1.

1DEFINITII PRIVIND IMPOZITE SI TAXE

Intre "impozit" si "taxa" exista deosebiri esentiale,de neconfundat,atat din punct de
vedere semantic(al sensurilor cuvintelor),cat si din punct de vedere al continitului lor
economic,al interpretarii fiscale.
IMPOZITUL reprezinta"plata efectuata in favoarea bugetului de stat de catre diferite
persoana fizice sau juridice in cazul cand acestea se bucura de anumite servicii sau
drepturi."Suma de bani care se plateste unor institutii in schimbul unor servicii prestate sau al
unor drepturi"
Din punct de vedere fiscal,impozitul reprezinta plata baneasca, obligatorie, generala,
nerambursabila, si fara obligatia din partea statului la o contra prestatie sau un echivalent direct
si imediat catre persoanele fizice sau juridice care au obligatia de a efectua plati catre bugetul de
stat, in cuantumul si la termenele stabilite prin lege.
TAXA reprezinta plata baneasca, facultative(benevola), individuala, definitive si
nerambursabila, cu obligatia din partea prestatorului (stat sau unitate private), la o contraprestatie
sau un echivalent direct si imediat (serviciu, lucrari,confirmarea unor repturi,etc),catre
perdoanele fizice si juridice.Taxele pot fi percepute si de unitatiile private autorizate.
1.2 CARACTERIZAREA GENERALA A IMPOZITELOR SI TAXELOR
Impozitele se stabilesc si se percep numai si numai de unitatiile specializate ale
statului;in nici un caz si sub nici o forma impzitele nu pot fi incasate de unitatile private si cu ata
mai mult nu se pune problema stabilirii de impozite de catre aceste unitati.
Notiunea de "impozit" este sinonima cu "venit al statului".Din punct de vedere al
"contribuabilului" al acelui care are obligatia legala de a suporta din veniturile sale darile catre
stat impozitul reprezinta o obligatie de plata catre stat ,o dare.Din punct de vedere al platitorului
spre exemplu al societatii comerciale care are obligatia retinerii impozitului pe salarii de la
salariatii sai si de a-l vira la bugetul statului, impozitul reprezinta "o obligatie legala":de a retine
obligatiile de plata si a le vira statului, conform prevederilor legale.Din punct de vedere al tertilor
in general persoane fizice si juridicestraine,care nu au calitatea de contribuabili ai statului in
discutie ,impozitele practicate intr-un stat exprima gradul de fiscalitate, in functie de care se
apreciaza oportunitatile de a investi, a munci, a face afaceri.
Frecvent se fac confuzii intre notiunea de impozite si cea de taxe.
Asemenea confuzii sunt generate, in unele cazuri, chiar de prevederile legale in vigoare,care nu
respecta sensul si continutul real al termenilor si expresiilor folosite.Exemplu cel mai
convingator il reprezinta denumirea "taxei pe valuare adaugata".Atat din punct de vedere al
sensului, cat si al continitului,exprimarea corecta ar fi impozitul pe valuare adaugata, si nu de
taxa pe valuare adaugata.
Impozitele si taxele se bazeaza pe urmatoarele principii:
-neutralitatea masurilor fiscale in raport cu diferitele categorii de investitori si capitaluri, cu
forma de propietate asigurand conditii egale investitorilor, capitalului roman si strain;
-certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare care san u comduca la interpretari
arbitrare, iar termenele, modalitatea si sumele de pata sa fie prcis satbilita pentru fiecare,
platitor, respective aceastia sa poata utmari si intelege sarcina fiscal ace le revine, precum sis a
poata determina influenta deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale;
-echitatea fiscala la nicelul persoaneolor fizice, prin impunerea diferita a venitirilor, in functie de
marimea acesrora;

-eficienta impunerii prin asigurarea stabilitatii pe termrn lung a prevederilor Codului fiscal, astfel
incat acete prevederi san u conduca la efecte retroactive defvorabile pentru persoane fizice si
juridice.
Din definitia impozitului rezulta trei caracteristici fundamentale ale impozitului, si anume:
caracterul obligatoriu, titlul nerambursabil si lipsa contraprestatiei.
Caracterul obligatoriu al impozitului desemneaza faptu ca plata acestuia catre stat este o
sarcina impusa tuturor contribuabilor persoane fizice si/sau juridice romane ori straine ca si
rezidentilor ce obtin venituri atat in Romania, cat si in strainatate si datoreaza impozit.Drepul de
a decide asupra nivelului impozitului revine puterii legislative si organelor arministratuve locale
pentru acele segmente care, prin, lege le sunt date in responsabilitate. Cetatenii au obligatia sa
contribuie, prin impozite si prin tae, la cheltuielile publice; sistemul legal de impuneri trebuie sa
asigure asezarea justa a saecinilor fiscale.
Titlul nerambursabil al impozitului are in vedere ca acesta este o plata definitive catre
stat;statil stabileste nivelul impozitului pe categorii de contribuabili, il adduce la cunostinta
acestora si urmareste colectarea lui la termenele stabilite prin legislatia in vigoare.
Lipsa contraprestatiei semnifica ideea potrivit careia contribuabilii nu pot solicita statului
un contraserviciu, avand o valuare egala sau apropiata cu valuoarea impozitului platit.
Rolul important al impozitelor se manifest ape urmatoarele planuri:
-in plan economic: rolul impozitului se concretizeaza ca fiind un factor de incurajare a unor
anumite activitatii economice crestere sau reducere a productiei sau a consumului, ingradire sau
impulsionare a comertului exterior;
-in plan financiar :rolul impozitelor este acela de a constitui in mijlocul principal de colectare a
resurselor financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice; ele pot creste sau scadea atat in
marime relativa cat si absoluta fie prin marirea/micsorarea numarului de lpatitori, extinderea
bazei de impunere, majorarea/micsorarea cotelor de impunere;
-in plan social rolul impozitelor consta in faptul ca prin intermediul acestora, statul asigura
redistribuirea unei parti din produsul intern brut intre membrii societatii, indifferent daca acestia
sunt persoane fizice sau juridice.
Incasarea impozitelor:
-la sediul organului fiscal de care apartine contribuabilul, in acest caz contribuabilul efectueaza
plata in numerar prin prezentarea la o casieria organului fiscal la termenele stabilita;in prezent se
folosesc tot mai mult operatiuniile de plata prin mijloace economice;
-delpasarea organului fiscal la sediul contribuabilului
-retinerea la sursa a impozitului datorat;consta in calculul impozitului de catre suportatorului
impozitului respective din drepturile ce se cuvin persoanelor fizice si juridice si virarea acestuia
la termenele sip e destinatile stabilite de lege;obligatiile de plata care se incadreaza la aceasta
forma de incasare a impozitului sun urmatoarele:venituriile din salarii, veniturile din drepturile
de propietate intelectuala, venituri din dividente, venituri din dobanzi,venituri din jocuri de noroc
si castiguri, venituri din pensii, venituri nerealizabile cu character neperiodic,intamlpator.
-perceperea impozitului prin aplicarea de timbre fiscale;este o modalitate de incasare a unor
impozite practicata in general,de catre instantele judecatoresti,in present se opteaza pentru plata
acestor taxe prin agentii ecomnomici specialazati, precum CEC.
In cazul taxelor plata se face anticipat,in timpul prestatiei,sau la sfarsit, dupa cum convin partile,
fara a se pune problema perceperii de penalitati sau alte sanctiuni pentru neplata la termen.Astfel
spus,plata taxelor se face "prin retinere la sursa" nu se ofera prestatia pana nu se incaseaza taxa.

1.3 ELEMENTELE IMPOZITELOR SI TAXELOR

Elementele comune impozitelor si taxelor sunt:
-plata baneasca;
-plata individuala;
-plata definitive si nerambursabila;
Taxele sunt plati facute de buna voie, facultative de persoanele fizice sau juridice pentru
serviciile prestate acestora de catre stat.Serviciul consta intr-o "contraprestatie sau un echivalent
direct si imediat catre persoanele fizice sau juridice".Nivelul tazei depinde de felul si de costul
serviciului prestat .
Taxele mai reprezinta si pretul dreptului de folosinta acordat de stat unor persoane fizice sau
juridice pentru utilizarea unor bunuri ale sale,ex:taxa pentru folosirea locurilor publice, pentru
folosirea terenirilor propietate de stat, taxa pentru folosirea mijloacelor de transport,etc).
In cazul taxelor, plata este benevola, pe cand, in cazul impozitelor plata acestora este nu numai
obligatorie, dar si precis stabila (anticipat) sub aspectul cuantumului, termenelor de plata
sanctiunilor pentru neplata in cuantumul si la termenele stabilite prin lege.
In cazul taxelor, avem de a face cu platitori, cu persoane fizice sau juridice care isi achita
contravaluarea serviciilor prestate, pe cand in cazul impozitelor avem de-a face cu contribuabili
cu "persoane fizice sau juridice obligate prin lege sa plateasa impozite;birnic".
La o analiza se poate constata ca unele taxe precum "taxa pentru folosirea mijloacelor de
transport"intrunesc in ceea mai mare parte,elemente caracteristice impozitului.
Cuantumul impozitului se determina in functie de:
1.volumul venitului impozabil;
2.marimea materie impozabile;
3.structura produselor si serviciilor consummate pentru care statul urmareste limitarea sau
reducerea cat mai mult a consumului acestora.
Prestarea unui serviciu direct si imediat din partea statului lipseste cu totul, in cazul impozitului,
pe cand pentru taxe, se presteaza de catre stat un serviciu direct sip e cat posibil imediat.
Elementele care deosebesc impozitele de taxe
IN CAZUL IMPOZITELOR
IN CAZUL TAXELOR
1.plata este obligatorie;
-plata este facultativa
2.plata se face fara obligatia din partea -plata se face cu obligatia din partea
statului la o contraprestatie sau un prestatorului (unitate e stat sau privata) la o
echivalent direct si imediat catre persoanele contraprestatie sau un echivalent direct
fizice si juridice;
catre persoana fizica sau juridical;
3.se pot institui numai de catre stat prin -se pot institui atat de stat, cat si de lege
lege;
-nivelul lor este negociabil;
4.nivelul lor nu se negociaza;
5.termenul de plata este prcis stabilit prin -plata se face anticipat, in timpul sau la
lege
sfarsitul prestatiei;
6.avem de-a face cu contribuabili;
-aven de-a face cu platitori;
7.marimea
impozitelor
datorate
se -nivelul taxei pltite este in functie de
stagileste in functie de venitul, averea, marimea
si
importanta
serviciului
structura consumului de bunuri si servicii, prestat,indifferent de venitul,averea si
situatia
personala
si
familiara
a situatia
personala
si
familiala
a
contribuabilului
platitorului.pentru anumite servicii, nivelul
taxelor este influentat si de politica statului

cu privire la serviciile respective(la cele la

care se urmareste reducerea consumului
stabilindu-se accize);
8.sunt venituri nu
mai ale -din taxele percepute de unitatiile private
statului
numai o parte se vireaza bugetului de stat
sub forma de impozite;
9.in stabilirea structurii si a nivelului unor -structura si nivelul taxelor nu intra in sfera
impozite se au in vedere si Directivele de reglementari ale Comunitatii Europene.
Comunitatii Europene in materie fiscala
Componentele impozitelor:
Prin urmare ,componentele impozitului se refera la:
-subiectul impozabil,suportul impozitului, obiectul impunerii, unitatea de impunere, cota
impozitului,termenul de plata si sanctiune;
a.Subiectul impozitului poate fi o persoana fizica sau juridica obligata prin lege la
plata sa.Legislatia in vigoare nimeste pe acest subiect,contribuabil.
b.Suportatorul impozitului este reprezentata de persoana fizica sau juridica ce suporta efectiv
impozitul.Aceasta poate fi supotatorul real (in cazul impozitelor datorate persoanelor fizice
organelor fiscale locale) sau un interpus (in cazul cand impozitul datorat se achita de catre o alta
persoana).
c.Obiectul impunerii are ca forma de manifestare profitul, venitul, reprezentantele, impozitele
locale.
d.Unitatea de impunere este exprimarea in unitati de masura a dimensiunii impunerii;ea se
poate exprima in unitati naturale (kilogram,litru,hectar,metro patrat)sau/si unitati monetare.(lei)
e.Sursa impozitului constituie origoinea din care se plateste impozitul;aceasta poate fi venit
sau avere.
f.Cota impunerii poate fi stabilita in suma fixa ori in cote procentuale si reprezinta impozitul
datorat pentru o unitate de impunere.
g.Termenul de plata reprezinta momentul calendaristic pana la care impozitul trebuie sa fie
achitat.
h.Sanctiunea constituie pedeapsa prevazuta de legile fiscalitatii pentru contribubilii care
incalca dispozitiile lor si se pot materialize in popriri,sechestre,penalitati.

1.4 CLASIFICAREA IMPOZITELOR SI TAXELOR:

In teoria si practica fiscala se intalneste o mare varietate de tipuri si feluri de impozite care sunt
constituite in raport cu anumite criterii stiintifice si le deoebesc in ceea ce priveste continutul si
forma lor. Drept criterii ale tipologiei se folosesc cele referitoare la trasarurile de fond si
forma,obiectul impunerii, scopurile urmarite,frecventa realizarii lor,institutia care le
administreaza.
A.Dupa criteriul trasaturilor de fond si forma, se pot distinge urmatoarele categorii de
impozite:
.Impozite directe , contribuabilul cunoaste cu precizie ce impozite si cota ce o datoreaza
statului termenul de plata si sanctiunile pentru neplata lor,impozitele directe se impart in doua
categorii:
-Impozite reale -ce se caracterizeaza prin aceea ca obiectul impunerii se defineste in mod
cantitativ.Din categoria acestor impozite fac parte impozitele pe cldiri , pe pamant,masini,etc.

Impozitele reale se calculeaza si pentru cladiri in functie de destinatia lor (locuinte

magazine,birouri).Stabilirea impozitului pe cladiri a avt la baza anumite criterii,cum
sunt:numarul si destinatia camerelor, suprafata construita , numarul usilor,ferestrelor,suprafata
curtii,marimea chiriei
In present,impozitele de tip real se practica pe scara tot mai redusa,mentinandu-se in tari in curs
de dezvoltare.Sub aspect theoretic,cel mai elocvent exemplu de impozit personal este impozitul
pe venituri globale.
-Impozitele personale se definesc prin aceea ca la asezare lor, se tine seama si de situatia
personala a platitorului.
Impozitele personale se intalnesc sub forma:
a.impozitelor pe venit;impozitelor pe avere;
b.impozitele pe venitul persoanelor fizice;impozitul pe venitul persoanelor juridice.
La persoanele juridice impozitul imbraca urmatoarele forme:-impozitul pe profit; impozitul pe
dividente;impozitul pe venitul din vanzarea activelor.
.Impozitele indirecte se percep de catre stat prin insasi vanzarea de productie sau bunuri care
contin in pretul lor acest tip de impunere ; ele se platesc statului in mod indirect, prin cumpararea
de bunuri si/sau produse;cu cat se cumpara mai multe produse si/sau bunuri ce contin impozite
indirecte, cu atat se vor vira in contul statului mai multe resurse financiare.impozitele indirecte
imbraca mai multe forme de manifestare:
-taxa pe valoare adaugata;
-accizele;
-taxele vamale;
-alte impozite.
Taxa pe valoare adaugata.Forma sub care exista, in prezent, taxa generala de consumatie este
taxa pe valoare adaugata(TVA), denumita si impozit unic incasat fractionat. Se calculeaza asupra
cresterii de valoare adaugata de fiecare agend economic care participa la ciclul realizarii unui
produs sau la executarea unei lucrari care intra sub incidenta acestui impozit. Platitorii de TVA
sunt toti agentii economici care vand produse, executa lucrari sau presteaza servicii.
Pentru a determina sumele de plata catre autoritatea publica orice agend economic infiinteaza cel
putin patru conturi:TVA colectata, TVA deductibila, TVA de plata, TVA de recuperate.
In tara noastra, TVA a fost introdusa in anul 1993, din urmatoarele considerente:
-necesitatea inlocuirii formulei anacronice a fostului impozit pe circulatia marfurilor;
-cresterae resurselor financiare ale statului;
-amortizarea cu sistemele fiscale din celelalte tari europene.
In prezent in Romania, cota normala de TVA este de 19%, alaturi de care functioneaza o cota
redusa de 9%.
Accizele.Taxele speciale de consumatie sunt aplicate doar la vanzarea anumitor produse sau
grupe de produse:bunuri considerate de lux,sau produse pentru care se urmareste reducerea
consumului, fie din considerentul ca dauneaza sanatatii, (tutun, alcool), fie ca reprezinta resurse
limitate sau cu grad mare de poluare (carburantii). In prezent, aceste grupe speciale de produse
care fac obiectul accizelor includ: alcoolul etilic alimentar, derivatele sale si or ice alte bauturi
alcoolice;produse petroliere (cu exceptie pacura), produsele de tutun, alte produse si grupe de
produse: cafea, bijuterii,(cu exceptia verghetelor), autoturisme, parfumuri, blanuri naturale,
articole de crystal, ape minerale, armele de vanatoare si de uz individual.

Accizele se pot calcula in doua moduri, in functie de cum este exprimata cota de impunere
pentru fiecare produs accizat in parte. Astfel, cota de impunere poate fi:
a.cota fixa in lei sau in euro pe unitatea de masura speciala (de exemplu pe litru, pe gradul de
concentratie, pe cifra octanica).
b.cota procentuala, care se aplica asupra bazei de impozitare.
In present, majoritatea accizelor sunt calculate prin imbinarea celor doua tipuri de cote.
Taxele vamale. Reprezinta impozitele indirecte instituite ca urmare a interventiei statului in
comertul international. Interventia statului in economie se poate realiza pe doua cai:direct si
indirect. Pe cale directa, statul poate interveni, fie prin masuri cantitative asupra importurilor sau
exporturilor, fie prin reglementarea schimburilor.
Deoarece taxele vamale sunt multiple ca numar, ca mod de asezare si cu efecte diferite, se
impune o clasificare a lor.
Multitudinea taxelor vamale poate fi ordonata dupa cel putin patru criterii:
-sensul fluxurilor comerciale;
-modul de fixare;
-modul de percepere a taxei;
-scopul instituirii taxelor vamale.
In functie de sensul fluxurilor comerciale regasim:
-taxe vamale de import;
-taxe vamale de export;
- taxe vamale de tranzit.
Dupa modul de fixare, taxele vamale pot fi:
-taxe vamale autonome - se aplica la importurile din tarile cu care nu exista acorduri privind
"clauza natiunii celei mai favorizate".
-taxe vamale conventionale - au un nivel mai redus decat cele autonome si se aplica asupra
relatiilor comerciale intre tarile care fac parte din anumite uniuni vamale.Se mai numesc sit axe
vamale preferentiabile.
Dupa modul de percepere al taxei, intalnim:
-taxe vamale ad valorem - presupun utilizarea unei cote procentuale care se aplica asupra taxei
de impozitare (valoare de vama)
-taxe vamale speciale - sunt stabilite in suma fixa pe unitatea de masura a bunurilor importate.
-taxe vamale mixte - imbina cele doua forme anterioare de taxare.
Dupa scopul instituirii taxele vamale, regasim:
-taxe vamale cu scop fiscal -au ca principal scop obtinerea de venituri la bugetul statului;
-taxe vamale cu scop protectionist - au ca scop principal protejarea productiei interne a anumitor
produse, prin impozitarea accentuate a celor similare provenite din import;
-taxe vamale cu scop preferential - sunt determinate de negocierile intre govern si constau intr-o
reducere reciproca a taxelor vamale;
-taxe de sanctiune - pot imbraca urmatoarele forme:
1.taxe anti-dumping;
2.taxe compensatorii;
3.taxe retorsiune.
Taxe de timbru si inregistrare. Aceste taxe sunt obligatorii numai in cazul in care cetateanul
solicita un serviciu din partea statului. In prezent, exista o multitudine de astfel de taxe.

Taxele judecatoresti si notariale sunt printre cele mai des intalnite si se platesc pentru diferite
procese si inregistrari notariale.
Ca taxe de inregistrare mai functioneaza diverse taxe de timbru:timbru literar,
cinematografic, teatral, musical si folcloric.
Deosebit de taxele de inregistrare si de timbru mai exista si diverse tarife (in sensul de taxe
fiscale), cum sunt:
-tarifele pentru servicii prestate de Oficiul National de Cadastru;
-tarifele pentru servicii prestate de Oficiul de Autorizare si Control in Turism.
B.Dupa criteriul obiectului impunerii, impozitele se clasifica astfel:
-impozit pe profit-reprezinta un impozit direct stabilit nominal in sarcina contribuabilului, prin
care se urmareste impunerea profitului obtinut din activitatiile desfasurate;
-impozite pe venit-este o impunere directa stabilita asupra veniturilor realizate de catre
contribuabili,intr-o perioada de timp;
-impozite pe produs-sunt acele impuneri ce se regasesc in continutul pretului produsului sis au
bunurilor cumparate;
-impozitul subiectiv-sunt impuneri ce se refera la averea personala a subiectului,respectiv
contribuabilul.
C.In raport cu scopurile urmarite, impozitele pot fi:
-impozite financiare- scopul urmarit prin impunerea acestora este acela de a crea venituri la
bugetul statului, venituri care sa acopere cheltuielile. In cazul acestui tip de impozit pot
intra:impozitul pe venit,accizele,taxa pe valuare adaugata,taxele de consumatie, taxele de timbru
si de inregistrare.
-impozitele de ordine-au in vedere limitarea anumitor actiuni ori atingerea unui obiectiv cu
caracter fiscal;ele pot fi taxe pe vicii in scopul limitarii consumului unor produse,ori sub forma
accizelor, avand ca scop obtinerea de noi resurse financiare.
D.Dupa frecventa utilizarii lor:
-impozitele permanente-sunt acele impuneri care se incaseaza, de regula, annual de la
contribuabili, ele fiind in cuantum constant ori variabil;
-impozitele de incidenta-acestea se percep o singura data, odata cu declararea acestora.
E.In functie de institutia care le percepe si administreaza, impozitele sunt:
-impozite federale-se stabilesc pentru realizarea veniturilor la nivelul federal;
-impozit la nivel de stat component al federatiei -se stabilesc drept venituri fiscale la nivelul
statului respective;
-impozite la nivelul provinciilor sau regiunilor componente ale federatiei-se stabilesc drept
venituri similare cu cele ale administratiei locale;
-impozite ale administratiei centrale de stat;
-impozite ale administratiei locale.
1.5. IMPOZITELE SI TAXELE LOCALE - ROLUL SI IMPORTANTA ACESTORA
Conform articolului 248, impozitele si taxele locale se clasifica dupa cum urmeaza :
a. impozit pe cladiri ;
b. impozitul pe teren ;
c. impozitul pe mijloacele de transport ;
d.taxa pentru elibererea certificatelor, avizelor si autorizatiilor ;
e. taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate ;

f. impozitul pe spectacole ;
g. taxa hoteliera ;
h. taxe spaciale ;
i. alte taxe.
Impozitele si taxele locale, precum si amenzile si penalitatile aferente acestora constituie
venituri la bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale.
In vederea clasificarii si stabilirii reale a situatiei fiscale a contribuabililor,
compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale au competenta de a
solicita informatii si documente cu relevata fiscala sau pentru identificarea contribuabililor sau a
materiei impozabile ori taxabile, dupa caz, iar notarii , avocatii, executorii judecatoresti precum
si alta entitate care detine informatii sau documente cu privire la bunuri impozabile sau taxabile,
dupa caz, ori la persoane care au calitatea de contribuabil, au obligatia furnizarii acestora fara
plata.
Autoritatile administrative publice locale au urmatoarele componente si raspunderi in ceea
ce priveste finantele publice locale:
1.
elaborarea si aprobarea bugetelor locale la firmele stabilite
2.
stabilirea si urmarire impozitelor si taxelor locale in coditiile legii
3.
urmarirea executiei bugetelor locale si rectificarea acestora pe parcursul anului bugetar, in
conditii de echilibru bugetar
4.
Stabilirea si urmarirea modului de prestare a serviciilor publice locale, include obtiunea
trecerii sau nu a acestor servicii in raspunderea unor agenti economici specializati sau servicii
publice locale, urmarindu-se eficientizarea acestora in beneficiul cetatenilor
5.
Administrarea eficienta a bunurilor din propietatea publica sau privata a institutiilor
administrativ-teritoriale
6.
Angajarea de imprumuturi pe termen scurt, mediu si lung si urmarirea achitarii la scadenta
a obligatiilor de plata rezultate din aceste
7.
Administrarea resurselor financiare pe parcursul executiei bugetare in conditii de eficienta
8.
Stabilirea obtiunilor si a prioritatilor in aprobarea si in efectuarea cheltuierlilor publice
locale
9.
Elaborarea, aprobarea, modificare si urmarirea realizarii programelor de dezvoltare in
perspectiva a unitatilor administrativ-teritoriale ca baza a gestionarii bugetelor locale anuale
10. Organizarea si urmarirea efectuarii controlului financiar de gestiune asupra gestiunilor
proprii, gestiunilor institutiilor si serviciilor publice din subordinea consiliului local si consiliului
judetean al municipiului Rm. Valcea
Prin bugetele locale se intelege bugetele de venituri si cheltuieli ale unitatilor
administrativ-teritoriale .
Bugetele locale si bugetele institutiilor si serviciilor publice de interes local se aproba
astfel :
1.
bugetele locale, de catre consiliile locale, consiliile judetene si consiliul judetean al
municipiului Rm.Valcea, dupa caz.
2.
bugetele institutiilor si serviciilor publice, finantate integral sau partial din bugetele locale,
de catre consiliile mentionate la pct. 1 , in functie de subordonarea acestora
3.
bugetele institutiilor si serviciilor publice finantate integral din venituri extrabugetare , de
catre organul de conducere a acestora, cu avizul oradonatorului principat de credite.
Fiecare comuna, oras, municipiu, judet, respectiv municipiul Rm. Valcea, intocmeste
bugetul local, in conditii de autonomie potrivit legii.

Intre aceste bugete nu exista relatii de subordonare .

Ordonatorii principali de credite elaboreaza si prezinta o data cu proiectul anual al
bugetului local, o prognoza a acestuia pe urmatorii 3 ani, precum si programul de investitii
publice, detaliat pe obiective si pe ani de executie.
Institutiile publice, in interesul prezentei legi, cuprind autoritatile unitatilor administrativteritoriale, institutiile publice si serviciile publice de interes local, cu personalitate juridica,
indiferent de modul de finantare a activitatii acestora . Veniturile bugetelor locale se formeaza
din impozite taxe alte venituri si cu venituri cu destinatie speciale, precum si din sume si cote
defalcate din unele venituri ale bugetului de stat , cote aditionale la unele venituri ale bugetului
de stat si ale bugetelor locale si din transferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat .
Din impozitul pe salarii datorat la bugetul de stat, unitatea platitoare vireaza la data platii
salariului , o cota de 50 % la bugetul de stat, 40% la bugetul unitatilor administrativ-teritoriale
ale caror raza se desfasoara activitatea si 10 % la bugetul judetului respectiv.
Sumele incasate din vanzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate in urma
demolarii , dezmembrarii sau defectarii in conditiile prevazute de lege, a unor mijloace fixe sau
din vanzarea unor bunuri materiale care apartin institutiilor si serviciilor publice, finantate
integral din bugetele locale, dupa deducerea cheltuielilor efectuate pentru aceste operatiuni,
constituie venituri ale bugetului local si se varsa la acestea.
Sume incasate din concesionarea sau din inchiriere unor bunuri apartinand domeniului public sau
privat , de interes local sau judetean, constituie venituri ale bugetelor locale.
Sumele incasate din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat ale unitatilor
administrativ-teritoriale constituie venituri cu destinatie speciala ale bugetelor locale si se
utilizeaza pentru realizarea de investitii din componenta autoritatilor administratiei publice
locale.
Pentru asigurarea echilibrului bugetar al unor unitati administrativ - teritoriale, prin legea
bugetului de stat, precum si criterii de repartizarea a acestora pe unitatile administrativ teritoriale.
Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si transferurile cu destinatie speciala din
bugetul de stat se aproba anual, prin legea bugetului de stat, pe ansamblul fiecarui judet respectiv
al municipiului Rm. Valcea.
Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat , aprobate anual, o cota de pana 25%
se aloca judetului propriu iar diferenta se repartizeaza pe comune , orase, municipii, de catre
consiliul judetean, prin hotararea, dupa consultarea primarilor si cu asistenta tehnica de
specialitate a directiei generale a finantelor publice si controlului financiar de stat, in functie de
criteriile de repartizare aprobate.
Transferurile de la bugetul de stat la bugetele locale se vor acorda pentru investitii finantate din
imprumuturile externe, la a caror realizare contribuie si Guvernul.
Din bugetele locale se finanteaza actiuni social - culturale sportive , inclusiv ale cultelor, actiuni
de interes local in beneficiul comunitatii, cheltuieli de intretinere si functionare a administratiei
publice locale, cheltuieli cu destinatie speciala, precum si alte cheltuieli prevazute prin dispozitii
legale.
Consiliile judetene, Consiliul Municipiului Rm. Valcea si consiliile locale, dupa caz , pot aproba
colaborarea sau asocierea pentru realizarea unor lucrari si servicii de interes public local.
Colaborarea sau asocierea se realizeaza pe baza de conventii sau contracte de asociere in care se
prevad si resursele financiare reprezentand contributia fiecarei autoritati a administratiei publice
locale implicate. Conventiile sau contractele de asociere se incheie de catre ordinatorii principali

de credite, in conditiile mandatelor aprobate de fiecare consiliu implicat in colaborare sau

asociere.
Consiliile locale, dupa caz, pot participa cu capital social sau cu bunuri la societati comerciale
pentru realizarea de lucrari de servicii de interes public local sau judetean, dupa caz. Fondurile
necesare se asigura din bugetele locale.
In bugetele locale se inscrie fondul de rezerva bugetara la dispozitia consiliului local, judetene si
al Consiliului Municipiului Rm. Valcea, dupa caz, in cota de pana 5% in totalul cheltuielilor.
Acesta sa pot utiliza, pe baza hotararilor consiliilor respective , pentru finantarea actiunilor sau
sarcinilor intervenite in cursul anului si pentru inlaturarea efectelor unor calamitati naturale.
Consiliile locale, judetene si Consiliul Municipiului Rm. Valcea, dupa caz, pot aproba si utiliza,
in intregime , sume incasate din veniturile proprii peste cele aprobate prin bugetul local, pentru
suplimentarea cheltuielilor prevazute in aceste bugete, in urmatoarele conditii :
1 depasirea incasarilor sa fie realizate pe total venituri proprii aprobate prin bugetul local
respectiv si sa mentina pana la finele anului.
2 bugetele respective sa aiba imprumuturi restante, precum si dobanzi si comisioane neachitate,
aferente imprumuturilor contractate.
Cheltuielile pentru investitiile judetelor , municipiilor, oraselor si comunelor, dupa caz, si ale
institutiilor si serviciilor publice de subordonare judeteana si locala, care se finanteaza, potrivit
legii, din bugetul local si din imprumuturi, se inscriu in programul de investitii al fiecarei unitati
administrativ-teritoriale, care se aproba ca anexa la bugetul local de catre consiliul local judetean
si Consiliul Municipiului Rm. Valcea , dupa caz.
Obiectivele de investitii si celelalte cheltuieli asimilate investitiilor se inscriu in programul de
investitii, dupa caz, in prealabil documentatiile tehnico- economice, respectiv notele de
fundamentare privind necesitatea si oportunitatea efectuarii cheltuielilor de investitii, au fost
elaborate si aprobate potrivit dispozitiilor legale.
Ordonatorii principali de credite stabilesc prioritatile in repartizarea sumelor de fiecare obiectiv
inscris in programul de investitii, in limita fondurilor cuprinse in proiectul de buget cu aceste
destinatii, asigurand totodata , utilizarea rationala si eficienta a acestor fonduri, precum si
realizarea obiectivelor de investitii in cadrul duratelor de executie aprobate.
Proiectele bugetelor locale se elaboreaza pe baza proiectelor bugetelor proprii ale administratiei
publice locale, ale institutiilor si serviciilor publice de subordonare locala.
Ordinatorii principali de credite ai bugetelor locale prezinta proiectele bugetelor locale,
echilibrate, directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat, pana la data
de 15 mai a fiecarui an, urmand ca aceasta sa depuna la Ministerul Finantelor proiectele
bugetelor locale pe ansamblul judetului, respectiv al municipiului Rm. Valcea, cel mai tarziu
pana la data de 1 iunie a fiecarui an.
Veniturile si cheltuielile prevazute si bugetele locale se repartizeaza pe trimestre, in functie de
termenele legale de incasare a veniturilor si de perioada in care este necesara efectuarea
cheltuielilor si se aproba de catre.
1.
Ministerul Finantelor pentru sumele defalcate din unele venituri al bugetului de stat si
pentru transferurilor de la acest buget, pe baza propunerilor ordinatorilor principali de credite ai
bugetelor locale, transmise de directiile generale ale finantelor publice si controlul financiar de
stat, in termen de 20 de zile de la intrarea in vigoare a legii bugetului de stat.
2.
Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale pentru bugetele proprii si bugetele
institutiilor si serviciilor publice subordonate in termen de 15 zile de la probarea sumelor
prevazute la pct 1.

Impozitul pe spectacole se determina, in functie de felul manifestarilor artistice, competitiilor

sportive, activitatilor artistice si distractive pe care le organizati, astfel:
Pentru manifestarile artistice si competitiile sportive, impozitulse determina prin aplicarea
cotelor procentuale de impozit asupra valorii impozabile. Cotele de impozit pe spectacole sunt:
2% in cazul unui spectacol de teatru, ca de exemplu o piesa de teatru, balet, opera, opereta,
concert filarmonic sau orice alta manifestare muzicala, prezentarea unui film la cinematograf, un
spectacol de circ sau orice competitie interna sau internationala;
5% pentru celelalte manifestari artistice si distractive cu caracter ocazional de genul: festivaluri,
concursuri, cenacluri, serate, recitaluri sau alte asemenea.
Valoarea impozabila este data de incasarile din vanzarea abonamentelor si a biletelor de intrare
la spectacole, din care se scade valoarea timbrelor cinematografice, teatrale, muzicale, folclorice
sau de divertisment, dupa caz.
Daca incheiati contracte de sponsorizare pentru a ceda anumite sume din incasari in scopuri
umanitare, atunci sumele respective se scad din valoarea impozabila, cu conditia inregistrarii
prealabile a acestor contracte la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei
publice locale in a caror raza teritoriala se desfasoara spectacolele.
Exemplu:
Cinematograful AURORA din Iasi a obtinut in luna martie 2005 incasari din vanzarea
biletelor de intrare la spectacolele de cinema in suma totala de 150.000.000 lei, inclusiv timbrul
cinematografic. Cinematograful va determina obligatiile aferente acestor incasari astfel:
valoarea timbrului cinematografic:
150.000.000 x 2 = 2.941.176 lei timbru cinematografic
100 + 2 unde 2/100+2 este cota recalculata folosita pentru determinarea timbrului cinematografic
de 2%, inclus in pretul de vanzare al biletelor si care s-a adaugat acestui pret;
valoarea impozitului pe spectacole:
(150.000.000 lei 2.941.176 lei) x 2% = 2.941.176 lei unde 2% este cota de impozit pe
spectacole. Inregistrarile contabile sunt urmatoarele:
inregistrarea incasarilor din vanzarea biletelor, inclusiv a timbrului cinematografic:
5311 Casa in lei=%704 Venituri din lucrari executate 150.000.000 lei
si servicii prestate 147.058.824 lei
447 Fonduri speciale taxe si 2.941.176 lei
varsaminte asimilate analitic distinct
inregistrarea impozitului pe spectacole:
635 Cheltuieli cu alte= 446 Alte impozite, taxe 2.941.176 lei
impozite, taxe si si varsaminte asimilate varsaminte asimilate
Pentru activitatile artistice si distractive de videoteca si discoteca, impozitul pe spectacole
se calculeaza in functie de suprafata incintei in care se desfasoara spectacolul, pe zi de
functionare, astfel:
se determina incinta impozabila, prin incinta intelegandu-se spatiul inchis in interiorul unei
cladiri, suprafata teraselor sau suprafata de teren afectata pentru organizarea acestor activitati
artistice si distractive.
Suprafata incintei impozabile rezulta din insumarea urmatoarelor suprafete:
-suprafata utila afectata activitatilor de discoteca sau videoteca;

-suprafata utila a incintelor in care se consuma bauturi alcoolice, bauturi racoritoare sau cafea,
indiferent daca participantii stau in picioare sau pe scaune;
-suprafata utila a oricaror alte incinte in care se desfasoara o activitate distractiva activitati
conexa programelor de videoteca sau discoteca; distractive se inmulteste suprafata incintei cu
suma fixa a impozitului in lei/mp/zi de functionare, stabilit separat pentru videoteci si separat
pentru discoteci, prin hotararea consiliilor locale in a caror raza administrativ-teritoriala se
desfasoara activitatile de videoteca si discoteca.
Prin zi de functionare, pentru determinarea impozitului pe spectacole, se intelege intervalul de
timp de 24 de ore, precum si orice fractiune din acesta, inauntrul caruia se desfasoara activitatea
de videoteca sau discoteca, chiar daca programul respectiv cuprinde timpi din doua zile
calendaristice consecutive.
Cuantumul impozitului in suma fixa se stabileste de catre consiliile locale in cursul lunii mai a
fiecarui an pentru anul fiscal urmator, intre limitele prevazute de Codul fiscal si hotararea
Guvernului de indexare a impozitelor si taxelor locale.
Asupra valorii stabilite de consiliile locale se aplica coeficientul de corectie ce corespunde
rangului fiecarei localitati, astfel:
8,00 pentru localitatile urbane de rangul 0;
5,00 pentru localitatile urbane de rangul I;
4,00 pentru localitatile urbane de rangul II;
3,00 pentru localitatile urbane de rangul III;
1,10 pentru localitatile rurale de rangul IV;
1,00 pentru localitatile rurale de rangul V.
Exemplu:
Societatea comerciala BLUE SPIRITS S.R.L. are deschisa o discoteca intr-o localitate urbana de
rang I.
Localul discotecii are o suprafata totala de 235 mp, din care suprafata utila cuprinzand ringul de
dans si barul are 200 mp, iar birourile si depozitul au o suprafata de 35 mp.
Pana la data de 15 ianuarie 2005, societatea a depus la departamentul de impozite si taxe locale o
declaratie din care rezulta suprafata utila a discotecii de 200 mp, precum si faptul ca spectacolele
de discoteca din luna februarie au loc in fiecare sambata seara, de la ora 20.00 sambata la ora
05.00 duminica.
Societatea va datora un impozit pe spectacole pentru luna februarie calculat astfel:
(235 mp 35 mp) x 1.200 lei/mp/zi x 8 zile x 5 = 9.600.000 lei
unde: 235 mp 35 mp = 200 mp suprafata incintei impozabila
1.200 lei/mp/zi cuantumul impozitului in suma fixa stabilit de consiliul local
8 zile numarul zilelor si fractiunilor de zile de functionare in luna februarie 2005
5 coeficientul de corectie.
Exemplu:
Societatea comerciala ESPERANTO S.R.L. organizeaza spectacole de discoteca in luna iunie
2007 in localul VRAJA MARII din localitatea Constanta.
Pana la data de 15 mai inclusiv, societatea va depune declaratia de impunere model ITL 012,
din care rezulta suprafata incintei localului, precum si zilele in care se desfasoara spectacolele.
Impozitul pe spectacole aferent lunii iunie 2007 va fi achitat de societate pana la data de 15 iulie
2007
inclusiv.
In calitate de platitor de impozit pe spectacole sunteti, de asemenea, obligati:

 sa respectati normele tehnice privind tiparirea, inregistrarea, vizarea, evidenta si gestionarea,

dupa
caz,
a
abonamentelor
si
a
biletelor
de
intrare
la
spectacole;
sa eliberati bilete de intrare la spectacole pentru toate sumele incasate si sa nu practicati tarife
mai
mari
decat
cele
inscrise
pe
bilete;
sa puneti la dispozitia organelor de control documentele care atesta calculul si plata
impozitului pe spectacole.
2.6.EVAZIUNEA FISCALA SI REPERCUSIUNEA IMPOZITELOR
Evaziunea fiscala este fenomenul de incalcare a reglementarilor fiscale care au consecinta
financiara a platii unor impozite si taxe mai mici decat cele legal datorate, ori chiar a neplatii
unor impozite si taxe.[1] In legislatia fiscala romaneasca, evaziunea fiscala reprezinta sustragerea
prin orice mijloace, in intregime sau in parte, de la plata impozitelor, taxelor si a altor sume
datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor
speciale extrabugetare de catre persoanele fizice si persoanele juridice romane sau straine.
Evaziunea fiscala constituie unul din fenomenele economico-sociale complexe de
maxima importanta cu care se confrunta fiecare stat si ale carui consecinte nedorite.
Limitarea evaziunii fiscale apare ca necesara datorita efectelor sale: ea se repercuteaza
direct asupra diminuarii veniturilor fiscale si favorizeaza aparitia unor distorsiuni in mecanismul
pietei, consolidand nejustificat pozitia pe piata a celor care se sustrag de la impozitare; contribuie
la accentuarea inechitatilor sociale.
Principalele premise ale evaziunii fiscale sunt:

unele norme si reglementari legale privind stabilirea si plata impozitelor si taxelor pot fi
lipsite de precizie si pot oferii posibilitatea de a fi interpretate in moduri diferite;

evaziunea fiscala poate fi si rezultanta folosirii unor metode si modalitati defectuoase

de aplicare a legislatiei fiscale ( de exemplu stabilirea obligatiilor fiscale pentru unele categorii
de contribuabili pe baza unor norme medii de venit si nu pe baza venitului efectiv realizat);

se poate vorbi si de o inclinatie psihologica generala a contribuabililor - pe fondul lipsei

unei educatii fiscale din partea unor contribuabili -, de a se sustrage partial sau total, de la plata
obligatiilor fiscale care le revin; o asemenea inclinatie deriva din faptul ca omul este preocupat
sa puna mai presus interesele sale individuale decat interesul general al societatii;

incalcari ale legislatiei fiscale savarsite de catre functionarii publici cu atributii fiscale,
vamale si de control financiar, care au consecinte de evaziune fiscala;

existenta unei presiuni fiscale excesiv de ridicate, ce depaseste gradul de suportabilitate a

contribuabililor;

neajunsuri in organizarea sistemului de control financiar;

desele modificari ce se produc in sistemul fiscal in perioada de tranzitie.

Formele evaziunii fiscale

evaziunea care poate fi realizata la adapostul legii;

evaziunea fiscala ce se realizeaza cu incalcarea legii, denumita frauda fiscala.

Evaziunea fiscala realizata la adapostul legii consta in sustragerea de impozitare a unei
parti din materia impozabila realizata de catre contribuabilii de drept, la adapostul legii, fara ca
fapta lor sa fie considerata contraventie sau infractiune si sanctionata corespunzator. Aceasta este
o evaziune fiscala nefrauduloasa, putandu-se infaptui prin doua moduri:
- prin includerea in legislatia fiscala a unor prevederi care sa permita unor categorii de
contribuabili sa sustraga in totalitate sau partial, de la impozitare, o parte din materia impozabila.

Este vorba de a include in legile fiscale unele prevederi ce se refera la privilegiile fiscale pe care
le acorda statul unor categorii sociale sau unor persoane juridice;
- alt mod de a determina evaziunea poate sa apara datorita unor lacune ale legilor fiscale care
permit unor persoane fizice sau juridice sa plateasca un impozit mai mic. Un asemenea fenomen
devine posibil deoarece legislatia fiscala din unele state permite, prin lacunele sale, scoaterea de
la impozitare, a unor venituri, parti de venituri sau averea care, daca prevederile legale ar fi clare,
explicite, necontradictorii, complete, nu ar putea duce la asemenea situatii de scoatere de sub
incidenta fiscala a lor.
Evaziunea fiscala la adapostul legii presupune a uza de prevederile legislatiei fiscale spre
a apara cat mai mult interesele contribuabililor, diminuand sarcinile fiscale, pornind de la
impreciziile unor legi fiscale sau beneficiind de facilitatile fiscale prevazute in legislatie.
In orice tara exista legi fiscale imperfecte, pe care actorii economici le speculeaza pentru a-si
usura sarcina fiscala.
Se pot prezenta multiple posibilitati de aparitie a evaziunii fiscale la adapostul legii. In situatia
determinarii veniturilor impozabile pe baza unor norme medii de venit se creeaza posibilitatea ca
acei contribuabili care obtin venituri superioare normei medii stabilite, sa nu plateasca impozit
pentru venitul suplimentar inregistrat. Aceste situatii se pot ivi in cazul impozitarii veniturilor din
profesii libere daca sunt evaluate pe baza normelor medii de venit.
Sarcina fiscala se poate determina si prin practicarea unor cote forfetare de cheltuieli
pentru calculul veniturilor impozabile ( artistii plastici, scriitorii ), prin scaderea din profiturile
reale ale contribuabililor a unor cheltuieli investitionale, de sponsorizare etc.
In aceste cazuri contribuabilii care efectueaza cheltuieli reale mai mari sau mai mici decat cotele
forfetare de cheltuieli prestabilite, ca si contribuabilii carora li se admit la scaderea din profiturile
reale cheltuieli investitionale si de sponsorizare ajung sa plateasca impozite necorelate cu baza
reala de impozitare.
Acordarea unor facilitati fiscale ( exonerari, scutiri partiale, reduceri de impozite ),
actorilor economici in anumite domenii ale economiei, asigura un cadru favorabil pentru a
recurge la diverse procedee spre a sustrage de la impozitare o parte a veniturilor. Pentru a se
sustrage temporar de la plata impozitelor, solicita si obtin aprobari de a constitui noi societati
comerciale cu acelasi obiect de activitate ca al celor vechi cu toate ca in realitate, acestea sunt noi
forme de organizare si exploatare in care se obtin profituri mai mari decat in vechile societati
care sunt mentinute intr-o stare de aparenta functionare.
Facilitatile fiscale acordate actorilor economici din anumite ramuri, la infiintarea firmelor, sau pe
parcursul desfasurarii activitatii, permit ca o parte din venit sa nu fie supus impunerii. Astfel, se
pot acorda scutiri temporare de la plata impozitului pe profit pentru societatile nou infiintate,
scutiri sau reduceri de impozite pentru societatile care creeaza noi locuri de munca sau angajeaza
personal din randul somerilor, scutiri de taxe vamale pentru masinile si utilajele sau materiile
prime aduse din import.
Se pot acorda reduceri de impozit pe profit pentru actorii economici care reinvestesc o
parte din profitul obtinut in echipamente tehnice.
Reglementarile fiscale din alt state ofera si alte posibilitati de evaziune fiscala la adapostul legii.
In S.U.A. legea confera dreptul unui intreprinzator persoana fizica sa-si declare ca asociati pe
sotie si copii, chiar daca ei nu au nici o contributie la capitalul social sau la activitatea firmei.
Avantajul pentru ei este ca prin impunerea separata pe fiecare membru de familie, impozitul de
platit va fi mai mic.
CONCLUZII

Putem deci concluziona ca in ultimii 13 ani procesul de descentralizare a administratiei publice,

desi s-a desfasurat greoi si a intampinat multe obstacole, a dus la obtinerea unei autonomii locale
relative in curs de perfectionare. Un rol capital pentru obtinerea unei adevarate autonomii
decizionale la nivelul administratiei locale l-au avut finantele publice locale.
Autonomia financiara a administratiilor locale determina o degrevare a finantelor centrale de o
seama de venituri si cheltuieli publice, o reducere a fluxurilor financiare realizate intre cele doua
nivele structurale ale finantelor publice, precum si o mai mare transparenta a utilizarii fondurilor
publice.
Se observa o crestere considerabila a veniturilor proprii in anul 2008 fata de 2007, adica cu
140,66% ceea ce denota o mai buna colectare a acestora si o descentralizare a impozitelor si
taxelor la bugetul de stat catre bugetele locale.
La impozitul pe mijloace de transport se observa o crester considerabila (in medie de cca 100%),
iar modul de calcul a acestuia se face la capacitatea cilindrica fractionata de 200cmc fata de
500cmc cat era in 2006.
Conceptul de autonomie locala este insa sortit sa ramana golit de continut atata vreme cat
autoritatile locale nu dispun de resursele financiare, de competentele legale si de autoritatea
politica de care au nevoie pentru a-si asuma efectiv responsabilitatile ce le sunt acordate de
aceasta autonomie. De aceea, trebuie sa se realizeze o echivalenta intre competentele acordate
autoritatilor publice locale si modalitatile de atragere a veniturilor aflate la dispozitia acestora,
pentru a analiza cu strictete efectuarea cheltuielilor.
In momentul de fata, cu toate prevederile favorabile ale legii finantelor publice locale ( Legea
nr.189/1998 care va fi abrogata prin Ordonanta de urgenta nr.45 publicata in M.O. 431/19 iunie
2003, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2004), organele de conducere locale sunt confruntate inca
cu imposibilitatea asigurarii anumitor servicii publice din cauza insuficientei fondurilor pe care
le au la dispozitie.
Deci se impune aplicarea unor masuri care sa duca la cresterea fondurilor disponibile organelor
de conducere locale.Una dintre aceste masuri ar fi cresterea valorica a cotelor defalcate din
impozitele directe si indirecte, in sensul acordarii unei parti mai mare din acestea bugetelor
locale, cum ar fi :
- impozit pe venit persoane fizice ;
- impozit pe venit asociatii familiare ;
- T.V.A aferenta activitatii desfasurate pe raza localitatii respective.
O alta masura benefica ar fi colectarea mai judicioasa a impozitelor directe si indirecte atat la
nivel central cat si la nivel local. Pe aceeasi linie, se poate inscrie si masura de acordare a cat mai
putine scutiri nejustificative de la plata unor impozite si taxe de catre autoritatile statului.
De asemenea, ar trebui ca autoritatile locale sa depuna un efort mai sustinut pentru obtinerea
unor fonduri suplimentare de pe piata de capital, apeland la imprumuturi sau la obtinerea unor
fonduri nerambursabile de la organismele financiare internationale, pentru a putea duce la
indeplinirea strategiilor de dezvoltare si a proiectelor propuse pe termen lung.

BIBLIOGRAFIE