MODULUL 1 TEMA 8

Factorii care blocheaza creativitatea elevilor in mediul scolar

Creativitatea scolarului mic intampina in scoala blocaje culturale, blocaje
metodologice, si blocaje emotive.
Dintre blocajele culturale se evidentiaza in mod deosebit conformismul. Elevii cu idei
sau comportari neobisnuite sunt priviti cu suspiciune sau chiar cu dezaprobare de catre adulti.
Exista in general o neincredere in fantezie si o pretuire exagarata a ratiunii logice, a ratiunii
critice. Deductiile riguroase nu permit insa un progres real decat daca fundamenteaza
rezultatele unor constructii sau ale unor operatii imaginate. Nici matematica nu poate progresa
fara fantezie.
Blocajele metodologice sunt cele care rezulta din procedeele de gandire. Intalnim la
elevi rigiditatea algoritmilor anteriori. Elevii au si cazuri de fixitate functionala (folosesc
obiectele si uneltele potrivit functiilor obisnuite ca pot fi utilizate si altfel). Tot in categoria
blocajelor metodologice intra si critica prematura. Elevii capata acest blocaj prin imitatie de la
adulti. Indata ce apare o sugestie de rezolvare a unei probleme, elevii incep sa discute critic
valoarea sugestiei fara sa lase ideile sa curga.
Dintre blocajele emotive la elevi sunt des intalnite: teama de a nu gresi, teama de a nu
se face de ras; teama de a nu accepta prima idee (eroare care apare datorita blocajelor emotive
mentionate anterior).
Factori care blocheaz creativitatea n mediul colar pot fi:
1. Experiene traumatizante de orice natur
2. Complexe de inferioritate generate de diferite situaii de via.
3. Incapacitatea de a defini lucrurile/ produsele
4. Apartenena la grupuri etnice diferite
5. Etichetarea
6. Dificultatea de a diferenia ntre fapte i opinii/fapte i probleme
7. Teama de a avea primul iniiativa
8. Lacune informaionale
9. Nencrederea n propriile capaciti
10. Dezechilibru ntre raiune i afectivitate
11. Dependena de opiniile celorlali
Ca urmare a identificarii blocajelor, oamenii scolii au gasit si metode de stimulare a
creativitatii : - brainstorming-ul (furtuna de idei), sinectica (se cauta metafore, comparatii,
personificari), metoda 6-3-5 (este vorba de impatire a unei adunari in grupuri de cate 6
persoane in care fiecare propune cate 3 idei intr-un timp maxim de 5 minute; fisa cu primele 3
idei este trecuta altui grup care adauga alte 3 idei ), PHILIPPS 6-6 (grupul se impate in cate 6
persoane urmand a discuta o problema timp de cate 6 minute), dicutia panel (discutia propriuzisa se desfasoara intr-un grup restrans).
Alte modalitati de dezvoltare a creativitatii : atitudinea profesorului fata de selectarea
unui demers didactic activ-participativ, activitatea in afara clasei prin activitati complementare
(vizitarea expozitiilor si muzeelor, excursiile).