Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Continutul infractiunii
Notiune: totalitatea elementelor ce compun infractiunea ( totalitatea conditiilor prevazute de lege pentru
ca fapta care a fost savarsita sa constitutie infractiune)
Se face o distinctie intre notiunea de infractiune si cea de continut de infractiune. Astfel, infractiunea
cuprinde trasaturle esentiale ce deosebesc de alte forme ale ilicitului juridic, iar continutul de infractiune
reprezinta conditiile fiecare infractiuni ce o deosebesc de alte infractiuni.
Continutul generic al infractiunii este o notiune ce a fost elaborata pentu a permite studiul conditiilor din
continutul infractiunilor (specific partii generale)
Continutul specific al infractiunii este reprezentat de conditiile din continutul unei anumite infractiuni
Actul de conduita
Valoarea sociala protejata
Persoana care savarseste actul de conduita
Locul si timpul comiterii faptei
2.
3.
Clasificarea continuturilor
1. Juridic se refera la totalitatea conditiilor prevazute de norma incriminatoare
2. Constitutiv se refera la totalitatea conditiilor cu privire la actul de conduita
Alte clasificari pot fi :
simplu vs complex
Integral vs trunchiat ( ex: tentativa) se refera la indeplinirea conditiilor prevazute de lege, mai
putin savarsirea infractiunii
Obiectul infractiunii
Obiectul infractiunii este format de valoarea sociala si relatiile sociale create in jurul acestei valori care
sunt periclitate prin savarsirea faptei. Nu confundam obiectul infractiunii cu mijlocul de realizare a
infractiunii (ex: adica o crima cu instrumentul prin care a fost produsa)
Clasificare
Se face diferenta intr obiect juridic si obiect material.
Obiect juridic are orice infractiune. Nu au obiect material infractiunile unde valoarea sociala amenintata
nu este incorporata intr-o entitate materiala.
O alta diferenta se face intre infractiuni materiale (cele care au si obiect material) si cele formale(cele care
nu au obiect material)
Legat de obiectul infractiunii se mai face diferenta intre obiect juridic generic (Se refera la un obiect juridic
specific unei anumite familii de infractiuni )si obiect juridic specific (este specific fiecarei incriminari in
parte, este necesar pt a o deosebi de infractiuni din aceeasi categorie )
O alta diferenta se face intre obiect juridic principal si obiect juridic secundar (adiacent). Clasificarea
prezinta importanta atunci cand sunt protejate cel putin doua valori sociale prin norma incriminatoare.
Subiectii infractiunii
Subiectii infractiunii (parte a raportului juridic penal de conflict) NU se confunda cu subiectii de drept
penal ( in maj cazurilor parte a raporturilor juridice de conformare)
Prin subiectul activ intelegem faptuitorul, iar prin subiect pasiv intelegem victima infractiunii.
2
- Este o reglementare noua, din 2006; se considera initial ca nu este necesara intrucat vointa
unei persoane juridice este de fapt vointa unei persoane fizice cu rol decizional in cadrul
persoanei juridice.
Conditiile generale sunt prevazute in art 135 C.p. -conditii privind existenta persoanei juridice.
Conditiile generale pentru a fi subiect activ persoana juridica
1. Existenta persoanei juridice
2. Sfera persoanelor juridice care pot raspunde penal. Legiuitorul a precizat si niste
exceptii ( statul si autoritatile publice nu raspund penal pentru infractiunile savarsite) . Mai
este prevazuta o exceptie, respectiv institutiile publice.
3. Persoanele fizice care prin faptele lor pot angaja raspunderea penala a persoanei
juridice. S-a admis ca orice pers fizica poate angaja raspunderea penala a pers juridice daca a
actionat de asa maniera incat fapta a fost savarsita in numele persoanei juridice.
4. Forma de vinovatie ceruta de lege pentru existenta infractiunii.
In codul penal este trecuta si o dispozitie care e menita sa puna capat oricarei discutii, respectiv
ca persoana juridica nu poate fi folosita drept paravan pt ridicarera raspunderii penale de catre
persoana fizica, fiind persoane diferite, ficare raspunde in felul specific. Raspunderea penala a
3
Continuturile infractinilor nu cuprind in general conditi cu privire la locul si timpul in care se comit
faptele respective
1.
-Conditie esentiala , ex: tulburarea ordinii si linistii publice , in public, conducerea fara permis
(art335 C.p.)
- Element circumstantial , ex: furt calificat (art 229 alin1 lit a. C.p), intr-un mijloc de transport in
comun
2.
Situatia premisa
- in unele cazuri, actul de conduita interzis se bazeaza pe asa-numita situatie premisa. Aceasta este o
conditie care se poate regasi in continuturile unora dintre infractiuni.
Ex: preexistenta unui raport juridic in baza caruia autorul abuzului de incredere detine bunul mobil al
altuia
Ex: existenta unei cauze in care se asculta martori infractiunea de marturie mincinoasa
Poarta denumirea de verbum regens (acte materiale, gesturi, cuvinte, vorbe etc). Se prezinta sub forma
unor actiuni sau inactiuni. Cel mai des se intalnesc actiunile (actioneaza, desi legea interzice sa actioneze).
Verbum regens se poate prezenta sub forma mai multor modalitati normative (ex: luarea de mita art
289 C.p.->functionarul....pretinde ori primeste....ori accepta promisiunea unor astfel de foloase, in
legatura cu ....).
Se face distincite intre infractiuni comisive (realizare prin comisiune) si omisive (realizare prin omisiune).
Insa este posibil uneori ca infractuinile comisive sa se realizeze prin omisiune ( ex: infractiunea de omor
prin natura ei e infractiune comisiva, insa e posibil uneori sa fie realizata si printr-o omisiune, cand
faptuitorul, avand o obligatie legala, cu buna seama nu indeplineste ceva, stiind ca va duce la moartea
victimei).
Cerintele esentiale atasate elementului material (care il intregesc): fapta sa se savarseasca intr-un anumit
timp sau loc, intr-un anumit mod
-Urmarea imediata
Este rezultatul socialmente periculos produs ca urmare a producerii elementului material (vatamarea
adusa valorii sociale ocrotite). Urmarea imediata poate fi materiala in masura in care dupa producerea
elementului material se produce o schimbare fizica a obiectului infractiunii sau a pozititiei acestuia sau o
stare de pericol (stare contrara celei existente anterior). In doctrina exista si pareri care nu sunt de acord
cu aceasta sinonimie, intrucat exista si situatii in care o infractiune de pericol este si o infractiune
materiala si invers.(ex: distrugerea sau semnalizarea falsa- de periocul,dar are obiect material).
In literatura de specialitate se face o sinonimie: infractiunile de rezultat sunt in general infractiuni
materiale, iar infractiunile de pericol sunt infractiuni formale. Pot exista si infractiuni de rezultat care nu
au un obiect material (ex: infractiunea de fals-contrafacerea unui inscris i. de rezultat, dar nu are obiect
material i.formala)
5