MINISTERUL EDUCAIEI DIN REPUBLICA MOLDOVA

Integrarea socio-profesional a tinerilor cu

deficien mintal i tehnici specifice de consiliere

Chiinu 2014

Integrarea socio-profesional a tinerilor cu deficien mintal

Pe aceast linie se nscriu cercetrile din ultimele decenii, care au scos n eviden faptul c,
deficienii mintal pot fi pregtii pentru a-i ctiga existena n mod independent.
n procesul muncii, deficienii mintal sunt mai puin deficitari dect n activitatea colar.
Aceast situaie, autorii o explic prin prezena unei motivaii mai puternice i mai adecvate. n plus
reuita n profesiune nu necesit aceleai factori pe care i implic reuita colar. Astfel sunt unele
profesiuni care nu se bazeaz n primul rnd pe gndirea abstract, ci pe prezena unor deprinderi
practice, corelate cu anumite trsturi de voin i de caracter.
n aceast direcie institutiilor de invatamant le revine datoria sociala, sarcina morala si
umanitara de a pregati integrarea si adaptarea socio-profesionala a deficienilor mintal cu cat mai
putine dificultati.
Problema integrarii si adaptarii sociale si profesionale a deficienilor mintal se bucura de o
atentie deosebita in randul specialistilor. In societatea de astazi, caracterizata printr-o permanenta
schimbare determinata de revolutia tehnico-stiintifica contemporana, integrarea in munci social-utile a
deficienilor mintal a devenit o preocupare a factorilor de decizie.
In atenia profesionitilor, trebuie s stea permanent o serie de probleme specifice ale orientrii
carierei deficienilor mintal:
Dificultatea gsirii i pstrrii unui loc de munc
Nivelul de educaie mai redus, uneori datorat dificultii de a frecventa coala
Gradul mai redus de autonomie i independen personal
Subevaluarea persoanelor i, implicit, imaginea de sine deteriorat
O istorie" ncrcat de experiene negative i discriminatorii pe plan personal i al ncercrilor
de inserie socio-profesional, fapte care-i fac pe acetia suspiciosi, nencreztori, ezitani
Nivelul redus de salarizare oferit.
Intre factorii care condiioneaz reuita integrrii colare i profesionale a copiilor i tinerilor
deficieni mintal se numr i instituia de ocrotire, prin activitile desfurate in acest sens.
Specificul i cerinele consilierii i orientrii colare i profesionale a tinerilor deficieni mintal
constau n:
1) Pentru fiecare copil deficient mintal s fie ntocmit un proiect educaional personalizat,
n care s se precizeze: obiectivele pe termen scurt, mediu i lung; modalitile prin care
instituia, spre binele i n interesul copilului, s colaboreze cu familia.
2) ncurajarea spiritului independent i de iniiativ la tinerii care triesc n centrele de
plasament i sprijinirea lor pentru specializarea ntr-o profesie pentru viaa din exteriorul
centrului de plasament.
3) Susinerea de ctre directori, asisteni sociali, profesori n direcia ridicrii nivelului de
pregtire profesional, ceea ce le poate ntri acestor tineri sentimentul c nu sunt singuri, ci au
un sprijin atunci cnd se afl la greu.
4) ntrirea unui lobby social, att la nivel public, ct i politic, astfel nct problematica
acestor tineri s fie n atenia guvernului sub aspectul finanrii bugetelor.
5) Preocuparea pentru integrarea socio-profesional a tinerilor trebuie s nceap din
momentul nmatriculrii copiilor deficieni mintal n instituii i nu doar cu puin timp nainte de
momentul absolvirii tinerilor.
6) Oferirea unor servicii de consiliere puternic personalizate i adaptate la problema
central a deficienilor mintal, cu risc de marginalizare social, datorat lipsei de ncredere n sine.

Principala finalitate a procesului de ocrotire social, care implic ntreaga aciune de educaie
general i special, este integrarea optim a acestora n societate. Integrarea social se realizeaz ,
dup cum se tie, prin 4 forme:
Integrarea profesional
Integrarea civic
Integrarea moral
Integrarea familial.
Dei toate sunt de un nalt grad de importan, integrarea profesional, ca form a integrrii
sociale, prezint o semnificaie primar, nsuirea i practicarea unei profesiuni constituie sursa de
asigurare a veniturilor necesare meninerii subzistenei personale.

Tehnici specifice de consiliere la copiii deficieni mintal.

Persoanele au nevoi diferite in momente diferite i, in consecinta, de servicii personalizate de
consiliere i orientare. In plus, tinerii cu deficiena mintala au nevoi suplimentare de consiliere
individuala i abordare cu metode i tehnici specifice. Unele dintre acestea fac apel la:
-invatarea afectiva
-utilizarea tehnicilor de (re)invatare comportamentala
-tehnicile menite sa duca la dezvoltarea aptitudinilor de comunicare interpersonala
-tehnicile desensibilizarii comportamentale (diminuarea incarcatuirii emotionale fata de unele
subiecte i tabu-uri legate de pozitia sociala)
-pozitivarea i (re)constructia imaginii de sine, exprimarea deschisa a trairilor personale
-schimbarea modului de relationare personala cu mediul sau ambianta umana imediata (eu in loc
de ei, altii sau unii; imi place, nu-mi place, pot, vreau, am hotarat, am ales, doresc, stiu etc. n loc de
probabil, nu stiu, daca e posibil, as vrea, sa vedem)
Educatia adolescentilor deficieni mintal privind orientarea profesionala se realizeaza prin
activitati in grup sau discutii individuale, folosind metodele interactive de formare.
Activitatea de consiliere are ca obiective:
-trezirea informatiei pentru munca prin oferirea unor exemple pozitive concordante cu valorile
individuale ale adolescentului
-sprijin in autocunoastere, incluzand descoperirea de catre adolescent a predispozitiilor sale
-constientizarea de catre adolescent a cerintelor unei anumite profesiuni privind aptitudini,
perseverenta, solicitare
-stabilirea de catre adolescent a cerintelor unei anumite profesiuni privind aptitudini,
perseverenta, solicitare
-stabilirea de catre adolescent a caracteristicilor sale individuale i raportatrea acestora la
cerintele profesiunii
-ajutor in evaluarea succesului i a esecului profesional
-acordarea unui suport psihologic in situatia de esec profesional
-sprijin in reorientarea profesionala
Considerand integrarea i adaptarea socioprofesionala a deficienilor mintali ca o rezultanta a
impletirii celor mai diveri factori, consideram ca eficienta activitatilor educative desfasurate in scoli
poate fi evaluata dupa criteriul adaptarii i integrarii deficienilor mintal in viata sociala i
profesionala. In acest sens consider ca institutiilor de invatamant le revine sarcina, in cadrul actiunilor

de orientare scolara i profesionala, de a cultiva preferintele profesionale reale, in conformitate cu

posibilitatile psiho-fizice i aptitudinale ale copiilor. Printr-o munca de compensare cu daruire i
responsabilitate noi putem contribui cu succes la rezolvarea viitorului socio-profesional, a majoritatii
deficienilor mintal, la asimilarea lor de catre societate, cu cat mai putine dificultati in procesul de
productie.
Cauzele deselor schimbari ale locului de munca sau ale neincadrarii in meserie sunt determinate,
de multe ori, de tulburarile de comportament, care se cronicizaeza cu cat aceste schimbari intervin mai
des. Dar instabilitatea profesionala nu este intotdeauna un fenomen de inadaptare. Schimbarea
frecventa locului de munca poate fi rezultatul unei neconcordante intre posoibilitatile deficientului i
cerintele mediului social, dar mai poate fi vorba i de un nivel de aspiratie mai ridicat (de a lucra in
conditii mai bune).
Cei mai multi deficieni mintali sunt progresiv asimilati de viata sociala, iar un numar redus se
situeaza la cealalta extrema cu o scadere progresiva a nivelului initial al adaptarii.
In colectivele de munca in care predomina o atmosfera de buna dispozitie, deficienii mintal se
incadreaza cu usurinta, loc propice pentru siguranta i incredere in fortele proprii, optimism. Frecventa
conflictelor, ca i atenuarea sau disparitia lor demonstreaza utilitatea cunoasterii problemelor
deficienelor de catre colectivul de munca in care este angajat.
Trezirea i consolidarea interesului pentru o anumita meserie la elevii cu deficien mintal este
un proces de lunga durata, iar mijlocul principal pentru realizarea acestui obiectiv al orientarii il
reprezinta insai activitatea practica (de pregatire) in meseria respectiva. De aici concluzia ca, intre
etapa initiala de pregatire pentru viata, pe care deficientul mintal o parcurge intr-o forma integrata
invatamantului general, i etapa ulterioara a pregatirii propriu zise pentru munca, ar trebui sa existe o
unitate i continuitate fireasca, fara intreruperi i salturi intamplatoare.
Pentru evitarea unor greutati in gasirea unui loc de munca corespunzator, se recomanda plasarea
in productie de catre o comisie de repartizare, asa cum se practica in cazul absolventilor scolilor
profesionale pentru normali.