dumnezeiasca i fericita Treime12
Ca i Sfantul Vasile cel Mare, Origen identific pe Duhul lui Dumnezeu din
acest verset cu Duhul Sfant: Duhul lui Dumnezeu , Care Se purta pe
deasupra apelor, cum e scris la inceputul crerii lumii, nu cred s fie altul decun
Duhul Sfant.13
Iat aadar c Duhul Sfant este prezent la crearea lumii, alturi de Tatl i de
Fiul. Duhul Sfant lucreaz la crearea lumii impreun cu Cuvantul lui
Dumnezeu Purtandu-se peste apele primordiale i dandu-le via cu puterea Sa
matern, infuzand seminele vieii, inclzind materia primar inert14
In Facerea 1,2, Moise ni-L prezint pe Duhul Sfant ca fiind principiul
vieii. El se revars peste materia primar din care Dumnezeu avea s creeze in
cele 6 zile lumea cu tot ceea ce exist in ea. Tocmai de aceea Duhul Sfant este
numit in articolul 8 din Simbolul de credin Domnul de via Fctorul iar in
rugciunea mprate Ceresc este numit Dttor de via
Acest lucru rezult i din prezentarea progresiv a facerii lumii. in primul
capitol al crii Facerea Moise ne spune c in ziua a III-a Dumnezeu a fcut
verdeaa, iar in ziua a IV-a a creat soarele, luna i stelele. Legile naturii pe care
Dumnezeu le-a fixat ne spun c lumina i cldura soarelui sunt condiii (sinequanon) indispensabile creterii tuturor plantelor. Cu toate acestea verdeaa a
crescut dei soarele a fost creat ulterior de Dumnezeu. Acest lucru a fost posibil
datorit Duhului Sfant care S-a purtat pe deasupra apelor, cci El este principiul
vieii.
Inc de la inceput Duhul Sfant, prin purtarea Sa pe deasupra apelor
12Sfantul Vasile cel Mare, milii la Hexaimeron traducere, introducere i note de Pr. D. Fecioru, P. S. B., nr. 17,
Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucureti, 1986, pag. 92
13Origen, op. cit., pag. 72
14Boris Bobrinskoy, op. cit., pag. 372

12

inclzea materia i ii da acesteia via.

Referitor la expresia

Ce purta Sfantul Vasile cel Mare d in

Hexaimeronulsu interpretarea unui brbat sirian care a fost identificat a fi

Diodor al Tarsului, contemporan cu Sfantul Vasile cel Mare, cu Teofil al
Antiohiei, cu Efrem Sirul,etc.: "Cuvantul Ce purta spune el, se interpreteaz prin:
inclzea i ddea via apelor, dup chipul ginii, care clocete i d putere de via
oulor. Acesta este inelesul, spune sirianul, pe care il au cuvintele: Duhul se
purta adic pregtea apele pentru naterea vieii15
Verbul lutea care arat aciunea Duhului Sfant este intrebuinat in
Biblie de 2 ori: prima dat in Facerea 1,2; iar a doua oar in timpul biruitorului
imn al lui Moise: Cand Te strig, auzi-m, Doamne! Acest verb Conine o cldur
matern, o cldur a vieii. Sfantul Duh nu plutete nepstor sau abstract.
Nu planeaz deasupra, fr o legtur profund cu ceea ce se afl dedesubtul
lui, ci le clocete sub protecia aripilor Sale. 16
Jean Kovalevsky il identific pe Duhul lui Dumnezeudin Facerea 1,2 cu
Duhul Sfant i totodat il compar cu o pasre, cu un vultur care plutete
deasupra apelor, clocind aceste ape pentru a le da via aa cum o pasre i
clocete oule pentru a da via puilor.17
Referitor la cuvantul deasupradin Facerea 1,2 trebuie s struim intr-o
oarecare msur deoarece el ne arat transcendena Duhului dumnezeiesc.
Textul ne arat c intr-adevr Duhul lui Dumnezeu Se purta pe deasupra
apelor Deci Duhul Sfant nu plutea in ape, nu Se amesteca cu apele, ci plutea
deasupra lor. El plutete deasupra apelor pentru a transmite energia
dumnezeiasc, adic puterea de via i putina de a transforma intunecimile
adancului.
In Hexaimeronul su, Sfantul Ambrozie al Mediolanului spune referitor
la versetul i Duhul lui Dumnezeu Se purta pe deasupra apelor(Facerea 1,2)
urmtoarele:Duhul in chip cuvenit se purta peste pmant, cel sortit a aduce
road, cci cu ajutorul Duhului el cuprindea seminele noii nateri, ce aveau s
incoleasc, dup cuvintele proorocului: Trimite-vei Duhul Tu, i se vor zidi, i vei

15Sfantul Vasile cel Mare, op. cit., pag. 92

16Jean Kovalevsky, aina originilor traducere de Dora Mezdrea, Editura Anastasia, Bucureti, 1996, pag. 27
17Ibidem
13

innoi faa pmantuluiPsalmul 103,30).18

Interpretand acelai verset,Sfantul Efrem Sirul ne prezint o imagine
deosebit cu privire la lucrarea Duhului Sfant in ziua intai a creaiei: Duhul
Sfant a inclzit apele i le-a fcut roditoare i in stare s zmisleasc,ca pasrea
cand ade pe ou cu aripile intinse i le inclzete cu cldura ei,fcandu-le
roditoare.19
In milii la Facere Sfantul Ioan Gur de Aur spune referitor la acest
verset c: Dup prerea mea, aceste cuvinte arat c in ape era o energie plin
de via,nu era simplu o ap stttoare i nemictoare,ci mictoare,care avea
putere de via in ea20 in ape era o energie plin de via datorit lucrrii
Duhului Sfant,cci El este principiul vieii i tocmai de aceea il numim Dttor
de vi
Iat c Sfinii Prini (Sfantul Vasile cel Mare,Sfantul Ioan Gur de Aur,
Sfantul Efrem Sirul, Sfantul Ambrozie al Mediolanului,etc.)afirm la un ison c
Duhul lui Dumnezeu are se purta pe deasupra apelor este chiar Duhul Sfant.
Aadar El are un rol covaritor la crearea lumii, deoarece el revars via asupra
materiei primare.
Tradiia cretin,cun i cea autentic ebraic consider deopotriv c acest
verset face referire direct la Persoana i lucrarea Duhului Sfant. Astfel, Duhul
Sfant este inzestrat cu puterea creatoare asemenea Tatlui i Fiului. in acest sens
Sfantul Vasile cel Mare afirm: Din acest verset se poate vedea ceea ce se
cuta de unii,anume cci i Duhul Sfant este sortit cu putere creatoare.21
Facerea 1,26
Un alt verset din cartea Faceriiasupra cruia trebuie s struim este: i a zis
Dumnezeu:S facem om dup chipul i asemnarea Noastr,ca s stpaneasc
petii mrii, psrile cerului, animalele domestice, toate vieuitoarele ce se tarsc i
tot pmantul !Facerea 1,26).
La o prim vedere acest verset nu are nici o legtur cu Persoana Duhului
Sfant. Dar,dac vom ptrunde mai adanc cu mintea vom constata c in el este
18Sf. Ambrozie al Mediolanului, exaimeron1,2 in he Fathers of Church New York, 1961, pag. 6-7, apud

Ieromonah Serafim Rose, Cartea Facerii, crearea omului i omul inceputurilor traducere Constantin Fgeean,
Editura ophia Bucureti, 2001, pag. 73
19Sfantul Efrem Sirul, alcuire la Cartea Facerii1,in he Works of our Father among the Saints,Ephraim the
Syrian,vol.6,Moscova Theological Academy,Sergiev Posad,vol.6,pag.282,apud Ieromonah Serafim Rose, op.
cit.pag.74
20Sfantul Ioan Gur de Aur, milii la Facerevol.l, trad. i note de Pr. Prof. Dumitru Fecioru,
Editura.Institutului. Biblic i de Misiune. al Bisericii Ortodoxe Romane. ,Bucureti , 2OO3 , pag.24
21Sfantul Vasile cel Mare,op. cit. ,pag.92

14

vorba i despre Persoana Duhului Sfant. Asupra acestui verset trebuie s

zbovim mai mult deoarece este prima dat in Vechiul Testament cand se face
referire la Sfanta Treime. Existena lui Dumnezeu care este Unul in fiina sa,dar
intreit in Persoane ,a fost indicat in cartea Facerii in urmtoarele
texte:Facerea 1,26; 3,22; 11,7.
In Facerea 1,26 Trinitatea Persoanelor i unitatea fiinei divine este
indicat prin folosirea substantivului Dumnezeula singular i a verbului
facem a plural. De asemenea pronumele oastr ndic mai multe persoane.
Citind primul capitol al Genezei vedem c Dumnezeu a adus lumea la existen
in ase zile. Tot ceea ce constituie lumea a fost fcut de Dumnezeu prin simpla
porunc: fie !fiat). La sfaritul zilei a VI-a, cand Dumnezeu l-a creat pe
om observm c nu mai este vorba doar de o porunc creatoare, ca in zilele
anterioare, ci mai intai de aceasta este vorba de luarea unei hotrari de ctre mai
multe persoane.
Exegeza cretin a vzut intotdeauna in acest verset prima descoperire a
Sfitei Treimi. Pluralul oastrca i verbul facemindic un Sfat in Sanul
Sfintei Treimi. Acest sfat a avut loc intre Tatl, Fiul i Sfantul Duh. Aadar,
inainte ca omul s fie adus la existen pentru a fi pus stpanul creaiei,Duhul
Sfant a fcut parte din Sfatul cel Mare care a hotrun ca omul s fie coroana
creaiei.
Datorit faptului c evreii vd in Vechiul Testament o expunere prin
excelen a monoteismului, Tradiia iudaic interpreteaz acest loc ca i celelalte
amintite anterior in sensul c Dumnezeu a vorbit cu ingerii. Aceast interpretare
este forat pentru c ingerii nu sunt egali cu Dumnezeu nicieri in Vechiul
Testament.
Sfantul Ioan Gur de Aur ii combate pe iudeii din vremea sa in milii la
Facere artand c nu Dumnezeu s-a sftuit cu ingerii,ci cu persoane egale cu El
dup fiin: Ce spun, dar, iudeii, care au inc vl pe inimile lor i nu vor s
ineleag nimic din cele scrise in Scriptur? Ei spun c aceste cuvinte au fost
adresate ingerilor sau arhanghelului. Ce nebunie? Cum poi gandi,omule,ca
Stpanul s se sftuiasc cu ingerul,Creatorul cu creatura?22
Dumnezeu Tatl nu S-a sftuit cu ingerii,ci s-a sftuit cu celelalte dou
22Sfantul Ioan Gur de Aur,op. cit. ,pag.83
15

Persoane ale Sfintei Treimi:Dumnezeu Fiul i Dumnezeu Duhul Sfant. Din

context rezult c cei care se sftuiesc intre ei sunt egali dup fiin. Moise,
autorul Facerii nu s-a putut gandi la ingeri cci,dup ce scrie c a zis
Dumnezeu: facem pe om dup chipul i asemnarea Noastr,continu: i a
fcut pe om dup chipul Su(Facerea 1,26-27).
Sfantul Vasile cel Mare in lucrarea sa:

exaimeron ne ajut s

inelegem c acest verset ne descoper pentru prima dat dogma Sfintei Treimi, cci
hotrarea de a-l crea pe om a fost luat de Tatl, Fiul i Duhul Sfant:
ste,oare,i acum vorba de o singur persoan? Nu ! C nu este scris: C se fac
om ! tuna vreme cun nu se artase omul, omul care avea s fie instruit, predica
teologiei era ascuns in adanc;dar acum, la facerea omului, credina se descoper
i dogma adevrului se arat clar.23
Interpretand acest verset,Sfantul Grigoriede Nyssa afirma in lucrarea sa
Despre Facerea omului ,prin cuvintele:S facem om dup chipul
Nostru rebuie s inelegem: C insi Sfanta Treime este cea care s-a exprimat
in form plural.24 Referitor la acelai verset,in Dialog cu iudeul
Trifon fantul Justin Martirul spunea: rebuie s inelegem mai presus de orice
indoial c El a vorbit ctre cineva care din punct de vedere numeric era altul i
care in acelai timp era i o fiin raional.25
Sfinii Prini (Sfantul Justin Martirul, Sfantul Ioan Gur de Aur, Sfantul
Vasile cel Mare Sfantul Grigorie de Nyssa, etc.) sunt de acord c acest verset
scripturistic expune pentru prima dat in Vechiul Testament Taina Sfintei Treimi.
La crearea omului, atun hotrarea cun i aciunea in sine de aducere la
existen a acestuia au fost comune Persoanelor Sfintei Treimi. Aadar Duhul
Sfant particip la crearea omului alturi de Tatl i de Duhul Sfant.
Facerea 2,7
Atunci, luand Domnul Dumnezeu ran din pmant, a fcut pe om i a
suflat in faa lui suflare de via i s-a fcut omul fiin vie.
In acest verset autorul sfant ne descoper c omul devine fiin vie
datorit Duhului Sfant pentru c El este principiul vieii. Expresia a suflat in faa
23Sfantul Vasile cel Mare, op. cit. ,pag. 179
24Sfantul Grigorie de Nyssa, Despre facerea omuluiin crieri partea a ll-a trad i note de Pr. Prof. Dr.

Teodor Bodogae, P.S.B. , nr. 3O, Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane,
Bucureti, 1998,pag 25

25Sfantul Justin Martirul, Dialog cu iudeul Trifon trad. de Pr. Dr. Olimp N. Cciul, Bucureti, pag.144
16

lui suflare de viase refer la faptul c Duhul Sfant este cel care a invadat trupul
omului luat din ran pentru a-i drui acestuia via. Pentru evrei, a sufla in faa
celuilalt era intotdeauna n act cu o incrctur simbolic profund: insemna c
ii transmii celuilalt suflarea ta, ceva foarte luntric al tu, contiina de sine sau
duhul tuDeci, atunci cand Scriptura spune c Dumnezeu a suflat omului de lut
suflarea Sa, este o imagine prin care se arat transmiterea ctre om a unor trsturi
caracteristice ale existenei lui Dumnezeu.26
Acea Cuflare de viacare l-a fcut pe om fiin vie nu este altceva decun
suflarea Duhului Sfant. Dac El a participat la crearea lumii cu tot ceea ce
exist in ea i a druit via plantelor i animalelor, cu atun mai mult trebuie s
inelegem c a participat i la crearea omului i i-a druit acestuia via.
Sfantul Serafim de Sarov identific Cuflarea de viacu harului Duhului
Sfant. Fr harul Sfantului Duh i fr lucrarea acestuia in om, cel care a fost
pus stpan peste intreaga creaie nu S-ar fi deosebit cu nimic de celelalte fpturi:
Dac Domnul Dumnezeu nu ar fi suflat atunci in faa lui Adam suflare de via,
adic harul Sfantului Duh atunci Adam, oricun de desvarit i mai presus de
celelalte fpturi ale lui Dumnezeu ar fi fost plsmuit, ar fi rmas totui lipsit in
luntrul su de Duhul Sfant i ar fi fost asemenea tuturor celorlalte creaturi,
dei avea trup i suflet.
Dac la inceput Duhul Sfant Ce purta pe deasupra apelor(Facerea 1,2)
pentru a le viifica, acum Duhul este Cel care sufl, infuzeaz in nrile omului
energia vital, suflarea de via pornit de la Dumnezeu i care a insufleit lutul.
Duhul este Cel care intruchipeaz in om chipul lui Dumnezeu27
Datorit Duhului Sfant insuflat lui Adam din gura Dumnezeului Creator,
chipul lui Dumnezeu in om S-a conturat in acesta, urmand s ajung i la
asemnarea cu Creatorul prin efort personal.
Facerea 2,10-14
In aceste versete Moise vorbete despre r l care uda grdina Raiului i
care se imprea in patru brae.
Jean Kovalevsky vede in cele patru r ri abundena harului divin i a
energiilor divine aflate la temelia lumii. Plecand de la premisa c, in limbajul
26Christos Yannaras, Abecedar al credinei traducerea Pr. Dr. Constantin Coman, Editura izantin
Bucureti, 1996, pag. 73

27Pr. Prof. Boris Bobrinskoy, op. cit., pag. 372

17

biblic cuvantul izvoreste asimilat puterii Sfantului Duh, el afirm c imaginea r

lui care uda grdina Raiului este o icoan frumoas a Duhului Sfant care se
revars peste intreaga creaie pentru a-i da via.28
Facerea 3,22
i a zis Domnul Dumnezeu: Iat Adam s-a fcut ca unul dintre Noi,
cunoscand binele i rul.
Ca i in versetul de la Facerea 1,26 vedem c Dumnezeu vorbete cu
cineva. Pronumele oiindic existena mai multor persoane egale dup fiin.
Sfantul Justin Martirul afirm in Dialog cu iudeul Trifonc, prin cuvintele ca
unul dintre Noi Moise a menionat numrul mai multor persoane care erau
mpreun i care erau cel puin dou.29 Tradiia cretin vede i in acest loc o
referire la Sfanta Treime. Persoanele care vorbesc intre ele i constat c Adam a
ajuns s cunoasc binele i rul in urma clcrii poruncii divine sunt persoanele
Sfintei Treimi:Tatl, Fiul i Sfantul Duh. Iat aadar c Duhul Sfant este i de
aceast dat prezent in cadrul Sfatului celui Mare.
Tot din acest verset reiese c omul a pctuit i ,treptat, avea s se
deprteze de Creatorul su. Acest lucru va avea i consecine pentru el, cci
chipul lui Dumnezeu avea s se intunece, iar harul Duhului Sfant avea s-l
piard. Cu toate acestea cea ce-a treia Persoan a Sfintei Treimi a continuat s
lucreze impreun cu Dumnezeu Cuvantul i dup cderea omului, cci altfel
acesta s-ar fi afundat tot mai mult in abisul pcatului. Odat cu cderea in pcat,
Duhul Sfant va fi acea voce luntric a omului care il va chema pe acesta la
originile sale i ii va aminti care ii este menirea.
Facerea 6,3
"Dar Domnul a zis: u va rmane Duhul Meu pururea in oamenii acetia,
pentru c sunt numai trup .
Expresia Duhul Meueste una cu referire la Duhul Sfant. Aa cum am
artat anterior, in paginile Vechiului Testament Duhul Sfant are numeroase
denumiri, iar una dintre acestea este Duhul Meu Aceast denumire o mai
gsim i in alte locuri ale Vechiului Testament: Isaia 30,1; 42,1; Iezechiel 36,27,
etc.
28Jean Kovalevsky, op. cit., pag. 109
29Sfantul Justin Martirul, op. cit., pag. 144
18

Dup cderea in pcat omul a inceput s se deprteze din ce in ce mai mult

de Creatorul su. Din aceast cauz nu mai avea posibilitatea s se
defineasc pe sine ca chip al lui Dumnezeu astfel c a inceput s vieuiasc tot
mai mult dup legile trupului, iar nu dup cele ale duhului. Acesta este i motivul
pentru care Dumnezeu va hotrs-i retrag Duhul Su de la oamenii care
vieuiesc trupete, adic in tot felul de pcate.
Din acest verset putem costata c oamenii erau la inceput buni pentru c
aveau in ei Duhul Sfant care le sfinea intreaga fiin. Dar, indat ce pcatul a
inceput s prind in suflet rdcini din ce in ce mai adanci, omul l-a deprtat de
la el pe Duhul Sfant prin pcatele svarite. Sfantul Apostol Pavel ne atrage
atenia c trupul nostru este emplu al Duhului Sfant (1 Corinteni 6,18).
Aadar El slluiete doar in cei care au trupurile i sufletele curate. Datorit
faptului c omul a inceput s se coalizeze cu pcatul, Duhul Sfant i-a prsit pe
cei care Cunt numai trup
Facerea 11,7
Haidem, dar, s Ne pogoram i s amestecm limbile lor, ca s nu se mai
ineleag unul cu altul.
Acesta este al III-lea loc unde se face referire la Sfanta Treime. Pluralul
folosit de Moise in acest verset i-au fcut pe Sfinii Prini s intrezreasc la
turnul Babel intervenia Sfintei Treimi. Datorit faptului c in acea vreme exista o
singur limb pe faa pmantului, oamenii aveau posibilitatea s se ineleag
intre ei indiferent de locul de provenien. Acest lucru i-a ajutat s i-a hotrarea de
a face n ora i un turn al crui varf s ajung la cer i s ne facem
faim(Facerea 11,4). Datorit mandriei oamenilor Persoanele Sfintei Treimi au
luat hotrarea de a le amesteca limbile pentru a nu se mai putea inelege unii
cu ceilali i astfel s nu duc la capt ceea ce i-au propus.
Unii Sfini Prini, printre care Sfantul Ioan Gur de Aur i Sfantul
Grigorie de Nazians, au vzut un contrast intre cele intamplate la turnul Babel i
Cincizecime. Dac la turnul Babel Duhul Sfant, alturi de Tatl i de Fiul s-a
pogorun pentru a amesteca limba oamenilor, la Cincizecime acelai Duh Sfant Sa revrsat peste Sfinii Apostoli i peste cei care au fost prezeni la acest
eveniment pentru a-i uni pe cei de limbi diferite.
Aadar la intrebarea: "Cui vorbete Dumnezeu cand zice aidei!" avem
19

un rspuns: "Dumnezeu vorbete cu Dumnezeu in Sfanta Treime, cci este acelai

lucru ca la inceput, cand l-a fcut pe om zicand: facem om"30
Facerea 18,2-10;16
In acest capitol Moise ni-l prezint pe Avraam la stejarul Mamvri, unde i-a
primit pe cei Drei Oameni Cele relatate in capitolul 18 este o indicaie mai
direct a Sfintei Treimi. Avraam vede trei brbai crora el se inchin i li se
adreseaz ca i cum ar fi fost unul singur. Apariia celor Drei Oameniinaintea
patriarhului Avraam este cunoscut sub numele de eofania de la stejarul
Mamvri i a intrat in iconografia bisericeasc datorit celebrei Troie a lui
Rubliov.
Teofania de la stejarul Mamvri a starnit un interes deosebit in randul
Sfinilor Prini i a comentatorilor Sfintei Scripturi. De remarcat faptul c
Sfanta Scriptur vorbete despre aceast viziune la singular: Domnul S-a
artat, iar Avraam se adreseaz la plural celor trei brbai cand vrea s le spele
picioarele: e va aduce ap s V splai picioarele i s V odihnii sub acest
copac(Facerea 18,4). De asemenea, cand Avraam le ofer ospitalitatea celor trei
brbai, se adreseaz ca pentru unul singular: Doamne, de am aflat har inaintea Ta,
nu ocoli pe robul Tu!(Facerea 18,3).
Unii Sfini Prini cercetand felul lui Avraam de a vorbi cand la singular,
cand la plural, au ajuns la concluzia c numai Dumnezeu s-a putut arta in acest
fel, deoarece numai El este unul in fiin, dar in Trei Persoane.
Trebuie precizat i faptul c teologii ortodoci i cei romano-catolici au
vzut in Geneza 18 manifestarea Sfintei Treimi in Vechiul Testament. Toi au dat o
importan major acestui capitol, deoarece prezena Sfintei Treimi la stejarul
Mamvri nu poate fi contestat.
Acest capitol dovedete o dat in plus c Duhul Sfant este prezent in
Vechiul Testament alturi de Tatl i de Fiul lui Dumnezeu.
Facerea cap. 40 i 41
In aceste dou capitole ne este prezentat Iosif care talcuiete pe rand
visele mai marelui paharnic i mai marelui pitar (cap. 40), iar mai tarziu, cele
dou vise ale Faraonului (cap. 41) Talcul viselor dat de Iosif s-a realizat intru
totul, cci ele au fost descoperite acestuia de ctre Duhul Sfant. Totodat Iosif l30Ieromonah Serafim Rose, Cartea Facerii, crearea lumii i omul inceputurilor traducere de Constantin
Fgeean, Editura Sophia, Bucureti, 2001, pag. 1

20

a indemnat pe Faraon ce trebuie s fac pentru ca el i poporul su s treac cu

bine peste cei apte ani de secete. Sfaturile date de Iosif i-au plcut lui
Faraon,astfel c acesta contientizeaz c, in cel care i-a talcuit visele
slluiete Duhul Sfant: i a zis Faraon ctre toi dregtorii si. Am mai
putea gsi,oare, un om ca el, in care s fie Duhul lui Dumnezeu?Apoi a zis
Faraon ctre Iosif: De vreme ce Dumnezeu i-a descoperit toate acestea, nu se
afl om mai inelept i mai priceput ca tine(Facerea 41,38-39).
Duhul lui Dumnezeu are se afl in Iosif nu este altul decun Duhul Sfant
care descoper oamenilor tainele lui Dumnezeu. insui faraon afirm c
Dumnezeu i-a descoperit lui Iosif toate acestea, iar Sfanta Biseric ne inva c
Tatl descoper toate prin Fiul, in Duhul Sfant.
C Duhul Sfant se afl in Iosif,ca i in ceilali drepi ai Vechiului
Testament rezult i din faptul c acesta ducea o via in deplin curenie, iar
Duhul sfant petrece numai in cei cu sufletul curat asemenea lui Iosif.
Aadar Facerea cap. 40 i 41, dar in mod deosebit Facerea 41,38-39 il
descoper intr-o oarecare msur pe Duhul Sfant crea lucreaz prin cei cu
sufletul curat.
Cartea Faceriiconine numeroase texte din care se poate trage concluzia
c este vorba despre Duhul Sfant. Unele dintre ele sunt chiar evidente in aceast
privin, iar Sfinii Prini intresc aceast afirmaie comentandu-le favorabil in
operele lor. Fie c unele texte ale sale il prezint doar pe Duhul Sfant, fie c alte
texte il prezint in relaie cu Tatl i cu Fiul,cartea Faceriidescoper intr-o
msur mai mic sau mai mare pe cea de-a treia Persoan a Sfitei Treimi: Duhul
Sfant.
B. IEIREA
Cea de-a doua carte a Pentateuhului lui Moise este

Leirea sau

Exoduli are 40 de capitole. Ea i are numirea de la evenimentul istoric cu

care incepe: ieirea poporului ales din robia egiptean. Dei accentul cade pe
evenimentul eliberrii evreilor din Egipt, din anumite texte ale acestei cri
putem identifica prezena in Vechiul Testament a Duhului Sfant. Sfinii Prini ne
vor ajuta in acest sens, aruncand o lumin mai clar asupra unor texte in care pare
a fi vorba despre Duhul Sfant.
Ieirea 4,12-15
21

Dup ce Moise este chemat de Dumnezeu pe muntele Horeb, acesta

primete prima misiune in calitatea de viitor conductor al poporului ales: aceea
de a se infia inaintea lui Faraon i a-i cere acestuia s-l elibereze din robie.
Moise incerca s se sustrag de la aceast misiune pe care Dumnezeu i-a
incredinat-o, motivand c este un om nepriceput in arta vorbirii: , Doamne;
eu nu sunt un om indemanatic la vorb, ci griesc cu anevoie i sunt gangav; i
aceasta nu de ieri de alaltieri, nici de cand ai inceput Tu a gri cu robul Tu;
gura mea i limba mea sunt anevoioase (Ieirea 14,11). Dumnezeu rmane
statornic in hotrarea Sa dei scuza lui Moise pare una plauzibil, i il asigur pe
acesta c El ii va deschide gura i il va inva ceea ce trebuie s vorbeasc.
Insistena lui Moise de a i se incredina aceast misiune unei alte persoane il face
pe Dumnezeu s-i spun c Aaron, fratele su, il va ajuta s duc la bun sfarit
sarcina pe care a primit-o. Acest lucru va fi cu putin datorit faptului c insui
Dumnezeu le va deschide acestora gura i ii va inva ceea ce trebuie s spun i
s fac: Lar Eu voi deschide gura ta i gura lui i v voi inva ce s facei
(Ieirea 11,15).
In acest verset se intrezrete aciunea Duhului Sfant. Acesta este trimis
de Dumnezeu Tatl pentru a se revrsa asupra lui Moise i Aaron pentru a-i
inva ceea ce trebuia rostit inaintea Faraonului pentru a-l indupleca pe acesta s
elibereze din robie pe poporul ales. Dumnezeu Tatl ii inva pe cei doi ce
trebuie s fac prin Duhul Sfant. Aa cum profeii aveau s fie luminai de
Duhul Sfant pentru a-i inva pe oameni despre Mesia cel fgduit, tot aa Moise i
Aaron au fost luminai de Duhul Sfant i invai ceea ce trebuia s spun i s fac
inaintea Faraonului.
Ieirea 13,21-22
Iar Domnul mergea inaintea lor: ziua in stalp de nor, artandu-le calea,
iar noaptea in stalp de foc, luminandu-le, ca s poat merge i ziua i noaptea. i
n-a lipsit stalpul de nor ziua, nici stalpul de foc noaptea dinaintea poporului.
Dup ce Dumnezeu a eliberat din robia egiptean pe poporul ales nu l-a
prsit pe el nici dup acest eveniment deosebit, cci aa cum ne spune cea de-a IIa carte a Vechiului Testament, l-a cluzit atun ziua, cun i noaptea. talpul de
nori Ctalpul de focsunt cele dou elemente care au fcut posibil cluzirea
poporului pan la Marea Roie.
22

Unii Sfini Prini au vzut in Ctalpul de nori Ctalpul de focimaginea

Duhului Sfant, aa cum avea s afirme Sfantul Grigorie de Nyssa in viaa lui
Moise Acest nume de nordat Conductorului a fost ineles de cei dinainte
de noi ca harul Duhului Sfant, care conduce pe cei vrednici spre bine31 Sfantul
Atanasie cel Mare vede in acest text prezena lui Dumnezeu Tatl in mijlocul
poporului prin Duhul Sfant: cci fiind Duhul in popor, Dumnezeu insui era cu
ei prin Fiul in Duhul.32
In pustie poporul a fost condus de un nor luminos pe timpul zilei, iar
noaptea de un stalp de foc. Acestea dou sunt reprezentri ale Duhului Sfant i se
va descoperi in chipul noruluii al focului
In Noul Testament ni se relateaz c Mantuitorul Hristos S-a schimbat la
fa inaintea ucenicilor Si pe Muntele Tabor (Matei 17,1-9). in aceast
imprejurare Duhul Sfant i-a acoperit pe cei trei apostoli: Petru, Ioan i Iacov sub
forma unui nor: orbind el inc, iat un nor luminos i-a umbrit pe ei(Matei 17,5).
Ca i in Vechiul Testament (Ieirea 13, 21-22), la Schimbarea la fa a
Mantuitorului Duhul Sfant s-a descoperit in chipul norului
Cealalt imagine a Duhului Sfant este Ctalpul de foc in Vechiul
Testament Duhul Sfant se descoperea intr-un mod nedeplin in chipul focului, cum
a fost in cazul cluzirii poporului ales in pustie, printr-un Ctalp de foc in Noul
Testament Duhul Sfant avea s se descopere intr-un mod deplin in chipul focului.
Acest lucru s-a intamplat in ziua Cincizecimii, cand Duhul Sfant s-a revrsat peste
Sfinii Apostoli in forma unor limbi de foc i li s-au artat , imprite, limbi ca de
foc i au ezut pe fiecare dintre ei. i s-au umplut toi de Duhul Sfant (Faptele
Apostolilor 2,3-4).
Sfantul Ioan Boteztorul vorbete despre Duhul Sfant prezentandu-l sub
forma focului Acesta v va boteza cu Duh Sfant i cu foc(Matei 3,11).
insui Mantuitorul folosete cuvantul focatunci cand vorbete despre Duhul
Sfant: Foc am venit s arunc pe pmant i cun a vrea s fie acum aprins!
(Luca 12,49).
Iat deci, c Ctalpul de nori Ctalpul de foccare a cluzit poporul ales in
pustie este imaginea Duhului Sfant. El S-a descoperit sub aceste dou modaliti
31Sfantul Grigorie de Nyssa, viaa lui Moisein crieri traducere de Pr. Prof. Dumitru Stniloaie i Pr. Ioan

Buga, P. S. B., nr. 29, Editura Institutului biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucureti, 1982,
pag. 61
32Sfantul Atanasie cel Mare, op. cit., pag. 37

23

atun in Vechiul Testament, cun i in Noul Testament. in pustie Dumnezeu

insui i-a condus poporul ales, dar prin intermediul Duhului Sfant: nsui
Dumnezeu conducea poporul, prin Cuvantul, in Duhul33
Ieirea 19,16
Iar a treia zi, cand s-a fcut ziu, erau tunete i fulgere i nor des pe
Muntele Sinai i sunet de trambie foarte puternic
i in cadrul acestui verset ne este indicat prezena Duhului Sfant in
Vechiul Testament tot prin intermediul norului.
Dup ce poporul ales a fost eliberat din robia egiptean i a trecut in mod
miraculos Marea Roie, un alt eveniment important avea s se intample. Pentru
ca relaia sa cu Dumnezeu s se consolideze, i-a fost dat Legea. intr-un cadru
deosebit Moise primete Legea de la Dumnezeu Tatl, prin Duhul Sfant.
Prezena celei de-a treia persoane a Sfintei Treimi pe Muntele Sinai este atestat de
norul des
Sfantul Chiril al Alexandriei vede o imagine a Duhului Sfant i in
fulgerele de pe Muntele Sinai: Fulgerul era chipul luminii dumnezeieti, adic a
Duhului34
Ieirea 24, 15-16
S-a suit deci Moise i Iosua in munte i un nor a acoperit muntele. Slava
Domnului s-a pogorun pe Muntele Sinai i l-a acoperit norul ase zile, iar in ziua a
aptea a strigat Domnul pe Moise din mijlocul norului.
Din nou apare imaginea noruluica o dovad a prezenei Duhului Sfant
pe Muntele Sinai, cand Moise s-a suit pentru a doua oar. De aceast dat Duhul
Sfant S-a revrsat in mod vizibil asupra lui Moise, cci Dumnezeu l-a strigat pe
acesta din mijlocul norului Era firesc ca Duhul Sfant s se pogoare asupra lui
Moise, cci acestuia avea s i se aduc la cunotin de ctre Dumnezeu
numeroase randuieli cu privire la cultul care meninea pe poporul ales in bune
relaii cu Dumnezeu.
Ieirea 25, 31-32
S faci sfenic din aur curatase brae s ias pe cele dou laturi ale lui:
trei brae ale sfenicului s fie pe o latur a lui i trei brae ale sfenicului s fie pe
33Ibidem
34Sfantul Chiril al Alexandriei, op. cit., pag. 347
24

cealalt latur
Dintre randuielile pe care Dumnezeu le-a descoperit prin Duhul Sfant lui
Moise pe Muntele Sinai se numr i cele cu privire la obiectele necesare
cortului adunrii. Printre aceste obiecte care trebuiau s impodobeasc cortul
adunrii se numr i sfenicul de aur.
Sfantul Grigorie de Nyssa vede in acest sfenic cu 7 brae o prefigurare a
celor apte daruri ale Duhului Sfant: Lar auzind despre braele sfenicului ce se
inal ca nite ramuri dintr-o singur tulpin, pentru ca lumina s se reverse
imbelugat i darnic din toate prile, nu vei grei de te vei gandi la razele de
multe feluri ale Duhului, care impodobesc acest cort, cum spune Isaia, imprind in
7 iluminrile Duhului.35
Ieirea 29,44
Voi sfini cortul adunrii i jertfelnicul; pa Aaron i pe fiii lui de
asemenea ii voi sfini, ca s-Mi fie preoi
Pentru a fi in mijlocul poporului Su, Dumnezeu ii aduce la cunotin lui
Moise s I se construiasc un cort. Acest cort va fi ins sfinit prin Duhul Sfant.
De asemenea pentru ca poporul ales s fie intr-o relaie permanent cu El,
Dumnezeu ii spune lui Moise c il va sfini pe Aaron i pe fiii acestuia pentru a-I
sluji ca preoi. Preoilor li se va incredina misiunea s menin prin jertfe i prin
diferitele ceremonii relaia Dumnezeu-poporul ales. Acetia vor fi sfinii de
Dumnezeu Tatl, prin Duhul Sfant. Aa cum Duhul Sfant avea s se reverse in
ziua Cincizecimii peste Sfinii Apostoli pentru a-i sfini i a-i randui slujitori a-i
Bisericii care a luat fiin in mod vzut in acea zi, tot astfel i peste preoii Legii
Vechi, acelai Duh Sfant avea s se reverse pentru a-i randui slujitori ai cortului
adunrii.
In Vechiul Testament, ca i in Noul Testament Dumnezeu, Tatl sfinete
locaul Su i pe slujitorii Si prin Duhul Sfant. Pentru c este numit
finitorul i pentru c aciunea Lui este aceea de a sfini, Duhul Sfant se
revars peste cortul adunrii, peste Aaron i fii lui, deoarece ei aveau s devin
slujitorii lui Dumnezeu.
Ieirea 31,18
Dup ce a incetat Dumnezeu de a gri cu Moise, pe Muntele Sinai, i-a
35Sfantul Grigorie de Nyssa, op. cit., pag.80
25

dat cele dou table ale legii, table de piatr, scrise cu degetul lui Dumnezeu
Pe Muntele Sinai, in prezena Duhului Sfant (norul), Dumnezeu a dat
poporului Su prin Moise Legea pe care trebuia s o respecte pentru a se bucura de
binefacerile i mila Sa. Pentru ca Moise s nu omit ceva in momentul in care
avea s comunice poporului Legea, Dumnezeu a scris cu degetulpe dou table
coninutul Legii. Unii Sfini Prini au vzut in acest degetcare a inscripionat
Legea pe insui Duhul Sfant. Sfantul Grigorie de Nyssa este unul dintre cei care
identific degetul lui Dumnezeucu Duhul Sfant. in viaa lui Moiseavea s
afirme: Lar degetul acesta este Duhul Sfant, Care este numit adeseori de
Scriptur deget.36
Legea Veche a fost dat poporului ales de ctre Dumnezeu Tatl, prin
Duhul Sfant.
Ieirea 33, 9-10
Iar dup ce intra Moise in cort, se pogora un stalp de nor i se oprea la
intrarea cortului i Domnul gria cu Moise. i vedea tot poporul stalpul cel de
nor.
Duhul Sfant este din nou prezent in chipul Ctalpului de nor Dup ce Duhul
Sfant a cluzit pe poporul ales in pustie in chipul unui Ctalp de nor dup ce a
fost prezent pe Muntele Sinai cand s-a dat Legea tot sub forma unui nor acum
Duhul Sfant este prezent in mijlocul poporului ales tot sub forma unui Ctalp de nor
Ieirea 33,14
"i a zis Domnul ctre el: u insumi voi merge inaintea Ta i Te voi duce la
odihn!.
Dup ce Dumnezeu a dat Legea poporului Su prin Moise, i-a cerut
acestuia s conduc poporul i s-l duc in pmantul pe care il fgduise
inaintailor si: Avraam, Isaac i Iacov. Pentru aceast nou misiune pe care
Dumnezeu i-a incredinat-o lui Moise ii d i un ajutor: pe ingerul Su care va
izgoni popoarele vrjmae. Moise ii cere lui Dumnezeu s mearg El insui cu
ei, iar nu un inger, pentru c altfel nu vor vrea s fie scoi din pmantul unde se
aflau. Cunoscand c poporul era inclinat ctre idolatrie, Moise nu dorea s
mearg inaintea acestuia o creatur, de team ca poporul s nu se invee s se
36Ibidem, pag. 88
26

inchine creaturii in locul lui Dumnezeu. De aceea a refuzat s le trimit un inger

pentru a-i cluzi, i il roag pe Dumnezeu insui s-i conduc pan in pmantul
fgduit strmoilor lor.
Din dialogul lui Moise cu Dumnezeu putem observa c primul nu dorea s
rein poporul sub autoritatea relativ a unei creaturi, ci dorea s-l fac s simt
prin experien proprie conducerea autoritii i puterii absolute i iubitoare a lui
Dumnezeu. Citind in paginile Sfintei Scripturi ale Vechiului Testament vom
descoperi c ingerul este trimis de Dumnezeu numai pentru o slujire trectoare.
Dar cand este vorba de lucruri importante pentru soarta poporului ales, El ii
conduce la Sine, prin Duhul Sfant. i pentru c a fgduit lui Moise c El insui ii va
conduce, Dumnezeu va implini fgduina pe care a fcut-o i ii va cluzi la
pmantul pentru care S-a jurat inaintailor lor.
Referitor la acest lucru, Sfantul Atanasie cel Mare spunea: Dumnezeu
fgduind s conduc, iat c nu fgduiete s trimit un inger, ci pe Duhul Su,
Care este mai presus de ingeri i Acesta e cel ce conduce poporul. Deci se arat c
Duhul nu este dintre fpturi, nici inger, ci este mai presus de creaiune, unit cu
dumnezeirea Tatlui. Cci insui Dumnezeu conduce poporul, prin Cuvantul, in
Duhul.37
Ieirea 34,29
Iar cand se pogora Moise din Muntele Sinai, avand in maini cele dou
table ale legii, el nu tia c faa sa strlucea, pentru c grise Dumnezeu cu el
Faa lui Moise strlucea deoarece Duhul Sfant se pogor e peste el. Pe
Muntele Taborului, faa Mantuitorului strlucea aa cum ne incredineaz
evanghelistul Matei: i S-a schimbat la fa, inaintea lor, i a strlucit faa lui ca
soarele(Matei 17,2). Faa Domnului Hristos strlucea atun datorit
dumnezeirii Sale, dar i datorit faptului c Duhul Sfant se pogor e peste El,
aa cum a fcut-o i la botez in forma unui porumbel (Matei 3,16). i faa
primului martir cretin, tefan, a strlucit cci cei ce edeau in sinedriu au
vzut faa lui ca o fa de inger(Faptele Apostolilor 6,15). Strlucea pentru c
Duhul Sfant se revrsase asupra lui cci tefan era plin de Duh Sfant(Faptele
Apostolilor 7,55).
Aadar faa lui Moise strlucea,ca i cea a Mantuitorului pe Muntele
37Sfantul Atanasie cel Mare, op. cit., pag. 37
27

Tabor i a arhidiaconului tefan inaintea martiriului su, pentru c Duhul Sfant se

pogor e peste el.
Ieirea 40, 34-38
Duhul Sfant Sfinitorul s-a revrsat peste cortul adunrii pentru a-l sfini, aa
cum, mai tarziu avea s se reverse i peste templul regelui Solomon (3 Regi 8, 1011). El este prezent atun la sfinirea cortului adunrii, cun i la cea a
templului lui Solomon tot sub forma unui nor
C. LEVITICUL
A treia carte a Pentateuhului are 27 de capitole i se numete Leviticul.
Evreii au numit-o orat hacohanim adic Legea preoilor sau orat
hacorbanotadic legea jertfelor in cuprinsul ei nu intalnim multe referiri cu privire
la Persoana Duhului Sfant aa cum s-a intamplat in crile anterioare. Acest lucru
are ins o explicaie plauzibil. Leviticul cuprinde numeroase dispoziii
referitoare la cultul sacru, dar i referine asupra funciilor preoeti exercitate de
seminia lui Levi. Cu toate acestea intalnim un text in care se face aluzie la
Duhul Sfant.
Levitic 8,10-12
Apoi a luat Moise mirul de miruit i a miruit cortul i toate cele din el i lea sfinit. A stropit cu el de apte ori asupra jertfelnicului i a miruit jertfelnicul i
toate obiectele lui, baia i cptaiul ei i le-a sfinit. Dup aceea a turnat Moise mir
pe capul lui Aaron i l-a uns i l-a sfinit.
Practica ungerii cu mir sau untdelemn a anumitor persoane este des
intalnit in Vechiul Testament. in acest sens amintim de ungerea lui Saul de
ctre Samuel (1 Regi 10,1), a lui David de ctre acelai Samuel (1 Regi 16,13) i a
lui Solomon de ctre preotul adoc (3 Regi 1,39).
Ungerea cu mir sau untdelemn a persoanelor sau a lucrurilor este semnul
sfinirii acestora de ctre Duhul Sfant. in textul de mai sus se arat c atun cortul,
cun i jertfelnicul i obiectele din cort s-au sfinit. De asemenea, i Aaron a fost
sfinit dup ce a fost sfinit cu mir. Atun cortul cun i cele ce se aflau in el, cun i
Aaron, s-au sfinit datorit harului Duhului Sfant care s-a revrsat asupra lor prin
mir.
Astzi, in Biserica Ortodox, una dintre cele

7 Sfinte Taine este

Mirungerea sau ungerea cu Sfantul Mir. Sfantul Mir este untdelemn amestecat
28

cu vin natural i cu diferite arome, in numr de 38. Ca i in Legea Veche, Sfantul

Mir se intrebuineaz pentru sfinirea bisericilor, a antimiselor, etc. Numrul
mare al aromatelor care intr in compoziia sa simbolizeaz mulimea darurilor
Duhului Sfant.
Mirul intrebuinat de Moise pentru ungerea cortului i a lui Aaron
coninea acelai Duh Sfant pe care il conine i astzi Sfantul Mir utilizat in
Biserica Ortodox.
D. NUMERII
Penultima carte a Pentateuhului se numete

umerii i are

36 de

capitole. Se numete aa deoarece cuprinde numrtoarea sau recensmantul

fcut asupra poporului in pustie. Aceast numire i s-a dat atun de autorii greci,
cun i de ctre cei latini . Dup cuprins, evreii numesc aceast carte amidhar
adic n pustiu deoarece conine istoria peregrinrii poporului ales in deertul
Arabiei.
Spre deosebire de cartea Leviticulin care textele cu privire la Persoana
Duhului Sfant nu existau aproape deloc, umeriiconine un ir de texte in care se
face referire la cea de-a treia Persoan a Sfintei Treimi.
Numerii 6, 24-26
S te binecuvanteze Domnul i s te pzeasc! S caute Domnul asupra ta
cu fa vesel i s te miluiasc! S-i intoarc Domnul faa Sa ctre tine i s-i
druiasc pace!
Porunca lui Dumnezeu dat urmailor lui Aaron, referitoare la
binecuvantarea poporului (Numeri 6,24-26), a fost pus in legtur de ctre unii
exegei cu binecuvantarea din Noul Testament: arul Domnului nostru Iisus
Hristos i dragostea lui Dumnezeu i imprtirea Sfantului Duh s fie cu voi cu toi!
(2 Corinteni 13,13).
intreita binecuvantare din acest text, precum i asemnarea ei cu cea din
Noul Testament sugereaz ideea existenei unui Dumnezeu intreit in Persoane.
Dup numeroasele texte din cartea Faceriicu referire la dogma Sfintei
Treimi (1,26; 3,22; 11,7), textul de la Numeri 6,24-26 indic inc o dat misterul
Sfintei Treimi descoperit parial in Vechil Testament. Astfel,Duhul Sfant este
prezent in Vechiul Testament alturi de Tatl i de Fiul lui Dumnezeu.
Numeri 11,17 i 25
29

C m voi pogoracolo i voi vorbi cu tine i voi lua din duhul care este
peste tine i voi pune peste eii S-a pogorun Domnul in nor i a vorbit cu el;
i a luat din duhul care era peste el i a pus peste cei aptezeci de brbai
cpetenii. indat ins cum a odihnit duhul peste ei, au inceput a prooroci, dar
apoi au incetat.
Duhul pe care Dumnezeu il va lua de la Moise pentru a-l pune i peste cei
70 de brbai nu este altul decun Duhul Sfant. Prezena Sa este confirmat de
norulprin intermediul cruia Dumnezeu S-a pogorun.
Sfinii Prini vin din nou in sprijinul nostru pentru a ne ajuta s
intrezrim prezena Duhului Sfant la acest eveniment. in Catehezele sale
Sfantul Chiril al Alexandriei afirm: Acest Duh S-a pogorun peste cei 70 de
btrani de pe vremea lui Moise. ii spun asta ca s-i infiez acum c Duhul
Sfant tie toate i lucreaz cum vrea. Au fost alei 70 de btrani: i s-a pogorun
Domnul in nor i a luat din Duhul care este peste Moise i a pus peste cei 70 de
btrani(Numeri 11,25). N-a fost imprit Duhul, ci a fost imprit harul in cune
vase erau i dup puterea celor care l-au primit. in tabr au fost numai 68 de
btrani care au profetizat. Eldad i Medad nu erau acolo. Asta s-a fcut spre a se
dovedi c n-a fost Moise cel care a imprit harul, ci Duhul cel care lucreaz38
Din acest text vedem c Dumnezeu insui ia din Duhul Sfant care este de la El
in Moise i d altora, ca s se arate pe de o parte c Dumnezeu face aceast
inzestrare a altora cu Duhul Sfant, dar acest Duh nu este altul decun cel din
Moise, meninandu-se prin aceasta unitatea in cugetare i in lucrarea de
conducere a poporului.
Intr-o alt lucrare de-a sa intitulat lafire Sfantul Chiril al Alexandriei mai
scoate o dat in eviden c Duhul pe care Dumnezeu l-a luat din Moise pentru a-l
pune i peste ceilali 70 de brbai nu este altul decun Duhul Sfant: i se spune c
Dumnezeu a lut din Duhul ce se afla peste Moise i s-a pus in cei alei, nu pentru
alt motiv, ci ca s credem c prin Unul i Acelai Duh sfinete Dumnezeu pe sfinii
dinainte de noi i pe noi.39
Un mare scriitor prolific al Bisericii, Origen, ne atrage atenia c prin
cuvintele: Domnul a luat din duhul care este peste el i a pus peste cei

38Sfantul Chiril al Alexandriei, Cateheze, pag. 457-458

39Idem, lafire in crieri, partea a II-a, pag. 318
30

aptezeci de brbai cpetenii(Numeri 11,25) nu trebuie s inelegem c:

Dumnezeu a luat de la Moise o substan material i corporal, a imprit-o in
70 de pri i aa a dat cune o frantur fiecrui btran. Este o impietate a inelege
astfel natura Duhului Sfant40
O alt dovad in plus pentru a intri afirmaia c acest Duh luat de la
Moise i dat i celorlali 70 de brbai este aceea c, cei 70 au inceput s
prooroceasc. Aa cum tim, proorocii sunt persoanele asupra crora lucreaz
Duhul Sfant. i in cazul de fa, cei 70 au proorocit datorit faptului c Duhul
Sfant lucra prin ei.
Mai trebuie remarcat i un alt aspect care reiese din acest text. Duhul
Sfant, chiar i in Vechiul Testament nu se revars peste oricine. Origen observ
acest lucru i afirm: Duhul nu Ce odihneteasupra oricui, dup cum citim, ci
numai peste sfini i peste cei fericii. Duhul lui Dumnezeu se odihnete peste
cei care au o inim curati peste cei care au curit sufletul lor de pcat41
Numeri 24,2
i ridicandu-i Valaam ochii si, a vzut pe Israel aezat dup seminiile
sale i a venit peste dansul duhul lui Dumnezeu
Valaam a fost un vrjitor pgan la care a apelet Balac, regele Moabului.
Acesta i-a cerut lui Valaam s blesteme pe poporul ales pentru a-i putea birui.
Valaam ins, luminat de Duhul Sfant, in loc s-i blesteme pe fiii lui Israel, i-a
binecuvantat de patru ori. Duhul lui Dumnezeucare a venit peste el nu este
altul decun Duhul Sfant care s-a revrsat peste muli drepi ai Vechiului
Testament. Proorocia despre teaua lui Iacov(Numeri 24,17) rostit de
Valaam este o dovad in plus c peste acesta s-a revrsat Duhul Sfant. Dac nu ar
fi fost aa, cum putea un vrjitor pgan s prevesteasc venirea lui Mesia din
neamul lui Iacov? Dar Duhul Sfant Care sufl unde voietes-a revrsat i peste
acest vrjitor, cci a dorit s devin instrumentul descoperirii voii divine inaintea
regelui moabiilor.
E. DEUTERONOMUL
Ultima carte a Pentateuhului lui Moise a fost numit de ctre autorii greci
i latini Deuteronomul iar de literatura rabinic ine Hatora adic
40Origen, milii la Numeri in crieri alese, partea I traducere de Pr. Prof. Teodor Bodogae, P. S. B., nr. 6,
Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucureti, 1981, pag. 146

41Ibidem, pag. 147

31

Repetarea Legii in cele 34 de capitole sunt reamintite binefacerile de la

Dumnezeu, o parte primite,o parte inc numai promise, pentru implinirea Legii.
De asemenea este reluat i detaliat Legea pe care Moise a primit-o pe Muntele
Sinai.
Deuteronomul conine unele locuri in care se face aluzie la Duhul Sfant, ca
i in celelalte 4 cri ale Pentateuhului.
Deuteronomul 5,22
Cuvintele acestea le-a grit Domnul ctre toat adunarea voastr, pe
munte, din mijlocul focului, al norului, al intunericului i al furtunii, cu glas de
tunet i altceva n-a mai grit i le-a scris pe dou lespezi de piatr i mi le-a dat
mie
Dup ce Moise a primit prima dat Legea de la Dumnezeu pe Muntele Sinai,
s-a pogorun in mijlocul poporului pentru a-i face i lui cunoscut voia lui
Dumnezeu. Datorit faptului c Moise a intarziat mult timp pe munte, poporul i-a
fcut un viel de aur cruia a inceput s i se inchine. Coborand din munte i
apropiindu-se de tabr Moise a vzut vielul i, aprinzandu-se de manie a
aruncat cele dou table,iar acestea s-au spart. Din aceast cauz, Moise a urcat
din nou pe Munte pentru a primi pentru a doua oar Decalogul i celelalte
Randuieli. i de aceast dat Duhul Sfant este prezent pe Muntele Sinai prin
intermediul foculuii al norului
Deuteronomul 9,10
i nici paine n-am mancat, nici ap n-am but. Atunci mi-a dat Domnul dou
table de piatr, scrise cu degetul lui Dumnezeu.
i in acest verset apare expresia degetul lui Dumnezeu Sub aceast
imagine Sfinii Prini i Scriitorii Bisericeti au identificat pe Duhul Sfant prin care
Dumnezeu a dat Legea in dou randuri.
Deuteronomul 10,4
Iar El a scris pe table, cum fusese scris i pe cele dintai, cele zece porunci pe
care vi le spusese Domnul pe munte din mijlocul focului, in ziua adunrii.
Din nou apare imaginea focului dumnezeiesc, adic a Duhului Sfant.

CONCLUZII
32

Crile Pentateuhului conin numeroase referiri la cea de-a treia Persoan

a Sfintei Treimi. in unele texte Duhul Sfant este prezentat in relaie cu Tatl i cu
Fiul (Facerea 1,26; 3,22; 11,7; Numeri 4,26-27), iar in altele este prezentat
separat. Duhul Sfant ia parte la crearea lumii, se odihnete asupra drepilor
Vechiului Testament (Noe, Avraam, Isaac, Iacov, Iosif, Moise), lumineaz
anumite persoane pentru a profei (Valaam) i particip la cele mai importante
momente ale poporului ales (eliberarea din robia egiptean i conducerea lui
prin pustie, darea Legii pe Muntele Sinai, etc.).

33

CAPITOLUL III
DUHUL SFANNT IN CRILE PROFETICE

A. PROFEII - VASE ALE DUHULUI SFANT

In viaa poporului ales profeii au avut un rol deosebit. Profetismul este o
instituie religioas specific poporului lui Dumnezeu. Aceast instituie a fost
fgduit inc in Deuteronom 17,15-22. A inceput a se dezvolta odat cu Samuil i a
durat pan in timpul lui Neemia (mijlocul sec. V). Profeii Cunt in acelai timp
avocai neinfricai ai contiinei morale fa de forele intunericului care incearc
s o depersonalizeze42
Profeii sau proorocii Vechiului Testament sunt purttorii privilegiai ai
Duhului. Ei primesc prin Duhul Sfant capacitatea deosebit de percepere a
prezenei lui Dumnezeu i a voii Lui. Prin Duhul Sfant profeii primesc de la
Dumnezeu i comunicarea unor intenii de viitor cu privire la poporul Israel i cu
privire la mantuire. Tot prin Duhul Sfant ei stau intr-o relaie vie cu
Dumnezeu, in slujba poporului ales.
Cuvantul rofet deriv de la

rofane Pentru muli dintre Sfinii

Prini i Scriitorii bisericeti (Sfantul Ioan Gur de Aur, Sfantul Vasile cel
Mare, Sfantul Grigorie cel Mare, Sfantul Irineu de Lugdunum, Sfantul Ambrozie al
Mediolanului, etc.), cuvantul rofetinseamn prezictor al viitorului, cel ce spune
mai inainte viitorul. Pentru scriitorii greci i profani, cuvantul rofetinseamn:
nelept, tlmaci, a vorbi pentru altul, in locul altuia, a fi interpret al cuvintelor
altuia43
Insui sensul pe care Sfinii Prini i Scriitorii Bisericeti il dau
cuvantului rofetevideniaz c profeii sunt insuflai de Duhul Sfant. Dac
nu ar fi fost inspirai de Duhul Sfant nu ar fi putut prezise evenimente viitoare,
care intr-adevr s-au implinit. Dac proorocii mincinoi sau pseudo-proorocii
(proorocii fali) aveau in ei o fals suflare sau o pretins inspiraie a Duhului
Sfant, proorocii adevrai sunt intr-adevr insuflai de cea de-a treia Persoan a
Sfintei Treimi. Ei sunt inspirai de Duhul Sfant prin voia lui Dumnezeu Tatl care
dorete ca poporul Su s-i cunoasc voia i s aspire in continuare dup acel
Mesia prezis inc de la cderea in pcat.
42Protos Lector Dr. Justinian Carstoiu, Profei mesianici Editura ucura Mond Bucureti, 1999, pag. 1
43 Ibidem
34

in limba ebraic

rofet provine de la cuvantul

Interpretarea autentic a cuvantului nabio intalnim in Ieirea

nabi, nebiim
7,1 i 4,16. La

Ieirea 4,16 se spune: i el va vorbi in locul tu ctre popor i el va fi in loc de

gura ta.Din cele 2 locuri menionate in cartea Ieirii, reiese c nabiinseamn a vorbi
in locul cuiva
Insui rolul pe care poporul lui Israel l-a avut in istoria mantuirii neamului
omenesc prevedea prezena unor persoane insuflate de Duhul Sfant. Era firesc
datorit urmrilor pcatului strmoesc ca omul s se deprteze de Creatorul su.
Astfel, poporul ales s-a deprtat in dese randuri de la calea pe care trebuia s o
urmeze i de la menirea pe care Dumnezeu i-a incredinat-o. in faa acestei
realiti Dumnezeu Tatl L-a trimis pe Duhul Sfant pentru a-i insufla pe profei
ca acetia s indice poporului ales drumul pe care il are de urmat ori de cune ori
se va abate. Ei au fost acele trambie ale Duhului Sfant care au sunat de cune ori
poporul se abtea de la Legea lui Iahve. Profeii poporului ales, spre deosebire
de falii profei , au reprezentat elita spiritual a acestui neam, deoarece, fiind
inspirai de Duhul Sfant, au meninut continuu contiina existenei unei relaii
personale intre Israel i Dumnezeul su i au trezit sentimentul responsabilitii,
corolar al acestei chemri44
Numeroi Sfini Prini i Scriitori Bisericeti vd in profei acele organe
ale Duhului Sfant iar in profeie unul din cele 7 daruri ale Duhului Sfant. in
pistola lui Barnava profeii sunt numii Fase ale Duhului Sfant45, iar
Sfantul Vasile cel Mare spune despre profeie c este na dintre harismele pe care
le distribuie Duhul46
In puterea Duhului Sfant proorocii triesc o adevrat rspundere inaintea lui
Iahve fa de poporul lui Israel. De aceea Dumnezeu le d rspuns cand vor s
cunoasc voia lui Sa cu privire la popor.
Prin intermediul profeilor Vechiului Testament: Duhul Sfant i-a gsit acum
centrul su de aciune i de iradiere in fiina uman, in spiritul uman. Acum
iese pe primul plan rolul Lui cel mai propriu, care este cel de sfinire a fiinelor

44Natalia Manoilescu Dinu, Lisus Hristos Mantuitorul Editura Bizantin, Bucureti, 2004, pag. 17
45Epistola lui Barnaba in crierile prinilor apostolici traducere, note i indici de Pr. D. Fecioru, P. S. B., nr. 1,

Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucureti, 1979, pag. 128
46 Sfantul Vasile cel Mare, Despre Duhul Sfant in crieri, partea a III-a traducere i note de Pr. Prof.
Constantin Corniescu i Pr. Prof. Dr. Teodor Bodagae, P. S. B., nr. 12, Editura Institutului Biblic i de Misiune al
Bisericii Ortodoxe Romane, Bucureti, 1988, pag. 54

35

umane47
B. PROFEII MARI
Canonul Vechiului Testament menioneaz in randul celor 39 de cri i pe
cele 16 ale profeilor. Patru dintre ele au fost scrise de profeii mari, iar restul de cei
mici. Numele de rofet marenu provine de la faptul c asupra acestora Duhul
Sfant s-a revrsat intr-o cantitate mai mare fa de ceilali sau pentru c ia inspirat pe acetia o perioad mai indelungat de timp, ci datorit faptului c
scrierile lor sunt mai voluminoase decun ale celorlali 12. Cei patru profei mari
sunt: Isaia, Ieremia, Iezechiel i Daniel.
1. PROFETUL ISAIA
Primul dintre profeii mari este Isaia. Numele su provine de la cuvantul
Leaiahu care inseamn mantuirea lui Iahve Cartea profetului supranumit
vanghelistul Vechiului Testamentare 66 de capitole i este cea care numr cele
mai multe capitole dintre crile canonice ale Sfintei Scripturi.
Dei Isaia profeete multe lucruri despre persoana i lucrarea Fiului lui
Dumnezeu, in cartea sa se fac referiri i la Persoana Duhului Sfant.
Isaia are contiina c este trimis s vorbeasc de ctre Duhul lui
Dumnezeu (Isaia 48,16). Acest Duh, care nu este altul decun Duhul Sfant face
din gura lui Cabie ascuit(Isaia 49,2). Din toate cuvintele sale cuprinse in cele
66 de capitole, dar mai ales din profeiile mesianice pe care gura sa le-a rostit,
iradiaz Duhul Sfant.
Isaia 1,1
Vedenia lui Isaia, fiul lui Amos, pe care a vzut-o despre Iuda i
Ierusalim.
Aa cum tim, vedenia i proorocia se datoreaz lucrrii Duhului Sfant
asupra unor persoane alese. Isaia este una dintre acestea, iar vedenia pe care a
avut-o despre Iuda i Ierusalim s-a datorat aciunii Duhului Sfant asupra sa.
Isaia 6,3
i strigau unul ctre altul, zicand: fant, Sfant, Sfant este Domnul
Savaot, plin este tot pmantul de slava Lui!
In acest verset proorocul Isaia face referin la existena Sfintei Treimi in
Vechiul Testament. in acest verset al crii, unii Sfini Prini vd urme ale
47 Pr. Prof. Dumitru Stniloaie, fantul Duh in revelaie i in Biseric in rtodoxia nr. 2, 1974, pag. 232
36

dogmei Sfintei Treimi datorit intreitei repetri a cuvantului Cfant in lucrarea sa

intitulat Despre Duhul Sfant Sfantul Vasile cel Mare, interpretand acest verset
spune: "Cum ar putea zice serafimii: fant, Sfant, Sfant dac n-ar fi fost invai
de Duhul de cune ori se cade s rosteasc aceast doxologie? Prin urmare, fie c
toi ingerii il laud pe Dumnezeu, fie c il laud toate puterile Lui, fac acest lucru cu
concursul Duhului."48
Cuvintele fant, Sfant, Sfant sunt un imn de laud pe care Serafimii
l-au inchinat Persoanelor Sfintei Treimi. intreitul fant, Sfant, Sfant indic
un Dumnezeu intreit in persoane, iar Domnul Savaot desemneaz unitatea
fiinial a Acestui Dumnezeu. Prin aceste cuvinte proorocul Isaia a artat c
Sfant este Dumnezeu Tatl, Sfant este Dumnezeu Fiul i Sfant este Dumnezeu
Duhul Sfant.
In timpul acestei cantri serafimice, profetul Isaia a vzut pe Tatl stand
pe tron inalt, a vzut slava Fiului lui Dumnezeu i a auzit pe Duhul Sfant, i
astfel a fcut o legtur fireasc intre intreitul

fant, Sfant, Sfant i

persoanele Sfintei Treimi, in jurul Crora zburau serafimii i pe Care le-a

contemplat cun i-a fost permis s le contemple.
O interpretare cu totul original cu privire la textul de la Isaia 6,3, ne ofer
marele scriitor bisericesc Origen, in lucrarea Despre principii El afirm c
serafimii acopereau cu dou aripi faa lui Dumnezeu i nu a lor, picioarele
Domnului i nu ale lor, iar cu celelalte dou zburau. Numrul serafimilor ne
indic dou persoane, cci textul spune c serafimii Ctrigau unul ctre altul
(Isaia 6,3) i nu unii ctre alii. Din aceast expresie, spune Origen, trebuie s
deducem doar dou persoane. Aceste dou persoane care erau in preajma
tronului i care strigau fant, Sfant, Sfant nu pot fi altele decun Cuvantul lui
Dumnezeu i Duhul lui Dumnezeu sau Duhul Sfant, cci numai Fiul lui
Dumnezeu poate locui in sfinenia Tatlui, i numai Duhul Sfant poate inelege
sfinenia lui Dumnezeu: "Cei doi serafimi pe care Isaia ii descrie avand 6 aripi,
care strig unul ctre altul: fant, Sfant, Sfantar fi Fiul cel Unul-Ncut i
Duhul Sfant."49
Serafimii au repetat de 3 ori cuvantul fant pentru a reda numrul
48Sfantul Vasile cel Mare, op. cit., pag. 54
49Origen, Despre principii, pag. 72-73
37

perfect al persoanelor Sfintei Treimi: Tatl, Fiul i Duhul Sfant.

Isaia 11,2
i se va odihni peste El Duhul lui Dumnezeu, duhul inelepciunii i al
inelegerii, duhul sfatului i al triei, duhul cunotinei i al bunei-credine
In acest verset este prezentat relaia dintre Duhul Sfant i Cuvantul lui
Dumnezeu. Proorocul anticipeaz momentul botezului Fiului lui Dumnezeu in r
l Iordanului, cand Duhul Sfant avea s se pogoare peste El in forma unui
porumbel (Matei 3,16). Dac Duhul Sfant este cel care avea C se odihneascla
botez peste Mantuitorul Hristos pentru a boteza in timpul vieii Sale
pmanteti cu Duh Sfant (Ioan 1,33), dup inlarea la cer a Domnului, Duhul
Sfant va fi trimis de Acesta pentru a-i inva pe apostoli toate (Ioan 14,26). Isaia
arat c odat cu odihna Duhului Sfant peste Fiul lui Dumnezeu, Acesta se va
umple i de numeroase daruri , printre care i cel al inelepciunii. Acest dar al
Duhului Sfant avea s-l pun in eviden inc de cand era copil: Lar Copilul
cretea i Se intrea cu duhul, umplandu-Se de inelepciune, i harul lui
Dumnezeu era asupra Lui(Luca 2,40).
Iat aadar c Duhul Sfant purcede din veci, din Tatl i Ce odihnetepeste
Fiul, iar Fiul se nate din Tatl mai inainte de toi veciii il primete pe Duhul Sfant.
Referitor la darurile pe care profetul le enumer in acest verset, Sfantul
Chiril al Alexandriei spune: Prin aceste cuvinte Isaia arat c este un singur Duh
neimprit, dar lucrrile lui sunt felurite50
Isaia 32,15
Pan cand se va turna din Duhul cel de sus i pustiul va fi o grdin cu
pomi i grdina socotit ca o pdure
Duhul cel de Sus nu este altul decun Duhul Sfant care se revars in
sufletele noastre pentru a ne indumnezei. in versetele anterioare proorocul Isaia
precizeaz c pe pmant vor crete spini i ciulini i c totul se va nrui. Toate
acestea vor dura pan cand Duhul cel de Susse va revrsa pe pmant, iar
aciunea Lui va fi una binefctoare. Pmantul neroditor pe care crete spinii i
ciulinii este sufletul care nu este inundat de Duhul Sfant. El este cel care face ca
florile virtuilor s creasc datorit izvorului de via al harului Duhului Sfant.
Isaia 42,1
50 Sfantul Chiril al Alexandriei, Cateheze, pag. 461
38

Iat Sluga Mea pe Care o sprijin, Alesul Meu, intru care binevoiete
sufletul Meu. Pus-am peste El Duhul Meu i El va propovdui popoarelor legea
Mea.
i acest verset este unul care face aluzie la Sfanta Treime.
Cel care vorbete despre luga Mea i despre

Duhul Meu este

Dumnezeu Tatl, care avea s-L trimit in lume pe Alesul Supentru a ne

mantui. lugasau Ebed-Iahve este Fiul lui Dumnezeu care se supune voinei Tatlui
i primete s se jertfeasc pentru mantuirea neamului omenesc, iar Duhul
Meupe care Dumnezeu Tatl il va pune peste AlesulSu este Duhul Sfant. El il va
lumina pe Dumnezeu Cuvantul pentru a rspandi popoarelor legea care le va
asigura mantuirea.
Isaia 44,3
Vrsa-voi din Duhul Meu peste odrasla ta i binecuvantarea Mea peste
mldiele tale
Unii au vzut in acest verset o prefigurare a ceea ce avea s se intample in
ziua Cincizecimii, aa cum au vzut i in profeia de la Ioil 3,1. Duhul Meucare se
va revrsa peste odrasleste Duhul Sfant care sfinete e toi i pe toate in sens
restrans odraslaeste poporul ales asupra cruia Duhul Sfant a vegheat intr-un mod
ascuns, iar in sens larg este intreaga omenire peste care Duhul Sfant s-a revrsat
in mod deplin in ziua Cincizecimii.
Isaia 45,12
Eu am fcut pmantul i omul de pe el Eu l-am zidit. Eu cu mainile am
intins cerurile i la toat otirea lor Eu ii dau porunc.
i in acest text este o umbr a invturii despre Sfanta Treime. La prima
vedere este vorba doar de Dumnezeu Tatl, care a creat lumea i pe om din
iubire, dar Sfinii Prini intrezresc o icoan a Sfintei Treimi care a participat la
crearea lumii vzute i nevzute. ainilecu care Dumnezeu a intins cerurile
i toat otirea lorsunt celelalte dou persoane ale Sfintei Treimi: Dumnezeu
Cuvantul i Duhul Sfant. Sfantul Irineu in lucrarea mpotriva ereziilor
numete pe Fiul i pe Duhul Sfant: cele dou maini ale lui Dumnezeu Astfel, prin
Fiul i prin Duhul Sfant, Tatl a creat lumea i pe om. Profetul arat astfel c
lucrarea Treimii este una, dar in Tatl lumea i are originea, prin Dumnezeu
Cuvantul i are infptuirea, iar prin Duhul Sfant i are implinirea.
39

Tot despre mainile lui Dumnezeu menionate de profet , cu ajutorul

crora a adus la existen lumea i pe om ne vorbete i psalmistul David:
Mainile Tale m-au fcut i m-au zidit, inelepete-m i m voi inva
poruncile Tale(Psalmul 118,73).
Mainilesunt simbolul Fiului i al Duhului prin care Dumnezeu Tatl
creeaz din iubire pentru ca omul i intreaga creaie s se imprteasc din cupa
iubirii divine.
Isaia 48,16
De la inceput Eu n-am grit intru ascuns, de cand se intampl aceste
lucruri Eu sunt de fa. i acum, Domnul Dumnezeu m trimite cu Duhul Su!
Fiind luminat de Duhul Sfant, profetul Isaia il vede pe Hristos adresandu-se
parc celor din vremea Sa astfel: "La inceput nu eram ascuns de voi, ci v
griam in mod clar prin faptele Mele. Dup ce voi M-ai rstignit, am inceput s
vorbesc in ascuns prin Duhul Sfant care s-a revrsat peste ucenicii Mei pentru a-i
lumina s v invee i pe voi Calea, Adevrul i Viaa (Ioan 6,33). De
asemenea, Dumnezeu Tatl a trimis pe Duhul Su i pe Fiul Su s le arate
oamenilor calea pe care trebuie s o urmeze.
Isaia 61,1
Duhul Domnului este peste Mine, c Domnul M-a uns binevestesc
sracilor, M-a trimis s vindec pe cei cu inima zdrobit, s propovduiesc celor
robii slobozire i celor prini in rzboi libertate
i aceast profeie pune in lumin realitatea persoanelor Sfintei Treimi.
Aceste cuvinte ale lui Isaia vestesc mantuirea care avea s se realizeze prin
Mesia, dar alturi de Cuvantul lui Dumnezeu sunt incadrate i celelalte dou
persoane ale sfintei Treimi: Duhul Domnului este Duhul Sfant care se va
revrsa peste El, iar Domnul care m-a uns este Dumnezeu Tatl care L-a
trimis in lume s o elibereze din robia pcatului. Astfel, la opera de mantuire a
Fiului particip i Dumnezeu Tatl i Duhul Sfant, dar in mod tainic. Cuvintele
proorocului de la Isaia 61,1 ne redau o icoan a teofaniei de la botezul Domnului
in Iordan. Isaia vedea luminat de Duhul Sfant inc de atunci prezena Sfintei
Treimi la botezul Mantuitorului.
Prin aceast profeie Isaia L-a artat pe Hristos ca fiind Cel ce a primit
ungerea Duhului Sfant. Ungerea Lui este ins na neobinuit i imaterial,
40

cci El a primit-o de la Duhul Sfant cel ce este prin excelen ungerea regal i
demnitatea Fiului lui Dumnezeu51
Isaia 63, 10-11
Dar ei s-au rzvrtit i au amrun Duhul Lui cel sfant... Unde este cel ce a
pus in mijlocul ei Duhul Su cel sfant?
In urma cderii in pcat, omul i-a intors spatele lui Dumnezeu din ce in ce
mai mult, astfel incun a ajuns s se inchine creaturii in locul Creatorului. Din
aceast cauz Dumnezeu i-a ales un popor, oporul lui Israelpe care avea sL pstoreasc El insui prin Duhul Sfant. in paginile Vechiului Testament ni se
va descoperi c Lstoria lui Israel s-a desfurat la umbra Sfantului Duh, ea fiind
rezultanta conlucrrii dintre chemarea divin i rspunsul dat acesteia de ctre
ecleertatea uman.52 Pentru c Dumnezeu Tatl i iubete poporul ales, a trimis
in mijlocul acestuia pe Duhul Su cel Sfant. Acest Duh avea s-l conduc timp
de 40 de ani prin pustie, iar in cele din urm, s-l aduc in pmantul fgduinei.
Textul de mai sus arat deofiinimea Tatlui cu Duhul Sfant i Treimea
Persoanelor. Dac Duhul prin care Dumnezeu Tatl conducea poporul ar fi fost
creatur, Dumnezeu nu ar fi Treime. Pentru c Duhul este numit dreapta lui
Dumnezeui braul slavei sale(Iasia 63,12) reiese c cea de-a treia persoan
a Sfintei Treimi este de o fiin cu Tatl.
Dac cel supranumit vanghelistul Vechiului Testament nu ar fi fost
inspirat de Duhul Sfant, atunci nu ar fi profeit despre regatul pcii (Isaia 2, 1-5);
Vlstarul Domnului (4, 2-6); naterea lui Emanuel din Fecioar (Isaia 7,14);
toiagul din rdcina lui sesei (cap. 11); divinitatea lui Mesia (25, 9);
inaintemergtorul Domnului (40,3); obul Domnului (cap. 42, 49 i 53);
strlucirea noului Ierusalim (cap. 54); ateptarea lui Mesia (cap. 62), etc. Toate
aceste profeii referitoare la Mesia i la timpurile mesianice nu puteau fi rostite
de proorocul Isaia decun prin lucrarea Duhului Sfant asupra Sa. Aceast lucrare
avea s fie confirmat de faptul c toate profeiile lui Isaia s-au implinit pan la
ultimul cuvant in persoana Mantuitorului Hristos.
2. PROFETUL IEREMIA
Cel de-al doilea profet din irul celor mari este Ieremia. Numele su
51Magistrand Mircea Basarab, art. cit., pag. 566
52Natalia Manoilescu Dinu, op. cit., pag. 13
41

(Iremiahu) deriv de la verbul amacare inseamn a aruncasau a izgoni

Cartea sa este mai mic decun cea a lui Isaia cu 14 capitole. Spre deosebire de
cartea lui Isaia, in cele 52 de capitole Ieremia face referire la Duhul Sfant in
cuneva locuri.
Ieremia 1,4
Fost-a cuvantul Domnului ctre mine i mi-a zis...
inc de la inceputul crii sale Ieremia arat c a fost chemat la misiunea
profetic de Dumnezeu, prin Duhul Sfant. Dumnezeu s-a adresat profetului prin
Duhul Sfant i tot prin Duhul Sfant i-a descoperit profeiile despre Mesia cel
mult ateptat inc de la cderea in pcat. Prin versetul de mai sus avem garania
c toate cuvintele proorocului Ieremia i-au fost puse pe buze de ctre Duhul
Sfant, dar in mod special profeiile despre Mantuitorul lumii i Noul Legmant
pe care Dumnezeu il va incheia cu intreaga omenire prin Fiul Su, in Duhul
Sfant.
Ieremia 31,31-33
Iat vin zile, zice Domnul, cand voi incheia cu casa lui Israel i cu casa
lui Iuda legmant nou... Voi pune legea Mea inuntrul lor i pe inimile lor voi
scrie i le voi fi Dumnezeu, iar ei insui imi vor fi popor.
Pan la venirea in lume a Mantuitorului, care a avut loc la linirea
vremii (Galateni 4,4), Dumnezeu a incheiat Legmantul Su ca un singur
popor: poporul lui Israel. Acest Legmant a fost incheiat intre Dumnezeu i
poporul ales, prin Moise, pe Muntele Sinai. Totodat Dumnezeu a scris acest
Legmant cu degetul Su pe dou talere de piatr (Ieirea 31, 18). Acest
Legmant a avut o importan relativ, cci a fost incheiat intre Dumnezeu i un
singur popor i avea valoarea pan la venirea in lume a Fiului Su. Prin Fiul Su
Dumnezeu avea s incheie un Nou Legmant care va fi scris pe inimile lor
Noul Legmant este superior celui vechi pentru c a fost incheiat intre
Dumnezeu i toate popoarele, prin Mesia, Cel prezis de prooroci. Dumnezeu
pregtete un Legmant Noupentru poporul Su, scris mai degrab in inim
decun pe tablele de piatr. i la incheierea primului legmant i la incheierea
Noului Legmant Duhul Sfant este prezent. Dac atunci degetul lui Dumnezeu
- Duhul Sfant a scris pe tablele de piatr, acum Duhul Sfant va scrie pe tablele
inimii prin harul Su sfinilor care se revars in sufletele noastre.
42

Ca i Isaia, proorocul Ieremia a rostit numeroase profeii, unele dintre ele

referindu-se la Mantuitorul lumii.
Fr luminarea Duhului Sfant Ieremia nu ar fi profeit despre Vlstarul lui
David care aduce mantuirea (23, 1-8), despre Noul Legmant pe care Dumnezeu il
va incheia cu toate neamurile (31, 31-33), etc.
3. PROFETUL IEZECHIEL
Al III-lea mare profet de pe lista celor patru este Iezechiel. Numele su
provine din limba ebraic (Iehzekel) i in traducere inseamn Dumnezeu
intrete sau

Dumnezeu este tare. Cartea Sa are 48 de capitole, iar in

coninutul ei intalnim i cuneva texte care ne descoper intr-o msur mai mic
sau mai mare persoana Duhului Sfant.
Iezechiel 1,3
A fost cuvantul Domnului ctre mine, preotul Iezechiel...
Ca i proorocul Ieremia, Iezechiel arat inc de la inceput c a fost chemat
la misiunea profetic prin Duhul Sfant. Duhul Sfant este organul prin care
Dumnezeu lucreaz in oameni, aa cum a lucrat in Iezechiel, Isaia i toi
proorocii.
Iezechiel 3,12-14
Atunci m-a ridicat Duhul i am auzit la spatele meu un glas mare... i
Duhul m-a luat i m-a dus.
Duhul Sfant produce diferite efecte in sufletele oamenilor in care s-a
revrsat. Uneori produce efecte extraordinare in sufletele unor persoane. in
special le d profeie. Prin acest dar pe care il comunic, face dintr-o persoana
alt om datorit lucrrii sale luntrice. Uneori darul proorociei produce i efecte
extraordinare asupra unor persoane datorit lucrrii Duhului Sfant. Un astfel de
efect sau de putere manifestat exterior, produce asupra lui Iezechiel (3,12-14;
3,24; 8,3; 43,5). in toate aceste locuri se arat limpede cum Duhul Sfant face in
sufletul perceptibil glasul lui Dumnezeu. in general proorocul Iezechiel simte
putrerea Duhului Sfant asupra sa ca mana lui Dumnezeu care il duce dintr-un loc
intr-altul.
Iezechiel 11, 24
Atunci iar m-a luat Duhul i m-a dus in Caldeea la cei robii, cuprins de
43

vedeniile ce le aveam prin Duhul lui Dumnezeu.

Iezechiel ne arat in acest verset c nu numai proorociile sunt de la Duhul
Sfant, ci i vedeniile. Aadar vedeniile pe care proorocul Iezechiel le-a avut sunt
rodul Duhului Sfant. Dac ne vom gandi doar la vedeniile lui Iezechiel
referitoare la campul de oase uscate (37, 1-10) i la cea in care apare un templu, ne
putem da seama de faptul c vedeniile pe care Iezechiel i ceilali profei leau avut
se datoreaz Duhului Sfant.
Iezechiel 36,27
Pune-voi inuntrul vostru Duhul Meu i voi face ca s umblai dup
legile mele i s pzii i s urmai randuielile mele.
intr-o oarecare msur acest text se aseamn cu Ieremia 31,31. Duhul
Meu este Duhul Sfant pe care Dumnezeu il revars in sufletele i inimile
noastre. Doar dac Duhul Sfant va lucra in sufletele noastre vom fi inclinai s
pzim Legea lui Dumnezeu. Duhul Sfant este cel care sensibilizeaz sufletul
nostru i-l indeamn duios s umble dup legealui Dumnezeu. Tocmai din
aceast cauz Dumnezeu va sdi nuntrul nostruDuhul Su.
Lucrarea sfinitoare a Duhului Sfant pentru transformarea moral la nivelul
inimi este completat intr-un mod sublim de imaginea invierii campului cu oase
uscate.
Iezechiel 37, 1-10
In acest text Iezechiel ne dezvluie viziunea campului cu oasele uscate care
au inviat. inc de la inceput, profetul ne atrage atenia c aceast viziune este
rodul Duhului Sfant, cci -a dus Domnul cu Duhul Pentru muli, viziunea
campului cu oase este una infricotoare dar Duhul lui Dumnezeu a dezvluit
profetului Iezechiel cea mai tainic imagine eshatologic privitoare la restaurarea
omului inainte de inviere i de invierea de obte... Indisolubilitatea legturii
trupului i sufletului in cadrul persoanei nu se menine decun prin Duhul lui
Dumnezeu, aa incun viaa persoanei, faptul de a fi viu, nu se poate concepe decun
ca efect al lucrrii Duhului53
Duhul Sfant vine ca n vuiet (cap. 37,7), aa cum avea s-i fac
prezena i in ziua Cincizecimii (Faptele Apostolilor 2,2). El intr in oase, iar
aceastea incep s prind via deoarece El este Dttorul de via
53Pr. Conf. Dr. Alexandru Stan, umnezeu Duhul Sfant - innoitorul a toat fptura, din perspectiva actual a
ortodoxiei in rev. rtodoxia nr.2, 1990, pag. 182-183.

44

Prin vedenia proorocului Iezechiel puterea Duhului Sfant ni se dezvluie ca

fiind aductoare de via. Totodat in aceast vedenie putem vedea cum
Dumnezeu ridic rmiele uscate pentru a reface poporul ales prin umplerea cu
ruah, suflarea divin ce d natere unei noi existene, eshatologice. Aceasta este o
nou creaie insufleit de Duhul Domnului viu i dttor de via.
Deci, in Vechiul Testament avem o prim reprezentare profetic i tipic a
restaurrii omului i a firii ce intr in componena fpturii umane, prin Duhul lui
Dumnezeu.
Iezechiel 47,1-12
O alt viziune pe care Iezechiel a avut-o sub aciunea Duhului Sfant a fost
cea a templului. Din pragul templului el a vzut nind un izvor care curgea pe
povarniul unui munte. Izvorul se face r , iar r l va strbate un pustiu i se va
revrsa in Marea Moart, creia ii va schimba apa din amar in dulce, astfel
incun marea se va umple de pete, in vreme ce pe rmurile ei vor crete arbori
cu multe fructe.
Aceasta este o imagine deosebit care evideniaz lucrarea rodnic a
Sfantului Duh pe care o svarete in sufletele noastre. Pe unde se revars
Duhului Sfant toate se umplu de via, aa cum pustia udat de ap inflorete ca
trandafirul i se acoper de verdea.
Iezechiel compar pe Duhul Sfant cu apa. Aa cum apa face ca pmantul
s se imbrace cu verdea, tot astfel i Duhul Sfant face ca sufletul nostru s
rodeasc pentru Dumnezeu. in aceast viziune proorocul arat c viaa noastr
fr Duhul Sfant este asemenea unui pustiu lipsit de verdea. Aa cum florile
dintr-o grdin incep s se ofileasc dac sunt lipsite de ap, tot astfel i florile
virtuilor din grdina sufletelor noastre se ofilesc fr harul Duhului Sfant.
Aa cum Sfantul Duh i-a luminat pe Isaia i pe Ieremia pentru a profei
despre Mesia i mantuirea pe care avea s o realizeze, tot astfel l-a luminat i pe
cel de-al III-lea mare prooroc al Vechiului Testament. Fr lucrarea Duhului
Sfant asupra sa, Iezechiel nu ar fi profeit despre Vlstarul cel fraged. (cap. 17,
22-24); despre cel cruia I se cuvine domnia (21, 27); Pstorul cel Bun (34, 2225); Noul Legmantul (37, 26-27); pururea fecioria Maicii Domnului (41, 1-3);
etc. 4.
PROOROCUL DANIEL
45

Ultimul profet dintre cei mari este Daniel. Numele su vine din limba
ebraic i inseamn Dumnezeu este judectorul meu sau judectorul lui
Dumnezeu Cartea sa are cele mai puine capitole din categoria crilor

profeilor mari (12 capitole). Acesta este i motivul pentru care a fost aezat
ultima. Cu toate acestea, in cele 12 capitole gsim cuneva texte cu referire la
Duhul Sfant.
Daniel 1,17
i acestor patru tineri le-a dat Dumnezeu tiin i pricepere... precum i
inelepciune, incun Daniel putea s talcuiasc vedeniile i visele.
Duhul Sfant s-a revrsat peste Daniel i peste ceilali trei tineri datorit
vieii lor curate, cci i-a umplut pe acetia de inelepciune, una din cele 7 daruri ale
Duhului Sfant (Isaia 11,1). Prin Duhul Sfant Daniel avea s talcuiasc
vedeniile i visele regelui i nu numai. in lucrarea intitulat Despre Duhul
SfantSfantul Vasile cel Mare spune c: Descoperirea tainelor revine indeosebi
Duhului, aa cum zice Scriptura: Dumnezeu ne-a descoperit nou prin Duhul
(1 Corinteni 2,10). intr-adevr anumite vise i vedenii sunt taine pe care doar
Duhul Sfant le descoper celor cu sufletul curat asemnea lui Daniel.
Daniel 2,28
Dar este un Dumnezeu in ceruri care descoper tainele i care a fcut
cunoscut regelui Nabucodonosor ce se va intampla...
Nabucodonosor, regele Babilonului a avut un vis care l-a tulburat. Din
aceast cauz a apelat la servitorii si pentru a-i face cunoscut visul i
semnificaia visului su. Niciunul nu a reuit s-i fac regelui cunoscut visul i
inelesul acestuia. in cele din urm Daniel se infieaz inaintea sa i-i cere rgaz
pentru a-i putea descoperi visul i talcul acestuia, cci Dumnezeu este cel care
descoper visele i alte taine prin Duhul Sfant. Tocmai datorit Duhului Sfant
Daniel a reuit s-i spun lui Nabucodonosor care este talcul visului pe care
acesta l-a avut.
Trebuie menionat i faptul c Daniel nu a talcuit doar visul lui
Nabucodonosor, ci i-a descoperit i visul pe care acesta nu i-l mai aducea
aminte deoarece duhul i-a fost tulburat (Daniel 4,3). Prin aceasta se
evideniaz i mai mult lucrarea Duhului Sfant in proorocul Daniel, aa cum
46

afirm Sfantul Chiril al Alexandriei: tia i Nabucodonosor c in Daniel este

Duhul Sfant. Daniel i-a tlmcit vedenia pe care cel ce a vzut-o nu i-o mai
aducea aminte (Daniel 2,3-47). Vezi puterea Duhului Sfant? Ceea ce nu-i mai
aduce aminte cei care au vzut-o, aceea o cunosc i o talcuiesc cei care n-au
vazut-o.54
In urma talcuirii viselor de ctre Daniel i datorit viziunilor pe care
acesta le-a avut (cele 4 fiare, berbecul i apul, etc.), muli au inceput s
contientizeze c in acesta slluiete Duhul lui Dumnezeu. in acest sens
Nabucodonosor afirm:Tu, cel in care tiu c locuiete Duhul lui Dumnezeu...(4,6);
iar regina, la randul ei ii spune regelui: n regatul tu se afl un om care are in el
Duhul lui Dumnezeu celui Sfant(5,11).
C Duhul Sfant a fost in Daniel mai reiese i din proorociile despre Fiul
Omului (7,9-14); cele 70 de sptmani de ani (cap. 9), etc.
PROFEII MICI
Nu doar profeii mari au fost inspirai de Duhul Sfant, ci i profeii mici
care sunt in umr de 12: Oseea, Amos, Miheia, Ioil, Avdie, Iona, Naum,
Avacum, Sofonie, Agheu, Zaharia, Maleahi. Crile acestora sunt mult mai mici
decun cele ale profeilor mari, de aceea referirile la persoana Duhului Sfant sunt
mai reduse ca numr i intalnite doar la civa profei.
Osea 12,11
Eu am vorbit ctre prooroci i le-am inmulit vedeniile...
In Vechiul Testament Dumnezeu s-a adresat poporului Su prin diferite
persoane alese. Prin intermediul acestora Dumnezeu le-a descoperit voia Sa cea
Sfant i le-a sdit in suflete ndejdea in Mesia. Printre persoanele alese prin
intermediul crora Dumnezeu a vorbit se numr i profeii. Dumnezeu a vorbit
ctre prooroci prin intermediul Duhului Sfant. El este cel care transmitea
acestora mesajul lui Dumnezeu, luminandu-i prin harul dumnezeiesc. Prin
Duhul Sfant proorocii au profeit i au avut numeroase vedenii.
Amos 3,7
Domnul nu face nimic fr s fi decoperit taina Sa proorocilor, slujitorii
54Sf. Chiril al Alexandriei, atheze... pag. 463
47

Lui!
Omul este o fiin mrginit in toat complexitatea sa, dar mai ales in
cunoatere. El este inconjurat de numeroase taine pe care mintea Sa nu le poate
percepe. Dumnezeu descoper anumite taine necesare omului pentru mantuirea prin
diferite persoane. Prin Duhul Sfant Dumnezeu a descoperit proorocilor anumite
taine despre Mantuitorul pe care omenirea il atepta inc de la cderea in pcat.
Dumnezeu a descoperit proorocilor anumite taine prin Duhul Sfant deoarece
acetia sunt Clujitorii Lui
Miheia 3,8
Iar eu mulumit Duhului lui Dumnezeu sunt plin de putere, de dreptate
i de trie, ca s vdesc frdelegea lui Iacov i pcatul lui Israel.
Profetul contientizeaz prezena Duhului Sfant in el pentru c uterea,
dreptatea i triasunt roadele lucrrii Duhului in persoana sa. Duhul Sfant este cel
care il ajut pe Miheia s descopere frdelegea lui Iacov i pcatul lui Israel
cci acestea sunt cele care manie pe Dumnezeu i deprteaz pe om de Ziditorul
su.
Ioil 3,1
Dar dup aceea, vrsa-voi Duhul Meu peste tot trupul, i fiii i fiicele
voastre vor fi profei, btranii votri vise vor visa, iar tinerii votri vedenii vor
avea.
In Vechiul Testament, Duhul Sfant s-a revrsat doar asupra unor anumite
persoane i in mod tainic ochilor trupeti. Prin aceast profeie Ioil are in vedere
Ziua Cincizecimii, Cand Duhul Sfant se va revrsa peste toi oamenii,
asemenea unui torent de ap dup cuneva ploi abundente. 55intr-adevr, in Ziua
Cincizecimii profeia lui Ioil s-a implinit, cci Duhul Sfant s-a revrsat peste
Sfinii Apostoli i peste cei care erau de fa in chipul unor limbi de foc(Fapte
2,3). Insui Sfantul Apostol Petru, care a luat cuvantul, ii incredineaz pe cei
prezeni la acest eveniment c ceea ce s-a intamplat a fost profeit cu mult timp
in urm de Ioil: Ci aceasta este ce s-a spus prin proorocul Ioil (Fapte 2,
16).Dac in Vechiul Testamenu Duhul Sfant Ce revrsa in mod tainic i
nevzut, in Noul Testament avea s se reverse in mod vzut nu doar peste
Hristos la botezul Su in Iordan (Matei 3,16), ci peste Dot trupul cci atunci a
55Protos Lector, Dr. Justinian Carstoiu, op. cit., pag. 144
48

luat fiin Sfanta Biseric.

Prevestirea pogorarii Sfantului Duh in ziua Cincizecimii a fost anunat
sumar i de ali profei: Isaia 44,3 i Iezechiel 36, 25-28.
Agheu 2,5
Acesta este legmanul pe care l-am incheiat in veci, cand v-am scos din
ara Egiptului, i Duhul Meu rmane in mijlocul vostru!
Zaharia 7,12
Li s-a invartoat inima ca diamantul, ca s nu asculte legea i cuvintele pe
care le-a trimis Domnul Savaot prin Duhul Lui, prin graiul proorocilor celor de
alt dat.
Nu doar profeii mari au proorocit despre Mesia i despre timpurile
mesianice, ci i profeii mici au fcut acest lucru, datorit ClluiriiDuhului
Sfant in ei. Dac Duhul Sfant nu s-ar fi revrsat asupra lor, de unde tia Osea c
Dumnezeu-Tatl avea s-L cheme pe Fiul Su din Egipt dup moartea lui Irod?
(Asea 11,1). De unde tia Amos despre timpurile viitoare (cap. 9) sau Miheia c
Fiul lui Dumnezeu se va nate in Bethleemul Iudeii (Miheia 5,1)? Dac Zaharia
nu ar fi fost luminat de Duhul Sfant ar fi tiut el despre Vlstarul Domnului (3,110), despre intrarea triumfal a lui Hristos in Ierusalim (9,9), despre vinderea lui
Mesia pe 30 de argini (11,12-13) sau despre strpungerea coastei Domnului
cand era pe cruce (12,10)? ins ei au tiut de toate aceste lucruri i le-au prezis
pentru c Duhul Sfant lucra prin ei. Aceste evenimente care aveau s se intample
le-a fost descoperite de Dumnezeu prin Duhul Sfant.
Profeii au fost cei care au inut aprins flacra credinei in Dumnezeul cel
adevrat i totodat au sdit in sufletele fiilor lui Israel ndejdea in
Rscumprtorul fgduit de Dumnezeu. Datorit Duhului Sfant care s-a
revrsat asupra lor, proorocii au trit cu cea mai mare intensitate cuvantul lui
Dumnezeu, ca pe o realitate autentic. Datorit existenei Duhului Sfant in ei,
rostul vieii lor este schimbat in profunzime, de ctre glasul pe care l-au auzit i ale
crui cuvinte le transmit mai departe.
Nu exist nici un dubiu c profeii au fost inspirai de Duhul Sfant. Atun
Sfanta Scriptur cun i Sfinii Prini i Scriitorii Bisericeti afirm acest lucru. in
acest sens Chiril al Alexandriei spunea: Duhul Sfant lumineaz sufletele

49

drepilor, el era in profei i tot el in Apostolii Noului Testament56, iar Origen

meniona c: n toi cei care au profeit s-a odihnit Duhul Sfant, iar in nimeni nu Sa odihnit ca in Mantuitorul.57
Intr-adevr, intre profeii Vechiului Testament i Fiul lui Dumnezeu exist
deosebiri. Profeii il prevesteau pe Mesia prin intermediul Duhului Sfant, pe
cand Mantuitorul implinete in Persoana Sa toate profeiile lor. De asemenea, El
prevestete evenimentele viitoare referitoare la intemeierea Sfintei Biserici i la
Sfaritul lumii fr a mai avea nevoie de intermediar. Toi profeii vesteau
adevruri in limita luminrii Duhului Sfant; pe cand Hristos, Dumnezeu fiind,
vestete pe cele ale Sale, care sunt i ale Tatlui. Profeii, luminai de Duhul Sfant,
vesteau adevrul primit, dar Hristos Domnul Se vestete pe Sine pentru c El este
Calea, Adevrul i Viaa.(Ioan 14,6)

56Sfantul Chiril al Alexandriei, op. cit., pag. 435

57Origen, Omilii la Cartea Numerii.., pag. 147
50

Capitolul IV
Lucrrile Duhului Sfant in Vechiul Testament
Vechiul Testament prezint intr-un mod ascuns persoana Duhului Sfant. Cu
toate acestea, din paginile sale se desprind lucrrile intreprinse de cea de-a treia
Persoan a Sfintei Treimi.
A. Duhul Sfant i Creaia
Sfanta Biseric ne inva c lumea este opera Sfintei Treimi i poart
pecetea Acesteia. Simbolul de credin numete pe Dumnezeu-Tatl Fctorul
cerului i al pmantului pe Dumnezeu Fiul Cel prin care toate s-au fcut iar
pe Dumnezeu Duhul Sfant Fctorul de via.Dei articolul I il numete pe
Dumnezeu-Tatl Fctorul cerului i al pmantului deci Creator, lumea a fost
adus la existen de Tatl, Fiul i Duhul Sfant, deoarece Foina este comun
celor trei, ea fiind cea care creaz. Prin urmare, Tatl nu poate fi creator decun
dac i Fiul i Duhul sunt creatori.58 Din cele opt articole din Crez in care se
rezum invtura despre persoanele Sfintei Treimi, putem trage o concluzie cu
privire la crearea lumii i anume, c nu putem face nici o separaie intre lucrarea
Duhului Sfant, a Tatlui i a Fiului. Iniiativa creaiei aparine Tatlui, dar Acesta
a creat totul prin Fiul, in Duhul Sfant.
Prima carte a Vechiului Testament, eneza prezint creaia divin in
capitolele 1 i 2. Aici ni se spune c Dumnezeu a fcut cerul i pmantul, adic
lumea spiritual sau a ingerilor i pe cea material. Din cartea Facerii cun i
din alte cri ale Vechiului Testament putem trage concluzia c cele dou lumi au
fost create de Sfanta Treime. Puterea de a crea este in mana lui Dumnezeu cel in
Treime care prin Tatl a binevoit s se zideasc toate, prin Cuvantul lui
Dumnezeu s-a pus in lucrare, iar prin Dumnezeu Duhul Sfant s-a desvarit.
Aadar fiecare persoan a Sfintei Treimi a participat in mod activ la crearea
lumii, iar Sfinii Prini intregesc aceast afirmaie in operele lor.
Vechiul Testament ne mrturisete in paginile sale scrise de pana autorilor
sfinii c ntreaga creaie inteligibil si sensibil Dumnezeu-Tatl ca minte a

58Vladimir Lossky, ntroducere in Teologia Ortodox trad. de Lidia i Remus Rus, Editura nciclopedic
Bucureti, 1993 pag. 71

51

cugetat-o ,Fiul ca Raiune a creat-o i Duhul Sfant a desvarit-o.59

La crearea lumii Duhul Sfant a avut un rol deosebit. in primul verset al
Sfintei Scripturi ni se spune c: La inceput a fcut Dumnezeu cerul i
pmantul in limba ebraic Dumnezeu apare la plural, iar acesta este un indiciu al
Sfintei Treimi. Muli exegei i cercettori ai Vechiului Testament au ajuns la
concluzia c acest lohimdin Facerea 1,1 este un plural al maiestii divine.
Deasemenea vechii scriitori ai Bisericii cretine nu aveau nici un dubiu c evreii au
utilizat aceast form de plural, deoarece ea se refer la Sfanta Treime. Deci, la
crearea ceruluii a mantului adic a lumii spirituale i a celei materiale a
participat alturi de Tatl i de Fiul, i Duhul Sfant. Ar fi o absurditate s negm
participarea Duhului Sfant la creaie din moment ce lucrul acesta este afirmat inc
din primul verset al Vechiului Testament.
Duhul Sfant este nu numai Sfinitor, ci i Creator, alturi de Tatl i de
Fiul. in acest sens Sfantul Atanasie cel Mare ne atrage atenia c: Duhul nu e
creatur, ci este i el creator. Cci Tatl creeaz toate prin Cuvantul in Duhul60
In Facerea 1,2 i pmantul era netocmit i gol. intunericul era deasupra
adancului i Duhul lui Dumnezeu le purta pe deasupra apelor Moise prezint
pentru prima dat aciunea creatoare a Duhului Sfant. Fr participarea Sa
pmantul ar fi rmas in continuare netocmit i gol dar prin aciunea Lui
materia primordial incepe s capete via. Dac la inceputul Genezei ni se
spune c Duhul lui Dumnezeu se purta pe deasupra apelorsau a universului,
se urmrete s se scoat in eviden c oate le-a organizat Dumnezeu dup
treptele in care cele superioare se puteau folosi de cele inferioare, prin cuvantul
Su, de care e nedesprit Duhul Su.61
Din expresia de la Facere 1,2 se poate inelege c este vorba de lucrarea
creatoare a Duhului Sfant, care se exercit asupra materiei informe, cci se
cunoate rolul su de ipostas chemat s desvareasc.
Dei autorul crii Facerea nu precizeaz c Duhul Sfant a participat la
creaie alturi de Fiul, acest lucru reiese din alte texte scripturistice. in Facerea
cap. 1 nu este menionat in nici una din cele 6 zile aciunea creatoare a Duhului
59Petru Florea, Opera exegetic a Sfantului Maxim Mrturisitorul Editura cademos Targu-Mure, 1998,
pag.34
60Sfantul Atanasie cel Mare, op. cit., pag. 89

61Pr. Prof. Dr. Dumitru Stniloae, sfanta Treime sau La inceput a fost Iubirea Editura Institutului Biblic i de
Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucureti, 1993, pag. 58

52

Sfant. Cu toate acestea El a participat nu numai la crearea lumii vzute, ci i la

crearea lumii nevzute. inDogmaticasa Sfantul Ioan Damaschinul vorbete i
de participarea Duhului Sfant la crearea lumii spirituale. Astfel, in Cartea a II-a
unde vorbete Despre ingerispune: oi ingerii au fost zidii prin Cuvant i
au fost desvarii de Sfantul Duh prin Sfinire, participand la luminare i la har
in msura vredniciei i rangului lor... Ei au din afar sfinenia fiinei lor, de la
Duhul.62
Sfantul Irineu de Lugdunum spunea c Duhul Sfant i Fiul sunt cele
dou maini ale lui Dumnezeu. Astfel Tatl a adus la existen cu ajutorul
Cuvantului i a Sfantului Duh intreaga creaie. in crile Vechiului Testament
intalnim de mai multe ori expresia mainile Lui ca o aluzie la cele dou
persoane ale Sfintei Treimi prin care Tatl creaz. Astfel, cu ajutorul Fiului i al
Duhului Sfant a fost creat lumea ingerilor cci Cerurile spun slava lui
Dumnezeu i facerea mainilor Lui o vestete tria (Psalmul 18,1). Despre
prezena Duhului Sfant la crearea ingerilor ne vorbete i psalmistul David cand
zice: Cu Cuvantul Domnului cerurile s-au intrit i cu Duhul gurii Lui toat
puterea lor(Psalmul 32,6). Talcuind acest verset in milii la Psalmi Sfantul
Vasile cel Mare spune: Dup cum Cuvantul cel creator a intrit cerul, tot aa
Duhul cel din Dumnezeu... are in El toate puterile. Prin Duhul s-a intrit toat
puterea cereasc; adic tot ce este puternic, statornic i sigur in sfinenie i in
toat virtutea cuvenit puterilor celor sfinte care i au ajutorul de la Duhul
Sfant... Aducerea ingerilor la existen a fcut-o Cuvantul, Fctorul universului;
dar sfinenia din ei a adus-o Duhul cel Sfant.63 Rezumand cele spuse de
printele capadocian putem afirma c Duhul Sfant i Cuvantul lui Dumnezeu au
participat la crearea lumii ingerilor, Duhul avand rolul de sfinitor prin excelen a
ceretilor i netrupetilor puteri.
Dup ce Duhul Sfant a participat alturi de Fiul lui Dumnezeu la crearea
lumii nevzute, particip i la crearea lumii vzute din nimic dei Pmantul
era netocmit i gol(Facerea 1,2). Sensul acestei expresii este acela c pmantul
inc nu primise porunca germinrii, nici frumuseea vieii. Acestea aveau s fie
date de ctre Duhul Sfant care Ce purta pe deasupra apelor Aadar Duhul
Sfant susine i imprim micarea cosmosului inc de la facerea lumii.
62Sfantul Ioan Damaschin, op. cit., pag. 47
63 Sfantul Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi in scrieri partea I P.S.B., nr. 17..., pag. 252
53

Creaia lumii in 6 zile este in mod special a Duhului, cci El este cel care i-a
comunicat i continu s-i comunice ei via din puterea lui Dumnezeu. Tatl este
originea ultim a creaiei, Fiul este cel prin care lumea a fost adus la
exsiten, iar Duhul Sfant este Cel in care lumea i tot ceea ce este intr-insa
primete existena i se menine in ea.
Duhul Sfant este prezent la crearea lumii vzute din prima i pan in
ultima zi. Astfel El este in ziua I cand a fost creat lumina, in ziua a II-a cand a fost
creat Dria in ziua a III-a cand a fost creat pmantul i verdeaa, in ziua a IV-a
cand au fost fcui cei doi lumintori mari i stelele, in ziua a V-a cand au fost
aduse la existen animalele din ap i psrile cerului i in ultima zi a
creaiei cand au inceput a miuna pe faa pmantului fiarele slbatice i
animelele domestice (Facerea 1,2-25).
Fr lucrarea Duhului Sfant nu ar fi fost creat lumea, cci intreaga
creaie este lucrarea comun a Treimii, iar cele trei persoane sunt cauza fiinei
create in mod diferit, dei unit.64 Toat lucrarea creaiei poart pecetea Sfintei
Treimi, cci nici o alt existen din cer sau de pe pmant, nu are puterea de a
crea in afar de Dumnezeu cel in Treime slvit. Lucrarea Tatlui care lucreaz
totul in toate nu este nedesvarit, nici lucrarea Fiului nscut din veci din Tatl
nu prezint lipsuri, dar ea se desvarete de Duhul Sfant. Tatl putea s creeze
lumea i pe om numai prin voina Sa i s se lipseasc de concursul Fiului, dar a
dorit s creeze lumea prin Fiul. Nici Fiul nu ar fi avut nevoie de colaborator,
adic de persoana Suhului Sfant, ins El a vrut ca intreaga creaie s fie
desvarit de Sfantul Duh. De aceea Dumnezeu creaz in Treime, iar Duhul
Sfant particip din plin la aceast creaie pentru a o aduce la existen din
iubire
Duhul Sfant este nu numai de fa, ci i participant la crearea omului, la
sfaritul celei de-a VI-a zi. inainte de a-i drui via, Duhul Sfant particip i la
luarea hotrarii de a-l crea pe om alturi de Tatl i de Fiul: i a zis Dumnezeu:
facem om dup chipul i dup asemnarea Noastr...(Facerea 1,26). Iat deci, c
Duhul Sfant a participat alturi de celelalte dou persoane ale Sfintei Treimi nu
doar la crearea propriu-zis a omului, ci i la luarea hotrarii ca acesta s fie adus
la existen i pus stpan peste intreaga creaie.
64Vladimir Lossky, teologia mistic a Bisericii de Rsrit, trad. de Pr. Vasile Rduc, Editura nastasia
Bucureti, pag. 129

54

Dup ce Treimea a creat pe brbat i pe femeie, Duhul Sfant le-a fost

imprtit acestora cci Dumnezeu i-a binecuvantat(Facerea 1,28).
Binecuvantarea este semnul prin care harul Duhului Sfant se revars peste fiina
noastr pentru a desvari chipul lui Dumnezeu in om, iar acest har s-a revrsat i
peste protoprinii notri cand au fost binecuvantai de Creator.
In capitolul II al crii Facerea este prezentat mai detaliat crearea
omului, iar din aceast prezentare se poate constata participarea direct a
Duhului Sfant: Atunci, luand Domnul Dumnezeu ran din pmant, a fcut pe
om i a suflat in faa lui suflare de via i s-a fcut omul fiin vie(Facerea
2,7). Din acest verset scripturistic putem observa c n actul crerii omului este
implicat Duhul Sfant, cci sufletul primete in acest timp via i harul divin. Iat
c, inc de la creaie primul om a primit de la Duhul Sfant harul prin care omul se
inrudea cu Dumnezeu.65
Omul devine fiin vie cand Dumnezeu ii insufl viaa, deoarece a primit
harul Duhului Sfant care este principiul adevrat al existenei noastre. Prin
Cuflare de viatrebuie s-l inelegem pe Duhul Sfant care Cdete in om nu
atun viaa biologic, cci aceasta o au i animalele, care nu primesc o insuflare de
la Dumnezeu, ci viaa inelegerii i a comuniunii cu Sine, adic viaa
spiritual.66
Duhul Sfant care a participat la crearea omului este suflarea lui
Dumnezeu, care face ca in om s se contureze din ce in ce mai frumos chipul lui
Dumnezeu. Cand Dumnezeu l-a creat pe om din iubire pentru a-l pune stpan
peste creaie, l-a creat sufland in el suflarea Lui proprie, adic Duhul Sfant care
este Duhul lui Dumnezeu i principiul insui al existenei noastre. Omul nu e cu
adevrat om decun pentru c suflarea (Duhul lui Dumnezeu) este in el; i omul
nu este cu adevrat liber decun cand aceast suflare (acest Duh) il inspir.67
Psalmii lui David i alte cri vorbesc deasemenea despre participarea
Duhului Sfant la crearea omului, alturi de Cuvantul lui Dumnezeu: ainile
Tale m-au fcut i m-au zidit, inelepe-te-m i m voi inva poruncile Tale
(Ps. 118,73). Acelai lucru il intalnim i in cartea Iov (Iov 10, 8-10). ainile lui
65Natalia Manoilescu Dinu, sfantul Duh in spiritualitatea ortodox in studii Teologice nr. 3-4, 1993, pag.
52

66Pr. Prof Dr. Dumitru Stniloae, teologia Dogmatic Ortodox vol. I, Editura Institutului Biblic i de
Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucureti, 1996, pag. 268
67Pr. Prof. Acad. Dr. Dumitru Stniloae, Studii de Teologie Dogmatic Ortodox Editura Mitropoliei Olteniei,
Craiova, 1991, pag. 171

55

Dumnezeusunt aa cum afirma Sfantul Irineu, Dumnezeu Fiul i Duhul Sfant.

Din crile Vechiului Testament reinem participarea Duhului Sfant la
crearea lumii i a omului. El s-a imprtit intregii creaii aa cum a afirmat
Sfantul Vasile cel Mare: Duhul Sfant se imparte in toat creaia, este imprtit
in chip diferit de fiecare din cele create, dar cu toate acestea Duhul nu este
micorat de cei care particip la El. D tuturor harul Lui; nu se termin, dei este
imprit celor care particip la El, iar cei care il primesc sunt plini de Duhul, iar
Duhul Sfant rmane neimpuinat.68
Inc de la crearea sa, omul a fost in continu legtur cu Duhul Sfant, iar
intreaga creaie s-a imprtit de Duhul Sfant prin energiile Sale necreate.
Vechiul Testament ne releveaz c toate persoanele au participat la crearea
lumii, cci n Treime nu exist un factor creator i un altul creat, in integralitate fiind
creatoare i dttoare. De cune ori vom intalni in crile vetero-testamentare
cuvantul Duhin relaie cu creaia trebuie s ne ducem cu gandul la Duhul Sfant cci
u este posibil ca atunci cand auzi cuvantul Duhuls-i inchipui o fiin limitat,
supus schimbrilor, ci, indreptandu-i mintea ctre cele superioare, este necesar
s te gandeti la o fire spiritual, cu putere infinit, nelimitat...Triete nu pentru
c i-a druit cineva via, ci pentru c El este dttorul vieii.69
C Duhul este Duhul Sfant care a participat activ la crearea lumii i a
omului reiese i din Psalmul 32,6 Cerurile s-au fcut cu Cuvantul Domnului i toate
puterile cereti cu suflarea (Duhul) gurii Lui.Aadar Duhul guriilui Dumnezeu
care a fost prezent la creaie este Duhul Sfant.
Ca o concluzie, putem afirma c Duhul Sfant este prta la crearea
unviersului alturi de Tatl i de Fiul, lucru menionat i in paginile crilor
Vechiului Testament. Nu doar reotul intregului cosmos- omul, poart in sine icoana
Treimii in origine i fiina sa, ci i intreaga creaie.
In lucrarea ertf i rscumprare printele Gabrin spunea: eveland pe
Tatl ca izvor al Dumnezeirii i al creaiei, Logosul imprtete lumii
raiunea i finalitatea ei, iar Duhul Sfant dinamismul i chipul ei.70
B. Duhul Sfant i revelaia Vechiului Testament
68Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi.. pag. 512
69Idem, espre Duhul Sfant.. pag. 38
70Pr. Galeriu, ertf i rscumprare Editura Harisma Bucureti, 1991, pag. 52
56

Revelaia dumnezeiasc este actul prin care Dumnezeu se face cunoscut

creaturilor Sale, pe Sine, fiina Sa, voia Sa, planurile Sale. Deoarece Dumnezeu este
fiin absolut spiritual i deci, nu cade sub simuri, omul n-ar fi putut ajunge
niciodat s-L cunoasc pe El dac Acesta nu ar fi binevoit s se descopere,
adic s se fac omului cunoscut.
Prin revelaia supranatural Dumnezeu se face cunoscut prin mijloace
care sunt mai presus de fire, iar aceasta nu pot fi primit i ineleas decun prin
credin. Dumnezeu S-a descoperit pe Sine i voia Sa divin prin Duhul Sfant, cci
El este gura lui Dumnezeu
Revelaia pe care o gsim in Vechiul Testament este in cea mai mare parte
supranatural, cci dac Dumnezeu nu s-ar fi descoperit, omul nu L-ar fi
cunoscut prin propriile sale puteri. Deoarece nici un om nu poate s vad faa lui
Dumnezeu fr s moar (Exod 33,20), era deci natural ca Dumnezeu s se fac
ineles pe cile pe care El le va gsi potrivite, dup timp i dup loc. in Vechiul
Testament Dumnezeu Tatl S-a fcut ineles sau S-a revelat poporului lui Israel
prin Duhul Sfant pentru a-i descoperi Legea pe care trebuia s o implineasc.
Duhul Sfant a avut un rol deosebit nu doar la crearea lumii, ci i la actul
prin care Dumnezeu se face cunoscut omului (revelaia). Crile Vechiului
Testament ne ofer texte care ne prezint aciunea Duhului Sfant in raport cu
revelaia.
In crile Vechiului Testament gsim c Dumnezeu a comunicat cu
strmoii neamului omenesc in mod direct, dar prin intermediul Duhului Sfant.
Astfel i S-a revelat lui Avraam (Facerea 12,1; 13, 14-17; 18,17; 21,1); lui Isaac
(Facere 26,2); lui Moise (Ieire 3,6;7,1); lui Iosua (Iosua 3,7; 5,2); lui Samuel (1
Regi 3,21); lui David (2 Regi 7,27), lui Solomon (3 Regi 9,3); lui Isaia (7,3); lui
Ieremia (1,4), Iezechiel (1,3) etc.
Autorii crilor Vechiului Testament nu ne dau explicaii cu privire la
modul cum s-au produs aceste revelaii ale lui Dunezeu prin Duhul Sfant, dar Sfinii
Prini ne lumineaz intr-o oarecare msur pentru a putea inelege cun de puin
acest lucru.
In acest sens Sfantul Chiril al Alexandriei ne spune c: Duhul vine s
lumineze mintea, mai intai mintea celui care il primete, iar apoi prin aceasta i pe
alii. i dup cum cel care a trit mai inainte in intuneric, cand vede deodat
57

soarele i se lumineaz ochii trupului i vede lmurit acelea pe care nu le vedea, tot
aa i pe cel care a fost inverdnicit de Duhul Sfant i se lumineaz sufletul i mintea
i vede cele supraomeneti pe care mai inainte nu le cunotea.Aadar prin Duhul
Sfant urmaii protoprinilor notri au fost luminai de Dumnezeu pentru a
cunoate voia lui Dumnezeu.
Pentru c, aa cum spune o maxim patristic Dumnezeu face toate prin Fiul
in Duhul Sfant i revelaia a fost fcut de Dumnezeu Tatl, prin Dumnezeu
Cuvantul in Dumnezeu Duhul Sfant.
Fr Duhul Sfant revelaia lui Dumnezeu cuprins in Vechiul i Noul
Testament nu s-ar fi putut realiza. Duhul Sfant este lucrtor cu putere in cuvantul
revelator, producand sensibilitatea sufletului care sesizeaz prezena activ a lui
Dumnezeu. in Duhul Sfant se implinete i se realizeaz Revelaia Vechiului
Testament, se cunoate i se experiaz prezena plin de lumin i de putere mai
presus de firea lui Dumnezeu.
Duhul Sfant are un rol deosebit in Revelaia Vechiului Testament, datorit
faptului c El aduce puterea lui Dumnezeu pan la captul dintre creatur,
introducand-o in creatur. Duhul Sfant este cel care duce la infptuire lucrarea lui
Dumnezeu in relaia dintre Dumnezeu i creatura Sa... Fr lucrarea Duhului,
cuvantul Revelaiei nu s-ar arta sufletelor.71
O alt modalitate prin care Dumnezeu S-a revelat prin Duhul Sfant
anumitor persoane a fost viziunea sau vedenia. in mod deosebit, in scrierile
profeilor ni se specific participarea Duhului Sfant la revelaie prin intermediul
vedeniei. in acest sens proorocul Iezechiel spune: Atunci, iar m-a luat Duhul i
m-a dus in Caldeea, la cei robii, cuprins de vedeniile ce le aveam prin Duhul lui
Dumnezeu(Iezechiel 11,24).
Toi profeii mari i o parte dintre cei mici au avut vedenii sau viziuni, prin
intermediul crora Dumnezeu S-a revelat prin Duhul Sfant. Iezechiel a avut
vedenia focului i a heruvimilor( cap. 10), cea a cldrii( cap.11), a oaselor uscate
(cap. 37), a zidirii templului (cap.40); Daniel a avut vedenia celor patru fiare
( cap.7), a berbecului i a apului ( cap.8); Avacum are vedenii despre relele
viitoare ( cap.2); Zaharia are vedenia rezidirii Ierusalimului (cap.2), a sfenicului de
aur, a ramurilor de mslin i a rezidirii templului( cap.4), a celor patru care ce au
71 Dumitru Stniloae, ugaciunea lui Iisus i experiena Duhului Sfant Editura eisis Sibiu, 2003, pag. 109
58

ieit din muni ( cap.6),etc.

Toate aceste vedenii au fost revelate de Dumnezeu prin Duhul Sfant pentru a
descoperi fiilor lui Israel i nou tuturor anumite evenimente care vor avea loc i
totodat vor avea un important rol in istoria mantuirii neamului omenesc.
In mod deosebit Dumnezeu S-a revelat pe Sine proorocilor Vechiului
Testament. Duhul Sfant s-a revrsat peste acetia pentru a-i lumina i pentru a-i
ajuta s ineleag mesajul lui Dumnezeu.
Inc din zilele lui Moise, Dumnezeu a invrednicit pe anumii oameni s
asculte nemijlocit glasul Su. El le-a dat acestora prin Duhul Sfant, cuvantul
Su pentru ca ei s il transmit mai departe i altor oameni, motiv pentru care
sunt numii ura lui Dumnezeu( Ieirea 4,10-12). Astfel, prin Duhul Sfant
Dumnezeu a vorbit cu Moise pe Muntele Sinai i i-a comunicat acestuia Legea.
Aceasta a fost expus in scris pe cele dou table din piatr tot prin intermediul
Duhului Sfant, reprezentat de degetulcare a scris cele dou table ( Ieirea
31,18).
In crile lor, profeii arat c Dumnezeu li S-a revelat prin intermediul
Duhului. in acest sens Ieremia spune: Fost-a cuvantul Domnului ctre
mine...1,4); Iezechiel afirm: A fost cuvantul Domnului ctre mine...1,3);
Osea exclam: Cuvantul Domnului care a fost ctre Osea...1,1),etc. Fr
lucrarea Duhului Sfant, Dumnezeu nu le-ar fi revelat profeilor proorociile
despre naterea, viaa, patimile i moartea Fiului Su, despre inaintemergtorul
Acestuia, despre impria mesianic pe care avea s o instaureze i multe
altele. Dac Duhul Sfant nu-i lumina pe prooroci pentru a le releva toate
acestea, poporul ales i-ar fi pierdut sperana in Mesia pe care Dumnezeu il
fgduise imediat dup cdere. Profeiile descoperite prin Duhul Sfant au
intreinut sperana fiilor lui Israel in Rscumprtorul fgduit. Aceste profeii iau insoit la orice pas in decursul istoriei lor pan in ziua cand ele s-au implinit in
persoana Fiului lui Dumnezeu.
In Noul Testament Sfantul Apostol Pavel ne spune c: oat Scriptura este
insuflat de Dumnezeu...2 Corinteni 3,16), adic a fost scris sub inspiraia
Duhului Sfant. Sfanta Biseric ne inva c inspiraia este aciunea
dumnezeiasc asupra unui autor sfant, prin care Dumnezeu ii lumineaz mintea
acestuia spre a cunoate i inelege cele descoperite, il indeamn s scrie i il
59

ferete de greeli in decursul scrisului. Aadar, toate crile Vechiului Testament

,cun i cele ale Noului Testament au fost scrise sub directa aciune a celei de-a
treia persoan a Sfintei Treimi. Prin autorii sfinii Dumnezeu S-a revelat in cele
39 de cri ale Vechiului Testament i in cele 27 de cri ale Noului Testament.
Profetul Isaia ne atrage atenia c a sa carte trebuie cercetat deoarece a
fost scris sub inspiraia divin: Cercetai cartea Domnului i citii, c nimic din
acestea nu lipsete. Cci gura Domnului a poruncit i suflarea Lui le-a adunat
Isaia 34,16)
In milii la Numeri Origen menioneaz c: La inspiraia Sfintei
Scripturi coopereaz, ca i-n alte lucrri, intreaga Sfant Treime: Tatl ca izvor,
Fiul ca mijlocitor i Duhul ca agent care insufl direct pe scriitori... Aceste
sfinte cri nu-s simple scrieri omeneti, ci provin din inspiraia Duhului Sfant,
prin voina Tatlui celui peste toate i prin mijlocirea Fiului Su, Iisus Hristos72
Aadar, in Vechiul Testament Duhul Sfant il reveleaz pe Cuvantul lui
Dumnezeu prin glasul proorocilor i nou ni-L descoper pe Dumnezeu in
calitatea de Printe atotbun care are grij de poporul Su.
C. Duhul Sfant Sfinitorul
In iconomia mantuirii neamului omenesc Duhul Sfant a avut i are un rol
deosebit. El a participat la crearea lumii, alturi de Tatl i Fiul; a relevat
adevrurile mantuitoare i se revars peste intreaga creaie prin harul sfinitor
pentru a o aduce la inta final: umanizarea creaiei i indumnezeirea omului.
In Noul Testament Mantuitorul Hristos a vorbit in repetate randuri despre
Duhul Sfant i rolul Lui de Sfinitor. La zece zile dup inlarea la cer, Duhul
Sfant S-a revrsat peste Sfinii Apostoli i astfel a inceput s-i evidenieze rolul Lui
cel mai propriu, care este cel de sfinire.
In Vechiul Testament lucrarea sfinitoare a Duhului se arat inc de la
inceput, cci el a participat cu puterea Sa Sfinitoare la crearea omului: Atunci,
luand Domnul Dumnezeu ran din pmant, a fcut pe om i a suflat in faa lui
suflare de via i s-a fcut omul fiin vieFacere 2,7). La crearea sa, omul nu a
primit doar suflet pentru a exista ca fiin vie, ci a primit i harul Sfantului Duh
pentru a putea fi in relaie permanena cu Dumnezeu cel in Treime. Prin Cuflarea
72Origen, Despre principii... pag. 272
60

in faomul a primit concomitent via i harul sfinitor al celei de-a treia Persoane
a Sfintei Treimi.
Insui denumirea de Duh Sfant intalnit in paginile Vechiului Testament
arat c cea de a treia persoan a Sfintei Treimi are capacitatea de a sfini: Dar
ei s-au rzvrtit i au amrun Duhul Lui cel Sfant(Isaia 63,10); u m lepda
de la faa Ta i Duhul Tu cel Sfant nu-l lua de la mine(Psalmul 50,12).etc
Duhul Sfant sfinete atun pe om, cun i pe ingeri. in Dogmatica sa
Sfantul Ioan Damaschin surprinde acest aspect in Cartea a-II-a, unde vorbete
Despre ingeri73. Deasemenea Sfantul Vasile cel Mare puncteaz in operele
sale aciunea sfinitoare a Duhului Sfant asupra ingerilor: Puterile curate i
spirituale sunt numite sfinte i sunt cu adevrat sfinte pentru c au obinut
sfinenia de la harul care li s-a dat de ctre Duhul. Socotete drept cauz
primordial a existenei acestora pe Tatl, cauz creatoare pe Fiul i
desvaritoare (sfinitoare) pe Duhul. Prin urmare,duhurile slujitoare exist prin
voia Tatalui, au fost aduse la existen prin lucrarea Fiului i s-au desvarit prin
prezena Duhului74. Acelai Sfant Printe complecteaz aceast afirmaie in
milii la Psalmi Duhul Sfant umple pe ingeri, umple pe arhangheli,
sfinete pe puteri75.
Din paginile Vechiului Testament reiese c Duhul Sfant ia parte la creaie i la
intreaga iconomie a providenei. Deasemenea Duhul Sfant este cauza
sfinitoare deoarece prin El intreaga creaie in general i omul in special ajunge la
desvarire.
Duhu Sfant nu sfinete doar fiinele insufleite, ci aciunea sfinitoare se
revars i asupra lucrurilor. Duhul Sfant sfinete cortul adunrii i templul lui
Solomon, pentru c acestea sunt locurile unde slluiete Dumnezeu lui Israel.
In cea de a doua Cartea Vechiului Testament, Moise ne prezint cum Duhul
Sfant S-a revrsat peste cortul adunrii pentru al sfini: Atunci un nor a
acoperit cortul adunrii i locaul s-a umplut de slava DomnuluiIeirea
40,34). Atunci Duhul Sfant avea s sfineasc i mreul templu al lui Solomon:
Cand preoii au ieit din locaul sfant, un nor a umplut templul Domnului. i n-au
73 Sfantul Ioan Damaschin, op. cit., pag. 47
74Sfantul Vasile cel Mare, Despre Duhul Sfant...pag. 52
75Idem, milii la Psalmi... pag 512
61

putut preoii s stea la slujb, din pricina norului, cci slava Domnului umpluse
templul Domnului3 Regi 8,11).
Duhul Sfant este cel care se va revrsa i peste slujitorii lui Dumnezeu
pentru a-i sfini: Pe Aaron i pe fiii lui deasemenea ii voi sfini, ca s-Mi fie
preoiIeirea 29,44). in Levitic e arat i modalitatea prin care Duhul Sfant ii va
sfini pe slujitorii lui Iahvee: Dup aceea a turnat Moise mir pe capul lui Aaron i
l-a uns i l-a sfinitLevitic 8,12).
In paginile Vechiului Testament Duhul Sfant este prezentat ca sursa
sfineniei. Este prezentat ca o putere ce vine asupra omului din afar i care
poate ptrunde in om pentru o perioad mai scurt de timp sau pentru
totdeauna, cum este cazul lui Iosif, care a fost sfinit de Duhul lui Dumnezeu.
Dup ce omul a fost dus la existen, Vechiul Testament ne arat c Duhul
Sfant i-a gsit acum centrul su de aciune i de iradiere in fiina uman. Acum iese
pe primul plan rolul Lui cel mai propriu, care este cel de sfinire a fiinei umane.
ins, prin clcarea poruncii divine, harul sfinitor revrsat asupra noastr
prin Duhul Sfant S-a retras. Cu toate acestea aciunea sfinitoare a Duhului
Sfant a continuat sporardic i dup cderea omului.
D. Relaia Duhului Sfant cu poporul ales
Dup cderea in pcat a protoprinilor notri, omul a inceput s se
deprteze de Creatorul su din ce in ce mai mult. Pcatele sale au ajuns a fi atun
de numeroase i de mari, incun Dumnezeu a hotrun s-l piard pe om de pe faa
pmantului (Facerea 6,7). Noe a aflat har inaintea Creatorului, astfel c el
impreun cu familia sa au supravieuit potopului. Dup incetarea potopului,
Noe a adus jertf, iar mirosul acesteia a fost bineplcut lui Dumnezeu, care a
hotrun s nu mai blesteme pmantul pentru frdelegile omului. Dup potop
oamenii s-au inmulit din nou, dar odat cu acetia i pcatele. Pentru c
Dumnezeu a hotrun s nu-L mai piard pe om i-a ales un popor in mijlocul
cruia avea s Se manifeste i pe care avea s-l binecuvinteze. Acest popor ales
de Dumnezeu in mijlocul cruia avea s se nasc Mesia a fost poporul lui Israel.
Acestuia Dumnezeu i-a purtat o grij deosebit de la Avraam i pan la venirea
in lume a Fiului Su.
Aceast grij a lui Dumnezeu fa de poporul lui Israel a fost acordat prin
62

persoana Duhului Sfant. Aadar, in viaa poporului ales este prezent a treia
persoan a Sfintei Treimi. Cercetand paginile Vechiului Testament putem afirma
fr s greim c Lstoria lui Israel s-a desfurat la umbra Sfantului Duh, ea
fiind rezultanta conlucrrii dintre chemarea divin i rspunsul dat acesteia de
catre libertatea noastr76.
Incepand cu patriarhul Avraam i continuand cu Isaac, Iacov, Moise,
Judectori, Regi, Profei, Duhul Sfant a fost alturi de poporul cel iubit al lui
Dumnezeu, cci Luminez pe toi pentru a inelege pe Dumnezeu, insufl pe
profei, inelepete pe legiuitori, sfinete pe preoi, intrete pe imprai,
desvarete pe drepi, umple de cinste pe cei curai sufletete i trupete, d
harurile tmduirilor, invie pe mori, dezleag pe cei legai77.
intr-adevr Duhul Sfant l-a luminat pe Avraam i a fost alturi de acesta
scoandu-l din hiul idolatriei semenilor si i povuindu-l s mearg in
pmantul fgduinei pentru a se inchina Dumnezeului adevrat. Acelai Duh
Sfant l-a ales i l-a trimis pe Moise la fraii si din robie, ca s-i elibereze de sub
stpanirea egiptean. Acelai Duh Sfant a dat lui Moise i fratelui su Aaron
puterea de a face minuni i de a sfini poporul. Duhul Sfant i-a intrit pe
judectori impotriva vrjmailor cci s-a revrsat asupra lor. Astfel Duhul Sfant
s-a revrsat peste Otniel: i a fost Duhul Domnului peste acesta i a fost el
judector lui IsraelJudectori 3,10); peste Ghedeon (Judectori 6,34); peste
Ieftae (Judectori 11,29); peste Samson (Judectori 14,6,14,19,15,14). Duhul
Sfant a uns pe conductorii lui Israel (Saul, David, Solomon), pentru ca acetia
s indrume poporul s slujeasc Dumnezeului adevrat. i tot Duhul Sfant gria
prin proorocii poporului ales: i a zis Domnul ctre mineIsaia 8,1),etc.
Duhul lui Dumnezeu i-a ptruns pe prooroci, i-a inspirat pe acetia i i-a intrit sL mrturiseasc pe Mesia cel mult ateptat.
Duhul Sfant a fost alturi de fiii lui Israel la toate momentele mai
importante: la eliberarea acestora din robia egipteana, la trecerea prin Marea
Roie cand a desprit-o printr-un vant puternic( Ieirea 14,21; 15,10), la
nimicirea vrjmailor( Ieirea 10,19; Numeri 11,31),la incheierea Legmantului pe
Muntele Sinai, etc.

76Natalia Manoilescu Dinu, Lisus Hristos in lumina Sfintelor Evanghelii... pag. 13

77Sfantul Vasile cel Mare, op. cit. ,pag. 512
63

Chiar i atunci cand fiii lui Israel L-au suprat pe Duhul Sfant cu tot felul
de pcate. Acesta nu i-a prsit, ci a continuat s fie alturi de ei. El i-a condus
timp de 40 de ani prin pustiul Arabiei, i-a cluzit sub chipul norului i
Ctalpului de foc le-a inviat morii( 3 Regi 17,17-22), iar pe cei cu sufletul
curat i-a ridicat la cer, aa cum a fost cazul lui Enoh (Facerea 5,24) i al lui Ilie(
4 Regi 2,11).
Iat aadar c toate evenimentele importante din istoria poporului ales s-au
realizat prin aciunea Duhului Sfant, cci a fost alturi de acest popor la tot
pasul. Cu privire la lucrul aceasta Sfantul Vasile cel Mare spunea: Cine neag
c aciunile inteprinse de Marele Dumnezeu, izvorune din buntatea lui
Dumnezeu s-au implinit prin harul Duhului? Cercetand pe cele din trecut:
binecuvantarea patriarhilor, ajutorul dat prin lege, profeiile, bravurile in
rzboaie, minunile drepilor, toate au fost realizate prin Duhul78.

78Idem, Despre Duhul Sfant... pag. 55

64

CAPITOLUL V
MRTURIILE VECHIULUI TESTAMENT DESPRE DUHUL SFANT
IN CADRUL SFINTEI TREIMI
Cea mai mare tain pe care mintea noastr nu o poate cuprinde cu mintea
este Taina Sfintei Treimi. Mai sunt i alte taine care intrec puterea noastr de
inelegere: cum Hristos S-a nscut dintr-o Fecioar, iar aceasta a rmas tot
Fecioar, cum Dumnezeu S-a fcut om pentru a-l indumnezei pe acesta, cum
painea i vinul aduse de credincioi la Biseric se prefac in cadrul Sfintei
Liturghii in Trupul i Sangele Domnului ; dar taina existenei unui Dumnezeu in
trei Persoane le intrece pe toate. Cu toate acestea noi trebuie s admitem prin
credin acest adevrat cuprins in paginile Sfintei Scripturi. Vechiul Testament
prezint in imagini neclare i simboluri existena Sfintei Treimi, pe cand Noul
Testament ne descoper acest adevr chiar prin cea de-a doua persoan a Sfintei
Treimi : Dumnezeu Fiul.
In perioada Vechiului Testament, Dumnezeu S-a descoperit i ca Treime de
persoane, dar intr-un mod indirect i neclar, deoarece aceasta era perioada de
pregtire a mantuirii. Totui, exist unele mrturii care se refer la persoanele
Sfintei Treimi. De obicei locurile din Vechiul Testament in care se vede
prefigurat dogma Sfintei Treimi sunt mai intai cele din Genez, unde
Dumnezeu vorbete despre Sine la plural.
Forma ebraic de plural pentru Dumnezeu, Elohim, chiar din Facerea 1,1
indic misterul Sfintei Treimi.
In tradiia vechiului Israel, cea consemnat in crile Vechiului Testament,
avem prefigurri clare ale adevrului despre existena lui Dumnezeu care este
unul in fiin, dar in trei Persoane: Tatl, Fiul i Duhul Sfant. in relatarea creaiei
lumii, in timp ce toate se svaresc doar prin porunca dumnezeiasc creatoare s
fie ! hotrarea pentru crearea omului este exprimat cu totul pe neateptate,
la plural, ca expresie a voinei comune a mai multor persoane: " i a zis Dumnezeu:
face om dup chipul i asemnarea Noastr (Facerea 1,26). in acest verset vedem
c Dumnezeueste la singular, C facemeste la plural : un singur Dumnezeu, o

65

comuniune de persoane. Dup chipul i asemnarea Celui intreit-Unul a fost

creat omul dintru inceput."79
Moise, istorisind creaia in primul capitol al Facerii, o red sub forma unui
dialog, despre care Sfinii Prini zic c are loc intre Dumnezeu Tatl i
Dumnezeu Cuvantul, de la care nu este absent nici Duhul Sfant. in acest dialog,
ori de cune ori este vorba de a se da via in mod special fiinelor din natur i a
organiza elementele create primordial, revin des cuvintele: " i a zis Dumnezeu:
S fie lumin(v. 9) odrsleasc pmantul iarba verde (v. 11), fie
lumintori v.

14), miune apele de vieti(v.

20), scoat

pmantul fiine vii (v. 25) ".

In persoana care zice fie trie, etc., Sfantul Vasile cel Mare vede in
Hexaimeronulsu vocea cauzei primare, adic pe Dumnezeu Tatl, iar in
rspunsul firesc dat acesteia : i Dumnezeu a fcut triaetc., vede acceptul
care exprim puterea eficient i creatoare a Fiului. Dup acest Printe
capadocian, Tatl este cauza primordial a tot ceea ce a fost fcut Fiul este
cauza operativ iar Duhul Sfant este cauza care duce la desvarire
creaia.
Din expresia patristic Tatl face toate prin Fiul in Duhul Sfant care
aparine Sfantului Atanasie cel Mare, trebuie s inelegem c i creaia a fost
infptuit de ctre Tatl, prin Fiul in Duhul Sfant. Aadar Duhul este activ in
mod evident la crearea lumii, iar Facerea 1,2 atest prezena sa la aceast oper a
Sfintei Treimi : i Duhul lui Dumnezeu Se purta pe deasupra apelor (Facerea
1,2). Duhul Sfant i Dumnezeu Cuvantul sunt cele dou maini care creeaz
universul dup planul din venicie al Dumnezeu Tatlui. in acest sens cartea
Facerii ne arat mai intai pe Duhul plutind pe deasupra apelor i abia dup
aceea ni-l prezint pe Cuvantul dumnezeiesc Care creeaz din nimic
Jean Kovalevsky ne atrage atenia in Taina originilor c nu trebuie s
deducem din expunerea despre creaie din cartea Facerii c Sfantul Duh
acioneaz primul i Fiul dup aceea. in primul rand, pentru c ne aflm in afara
timpului i, in al doilea rand, pentru c atunci cand lucreaz Duhul Sfant,
lucreaz i Fiul i cand amandoi lucreaz, Tatl este Cel care lucreaz deopotriv

79 Pr. Dumitru Staniloae, pr. M. - A. Costa de Beauregard, ica Dogmatic vorbit Editura Deisis Sibiu, 1995, pag. 54

66

cu ei.80 Aadar Moise ne prezint in cartea Facerii o singur lucrare a celor Trei
Persoane : Tatl, Fiul i Duhul Sfant. Dei persoanele Sfintei Treimi lucreaz la un
loc, fiecare lucreaz diferit.
Din cele expuse pan aici trebuie s reinem c Duhul Sfant este prezent in
cele 6 zile ale creaiei, alturi de Tatl i de Fiul. El este prezent la opera
creatoare, la cea mantuitoare i totodat poart de grij creaiei impreun cu
Tatl i cu Fiul.
Sfinii Prini i teologii au vzut referiri la Sfanta Treime in urmtoarele
versete din Facerea : " i a zis Dumnezeu : S facem om dup chipul i dup
asemnarea Noastr(Facerea 1,26) ; Iat Adam s-a fcut ca unul dintre Noi,
cunoscand binele i rul (Facerea 3,22) ; Haidei, dar, s Ne pogoram i s
amestecm limbile lor (Facerea 11,7) ".
Pan la versetul facem om aciunea Sfintei Treimi este exprimat
prin verbe la singular, dovedind voina unic a celor Trei Persoane ale
Dumnezeirii. Mai mult, textul nu spune c omul urma s fie creat dup chipul
Meu ci dup chipul Nostru Cuvintele rostite de Dumnezeu dup cderea
omului in pcat : Iat Adam s-a fcut ca unul dintre Noi vin s confirme i
ele acest plural. Cuvintele S facem Nostru Noi folosite de autorul
sfant al crii Facerea nu zdruncin voina unic, unitatea de aciune a celor
Trei i nici nu introduc invtura politeist. Din contr, ele contureaz intr-o
oarecare msur invtura Sfintei Biserici conform creia Dumnezeu este Unul
in fiina Sa, dar intreit in Persoane. Cuvintele amintite mai sus arat libertatea de
contiin a celor trei Persoane i intrezresc taina Marelui Sfat la care i-a parte
Tatl, Fiul i Duhul Sfant.
Referitor la pluralul folosit de Moise la Facerea 11,7, Sfantul Chiril al
Alexandriei spunea in lucrarea intitulat Despre Sfanta Treime urmtoarele :
" Se poate spune fr greeal c nu ingerilor i altor oarecare puteri raionale
le-a spus Dumnezeu: Venii i pogorandu-Ne, s amestecm limbile lor Ci
Sfanta Treime este aceea care, printr-o simpl micare a unicei Sale firi, S-a
indemnat, aa-zicand, pe Sine insi spre lucrarea indreptat spre anumite
fpturiPentru ca deci s inelegem c nu e vorba de ingeri, ci mai degrab de o
fapt sau lucrarea dumnezeiasc proprie, ce avea s fie implinit, spune Sfanta
80Jean Kovalevsky, op. cit., pag. 34
67

Treime cea deofiin Ea insi ctre Sine: Venii ".81

Din textele cu trimitere la dogma Sfintei Treimi pe care le intalnim in
cartea Facerii (1,26 ; 3,22 ; 11,7) putem trage urmtoarea concluzie cu
privire la persoana Duhului Sfant : El este de aceeai fiin ca Tatl i ca Fiul,
are aceeai putere i este Dumnezeu. De asemenea, particip nu doar la crearea
lumii, ci ii i poart de grij alturi de celelalte dou persoane ale Sfintei Treimi.
In Rspunsuri ctre Talasie Sfantul Maxim Mrturisitorul vorbete
despre Treimea creatoare : Cci Treimea cea sfant i de o fiin nu a creat
numai fpturile, ci le i susine i imparte fiecreia darurile sale dup vrednicie.
Pentru c, fiind un singur Dumnezeu, creator dup fire, este i provideniatoarea
i judectoarea celor fcui de ea. Cci precum este comun Tatlui i Fiului i
Duhului Sfant a crea, tot aa le este comun i a judeca i providenia cele
create.82
In locurile care prefigureaz dogma Sfintei Treimi, nu se face nici o
precizare cu privire la numrul persoanelor, ci numai se arat c sunt mai multe.
Ceea ce putem afirma despre versetele din cartea Facerii (1,27; 3,22; 11,7) este c
ele nu creaser o concepie clar despre Sfanta Treime i c aceast concepie nu
ptrunsese in contiina religioas a poporului lui Israel.
O prefigurare a Sfintei Treimi in Vechiul Testament a fost vzut de Sfinii
Prini in capitolul 18 din cartea Facerii. in acest capitol ni se relateaz sosirea la
Avraam a celor trei ingeri. Cand Avraam il intalnete pe Dumnezeu la stejarul
Mamvri, are in faa sa Trei Persoane crora Li se adreseaz ca uneia singure :
" Apoi Domnul S-a artat iari lui Avraam la stejarul Mamvri, intr-o zi pe la
amiaz, cand edea el in ua cortului su. Atunci ridicandu-i ochii si, a privit i
iat trei oameni stteau inaintea lui ; i cum I-a vzut, a alergat din pragul
cortului su in intampinarea Lor i s-a inchinat pan la pmant. Apoi a zis:
Doamne, de am aflat har inaintea Ta, nu ocoli pe robul Tu ! " (Facerea 18,13). in acest fragment se d chiar numrul de trei, exact cun este cel al persoanelor
Sfintei Treimi. Sfinii Prini au vzut in acest text icoana lui Dumnezeu care este
Unul in fiin, dar in trei Persoane.
81Sf. Chiril al Alexandriei, Despre Sfanta Treime in crieri partea a III-a, trad. note de Pr. Prof. Dumitru

Stniloae, P.S.B., nr. 40, Editura Institutului Biblic de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucureti, 1994,
pag. 106
82Sf. Maxim Mrturisitorul, spunsuri ctre Talasie in Filocalia vol. 3, trad. i note Pr. Prof. Dr. Dumitru
Stniloae, Editura arisma Bucureti, 1994, pag. 122

68

Alte locuri scripturistice mai importante in care se vede prezena

Duhului Sfant alturi de Tatl i Fiul sunt cele de la Isaia 6,3 : fant, Sfant, Sfant
este Domnul Savaot!i Numeri, 24-26: te binecuvanteze Domnul i s te
pzeasc! S caute Domnul asupra ta cu fa vesel i s te miluiasc! Si
intoarc Domnul faa Sa ctre tine i s-i druiasc pace!
Sfinii Prini cunoscand bine dogma Sfintei Treimi din Noul Testament,
unde ea a fost revelat complet, au vzut prin aceast prism urmele dogmei
treimice in versetele Vechiului Testament menionate anterior. inarmai cu
cunotinele perfecte, pe care le ofer cretinismul despre aceast invtur, ei
au putut interpreta in sens treimic textele respective din Testamentul Vechi.
Sfantul Maxim Mrturisitorul ne rspunde la intrebarea: De ce Sfanta
Scriptur a Vechiului Testament vorbete de Dumnezeu la plural, dei invtura
despre Sfanta Treime a fost relevat in mod deplin in Noul Testament?in acest
sens el spune: Cand Sfanta Scriptur vorbete de Dumnezeu la plural,
adresandu-se in chip evlavios celor evlavioi, o face pentru a indica cele trei
ipostasuri; ea infieaz adic in chip tainic modul existenei Treimii atotsfinte, fr
de inceput i de o fiin, dat fiind c atotslvia, inchinata i atotludata Treime
a ipostasurilor este cea mai deplin unitate dup fiin.83
Aadar, in cadrul Sfintei Treimi, Duhul Sfant este cel care desvarete
lucrarea Tatlui i sfinete pe om, punandu-l in relaie cu divinitatea i are
aceeai fiina cu Tatl i cu Fiul i este Domnul de via Fctorul inchinat i
slvit.

83Ibidem, pag. 121

69

CONCLUZII

Dogma Sfintei Treimi este proprie cretinismului i ea reprezint adevrul

pe care nu il putem cunoate decun pe cale supranatural, dar atun cun ne este
nou necesar pentru mantuire. O mrtuire complet despre Sfanta Treime o
gsim in Noul Testament, dar i Vechiul Testament care este " pedagog ctre
Hristos " prezint in linii generale acest adevr de credin. Dei Dumnezeu
apare i lucreaz in Vechiul Testament ca Tat, in Noul Testament ca Fiu i in
viaa Bisericii ca Duh Sfant, Treimea apare nedesprit atun in Vechiul, cun i in
Noul Testament.
Fr indoial c o anumit prezen a Sfantului Duh va fi perceput de-a
lungul intregii perioade a Vechiului Testament care se intinde de la crearea lumii
i a omului pan la momentul intruprii Mantuitorului ateptat de fiii poporului
ales. Dei Duhul Sfant nu apare menionat ca persoan, decun in numai cuneva
pasaje ale Vechiului Testament, lucrarea Sa este sesizabil pe fiecare fil a
Bibliei. Dintr-un inceput, Sfanta Scriptur a Vechiului Testament d mrturie
despre Duhul Sfant, cci El Ce purta pe deasupra apelor cand a fost creat cerul
i pmantul. Toate zilele creaiei marcheaz noi i noi lucrri ale Sfintei Treimi,
la care particip i Duhul Sfant. inc de la inceput omul a fost in relaie cu
Duhul Sfant, prin harul sfinitor pe care l-a primit inc de la creaie (Facere 2,7).
Relaia omului cu Duhul Sfant a avut de suferit dup cderea acestuia in pcat,
cci una dintre consecinele pricinuite de pcat este pierderea harului divin.
Astfel, ceea ce lipsea acum omului era odihna, adic harul revrsat asupra fiinei
sale, chiar dac Duhul Sfant se manifesta sporadic i lucra prin anumite
persoane.
Dup cderea omului in pcatul neascultrii, Duhul Sfant ceart pe
protoprinii notri, le fgduiete un Rscumprtor (Facerea 3,22), meninand in
sufletul acestora i al fiilor lui Israel contiina treaz a necesitii legturii cu
Dumnezeu prin jertf. El a lucrat prin patriarhi, judectori i regi, i-a sfinit pe
preoi pentru a mijloci ctre Creator pentru iertarea pcatelor i revrsarea
tuturor buntilor fgduite.
In Vechiul Testament Duhul Sfant desvarete lucrarea Tatlui i o
70

pregtete pe cea a Fiului, in sensul c El ii insufl pe profei pentru a-L prezice pe

Mesia. Aceste profeii datorate lucrrii Duhului Sfant au strbtut intreg
Vechiul Testament ca un fir rou, mangaind sufletele oamenilor care il ateptau cu
intreaga fiin pe Cel ce avea s o elibereze din robia pcatului.
Duhul Sfant a fost cel ce a ocrotit poporul lui Israel, a fost alturi de el, la
alegerea sa ca opor alesi pan in ziua cand arhanghelul Gavriil a adus unei
fecioare din Nazaret vestea cea Bun care avea s fie a intregii lumi, l-a
cluzit timp de 40 de ani cun a rtcit in pustiul Arabiei, l-a ferit de idolatrie i la ajutat s ajung in pmantul pe care Dumnezeu l-a fgduit lui Avraam, Isaac
i Iacov.
In Vechiul Testament Duhul Sfant s-a artat de cele mai multe ori ca
putere, dar ca una deosebit de cea a naturii, putere care d celui ce o sesizeaz i
inelegerea motivului pentru care ea se manifest.
La creaie, Duhul Sfant a venit s Se slluiasc in noi, pentru a face din
fiina noastr loca al Sfintei Treimi, cci Tatl i Fiul sunt de nedesprit de
dumnezeirea Duhului. Dar acest loca al Treimii a fost intinat de pcatul
strmoilor notri, astfel c omul a fost lipsit de relaia cu divinitatea. De aceea
Duhul Sfant a pregtit in Vechiul Testament venirea lui Mesia care avea s Se
intrupeze din Fecioara Maria, pentru a drui din nou omenirii harul Duhului
Sfant. Primind din nou pe Duhul Sfant, omul devine mai uman, iar lucrarea
harului Duhului Sfant ii red acestuia strlucirea originar a chipului lui
Dumnezeu.

71

BIBLIOGRAFIE

1. Biblia sau Sfanta Scriptur, Editura Institutului Biblic i de Misiune a

Bisericii Ortodoxe Romane, Bucureti, 1992
2. Bobrinskoy, Pr. Prof. Boris, imprtirea Sfantului Duh, traducere de
Mriuca i Adrian Alexandrescu , Editura Institutului Biblic i de Misiune al
Bisericii Ortodoxe Romane, Bucureti, 1999
3. Carstoiu, Protos Lector Justinian, Profeii mesianice, Editura Bucura
Mond, Bucureti, 1998
4. Atanasie cel Mare, Sfantul, Epistola I ctre Serapion, in Scrieri, partea
a II-a, traducere i note de Pr. Prof. Dumitru Stniloaie, P. S. B., nr. 16,
Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucureti, 1988
5. Brek, Pr. Prof. Dr. John, Sfanta Scriptur in Tradiia Bisericii,
traducerea Ioana Tmian, Editura Patmos, Cluj-Napoca, 2003
6. Bria, Pr. Prof. Ion, invtura ortodox despre Dumnezeu - Sfanta
Treime, in Glasul Bisericii, nr. 1-2, 1973
7. Idem, Dogma Sfintei Treimi, in Studii Teologice, nr.3, 1991
8. Basarab, Magistrand Mircea, Dogma Sfintei Treimi, in Ortodoxia, nr.
4, 1960
9. Chiril al Alexandriei, Sfantul, Glafire, in Scrieri, partea a II-a, traducere
i note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stniloaie, P. S. B., nr.

39, Editura

Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucureti,

1992
10. Idem, Despre Sfanta Treime, in Scrieri, partea a III-a, traducere i note de
Pr. Prof. Dr. Dumitru Stniloae, P. S. B., nr. 40, Editura Institutului Biblic
i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucureti, 1994
11. Idem, Cateheze, traducere de Pr. Dumitru Fecioru, Editura Institutului
Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucureti 1945
12. Ioan Gur de Aur, Sfantul, Omilii la Facere, vol. 1, traducere de Pr.
Prof. Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic i de Misiune al
Bisericii Ortodoxe Romane, Bucureti, 2003
13. Galeriu, Pr., Jertf i rscumprare, Editura Haisma, Bucureti, 1991
72

14. Grigorie de Nyssa, Viaa lui Moise, in Scrieri, partea I, traducere i note
de Pr. Prof. Dumitru Stniloae i Pr. Ioan Buga, P. S. B.,nr. 29, Editura
Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucureti,
1982
15. Idem,Cuvant apologetic la Hexaimeron, in Scrieri, partea a II-a,
traducere i note de Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, Editura Institutului
Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucureti, 1998
16. Florea, Petru, Opera exegetic a Sfantului Maxim Mantuitorul, Editura
Academos, Targu-Mure, 1998
17. Manoilescu, Natalia Dinu, Iisus Hristos in lumina Sfintelor Evanghelii,
Editura Bizantin, Bucureti, 2004
18. Kovalevsky, Jean, Taina originilor, traducere de Dora Mezdrea, Editura
Anastasia, Bucureti,1996
19. Lossky, Vladimir, Introducere in Teologia Ortodox, traducere de Lidia
i Remus Rus, Editura Enciclopedic, Bucureti, 1993
20. Idem, Teologia mistic a Bisericii de Rsrit, traducere de Pr. Vasile
Rduc, Editura Anastasia, Bucureti
21. Justin Martirul, Sfantul, Dialog cu iudeul Trifon , traducere de Pr. Drd.
Olimp N. Cciul, Bucureti, 1941
22. Idem, Sfantul Duh in spiritualitatea ortodox, in Studii Teologice, nr. 34, 1994
23. Rose, Iermonah Serafim, Cartea Facerii, crearea lumii i omul
inceputurilor, traducere de Constantin Fgeean, Editura Sophia,
Bucureti, 2001
24. Origen, Omilii la Numeri, in Scrieri, partea I, traducere i note de Pr.
Prof. Teodor Bodogae, P. S. B., nr. 6, Editura Institutului Biblic i de
Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucureti, 1981
25. Idem, Despre principii, traducere i note de Pr. Prof. Dumitru Stniloaie,
P. S. B., nr. 8, Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii
Ortodoxe Romane, Bucureti, 1982
26. Maxim Mrturisitorul, Sfantul, Rspunsuri ctre Talasie, in Filocalia,
volumul 3, traducere i note de Preot Prof. Dr. Dumitru Stniloae, Editura
Harisma, Bucureti, 1994
73

27. Vasile cel Mare, Sfantul, Omilii la Hesaimeron, in Scrieri partea I,

traducere i note de Pr. D. Fecioru, P.S.B., nr. 17, Ed. Institutului Biblic i
de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucureti, 1986
28. Stan, Pr. Conf. Dr., Alexandru, Dumnezeu - Duhul Sfant - innoitorul
a toat fptura, din perspectiva actual a ortodoxiei, in Ortodoxia, nr. 2,
1990
29. Stniloaie, Pr. Prof. Dr. Dumitru, Teologia Dogmatic Ortodox, vol. I,
Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane,
Bucureti, 1996
30. Idem, Studii de Teologie Dogmatic Ortodox, Editura Mitropoliei
Olteniei, Craiova, 1991
31. Idem, Sfanta Treime sau La inceput a fost iubirea, Editura Institutului
Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucureti, 1993
32. Idem, Iubirea cretin, Editura Porto-Franco, Galai, 2003
33. Idem, Rugciunea lui Iisus i experiena Duhului Sfant, Editura Deisis,
Sibiu, 2003
34. Stniloae, Pr. Dumitru; Costa de Beauregard, Pr. M.-A.,Mica
Dogmatic vorbit, Editura Deisis, Sibiu, 1995
35. Idem, Sfantul Duh in revelaie i in Biseric, in Ortodoxia, nr. 2, 1974
36. Tache, Pr. Conf. Dr. Sterea, Sfanta Treime in gandirea Prinilor
Bisericii,in Ortodoxia, nr. 1-2, 2003
37. Yannaras, Christos, Abecedar al credinei, traducere Preot Dr.
Constantin Coman, Ed. Bizantin, Bucureti, 1996
S. B., nr. 1, Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Romane, Bucureti, 1979
38.Scrierile prinilor apostolici, traducere i note de Pr. Dumitru Fecioru, P.

74

CUPRINS

INTRODUCERE ..........................................................................................1
CAPITOLUL I
Sensurile cuvantului duh-in Vechiul Testament i numirile
Duhului Sfant ..............................................................6
a. Duhul- sufletul omului....................................................6
b. Duhul- ingerii.............7
c. Duhul- vant, suflare de vant, adiere............8
d. Duhul- Duhul Sfant, a treia Persoan a Sfintei Treimi.............9
...
CAPITOLUL II
Duhul Sfant in crile Pentateuhului..........11
a. Facerea..............11
b. Ieirea..............21
c. Leviticul............8
d. Numeri.............29
e. Deuteronomul..............31
CAPITOLUL III
Duhul Sfant in crile profetice
a. Profeii - vase ale Duhului Sfant..........4
b. Profeii mari...........36
c. Profeii mici............47

CAPITOLUL IV
Lucrrile Duhului Sfant in Vechiul Testament
a. Duhul Sfant i creaia .........51
b. Duhul Sfant i revelaia VechiuluiTestament.....57
c. Duhul Sfant Sfinitorul.........60
d. Relaia Duhului Sfant cu poporul ales...........62
75

CAPITOLUL V
Duhul Sfant in cadrul Sfintei Treimi in Vechiul Testament.......65

CONCLUZII..........0
BIBLIOGFAFIE....72
CUPRINS...75

76