Explicarea Sfintei Liturghii Sfnta Liturghie - Taina Tainelor Crestinismul este viat Crestinismul nu este o ideologie, un sistem de idei

la care putem sau nu s aderm, ci viat, viata cea adevrat n comuniune cu izvorul vietii, Dumnezeu, pe care omul a pierdut-o datorit pcatului originar. Prin ntruparea, moartea, nvierea si nlsarea Sa la cer Mntuitorul Iisus Hristos a restaurat firea uman si ne-a eliberat de sub stpnirea pcatului si a mortii druindu-ne viata vesnic a mprtiei cerurilor. Fiecare dintre noi am primit acest dar al vietii vesnice n botezul nostru cnd "ne-am ngropat cu El, n moarte, prin botez, pentru ca, precum Hristos a nviat din morti prin slava Tatlui asa s umblm si noi ntru nnoirea vietii"(Rom. 6, 4). Slujbele Bisericii reprezint mprtsirea concret de viata cea nou n Hristos Biserica este mprtia lui Dumnezeu pe pmnt iar slujbele reprezint intrarea noastr n aceast mprtie, trirea si mprtsirea concret de viata cea nou n Hristos, de dreptatea, pacea si bucuria n Duhul Sfnt ce caracterizeaz mprtia lui Dumnezeu (Rom. 14, 17). Cultul Bisericii ne poart n lumea prezentei directe a lui Dumnezeu fcndu-ne prtasi bucuriei nvierii. Crestinismul este, pentru aceasta, o religie liturgic, o religie n care pe primul plan este cultul, trirea liturgic a vietii celei noi n comuniune cu Dumnezeu. Biserica este, n primul rnd, o comunitate rugtoare, slvitoare. ntelegem astfel de ce Biserica noastr se numeste ortodox: este Biserica ce aduce dreapt slvire (orthos - doxa) lui Dumnezeu si, ca urmare, are credinta dreapt fiind Biserica cea adevrat. Sfnta Liturghie - unirea tuturor n Biseric si intrarea Bisericii n mprsia lui Dumnezeu Centrul cultului ortodox este Sfnta Liturghie, slujba n care se realizeaz, prin excelent, intrarea noastr n mprtie, mai precis unirea tuturor n Biseric si intrarea Bisericii n mprtia lui Dumnezeu. Toate celelalte slujbe sunt o pregtire pentru Liturghie si si gsesc mplinirea n ea. Sfntul Dionisie Areopagitul numeste Sfnta Liturghie Taina Tainelor deoarece ea ncununeaz tot ceea ce s-a dat prin celelalte slujbe si uneste cel mai deplin pe fiecare credincios si pe toti n Dumnezeul cel Unul si infinit n iubire desvrsind comuniunea cu Dumnezeu . Taina mntuirii si Tainele Bisericii Astzi vorbind despre Tain avem tendinta de a ne gndi numai la cele Sapte Taine sau sacramente ale Bisericii (Botezul, Mirungerea, Euharistia, Spovedania, Cununia, Hirotonia, Maslul). Dar pn n secolul al XIII-lea Biserica Ortodox nu a fixat precis numrul Tainelor, Prinii prefernd s se refere la Taina mntuirii n sens general si la aspectele acesteia, la Taina unic a Bisericii n care Dumnezeu si mprtseste viata Sa dumnezeiasc omenirii, rscumprnd omul din pcat si din moarte si revrsnd asupra omului slava nemuririi. Aceast Tain se concretizeaz n lucrrile specifice ale Bisericii n care Hristos nsusi se ofer si se mprtseste printr-un ritual de sfinire svrsit de slujitorii bisericesti n si prin puterea Duhului Sfnt. Sfnta Liturghie este Taina Tainelor Punctul culminant al acestor lucrri este Sfnta Liturghie, Taina Tainelor, Taina actualizrii lucrrii mntuitoare a lui Hristos si a unirii depline cu El, Taina mplinirii Bisericii ca Trup al lui Hristos si a intrrii ei n mprtia lui Dumnezeu. La Sfnta Liturghie Duhul Sfnt introduce realitatea eshatologic a mprtiei n istorie schimbnd istoricitatea liniar n prezent. Trecutul si viitorul sunt astfel unite ntr-o realitate unic si indivizibil realizndu-se o sintez a istoricului si eshatologicului . Sfnta Liturghie - Taina lui Hristos Sfnta Liturghie este o anamnez, o pomenire a faptelor mntuitoare ale lui Dumnezeu ncepnd de la

creatie si, n primul rnd, a lucrrii mntuitoare a lui Hristos. Dar aceast pomenire nu este o simpl comemorare ci o actualizare a evenimentelor. n Liturghie are loc o epifanie si dezvluire crescnd a prezentei lui Hristos Cel ntrupat, Rstignit, nviat si nltat dar si ca Cel va s vin. Liturghia este "Evanghelia mereu actualizat" . Sfnta Liturghie - Taina Bisericii n Liturghie Hristos e prezent n mijlocul Bisericii Sale, a adunrii credinciosilor. Nu l ntlnim ca insi singuratici ci ca mdulare ale trupului Su adunate laolalt sporind nencetat comuniunea cu El si ntre noi printr-un urcusspiritual continuu al nostru spre trepte tot mai nalte de comuniune duhovniceasc cu Hristos si, n Hristos, cu Sfnta Treime. n Liturghie Biserica primeste darul unittii "de sus", n Hristos, mplinindu-se ca Trup al lui Hristos. Fiecare comunitate local realizeaz astfel si reveleaz Biserica ntreag, evenimentul noului mod de viat care constituie mntuirea, participarea omului la viata vesnic. n acelasi timp Liturghia este slujit n comuniune cu ntreaga Biseric universal si n numele ntregii Biserici pomenindu-se att cei aflati departe ct si cei adormiti ca mdulare ale aceluiasi Trup al lui Hristos, realizndu-se astfel o unitate n timp si spatiu. Fiecare credincios trebuie s nteleag Sfnta Liturghie Viata cretin autentic nu poate fi conceput n afara Sfintei Liturghii care ocup locul central n Biseric si n viata oricrui crestin care si ia n serios demnitatea de mdular al Trupului lui Hristos. Dar pentru a putea participa deplin la Liturghie si nu numai a asista este foarte important ca fiecare credincios s nteleag semnificatia ei. Ca urmare, n cadrul acestei rubrici v vom oferi o explicare sistematic a acestei slujbe esentiale a Bisericii care este Sfnta Liturghie.

Explicarea Sfintei Liturghii Cteva repere istorice: Liturghia n primele trei secole Sfnta Liturghie este un organism spiritual viu, n continu evolutie, si nu o relicv a istoriei Multi crestini ortodocsi cred c Sfnta Liturghie a fost de la nceput asa cum o cunosc ei astzi. Dar, cu toate c n ultimele secole Liturghia nu a cunoscut schimbri semnificative, aceasta nu nseamn c forma ei de azi este fix si neschimbabil. Sfnta Liturghie este un organism spiritual viu, n continu evolutie si nu o relicv a istoriei. n decursul veacurilor ea a evoluat de la simplitatea originar la bogtia de azi. Dar aceast evolutie nu a nsemnat o ndeprtare de la adevr, asa cum ncearc s argumenteze unii eterodocsi, ci o crestere fireasc, expresie a lucrrii Duhului Sfnt n Biseric, o dezvoltare a elementelor esentiale pe care le gsim de la nceput n structura Liturghiei. Sfnta Liturghie a fost ntemeiat de Mntuitorul Iisus Hristos la Cina cea de Tain Sfnta Liturghie a fost ntemeiat de Mntuitorul Iisus Hristos la Cina cea de Tain cnd "a luat pinea si, binecuvntnd, a frnt si a dat ucenicilor si zicnd: Luati mncati acesta este trupul Meu. Si lund paharul si multumind le-a dat zicnd: Beti dintru acesta toti, C acesta este Sngele Meu, al Legii celei noi, care pentru multi se vars spre iertarea pcatelor" (Mt. 26, 26-28). Sfinii Evanghelisti Marcu si Luca precum si Sfntul Pavel precizeaz c Mntuitorul a lsat Bisericii porunca expres de a oficia Sfnta Liturghie: "S faceti aceasta ntru pomenirea Mea" (Mc. 14, 22-24; Lc. 22, 19-20, I Cor. 11, 2225).

Liturghia apostolic era mult mai simpl, ns cuprindea elementele esentiale care se vor pstra pn astzi Dup pogorrea Duhului Sfnt, primii crestini, urmnd porunca Mntuitorului, "struiau n nvttura apostolilor si n mprtsire, n frngerea pinii si n rugciuni" (FA 2,42) adic n slujirea Sfintei Liturghii care, nc de la nceput, a fost centrul vietii Bisericii, Taina actualizrii lucrrii mntuitoare a lui Hristos si a unirii depline cu El. Desi n Noul Testament nu avem o descriere amnuntit a Liturghiei pe care o svrseau Sfinii Apostoli si urmasii lor, putem totusi ca, n lumina informatiilor patristice ulterioare, pornind de la citatul de mai sus (FA II,42) si de la alte texte nou-testamentare, s reconstituim structura acesteia. Remarcm faptul c slujba era mult mai simpl ns cuprindea elementele eseniale care se vor pstra pn azi si anume: - adunarea n Biseric - ( vezi I Cor XI,18) - "nvttura apostolilor"- lecturi si predici (vezi si I Tes V,27; Col IV,16; FA XX,7,11; I Tim IV,13; I Cor XVI,26) avnd n centru mprtsirea cu Dumnezeu Cuvntul prin cuvnt. Aceast parte se va dezvolta n Liturghia Cuvntului sau a catehumenilor. - "frngerea pinii si rugciuni" - este ceea ce se va numi, mai trziu, Liturghia Euharistic sau a credinciosilor. Se fceau rugciuni pentru diferite categorii de credinciosi (I Tim II,1). Probabil crestinii si ddeau si srutarea pcii dac "srutarea sfnt" pomenit de Sfntul Pavel (Rom 16,16; I Cor 16,20; II Cor 13,12; I Tes 5,26) este o aluzie la acest act liturgic. Frngerea pinii era nteleas ca o actualizare, prin lucrarea Duhului Sfnt, a Cinei celei de Tain. Ca urmare se mplineau actele principale fcute de Hristos la aceast Cin: - "a luat" - aducerea darurilor de pine si vin ( I Cor. XI,23 -26); - "a binecuvntat" - rugciunile de multumire si sfintire a darurilor (I Cor. XIV,16) rostite cu voce tare de ntistttorul adunrii euharistice la care credinciosii rspund cu Amin exprimndu-si astfel adeziunea; - "a frnt" - frngerea propriu-zis a pinii prefcut n Trupul lui Hristos; - "a dat" - mprtsirea general cu Trupul si Sngele Domnului . Prima descriere a Liturghiei Bisericii primare dateaz de la jumtatea sec. al II-lea d.H. O sut de ani mai trziu, la mijlocul sec. II dup Hristos, Sfntul Iustin Martirul si Filozoful ne d cea mai amnuntit descriere a Liturghiei din primele trei secole: "n asa-zisa zi a soarelui (duminica n.n.), se face adunarea tuturor celor ce triesc la orase sau la sate si se citesc memoriile apostolilor (Evangheliile n.n.) sau scrierile profetilor (Vechiul Testament n.n.), ct vreme ngduie timpul. Apoi, dup ce cititorul nceteaz, ntistttorul (episcopul sau preotul n.n.) tine un cuvnt prin care sftuieste si ndeamn la imitarea acestor frumoase nvtturi. Apoi, ne ridicm n picioare toti laolalt si nltm rugciuni; dup care, ncetnd noi rugciunea, [ne mbrtism unii pe altii cu srutarea pcii - vezi cap. 65 - si] se aduce pine si vin si ap, iar ntistttorul nalt deopotriv rugciuni si multumiri, ct poate mai multe, la care poporul rspunde ntr-un singur glas, rostind Amin. Si se d fiecruia s se mprtseasc din cele ce au fost consfintite prin euharistie, iar celor care nu sunt de fat li se trimite euharistia acas, prin diaconi." Structura Liturghiei Bisericii primare, sugerat doar de textele nou-testamentare, este expus acum cu claritate si anume: - Adunarea n Biseric; - Liturghia Cuvntului (catehumenilor) - Lecturi din Noul si Vechiul Testament - Omilia (explicarea textelor citite) - Liturghia euharistic (credinciosilor) - Rugciunea general pentru Biseric si lume - Srutarea pcii

- aducerea darurilor de pine si vin ("a luat") - rugciunea de sfintire - anaforaua ("a binecuvntat") rostit cu voce tare de ntistttor la care credinciosii rspund cu Amin exprimndu-si adeziunea - frngerea pinii ("a frnt") - mprtsirea tuturor ("a dat"). Dezvoltarea Liturghiei a dus la aparitia diverselor traditii liturgice Aceast form originar a Liturghiei se va dezvolta treptat deoarece, n cadrul schemei de mai sus, liturghisitorii aveau o mare libertate de improvizaie n ceea ce priveste formularea rugciunilor, stabilirea lecturilor biblice, introducerea unor imne religioase etc. Cu timpul s-au precizat anumite idei principale care trebuiau abordate, ntr-o anumit ordine, n cadrul rugciunilor, s-au generalizat anumite anaforale liturgice (rugciunea central a Sfintei Liturghii) alctuite de personalitti marcante ale vietii bisericesti si, mai apoi, n diverse regiuni, s-au stabilit chiar formule fixe ale slujbei individualizndu-se traditii liturgice. ntre acestea s-au impus cele specifice principalelor centre crestine: Ierusalim, Antiohia, Cezareea Capadociei, Alexandria, Roma. n sec. IV-V Sfintii Ioan Gur de Aur si Vasile cel Mare alctuiesc, pe baza traditiilor vechi, Liturghiile care le poart numele, folosite pn azi de Biserica Ortodox Anul 313 marcheaz ncetarea persecutiilor mpotriva crestinilor si nceputul unei epoci de mare nflorire n istoria Bisericii. n aceast perioad are loc o unificare a ritualurilor liturgice marcat de alctuirea, pe baza traditiilor vechi, de ctre Sfintii Ioan Gur de Aur si Vasile cel Mare a Liturghiilor care le poart numele, folosite pn azi de Biserica Ortodox. Forma si evolutia acestor Liturghii numite Liturghii bizantine le vom analiza n numrul urmtor.

Explicarea Sfintei Liturghii - Cteva repere istorice: Liturghiile bizantine Ritul bizantin este ritul liturgic propriu Bisericii Ortodoxe Ca o expresie a lucrrii Duhului Sfnt n Biseric, forma originar a Liturghiei a evoluat de-a lungul secolelor. Factori cum sunt contributia personal a marilor liturgisti si ierarhi, adaptri locale, accentuarea anumitor amnunte etc., au dus, n diferite regiuni, la conturarea unor variante n slujirea Sfintei Liturghii. Aceste variante s-au individualizat treptat n rituri liturgice, adic n forme particulare, distincte, de actualizare a jertfei Mntuitorului n Liturghie. Dac n primele trei secole au fost dominante riturile liturgice specifice principalelor centre crestine de atunci ( Ierusalim, Antiohia, Cezareea Capadociei, Alexandria, Roma ), ncepnd cu sec. IV dH, odat cu cresterea importantei Constantinopolului, s-a conturat si s-a impus ritul liturgic constantinopolitan sau bizantin. Ritul bizantin a devenit ritul liturgic propriu Bisericii Ortodoxe. Liturghiile ritului bizantin Liturghiile ritului bizantin au fost alctuite de Sfintii Vasile cel Mare si Ioan Gur de Aur. Asa numita "Liturghie a darurilor mai nainte sfintite", pus sub numele Sfntului Grigore Dialogul, nu este de fapt o Liturghie deoarece n cadrul ei nu se aduce Sfnta Jertf si nu se sfintesc darurile. Ea este un ritual solemn de mprtsire cu Sfintele Taine sfinite la una din Liturghiile propriu-zise. Sfntul Vasile cel Mare (379), Arhiepiscop al Cezareei Capadociei, mare teolog si pstor al Bisericii, a redactat pe baza traditiei capadociene o Liturghie care a fost adoptat si la Constantinopol. Vechimea si autenticitatea acestei Liturghii este confirmat de numeroase mrturii.

La sfrsitul sec. IV si nceputul sec. V dH. a ajuns Arhiepiscop al Constantinopolului Sfntul Ioan Gur de Aur, originar din Antiohia. El a redactat o Liturghie, n traditie antiohian, care i va purta numele. Lipsa unor mrturii la contemporanii, istoricii, biografii si panegeristii acestui Sfnt Printe cu privire la alctuirea Liturghiei a fcut ca autenticitatea acesteia s fie contestat. Dar s-a demonstrat c rugciunile sacerdotale ale Liturghiei, inclusiv anaforaua liturgic, apartin Sfntului Ioan Gur de Aur care, prelund o traditie mai veche, le reformuleaz cu propriile sale cuvinte. Pn in sec. X Liturghia Sfntului Vasile cel Mare era Liturghia slujit n mod curent n Biserica Ortodox fapt dovedit de asezarea ei n manuscrise, pn n sec. X, naintea Liturghiei Sfntului Ioan Gur de Aur. n prezent Liturghia Sfntului Vasile cel Mare se slujeste numai de zece ori pe an si anume: -n ziua Sfntului Vasile cel Mare (1 ianuarie); -n primele cinci duminici din Postul Mare; -n Joia Mare si Smbta Mare; -n ajunul Crciunului si Bobotezei; dac aceste ajunuri cad smbta sau duminica atunci n ziua ajunului se svrseste Liturghia Sfntului Ioan Gur de Aur, iar n ziua praznicului Liturghia Sfntului Vasile cel Mare. Deosebirile principale dintre Liturghia Sfntului Vasile cel Mare si cea a Sfntului Ioan Gur de Aur constau n continutul rugciunilor rostite de preot si, mai ales, al rugciunii centrale prin care se aduce Sfnta Jertf numit anaforaua liturgic. Rnduiala lor ns este aproape identic. Structura originar a Liturghiilor bizantine La momentul redactrii lor cele dou Liturghii erau mult mai simple dect astzi avnd urmtoarea structur: Adunarea n Biseric a credinciosilor si intrarea episcopului si a preotilor Liturghia Cuvntului (catehumenilor) - lecturi din Vechiul si Noul Testament; - omilia ( explicarea textelor citite); - rugciuni pentru catehumeni si trimiterea acestora din biseric; Liturghia euharistic (credinciosilor) - ectenia mare; -rugciuni pentru credinciosi; - srutarea pcii; - aducerea darurilor de pine si vin; - rugciunea punerii nainte; - anaforaua liturgic rostit cu voce tare si fr ntrerupere de ctre protos; - frngerea pinii; -mprtsirea tuturor primind Sfntul Trup al Domnului n mn si bnd Sfntul Snge din potir; - rugciunea amvonului. Evolutia Liturghiilor bizantine ncepnd cu secolul V cele dou Liturghii vor evolua concomitent astfel nct schimbrile produse vor fi identice pentru amndou. Aceast evolutie va consta n principal n dezvoltarea punctelor crora, n schema primar, le corespund actiuni fr cuvinte : - intrarea n biseric; - srutarea pcii; - frngerea si mprtsirea. S urmrim pe scurt evolutia Liturghiilor bizantine de-a lungul timpului: - sec. V: se introduce Trisaghionul ( Sfinte Dumnezeule ), ncepe dezvoltarea ritualului Intrrii Mari, apare obiceiul citirii n tain a anaforalei liturgice pe fondul cresterii importanei imnelor cntate;

- sec. VI: se introduce rostirea Crezului si cntarea Heruvicului; - sec. VII: ncepe dezvoltarea ritualului Proscomidiei, se introduce mprtsirea laicilor cu lingurita, se renunt la citirea textelor din Vechiul Testament, ectenia mare se mut nainte de Trisaghion, se generalizeaz citirea n tain a anaforalei; - sec. VIII: se introduce ectenia ntreit, antifoanele cuprinznd psalmii 91, 92, 94, imnul Unule Nscut, se adaug otpustul; - sec. X: se introduce Axionul; - sec XI: se adaug Binecuvntarea mare, rugciunea de dinainte de Evanghelie rostit cu voce tare, srutul pcii se restrnge la clerul din altar; - sec. XII: ectenia mare este mutat dup Binecuvntarea mare; - sec XIV: la antifoanele duminicale se folosesc psalmii tipici si Fericirile. Patriarhul Filotei alctuieste o Diatax fixnd rnduiala Liturghiei. n perioada urmtoare Liturghiile bizantine nu au mai cunoscut schimbri majore, fapt favorizat si de aparitia editiilor tiprite ale Liturghierului. Cu toate acestea evolutia Liturghiei nu a ncetat deoarece, asa cum artam n articolul precedent, Liturghia este un organism viu si nu o relicv a istoriei.

Concluzii Cteva concluzii se impun de la sine: - Liturghia darurilor mai nainte sfintite este un ritual de mprtsire alctuit din ratiuni foarte practice si anume pentru a face posibil mprtsirea credinciosilor n zilele de peste sptmn. Ca urmare, atunci cnd nici un credincios nu se mprtseste slujba si pierde sensul transformndu-se n spectacol. -ntreaga rnduial si logica alctuirii Liturghiei darurilor mai nainte sfintite o arat ca pe o slujb de sear, ora cea mai potrivit pentru svrsirea ei fiind ora vecerniei.