ALCOOLUL

ALCOOLUL INFLUENTA ASUPRA SANATATII SI A

STILULUI DE VIATA
ALCOOLUL ESTE DROGUL PSIHOACTIV CEL MAI
CONSUMAT DIN LUME,DE ACEEA COMBATEREA
ABUZULUI DE ALCOOL REPREZINTA O PRIORITATE
A STILULUI DE VIATA SATATOS.
Organizatia Mondiala a Sanatatii arata faptul ca,consumul de alcool are o variatie
considerabila intre tari si este characteristic tarilor europene,de aceea in ultimii 50
de ani in statele europei s-a putut constata o crestere a nivelului epidemic al
maladiilor cornice,cum ar fi:cancerul si bolile coronariene legate strict de stilul de
viata sanatos.Expertii O.M.S. defines alcoolul astfel:
Alcoolicii sunt BAUTORI EXCESIVI a caror dependent de alcool a atins un
asemenea grad incat antreneaza tulburari
psihice,mentale,neurologice,sexuale,somatice,precum si alterarea relatiilor sociale.
Alcoolici se deosebesc de bautorii excesivi prin faptul ca cei din urma,se mai pot
abtine de la consumul de alcool.
TULBURARI PSIHICE:
Intoxicatia alcoolica acuta sau betia patologica produce o modificare profunda a:
CONSTIINTEI-pe fondul careia se pot suprapune o simptomatologie
halucinatorie sau deliranta,tulburari grave de comportament cu acte anti-sociale.In
aceasta betie este present un fond de suferinta organica nemanifesta care poate
merge pana la encefalopatie post-traumatica.
PERSONALITATII-tulburarile psihice care apar in alcoholism se caracterizeaza
printr-o modificare globala a personalitatii,se inregistreaza scaderea randamentului
global det. Intelectului asociata cu scaderea simtului etico-moral care marcheaza
intrarea in dementa.

AFECTIVITATII-cele mai caracteristice tulburari apar in sfera

afectivitatii,dispozitia devine oscilanta cu predominanta starilor disforice si
labilitate emotionala crescuta.Peste toate acestea se pot suprapune decompensari
depressive cu tendinta la sinucidere,rezultate din simtamantul ratarii si al pierderii
prestigiului in familie si profesie.
TULBURARI MENTALE:
O.M.S. estimeaza ca cel putin 5% din populatia regiunii europene afectata,sufera
tulburari mentale grave,diagnosticabile,cum sunt nevroza,psihozele functionale si
inca un procent de 15% este atins de forme mai putin grave dar care dau tot
invaliditate.Aceasta stare patologica influenteaza nefavorabil si creeaza riscul
problemelor de sanatate mental ace ameninta viata,cum ar
fi:sinuciderea,violenta,toxicomania.
TULBURARI NEUROLOGICE frecvente sunt:polinevrita membrelor
inferioare,dereglari neuro-vegetative.
TULBURARI SEXUALE:
In alcoolismul cronic,tulburarile in sfera sexual pot constitui nucleul unui delir de
gelozie,iar exploziile de irascibilitate si furie au la baza un instinct de aparare
deviat spre agresivitate.Intreg echilibrul dintre instinct si vointa este tulburat,vointa
devine inoperanta si alcoolicul savarseste tot felul de acte antisociale.
TULBURARI SOMATICE:
Consumul regulat de alcool poate ataca toate organelle corpului,cu exceptia vezicii
urinare si a plamanilor.Riscul major este asupra creierului,sistemului
nervos,ficatului,muschilor,rinichilor si inimii,urmeaza pancreasul,stomacul si
intestinele.Principale complicatii date de consumul exagerat sunt:steatoza
hepatica,hepatita cronica,miocardiopatia,hiprtensiunea arterial,ulcerul gastroduodenalsi starile patologice specific,cum sunt:psihozele alcoolice,delirul
alcoholic,encefalopatiile si dementele alcoolice.
Dupa bolile cardiac si cancer,ciroza hepatica produsa de alcool a devenit principal
cauza de mortalitate printer persoanele intre 40-60 de ani.

ALCOOLUL CONSECINTE SOCIALE

O.M.S. a publicat mai multe date din care reiese ca,consulul de alcool este
responsabil de o proportie considerabila de imbolnaviri si decese,proportie
estimate la 6 % din decesele persoanelor in varsta de sub 75 de ani si o cincime din
spitalizarile acute sunt legate de consumul de alcool.
PRINCIPALELE CONSECINTE SOCIALE SUNT:
1.Alcoolul este foarte des asociat dezorganizarii familiilor,violentelor domesticesi
de maltratare a copiilor.
2.Tulburarea ordinii publice,accidente de munca si absenteeism.
3.Alcoolul este la originea unui supracost considerabil pentru societate prin
scaderea productivitatii si prin supraincarcarea serviciilor de sanatate,de asistenta
sociala,transport si pentru sistemul penal.Supracostul economic este evaluat la
2-3% din produsul brut national.La aceste cheltuieli se adauga faptul ca,problemele
de sanatate legate de alcoholism nu se limiteaza numai la persoanele
dependente,aceste problem putand surveni si la consumatorii moderati.
POLITICI SOCIALE
In majoritatea tarilor se estimeaza ca o politica de reglementatea
alcoolismului,axata pe sanatatea publica ar trebui sa tina seama de nivelul global al
consumului de alcool si problemele care se pun in conditiile date.
Obiectivul 17 al politicii europene,sanatatea pentru totiarata necesitatea reducerii
consumului de substante care dau dependenta,iar privind alcoolul reducerea trebuie
sa fie 25%.Pentru a reduce problemele de sanatate legate de alcool ob.17 a stability
doua strategii:
I.Prima strategie a fost axata pe populatie si a vizat sa reduca nivelul global al
consumului de alcool.

II.Adoua strategie s-a axat pe grupurile cu risc ridicat,si vizeaza sa reduca

consumul de alcool atat la marii bautori cat si la ceilalti inclusive reducerea la
grupurile cu risc particular.
Planul European de actiune impotriva alcoolismului a fost intocmit pentru
urmatoarele ratiuni:
1.O reducere globala permite atenuarea problemelor la toate nivelele.
2.Importante schimbari culturale pe termen lung care sa favorizeze un consum mai
mic.
3.Presiunea sociala foarte mare asupra bautorilor prin efectul de apropiere.

EDUCATIA TINERILOR PRIVIND CONSUMUL DE

ALCOOL
Consumul de alcool in randul tinerilor are numeroase si variate motive care se
diferentiaza in functie de circumstantele personale si sociale.
Printre cele mai commune motive sunt:
-dorinta integrarii sau teama de a fi altfel.
-plictiseala
-gustul agreabil al alcoolului
-impresia ca se simt mai socialbili daca beau.
In acelasi timp multi tineri la inceput nu invoca un motiv specific.Cei mai multi
tineri beau in grupul de prieteni,alcoolul facand parte in general din socializare.
Celelalte activitati:dansul,o ocazie festiva sau chiar o simpla conversatie au ca
ingredient essential tot alcoolul.
Printre numerosii factori sociali,demografici,psihologici,figureaza urmatorii:

-predispozitia personala sau psihologica,adica o strategie proprie in cautarea de

senzatii.
-plictiseala
-presiunea partenerilor
-consumul si atitudinea parintilor
-relatiile cu parintii si fratii
-presiunea MASS-MEDIA
-frecventarea discotecilor
-banii de buzunar
-perceperea eronata a valorilor
In timpul adolescentei copii devin foarte independent si sunt influentati in mare
masura de prieteni,de vedete si de sportivi idealizati.Publicitatea si imaginile
vehiculate prin presa au in egala masura influenta asupra
adolescentilor.Experientele negative survenite din conflictele cu parintii ii pot
determina pe unii sa devina consumatori si marea majoritate a consumatorilor
cronici se deprind cu aceasta obisnuinta pe parcursul adolescentei.
Consumul mare si repetat de alcool duce la instalarea dependentei
biochimice.Prima etapa in acest process este consumul experimental,cand tinerii
experimenteaza efectele alcoolului.
Folosirea regulate a alcoolului la unii tineri presupune si un autocontrol,incat se
opresc atunci cand obtin starea euforica.In urmatorul stadiu,preocuparea pentru
consum si motivatia incep sa capete alta importanta.
Daca in stadiile anterioare tinerii experimentau situatii euforice dorind sa se simta
bine,acum folosesc alcoolul pentru a reduce sau elimina necazurile care de cele
mai multe ori sunt consecintele consumului lor.
Daca tanarul n-ar fi baut in mod regulat un timp mai indelungat,nu s-ar fi instalat
obisnuinta.In acest stadiu indivizii beau tocmai pentru a scapa de aceste emotii

negative.La toate acestea se adauga modificari in starea de sanatate,cum ar fi:

anxietate,nervozitate.
In aceasta situatie cantitatea consumata creste,incat consumul indelungat si excesiv
duce la aparitia dependentei chimice,stadiu in care apare o deteriorare in toate
laturile vietii individuale,el manifesta o epuizare fizica si o stare de durere
emotionala cronica.
Acum motivul pentru care beau este acela ca incearca sa se simta normal.