Plan de renuntare

Întelegerea dependentei, recuperarii si prevenirii recidivei

ÎNTELEGEREA RECIDIVEI

Procesul de recuperare

Multi fumatori au încercat sa renunte - reusind sa se abtina pentru diverse perioade de

timp - si apoi s-au întors la obiceiul lor de a fuma. De multe ori acest deznodamânt este
resimtit ca un esec si duce la o diminuare a încrederii în sine si a aprecierii de sine. Nu
putini fumatori trec de mai multe ori prin ciclul constituit de încercarea de a înceta
fumatul, abtinere temporara si apoi, întoarcerea la fumat. Aceste experiente determina
formarea unor convingeri eronate despre procesul de recuperare.

Întelegerea modului cum are loc recuperarea în urma dependentei si a modului cum se
mentine aceasta recuperare sunt esentiale pentru prevenirea recidivei.

Terence Gorski, un specialist de frunte în domeniul prevenirii recidivei, afirma ca

recuperarea are 6 perioade de dezvoltare:

1. PRETRATAMENTUL. Recunoasterea faptului ca dependenta exista si decizia de a

cauta ajutor. Aceasta faza a avut loc atunci când te-ai hotarât sa intri pe site-ul
www.fumat.ro te-ai pregatit sa renunti la fumat.

2. STABILIZAREA. Aceasta este perioada de aducere sub control a sevrajului si starii

critice. Tiparul dependentei acute este întrerupt si se experimenteaza simptomele de
sevraj imediate si cele din perioada de post-sevraj. Scopul este de a recâstiga controlul
asupra proceselor mentale, emotionale, judecatii si comportamentului. Prima saptamâna
de detoxificare si a doua saptamâna de tranzitie, fac parte din perioada de stabilizare.

3. RECUPERAREA TIMPURIE. Aceasta este perioada în care înveti sa functionezi

din nou fara tutun, înveti sa te întelegi mai bine pe tine însuti, dobândesti instrumente
pentru controlul stresului si pentru viata cotidiana fara tutun, în timp ce continui
recuperarea de pe urma efectelor fizice ale tutunului. Urmatoarele 3 saptamâni reprezinta
perioada de recuperare timpurie.

4. RECUPERAREA INTERMEDIARA. Stilul de viata centrat în jurul dependentei

trebuie sa se tranforme într-un stil de viata normal, echilibrat, în care starea de lilbertate
fata de tutun este apreciata si resimtita cu placere. Scopul acestei perioade intermediare a
recuperarii este tocmai acest stil de viata normal, echilibrat. A doua luna aduce pentru
majoritatea aceasta faza.

5. RECUPERAREA TÂRZIE. Scopul primordial al acestei faze este schimbarea

personalitatii care presupune o autoestimare sanatoasa, capacitatea de a avea relatii
apropiate sanatoase si capacitatea de a trai în mod pozitiv si productiv.
Pentru unii dintre fostii fumatori, aceasta etapa nu creeaza probleme serioase. Acestia au
crescut în familii relativ functionale si au niste convingeri si valori sanatoase si dispun de
strategii de rezolvare a problemelor. Eliberarea de efectele debilitante ale tutunului le
permite sa revina la starea anterioara de sanatate fizica si generala destul de repede.

Altii, oricum, au de facut eforturi serioase în aceasta faza a recuperarii târzii pentru ca au
crescut în familii disfunctionale în care au existat probleme de dependenta si au o
personalitate puternica, predispusa la dependenta. Aceste persoane trebuie sa rezolve
problemele copilariei mai înainte de a putea sa ajunga la o stare de sanatate generala
stabila. În cazul acestor persoane, recuperarea târzie va continua mult timp dupa
renuntare. Acestia vor constata ca fiind foarte utile participarea în cadrul grupurilor de
autoajutorare din localitate.

Toti fostii fumatori au de câstigat participând la program pâna la terminarea acestuia, în

vederea completarii perioadei de recuperare târzie.

6. INTRETINEREA. Aceasta perioada are ca scop principal continuarea unei vieti

productive, pline de sens, directionata de principiul abstinentei. Aceasta perioada
presupune vigilenta si monitorizarea problemelor legate de dependenta si luarea unor
masuri corective ori de câte ori este necesar. Intretinerea este un proces care dureaza toata
viata.

Cei mai multi constata ca recuperarea nu este o dezvoltare constanta, rectilinie, de la un

punct A la un punct B. Noi putem acorda asistenta în cea mai mare parte a fazelor
timpurii prin aceste materiale. Dar multi constata ca se împotmolesc la jumatatea
drumului. Acestia dau gres în realizarea obiectivului recuperarii si ajung la o abstinenta
doar partiala sau de slaba calitate.

Modalitatea sanatoasa de a iesi dintr-un punct în care te-ai împotmolit este de a face o
analiza retrospectiva, cautând sa întelegi ce se întâmpla. Daca este nevoie, trebuie sa
recurgi la sprijin suplimentar pentru a iesi din împotmolire.

Unii se lasa coplesiti de simtamintele de frustrare si esec si “rezolva” împotmolirea

negând ca se confrunta cu stresul, recurgând probabil, în cele din urma, la dependenta lor
pentru a gasi usurare. Sau, pot sa recurga la alte comportamente compulsive, înlocuind o
dependenta cu alta. Acestia nu ajung la o abstinenta înalta din punct de vedere calitativ.

Ce nu este recidiva

Ideile gresite despre recidiva prind deseori pe oameni în capcana disperarii. Aceste idei
pot deveni asa-numite “profetii care se auto-împlinesc”, deoarece omul tinde sa actioneze
pe baza convingerilor pe care le are.

* Idei eronate cu privire la rolul abtinerii de la folosirea tutunului.

(1) Recuperarea înseamna abtinerea de la tutun.

(2) Recidiva înseamna folosirea tutunului.

(3) Atâta vreme cât ma abtin de la tutun, sunt în recuperare.

(4) Ori de câte ori recurg la fumat, sunt într-o recidiva.

(5) Atâta vreme cât nu fumez, voi fi stapân pe mine însumi si dependenta mea.

Concluzia eronata este ca scopul primordial al recuperarii este de a nu folosi tutunul.

Greseala consta în a crede ca a nu folosi tutunul este egal cu recuperarea. Oricum, multi
fumatori raporteaza ca atunci când simptomele fumatului sunt înlocuite cu simptomele
sevrajului, ei devin atât de disfunctionali încât reîntoarcerea la fumat li se pare cea mai
buna optiune. Astfel ei descopera în modul cel mai dureros ca recuperarea este mult mai
mult decât doar simpla abtinere de la fumat. Este nevoie de a învata sa rezolvi stresul
vietii fara sa te sprijini pe cârja nicotinica.

* Idei eronate despre semnele de alarma ale recidivei. Cei mai multi oameni cred ca
recidiva are loc fara avertismente prealabile. Li se pare ca recidiva este un eveniment
misterios pe care fumatorul în recuperare nu-l poate prevedea, ci doar spera sa nu se
întâmple.

Oricum, realitatea este ca recidiva este un proces si nu un eveniment. Recidiva are

semnale de alarma care daca sunt luate în seama, pot preveni evenimentul fumatului.
Daca nu sunt luate în considerare, exista o mare probabilitate ca persoana sa se întoarca la
dependenta ei.

Semnele de alarma depasesc sfera fumatului. Impulsul de a fuma si obsesia de a fuma

sunt semne care intervin tardiv în procesul de recidiva. Prevenirea recidivei înseamna
observarea unor semne mult mai timpurii.

Nu fi S.T.O.P.

Prevenirea recidivei se bazeaza pe învatarea unui acronim simplu, S.T.O.P. Aceasta cheie
simpla ne ajuta sa reglementam viata noastra pentru a reduce stresul nenecesar, pe care
noi însine îl producem.

S` Singuratate. Atunci când cineva se simte singur, poate sa creada ca este respins, sa-si
construiasca o cochilie de autocompatimire si sa înceapa sa caute alinare în acea cârja atât
de familiara, tigareta.

T` Tensiune. A-ti permite sa acumulezi o stare de tensiune, mânie sau resentimente fata
de alte persoane sau fata de vreun obiect care îti produce frustrare, este o cale propice
pentru a începe sa îti doresti o tigara ca sa înlaturi tensiunea.
O` Oboseala. Atunci când nu ne odihnim suficient în mod regulat, echilibrul nostru
emotional se risipeste. Începem sa reactionam exagerat la stres si suntem mai susceptibili
sa recurgem la solutia oferita de substanta fata de care am fost dependenti.

P` Prânzuri neregulate. Mesele regulate ajuta organismul sa pastreze un bioritm

constant care determina un metabolism fara dereglari. Servirea meselor la ore neregulate
duce la oscilatii ale glicemiei care afecteaza capacitatea creierului de a functiona normal
si rational. Atunci când cineva este în stare de hipoglicemie, emotiile tind sa scape de sub
control si pot sa apara iritabilitatea, nervozitatea si dorinta de a fuma.

De multe ori, suporterii nostri ne pot feri de Singuratate, Tensiune, Oboseala si Prânzuri
neregulate. Avem nevoie de un plus de atentie plina de afectiune din partea lor în
urmatoarele câteva zile de stabilizare dupa sevrajul nicotinic. Instituind un program mai
regulat de servire a meselor, de odihna, de exercitiu fizic si recurgând la relaxare prin
discutii cu prietenii ne va ajuta sa ne reechilibram.

Verificarea stilului de viata sanatos si evaluarea stresului îti vor da ocazii sa cugeti la
deprinderile de rezolvare a stresului pe care le ai si ce trebuie sa faci în ce priveste
confruntarea cu poverile de zi cu zi în lipsa fumatului.

PREVENIREA RECIDIVEI - POTICNIRI SI CADERI

Ce înseamna recidiva?

Anterior am recapitulat ideea ca recuperarea nu este totdeauna o carare dreapta de la

punctul A la punctul B. Pot interveni platouri sau puncte de stagnare de-a lungul
drumului. Pot interveni recaderi si alunecari înapoi spre fumat. Poate interveni o refugiere
într-o dependenta substitutiva.

Lucrurile stau astfel deoarece recuperarea este un proces de schimbare. Recidiva,

nereusita în recuperare, este de asemenea un proces. Întelegerea acestor procese mareste
sansa ta de a forma o libertate bine consolidata fata de tutun.

Ce-ar însemna pentru tine sa fumezi acum? Uniivor raspunde: “Iar am dat gres!”, “N-as fi
crezut ca sunt în stare”, “A fost numai un fum”, “Am fost surprins cu garda coborâta”,
“Banuiesc ca nu pot sa ma stapânesc; fumatul produce cu adevarat o stare de
dependenta”, etc.

Exista o deosebire între actul fumatului în sine si recidiva sau cadere. Sa numim fumatul
unei tigarete “poticnire”, sau “dezechilibrare”. Aceasta însemna ca abtinerea de la fumat
a fost întrerupta. Totusi, procesul de recuperare poate continua, daca comportamentul de
fumator este oprit imediat. Adica, evenimentul fumatului nu devine o cadere, o recidiva.
Recidiva, caderea, este procesul revenirii la folosirea din obisnuinta, obsesiva a drogului.
Secretul recuperarii reusite este de a te concentra asupra unei abstinente de înalta calitate.
A înregistra o “poticnire” în acest punct al programului de recuperare este un lucru
normal, obisnuit; multi experimenteaza acest lucru. Dar daca hotarârea ta este sa fi
nefumator, acea “poticnire” nu trebuie sa devina un esec decât daca vei continua cu înca
si înca o tigara.

Ceea ce ai de facut în cazul în care te “poticnesti” este sa stingi tigara, sa te opresti si sa

faci o autoanaliza întrebându-te: “Ce s-a întâmplat? De ce am fumat acea tigara? Ce
factori declansatori am simtit? Unde s-a întâmplat? Cu cine eram?” Raspunsurile la
aceste întrebari te vor învata o multime de lucruri despre presiunea ambientala si
psihologica a dependentei. Vei putea folosi aceste cunostinte pentru a progresa pe calea
recuperarii. A reusi însemna a învata din greseli.

Daca ai avea un prieten care încearca sa se elibereze de tutun si s-ar poticni, ce i-ai
spune? L-ai încuraja sa porneasca din nou pe calea recuperarii si sa continue? Nu le-ai
exprima convingerea ca poate sa reuseasca?

Sloganul nostru astazi este “Îmi voi vorbi mie însumi ca unui prieten.” Fi ca un prieten
pentru tine însuti. Daca ti se întâmpla sa te poticnesti, vorbeste-ti în mod pozitiv despre
poticnire. Spune-ti: “Aleg sa fiu liber de tutun” si arunca pachetul si chibritele; mergi mai
departe pe drumul recuperarii.

Procesul de recidivare

Exista un tipar al unei disfunctionalitati progresive care are loc în cursul recidivei. Acest
tipar merge de la negare si evaziune la pierderea controlului asupra judecatii si
comportamentului. În general procesul decurge cam asa:

PROCESUL RECIDIVARII

NEGARE SI EVAZIUNE Nerecunoasterea unui punct de stagnare în recuperare.

FACTORI DE RISC MAJORI Stres puternic sau personalitate predispusa la depedenta;

stil de viata cu multi factori de risc (supraîncarcat, apasator); conflicte sociale sau
schimbari; neglijarea starii de sanatate (orarul meselor, exercitiul fizic, odihna); program
de recuperare neadecvat (nerespectarea indicatiilor).

EVENIMENTE DECLANSATOARE Gânduri stresante, emotii dureroase care sunt

înabusite, amintiri dureroase, situatii stresante sau interactiuni stresante cu alte persoane.

DISFUNCTII INTERNE Dificultate în a gândi clar, gânduri distorsionate, greutate în a

tine sub control emotiile si simtamintele, tulburari de memorie, somn neodihnitor,
neputinta de a tine în stapânire stresul, rusine, vinovatie, disperare, revenirea la negare.

DISFUNCTII EXTERNE Comportament de aparare si evitare, construirea crizei:

pregatirea esecului; depresie; lipsa planificarii; confuzie si reactii exagerate; iritabilitate.
PIERDEREA CONTROLULUI Judecata slabita; neputinta de a actiona, de a rezista
impulsului; recunoasterea pierderii controlului; limitarea alternativelor: singura solutie
este sa trag o tigara; prabusire emotionala sau fizica.

REÎNTOARCEREA LA COMPORTAMENTUL OBSESIV COMPULSIV rusine,

vinovatie, remuscare profunda; pierderea controlului asupra uzului de substanta;
problemele medicale si de viata escaladeaza.

Examinând aceste trepte, ne ajuta sa realizam faptul ca putem recunoaste simptomele

timpurii si sa actionam pe baza lor, prevenind astfel alunecarea în jos spre folosirea
obsesiv-compulsiva a substantei producatoare de dependenta.

PREVENIREA RECIDIVEI: CONFORTUL INDEPENDENT DE ALIMENTE

Alimentare sub imperiul emotiilor

De obicei, atunci când cineva manânca mai mult decât organismul are nevoie pentru
hranire, manânca din motive emotionale. Deoarece nicotina inhiba pofta de mâncare si
creste rata metabolica, alimentarea sub imperiul emotiilor poate sa treaca neobservata în
cazul unui fumator mare, pentru ca nu se îngrasa. Dar când acesta renunta la fumat, va
începe dupa cum bine stim cu totii, sa câstige în greutate.

Daca radacina, cauza problemei este alimentarea sub imperiul emotiilor, atunci
introducerea unui regim nu rezolva, de obicei, problema pentru prea mult timp.
Efectuarea de exercitii fizice poate sa fie de folos dar probabilitatea aparitiei acceselor de
supraalimentare si alimentarii nesanatoase ramâne o amenintare la adresa sanatatii.

Cheia evitarii problemelor legate de îngrasare datorata alimentarii sub imperiul emotiilor
este de a descoperi mai întâi de ce manânci în mod compulsiv, iar apoi sa solutionezi
acea problema emotionala ca parte integranta a programului tau de recuperare.

Motive care stau la baza alimentarii sub imperiul emotiilor

Iata câteva dintre motivele ce se afla la baza foamei si alimentarii compulsive:

• Dependenta - nevoia de a fi îngrijit, de a fi protejat

• Teama

• Mânia, dorinta de razbunare - fata de altii sau sine însusi

• Dorinta de perfectiune, realizare

• Izolare emotionala
• Depresie

Atunci când o persoana foloseste mâncarea sau se implica în orice alte comportamente de
tip compulsiv cum sunt fumatul, bautul, sexul nesanatos, relatiile nesanatoase, munca
nesanatoasa, etc., pentru a satisface aceste nevoi, ea va fi totdeauna dezamagita. Aceste
nevoi nu sunt satisfacute prin comportament compulsiv. Ele se pot trata mult mai adecvat
printr-un program de dezvoltare a personalitatii si de recuperare a stilului de viata.

Bibliografie: Listen to the Hunger, Center City, MN: Hazelden Educational Materials.
ISBN 0-89486-434-3. 1987.

PREVENIREA RECIDIVEI: NU TE ÎMPOTMOLI !

De ce te blochezi?

Orice persoana în curs de recuperare constata ca exista momente când se pare ca nu mai
progreseaza în sensul recuperarii. Noi numim aceste puncte “blocaje” de-a lungul
drumului recuperarii. Ele reflecta un platou, o perioada de stres care afecteaza progresul.

Exista modalitati sanatoase si nesanatoase de a trata aceste blocaje. Cea mai sanatoasa
modalitate este de a te opri si re-examina ce se întâmpla cu tine. Ce factori de risc au
aparut care nu erau prezenti înainte? Ce presupozitii false ai folosit ca principii
calauzitoare în gândirea ta care te-au indus în eroare? Ai devenit prea încrezator în
recuperare?

Multi dintre fumatorii aflati în recuperare si care se blocheaza într-un punct, fie ca neaga
ca se confrunta cu o dificultate fie ca se lasa coplesiti de simtamântul de frustrare si esec.
În felul acesta devin foarte vulnerabili la procesul de recidivare, întorcându-se în cele din
urma la dependenta lor de tutun pentru a obtine usurarea. Sau, poate recurg la un alt
comportament compulsiv: dependente înlcouitoare. Aceasta solutionare nesanatoasa duce
la o abstinnenta partiala sau de slaba calitate chiar daca respectivul nu fumeaza.

Nu exista motive sa ramâi blocat pentru un timp nedefinit. Exista câtiva pasi sanatosi care
pot fi facuti pentru a merge mai departe în vederea continuarii dezvoltarii peronale si a
recuperarii.

R.A.D.A.R.

Terence Gorski a propus acronimul RADAR pentru a rezuma actiunile recomandate

pentru evitarea ramânerii în capcana unui blocaj.

R` RECUNOASTE ca a aparut o problema.

A` ACCEPTA ca este normal sa aveti probleme.

D` DETASEAZA-TE pentru a vedea lucurile din perspectiva.

A` APELEAZA la ajutor.

R` RASPUNDE prin actiune atunci când esti pregatit.

Terence Gorski. The Relapse/Recovery Grid. Center City, MN: Hzelden Educational
Materials. ISBN 0-89486-544-7. 1989.

TRATAREA PROBLEMELOR EMOTIONALE

Majoritatea fumatorilor admit ca au folosit tigarile pentru a învinge unele simtaminte (de
exemplu: frustrarea, apasarea, mânia sau nervozitatea). Simpla înlaturare a tigarilor fara
înlocuirea comportamentului cu care fumatorul învingea respectivele emotii, este
contraproductiva.

În general psihologi identifica cinci categorii principale de emotii:

TRISTETE BUCURIE TEAMA RUSINE MÂNIE

Exista multe variatii în cadrul fiecareia dintre aceste categorii si se întâmpla deseori sa
dam unui simtamânt diferite denumiri.

Cum sa abordam simtamintele?

Pentru a trata eficient simtamintele noastre trebuie sa facem trei lucruri.

1. Identifica-ti simtamintele. Acest lucru va fi dificil pentru ca putini oameni sunt

constienti de diversitatea simtamintelor lor. Scrierea unui jurnal al simtamintelor de care
esti constient sau inventarierea simtamintelor (bifând o lista data de simtaminte) în
fiecare zi, sunt doua metode care te pot ajuta sa devi mai constient. Fara aceasta
constienizare a simtamintelor nu vei putea fi în stare sa faci prea multe pentru a le
învinge.

2. Vorbeste despre simtamintele tale, ia-ti în stapânire simtamintele. A sti ce simti este
important dar a lua în stapânire simtamintele tale este de asemenea decisiv. Aceasta
înseamna sa fi în stare sa împartasesti sau sa prelucrezi, sa redai simtamintele tale si
altora. Luarea în stapânire a simtamintelor se poate începe împartasind cu cineva jurnalul
sau inventarul simtamintelor tale. Lucrul acesta poate fi facut în cadrul discutiilor din
grupul de sprijin.

Timpul petrecut în discutarea simtamintelor celor mai dureroase (mânie, teama,

singuratate), timpul rezervat pentru a trai aceste simtaminte este un timp bine folosit.
Daca nu iti iei în stapânire simtamintele, atunci te vor lua ele în stapânire.

3. Lasa simtamintele sa se stinga. Lasându-le sa se stinga vei evita transformarea lor în

resentimente care sunt deosebit de stresante si pot sa declanseze impulsul de a fuma.
Obtine sprijin în perioada de rezolvare a simtamintelor

E posibil sa ai nevoie de ajutor în oricare sau toate trei dintre cele trei trepte de mai sus.
Un sistem de sprijin este un mijloc important de ajutorare pe parcursul tratarii
simtamintelor si va creste sortii de izbânda ai unei recuperari reusite. Deseori,
împartasind simtamintele cu altii ele se vor stinge. Daca acest lucru nu se întâmpla poti
cere prietenului sau grupului de sprijin sa aiba o discutie cu tine daca observa ca repeti
niste simtaminte vechi sau resentimente.

Un sistem de sprijin care te ajuta sa prelucrezi simtamintele în mod eficient functioneaza

în felul urmator:

• Este în stare sa asculte fara sa încerce sa “puna la punct” persoana care vorbeste.

• Întreaba despre simtaminte.

• Confrunta cu problemele fara sa judece.

• Ajuta membrii sa recunoasca progresele realizate.

Din cauza implicarii personale, membrii familiei sau prietenii foarte apropiati s-ar putea
sa fie mai putin în stare de sprijin eficient în tratarea simtamintelor decât un grup de
sprijin sau alte persoane care renunta la fumat.

Fi rabdator cu tine

Formarea aptitudinilor tale prezente de rezolvare a problemelor a durat ani de zile. Noile
aptitudini nu pot fi formate cu usurinta, de la o zi la alta. Abordeaza lucrurile unul câte
unul. Atunci când te afli într-o situatie dificila sau tensionata, practica pasii mentionati
mai sus. Ei te vor ajuta sa tratezi simtamintele tale în loc sa reactionezi, asa cum în
general procedeaza majoritatea oamenilor când au de-a face cu simtamintele. Atât
bautura cât si stresul excesiv, doua dintre cauzele majore ale recidivei la fumatori, sunt
direct legate de tratarea sau refuzul de a trata propriile simtaminte negative.

Constientizeaza si sarbatoreste progresele realizate. Atunci când observi simtaminte din

categoria “bucurie”, opreste-te si savureaza-le. Umorul, bucuria si simtamintele de
fericire au de-a face cu endorfinele din creierul nostru care contracareaza stresul si ne
ofera un stimulent natural, fiziologic. Cu cât putem forma mai multe asemenea mijloace
naturale de a învinge problemele, cu atât mai putin vom fi susceptibili la metodele
artificiale de rezolvare a problemelor cum sunt drogurile de tipul nicotinei si alcoolului.

Adaptat dupa Moskal, S.E. si Wightman R., Hinsdale Hospital's New Breath, New Life
for Her, Hinsdale, IL.
VINDECAREA COPILULUI DIN LAUNTRU

Radacinile din copilarie ale dependentei

Legatura dintre cele traite în copilarie si dependentele contractate în viata de adult au fost
puse în evidenta de catre numerosi experti în tratament. Desi cauza precisa datorita careia
o persoana devine dependenta nu este usor de identificat si de obicei acest lucru nu este
simplu, totusi se pare ca exista unii factori din experientele traite în familie care cresc
riscul aparitiei starilor de dependenta.

Aceeasi factori sunt cei care submineaza procesul recuperarii, favorizând în mod
deosebit, posibilitatea substituirii unei forme de dependenta cu o alta forma. Cu
certitudine, acesti factori afecteaza capacitatea persoanei de a ajunge la integritate si la o
viata emotionala echilibrata.

Vulnerabilitatea la dependente pare sa fie accentuata atunci când o persoana creste într-un
mediu în care au existat una sau mai multe dintre urmatoarele disfunctionalitati cronice:

* Unul sau ambii parinti dependenti de un drog

* Un mediu familial în care se practica violenta (fizica, sexuala, verbala, emotionala).

* O familie neglijenta. Parintii dependenti fata de munca pot fi în situatia de a neglija

nevoile copiilor.

* O familie în care domina o atmosfera de blam în care copilul nu este niciodata apreciat,
o familie în care copilul nu reuseste sa fie niciodata suficient de cuminte, bun.

* Prezenta în familie a unui grad mare de inconsecventa. Luptele dintre soti sau divortul
parintilor pot da nastere la astfel de situatii.

Aceste disfunctionalitati pot fi voite sau nerecunoscute. De exemplu, neglijarea nevoilor

unuia dintre copii poate sa fie consecinta faptului ca un alt membru al familiei are nevoie
de îngrijiri continue din cauza unei boli grave, sau în cazul în care unul dintre parinti a
decedat când copilul era la o vârsta frageda.

Rezultatul tuturor acestor situatii dureroase este ca copilul poate sa ramâna cu anumite
nevoi fundamentale neîmplinite si ca urmare, îsi formeaza mecanisme de rezolvare a
problemelor care nu sunt adecvate vietii de adult. Ei sunt mai vulnerabili la logica
emotionala a personalitatii de tip dependent.

Tiparele modului de rezolvare a problemelor tind sa se încadreze în urmatoarele 4

categorii:

* Eroul sau salvatorul. Joaca rolul de parinte pentru copiii mai mici; deseori este
fratele/sora cel/cea mai în vârsta. Se autoestimeaza dupa comportamentul exterior.
Deseori este laudat pentru maturitatea lui, este un lider, are realizari academice. Este
hiper-responsabil. Este vulnerabil la dependenta fata de munca, fata de putere si la
tulburari de comportament alimentar.

* Tapul ispasitor sau oaia neagra. Foloseste scandalul sau comportamentul negativ pentru
a atrage atentia. Are o imagine proasta despre sine, o autoestimare scazuta. Este foarte
vulnerabil la presiunea colegilor, tovarasilor, la delicventa, dependenta de droguri,
promiscuitate.

* Clovnul sau mascota. Ofera scene comice familiei constituind o modalitate de a reduce
tensiunea. Depinde de masca vesela, se bazeaza pe capacitatea de a fi pe placul celorlalti
pentru a-si ascunde temerile si simtamintele de inadecvare. Vulnerabil la munca, bani si
dependenta de sex.

* Copilul pierdut. Învinge stresul refugiindu-se în lumea imaginatiei, a fantasmelor,

evitând realitatea. Susceptibil la depresie cronica si risc de suicid. Se autoizoleaza.
Vulnerabil la dependenta relationala, la dependenta de droguri si la tulburarile de
comportament alimentar.

Tipare nesanatoase de rezolvare a problemelor din trecut

Copii care sunt crescuti în astfel de familii cu disfunctionalitati ajung deseori la

maturitate având tipare disfunctionale, neadecvate de rezolvare a problemelor vietii de
adult. Ei sunt numiti “COPII ADULTI” deoarece sunt adulti cu probleme ramase
nerezolvate din copilarie. Ei poarta o povara emotionala de teama, îndoiala si
nesiguranta. Este probabil ca în familia acestor persoane s-au practicat trei reguli care i-
au handicapat ca adulti:

* Nu vorbi! “Trebuie sa pastrezi secretele familiei”.

* Sa nu te încrezi în nimeni. “Este mai sigur sa te izolezi decât sa ai relatii cu ceilalti.”

* Nu plânge! “Înabuse, reprimeaza simtamintele pentru a evita durerea."

Iata câteva dintre tiparele nesanatoase de rezolvare a problemelor pe care copiii adulti le
practica:

* Izolarea si evitarea conflictelor.

* Manipularea si tinerea sub control.

* Dificultati în definirea limitelor potrivite.

* Dificultati în a avea încredere în ceilalti.

* Hiper-responsabili sau iresponsabili.

* Perfectionism.

* Probleme legate de relatiile apropiate si legate de mentinerea unor relatii sanatoase.

S-a constatat ca copiii adulti ai alcoolicilor au o probabilitate de 4 ori mai mare de a

deveni alcoolici decât copii crescuti în familii nealcoolice. Copiii adulti par sa fie mult
mai înclinati ca în starile de labilitate emotionala sa reactioneze prin continuarea unei
relatii nesanatoase, dependente. Copiii adulti tind sa se casatoreasca cu copii adulti care
au avut o copilarie la fel de dureroasa, dezorganizata. Din aceasta cauza, multi copii
adulti devin co- dependenti cu o persoana dependenta. Copiii adulti sunt co-dependenti
înca din familiile de unde au provenit si pot deveni co-dependenti si fata de membrii
familiei în care traiesc în prezent sau fata de alte persoane importante pentru viata lor.

Nu este niciodata prea târziu sa ai o copilarie fericita

Din fericire, exista solutii disponibile pentru copiii adulti. Deoarece recunoasterea
legaturii dintre copilaria disfunctionala si dependentele vârstei adulte a avansat foarte
rapid, exista la ora actuala numeraose instrumente disponibile pentru studiu si dezvoltare
personala.

Multi copii adulti gasesc ca participarea la un grup de sprijin împreuna cu cei care au
probleme similare este deosebit de utila în recunoasterea faptului ca nu sunt singuri.
Grupul poate oferi încurajare pe parcursul perioadei în care persoana face eforturi pentru
tratarea problemelor.

Unii copii adulti proveniti din familii extrem de violente s-ar putea sa aiba nevoie de
asistenta specialistilor pentru rezolvarea problemelor lor. Multi consilieri familiali si
psihologi sunt familiarizati cu sindromul copilului adult si sunt pregatiti sa ofere asistenta
individualizata. În plus, multe institutii de tratare a dependentelor desfasoara programe în
ambulator sau programe scurte pentru co-dependenti, mai ales pentru cei proveniti din
familii disfunctionale. Aceste programe sunt deosebit de utile pentru acei copii adulti care
socotesc ca au ajuns într-o perioada critica a vietii lor din cauza problemelor nerezolvate.
Multe persoane aflate în recuperarea dintr-o stare de dependenta gasesc, de asemenea, ca
un program de scurta durata axat pe tratarea problemelor copilului adult este folositoare
în consolidarea recuperarii.

Daca ai recunoscut unele dintre problemele pe care le-am prezentat despre copilul adult,
ia masuri pentru tine însuti. Cu ajutorul acelei Puteri Superioare si sprijinul celorlalti
oameni, multi copii adulti descopera realitatea unei maturitati fericite, sanatoase pentru ca
au gasit vindecare pentru copilul ascuns în launtrul lor. Si tu poti sa te bucuri de o
copilarie fericita pentru a deveni un adult traind o viata pozitiva, productiva.

Factori de succes

1. Pregatirea fizica. Pentru a combate componentele fizice ale dependentei:

a. Începe si continua un program de exercitii aerobice. Acest program va stimula
organismul sa atinga performante de vârf în activitatea mentala si fizica. Exercitiile fizice
ajuta la repararea leziunilor cauzate de gudronul si nicotina din tutun. Conditia fizica
buna combate primii doi dusmani ai noului nefumator: stresul necontrolat si cresterea
subita în greutate. Dependenta fizica trebuie tratata cu strategii fizice. Fumatul si conditia
fizica buna sunt incompatibile.

b. Renunta la toate drogurile sau obiceiurile care afecteaza judecata, vointa sau
independenta. Învata sa pregatesti si sa aplici planuri de lupta pentru a combate situatiile
cu risc crescut, cunoscute ca fiind tentante sau factorii antecedenti, care preced si
pregatesc calea spre a ceda dorintei imperioase de a fuma.

c. Aleage alimente care vor ajuta organismul sa compenseze vatamarile cauzate de anii de
fumat si care te vor ajuta sa treaca mai usor peste simptomele de sevraj. Urmeaza
recomandarile alimentare ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii si ale celorlalte asociatii
similare.

2. Pregatirea mentala. Pentru a combate dependenta psihologica:

a. Începe sa imiti comportamentul nefumatorilor. A gândi si actiona ca un fumator

perpetueaza stilul de viata al fumatorului, în timp ce a gândi si actiona ca un nefumator,
asigura calea spre succes.

b. Încearca cai creative pentru a rezista nevoii fizice de a fuma.

c. Gândeste-te la succes. Reusita nu lasa loc gândirii negative. Ba mai mult, cel care
reuseste va privi chiar si eventualele caderi ca pasi de învatat pe calea spre victorie în
lupta contra fumatului. Identifica modurile de gândire care conduc la cadere si traseaza-ti
noi tipare de gândire care te vor întari pe calea succesului.

3. Pregatirea sociala. Pentru a combate presiunea sociala de a fuma:

a. Refuza în mod politicos tigarile si alcoolul oferite de prieteni, membrii de familie, evita
mai ales în primele 4 saptamâni, petrecerile sau orice alte situatii care te pot predispune
sa revi la fumat.

b. Confrunta reclamele despre tutun cu adevarul despre fumat.

c. Formeaza-ti deprinderea de a combate influenta companiilor nationale si internationale

producatoare de tutun.

d. Tine legatura cu persoane sau grupuri care încurajeaza un stil de viata fara fumat.

Cercetarile au relevat strategii eficiente în renuntarea la fumat. Analiza a numeroase

programe de renuntare la fumat a relevat câteva strategii care sunt cele mai eficiente în
obtinerea succesului. ... “Programele cu componente multiple au atins cele mai ridicate
rate de renuntare la fumat dupa un an de la program.”(nr.2, p.40). Lista strategiilor
eficiente raportate include: schimbarea atitudinii si a perceptiei propriei persoane,
solutionarea situatiilor cu risc crescut, aprofundarea motivatiei personale, auto-
observarea, managementul contractual, sprijinul de grup, echilibrarea stilului de viata,
autorecompensarea, recunoasterea riscurilor de boala, stimulentele, dezvoltarea
aptitudinilor personale pozitive, formarea unei imagini pozitive despre sine, optimismul,
relatiile sociale bune, stapânirea de sine, încrederea în altii, comportamentul rational,
solutionarea: potentialului de recidiva, conflictelor interpersonale, mâniei, anxietatii,
frustrarii, depresiei, consumului ocazional de bauturi alcoolice, stresului la locul de
munca, starilor emotionale negative, fricii de îngrasare, activitatile de relaxare. (Review
and Evaluation of Smoking Cessation Methods, 1986, US Dept. of HHS< Strategies to
Control Tobacco Use in the U.S.,1990, US Dept. of HHS).