Sunteți pe pagina 1din 425

ROMNIA

PROGRAMUL NAIONAL DE ADERARE LA UNIUNEA EUROPEAN


VOLUMUL I

IUNIE 2002

CUPRINS VOLUMUL I
CUPRINS...............................................................................................................................................................3 LISTA DE ABREVIERI ......................................................................................................................................6 INTRODUCERE.................................................................................................................................................12 1. PROCESUL DE PREGTIRE PENTRU ADERAREA LA UNIUNEA EUROPEAN ...................14 1.1. 1.2. 1.3. 2. CADRUL INSTITUIONAL I SISTEMUL DE COORDONARE A ACTIVITII DE INTEGRARE EUROPEAN ..14 PROCESUL NEGOCIERILOR DE ADERARE ..............................................................................................15 STADIUL APLICRII ACORDULUI EUROPEAN (TRECEREA LA ETAPA A DOUA)......................................18

CRITERIILE POLITICE.........................................................................................................................20 2.1. DEMOCRAIA I STATUL DE DREPT .....................................................................................................20 2.1.1. Puterea judectoreasc .................................................................................................................20 2.1.2. Msuri anticorupie.......................................................................................................................22 2.2. DREPTURILE OMULUI I PROTECIA MINORITILOR ..........................................................................29 2.2.1. Protecia copilului.........................................................................................................................29 2.2.2. Drepturile i protecia minoritilor .............................................................................................33 2.2.3. Drepturile civile i politice............................................................................................................34 2.2.4. Alte drepturi civile si politice ........................................................................................................36 2.2.5. Drepturi economice, sociale si culturale .......................................................................................40

3.

CRITERIILE ECONOMICE...................................................................................................................42 3.1. EVOLUII MACROECONOMICE .............................................................................................................42 3.2. EXISTENA UNEI ECONOMII FUNCIONALE DE PIA ..........................................................................47 3.3. CAPACITATEA DE A FACE FA PRESIUNII CONCURENIALE I FORELOR PIEEI DIN UNIUNEA EUROPEAN ......................................................................................................................................................69 3.4. SINTEZA POLITICILOR MACROECONOMICE ..........................................................................................79 3.5. PROGNOZA MACROECONOMIC PENTRU PERIOADA 2002 - 2005 ........................................................86

4.

CAPACITATEA DE ASUMARE A OBLIGAIILOR DE STAT MEMBRU AL UE.......................93 4.1. LIBERA CIRCULAIE A MRFURILOR ...................................................................................................93 4.1.1. Standardizarea ..............................................................................................................................93 4.1.2. Acreditarea i infrastructura pentru evaluarea conformitii.......................................................94 4.1.3. Metrologia.....................................................................................................................................96 4.1.4. Produse alimentare .......................................................................................................................99 4.1.5. Produse farmaceutice..................................................................................................................103
4.1.5.1. 4.1.5.2. Produse farmaceutice de uz uman .................................................................................................... 103 Produse farmaceutice de uz veterinar ............................................................................................... 104

4.1.6. Produse industriale .....................................................................................................................106 4.1.7. Achiziiile publice........................................................................................................................116 4.2. LIBERA CIRCULAIE A PERSOANELOR ...............................................................................................117 4.2.1. Recunoaterea reciproc a calificrilor profesionale.................................................................118
4.2.1.1. 4.2.1.2. Recunoaterea reciproc a calificrilor profesionale n cadrul sistemului general de recunoatere .. 118 Recunoaterea reciproc a calificrilor profesionale prin directivele sectoriale ............................... 118

4.2.2. Dreptul de stabilire a persoanelor ..............................................................................................120 4.2.3. Dreptul de a iniia i dezvolta activiti economice ca angajai proprii i de a nfiina i conduce ntreprinderi ..............................................................................................................................................121 4.2.4. Circulaia lucrtorilor.................................................................................................................122 4.2.5. Coordonarea sistemelor de securitate social ............................................................................123 4.3. LIBERA CIRCULAIE A SERVICIILOR ..................................................................................................125 4.3.1. Asigurri .....................................................................................................................................126 4.3.2. Servicii bancare...........................................................................................................................128 4.3.3. Piaa de capital i a valorilor mobiliare .....................................................................................134 4.3.4. Protecia datelor cu caracter personal........................................................................................137

4.3.5. Servicii fr caracter financiar .................................................................................................. 138 4.4. LIBERA CIRCULAIE A CAPITALURILOR ............................................................................................ 140 4.5. DREPTUL SOCIETILOR COMERCIALE ............................................................................................. 144 4.5.1. Dreptul societilor comerciale.................................................................................................. 144 4.5.2. Contabilitatea societilor comerciale ....................................................................................... 146 4.5.3. Dreptul de proprietate intelectual ............................................................................................ 149 4.5.4. Dreptul de proprietate industrial ............................................................................................. 152 4.5.5. Msuri ale autoritii vamale referitoare la proprietatea intelectual i proprietatea industrial 156 4.5.6. Dreptul civil................................................................................................................................ 157 4.6. POLITICA N DOMENIUL CONCURENEI............................................................................................. 157 4.7. AGRICULTURA ................................................................................................................................. 165 4.7.1. Dezvoltarea capacitii instituionale i administrative a Ministerului Agriculturii, Alimentaiei i Pdurilor de a implementa PAC............................................................................................................... 166 4.7.2. Sectorul viti-vinicol .................................................................................................................... 172 4.7.3. Statistica agricol ...................................................................................................................... 174 4.7.4. Sectorul sanitar veterinar........................................................................................................... 175 4.7.5. Sectorul fitosanitar ..................................................................................................................... 179 4.7.6. Dezvoltare agricol i rural integrat prin Programul SAPARD ............................................ 182 4.7.7. Promovarea dezvoltrii sectorului agricol i a zonelor rurale .................................................. 186 4.7.8. Sectorul forestier ........................................................................................................................ 187 4.8. PESCUITUL ....................................................................................................................................... 189 4.9. POLITICA N DOMENIUL TRANSPORTURILOR..................................................................................... 192 4.10. IMPOZITAREA ................................................................................................................................... 213 4.10.1. Impozitarea indirect ............................................................................................................ 214
4.10.1.1. 4.10.1.2. Taxa pe valoarea adugat................................................................................................................ 214 Accize............................................................................................................................................... 215

4.10.2.
4.10.2.1.

Impozitarea direct................................................................................................................ 216


Impozitul pe profit............................................................................................................................ 216

4.10.3. Cooperarea administrativ i asistena reciproc ................................................................ 217 4.10.4. mbuntirea eficienei administraiei fiscale ...................................................................... 218 4.11. UNIUNEA ECONOMIC I MONETAR .............................................................................................. 221 4.11.1. Participarea la procedurile de coordonare a politicilor economice i de supraveghere multilaterala n cadrul Uniunii Europene ................................................................................................ 221 4.11.2. Politica fiscal ....................................................................................................................... 223 4.11.3. Politica monetar i a cursului de schimb............................................................................. 224 4.12. STATISTICA ...................................................................................................................................... 227 4.13. POLITICILE SOCIALE I OCUPAREA FOREI DE MUNC ...................................................................... 234 4.13.1 Legislaia muncii ................................................................................................................... 234 4.13.2. Dialogul social ...................................................................................................................... 235 4.13.3. Egalitatea de anse ntre brbai i femei ............................................................................. 238 4.13.4. Lupta mpotriva discriminrii................................................................................................ 239 4.13.5. Ocuparea forei de munc ..................................................................................................... 240 4.13.6. Fondul Social European ........................................................................................................ 243 4.13.7. Securitate social, persoane vrstnice i excludere social .................................................. 244
4.13.7.1. 4.13.7.2. Asigurrile sociale............................................................................................................................ 244 Asistena social ............................................................................................................................... 245

4.13.8. Persoanele cu handicap......................................................................................................... 247 4.13.9. Fundaia Dublin .................................................................................................................... 248 4.13.10. Sntatea public .................................................................................................................. 249 4.13.11. Sntate i securitate n munc ............................................................................................. 250 4.14. ENERGIA .......................................................................................................................................... 251 4.14.1. Sectorul gazelor naturale ...................................................................................................... 251 4.14.2. Sectorul petrolier................................................................................................................... 254 4.14.3. Sectorul energiei electrice i termice..................................................................................... 254 4.14.4. Sectorul nuclear..................................................................................................................... 258 4.14.5. Eficiena energetic ............................................................................................................... 259 4.14.6. Sectorul combustibililor solizi ............................................................................................... 262 4.15. POLITICA INDUSTRIAL ................................................................................................................... 264 4.16. NTREPRINDERILE MICI I MIJLOCII................................................................................................... 278 4.17. TIIN I CERCETARE ..................................................................................................................... 287 4.18. EDUCAIE, FORMARE PROFESIONAL I TINERET............................................................................. 290

4.18.1. Educaie..................................................................................................................................291 4.18.2. Formare profesional.............................................................................................................297 4.18.3. Tineret ....................................................................................................................................300 4.19. TELECOMUNICAII I TEHNOLOGIA INFORMAIEI .............................................................................302 4.20. CULTUR I POLITICA N DOMENIUL AUDIOVIZUALULUI ...................................................................308 4.20.1. Cultura ...................................................................................................................................309 4.20.2. Politica n domeniul audiovizualului......................................................................................311 4.21. POLITICA REGIONAL I COORDONAREA INSTRUMENTELOR STRUCTURALE .....................................313 4.22. PROTECIA MEDIULUI NCONJURTOR ..............................................................................................323 4.22.1. Legislaia orizontal...............................................................................................................324 4.22.2. Calitatea aerului.....................................................................................................................326 4.22.3. Managementul deeurilor.......................................................................................................327 4.22.4. Calitatea apei .........................................................................................................................330 4.22.5. Protecia naturii .....................................................................................................................332 4.22.6. Controlul polurii industriale i managementul riscului .......................................................334 4.22.7. Substane chimice ...................................................................................................................336 4.22.8. Protecia mpotriva zgomotului ..............................................................................................337 4.22.9. Protecia civil .......................................................................................................................338 4.22.10. Securitate nuclear i radioprotecie .....................................................................................338 4.22.11. Infrastructura de mediu..........................................................................................................339 4.23. PROTECIA I SNTATEA CONSUMATORILOR..................................................................................340 4.24. COOPERAREA N DOMENIUL JUSTIIEI I AFACERILOR INTERNE ........................................................347 4.24.1. Azilul.......................................................................................................................................349 4.24.2. Politica privind migraia i controlul frontierelor .................................................................353
4.24.2.1. 4.24.2.2. 4.24.2.3. Migraia ............................................................................................................................................ 353 Controlul frontierelor........................................................................................................................ 356 Pregtirea pentru aplicarea Acordurilor Schengen............................................................................ 360

4.24.3. 4.24.4.

Cooperare poliieneasc ........................................................................................................362 Combaterea drogurilor i a crimei organizate.......................................................................367

4.24.4.1. Combaterea traficului i consumului ilicit de droguri............................................................................. 367 4.24.4.2. Lupta mpotriva frudei i splrii banilor................................................................................................ 370 4.24.4.3. Lupta mpotriva traficului de persoane ................................................................................................... 373

4.24.5. 4.24.6.

Lupta mpotriva terorismului.................................................................................................375 Cooperare judiciar ..............................................................................................................377

4.24.6.1.Cooperare judiciar n materie civil ...................................................................................................... 377 4.24.6.2 Cooperare judiciar n materie penal ..................................................................................................... 378

4.25. UNIUNEA VAMAL............................................................................................................................381 4.26. RELAII ECONOMICE INTERNAIONALE ............................................................................................388 4.27. POLITICA EXTERN I DE SECURITATE COMUN ...............................................................................390 4.28. CONTROL FINANCIAR ........................................................................................................................393 4.28.1. Controlul financiar preventiv i auditul intern.......................................................................393 4.28.2. Controlul financiar extern ulterior (auditul extern) ...............................................................398 4.29. PREVEDERI FINANCIARE I BUGETARE ..............................................................................................401 4.29.1. Sistemul bugetar .....................................................................................................................401 4.29.2. Managementul financiar al fondurilor comunitare ................................................................404 4.29.3. Contribuia la bugetul Uniunii Europene...............................................................................405 4.29.4. Alte institutii finanate prin contribuia Statelor Membre ......................................................407 5. 6. REFORMA ADMINISTRAIEI PUBLICE ........................................................................................408 NECESITI FINANCIARE ................................................................................................................419

VOLUMUL II ANEXE
PROGRAMUL NAIONAL DE ARMONIZARE LEGISLATIV CORESPUNZTOR CRITERIULUI CAPACITATEA DE ASUMARE A OBLIGAIILOR DE STAT MEMBRU AL UE NECESITI FINANCIARE PENTRU SUSINEREA OBIECTIVELOR DIN PNAR ANEXA 1 - Sinteza necesitilor de finanare pe capitole i subcapitole ANEXA 2 - Sinteza necesitilor de finanare pe obiective i msuri

LISTA DE ABREVIERI
ABREVIERE ROMANA AACR ADR AE AFER ANCESIAC ENGLEZA AACR ADR EA AFER ANCESIAC NUMELE COMPLET ROMANA Autoritatea Aeronautica Civila Romana Agentia de Dezvoltare Regionala Acordul European Autoritatea Feroviara Romana Agentia Nationala de Control al Exporturilor Strategice si al Interzicerii Armelor Chimice Agentia Nationala a Medicamentului Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor Autoritatea Nationala pentru protectia Drepturilor Copilului si Adoptie Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Gazelor Naturale Autoritatea Nationala de Reglementare in Tehnologia Informatiei si Comunicatii Agentia Nationala Sanitara Veterinara Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului Academia Romana de Aviatie ENGLEZA Romanian Civil Aviation Authority Regional Development Agency Europe Agreement Romanian Railways Transport Authority National Agency for Control of Strategic Exports and Interdiction of Chemical Weapons National Drug Agency National Agency for Employment National Authority for Consumer Protection National Authority for Protection of the Childs Rights and Adoptions National Authority for Energy Regulation National Authority for Natural Gas Regulation National Authority for Information Technologies and Communications Regulation National Sanitary Veterinary Agency Authority for Privatisation and Management of the State Ownership Romanian Aviation Academy

ANM ANOFM ANPC ANPCA

ANM ANOFM ANPC ANPCA

ANRE

ANRE

ANRGN

ANRGN

ANRTIC

ANRTIC

ANSV APAPS

ANSV APAPS

ARA

ARA

ABREVIERE ROMANA ARCE ARR ASRO AVAB ENGLEZA ARCE ARR ASRO AVAB

NUMELE COMPLET ROMANA Agentia Romana pentru Conservarea Energiei Autoritatea Rutiera Romana Asociatia Romana de Standardizare Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare Banca Europeana de Investitii Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare Banca Nationala a Romaniei Biroul Roman de Metrologie Legala Consiliul Concurentei Curtea de Conturi a Romaniei Cercetare si dezvoltare tehnologica Comisia Internationala pentru Electrotehnica Centrul European al Interprinderilor Publice Comitetul European de Standardizare Comitetul European de Standardizare in Domeniul Electrotehnic Consiliul Economic si Social Caile Ferate Romane Comitetul Interminsterial pentru Integrare Europeana Comitetul Interministerial de L pt I p t i D il ENGLEZA Romanian Agency for Energy Conservation Romanian Road Transport Authority Romanian Standardisation Association Banking Assets Resolution Agency European Investment Bank European Bank for Reconstruction and Development International Bank for Reconstruction and Development National Bank of Romania Romanian Legal Metrology Bureau Competition Council Romanian Court of Accounts Research and technological development International Electro Technical Commission European Center for Public Entreprise European Committee for Standardisation European Committee for Electro Technical Standardisation Economic and Social Council Railways National Company Interministerial Committee for European Integration Interministerial Committee f Fi ht i tD

BEI BERD

EIB EBRD

BIRD

IBRD

BNR BRML CC CCR CDT CEI CEIP CEN CENELEC

BNR BRML CC CCR RTD CEI ECPE CEN CENELEC

CES CFR CIIE CILID

CES CFR CIIE CILID

ABREVIERE ROMANA CIR CNA CNAS CNCAN ENGLEZA CIR CNA CNAS CNCAN

NUMELE COMPLET ROMANA Lupta Impotriva Drogurilor Centrul Informational Roman Consiliul National al Audiovizualului Casa Nationala de Asigurari de Sanatate Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale Centrul national de recunoastere si Echivalare a Diplomelor Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare Comisia Consultativa Interministeriala in Domeniul Egalitatii de Sanse intre femei si Barbati Clasificarea Ocupatiilor din Romania Consiliul pentru Standarde Ocupationale si Atestare Comisia de Supraveghere a Asigurarilor Dezvoltarea Capacitatii de Integrare a Egalitatii de Sanse Directia Generala a Penitenciarelor Directia Generala a Vamilor ENGLEZA for Fight against Drugs Romanian Informational Centre National Audiovisual Council National House for Health Insurance National Commission for Nuclear Activity Control National House of Pensions and Other Social Insurance Rights National Center of Equivalence and recognition of Diplomas National Commission for Securities Consultative Inter-ministerial Commission in the Field of Equal opportunities for men and women International Standard Classification of Occupations Council for Occupational Standards and Attestation Insurance Supervisory Commission Development of the Capacity for Integrating equal opportunities General Penitentiary Department General Customs Administration

CNPAS

CNPAS

CNRED

CNRED

CNVM CODES

CNVM CODES

COR COSA CSA DECIS

COR COSA CSA DECIS

DGP DGV DRI ERA ETSI 8

DGP DGV DRI ERA ETSI

Departamentul pentru Relatii Inter-ethnic Relations Interetnice Department Zona Europeana de Cercetare Institutul European de St d di i d i l European Research Area European T l

i ti

ABREVIERE ROMANA ENGLEZA

NUMELE COMPLET ROMANA Standardizare in domeniul Telecomunicatiilor ENGLEZA Telecommunications Standards Institute

ETUC FGDSB

ETUC FGDSB

Confederatia Sindicatelor din European Trade Union Europa Confederation Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar Fondul Social European Hotarare de Guvern Inspectoratul Aviatiei Civile Institutul de Cercetare pentru Amenajari Silvice Institutul European din Romania Inspectoratul Navigatiei Civile Institutul National de Statistica Invalizi, Orfani, Vaduve de Razboi Inspectia de Stat pentru Cazane, Recipiente sub Presiune si Instalatii de Ridicat Bank Deposits Guarantee Fund European Social Fund Government Decision Inspectorate of Civil Aviation National Institute for Research and Forest Planning European Institute of Romania Inspectorate of Civil Navigation National Institute for Statistics Disable, Orfans, War Widows State Authority for Boilers, Pressure Vessels and Hoisting Equipment

FSE HG IAvC ICAS IER INC INS IOVR ISCIR

ESF GD IAvC ICAS EIR INC INS IOVR ISCIR

ISO ISTIS

ISO ISTIS

Organizatia Internationala de International Standards Standardizare Organisation Institutul de Stat pentru Testarea si Inregistrarea Soiurilor Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor Ministerul Afacerilor Externe Ministerul Apelor si Protectiei Mediului State Institute for Testing and Registration of Varieties Ministry of Agriculture, Food and Forestry Ministry of Foreign Affairs Ministry of Waters and Environment Protection

MAAP MAE MAPM MApN MCC MCTI

MAAP MAE MAPM MApN MCC MCTI

Ministerul Apararii Nationale Ministry of National Defence Ministerul Culturii si Cultelor Ministry of Culture and Cults Ministerul Comunicatiilor si T h l i iI f ti i Ministry of Communications dI f ti T h l 9

ABREVIERE ROMANA MDP MEC MEURO MFP MI MIE MIMMC ENGLEZA MDP MEC MEURO MFP MI MIE MIMMC

NUMELE COMPLET ROMANA Tehnologiei Informatiei Ministerul Dezvoltarii si Prognozei Ministerul Educatiei si Cercetarii Milioane EURO Ministerul de Interne Ministerul Integrarii Europene Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie Ministerul Informatiilor Publice Ministerul Industriei si Resurselor Ministerul Justitiei ENGLEZA and Information Technology Ministry of Development and Prognosis Ministry of Education and Research Million EURO Ministry of Interior Ministry of European Integration Ministry of Small and Medium Enterprises and Cooperative Ministry of Public Information Ministry of Industry and Resources Ministry of Justice

Ministerul Finantelor Publice Ministry of Public Finance

MIP MIR MJ MLPTL MMSS MO MSF MT MTS OC OG ONCGC

MIP MIR MJ MLPTL MMSS OJ MSF MT MTS OC GO ONCGC

Ministerul Lucrarilor Publice, Ministry of Public Works, Transporturilor si Locuintei Transport and Housing Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale Monitorul Oficial Ministerul Sanatatii si Familiei Ministerul Turismului Ministerul Tineretului si Sporturilor Oficiul Concurentei Ordonanta de Guvern Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie Oficiul National pentru Denumiri de Origine al Vinurilor Oficiul National pentru Prevenirea si Controlul Ministry of Labour and Social Solidarity Official Journal Ministry of Health and Family Ministry of Tourism Ministry of Youth and Sport Competition Office Government Ordinance National Office for Cadaster, Geodesy and Cartography National Office for Origin Denominations of Wines National Office for Prevention and Control of

ONDOV

ONDOV

ONPCSB 10

ONPCSB

ABREVIERE ROMANA ONR ORDA OSIM OU PNAR ENGLEZA ONR ORDA OSIM EO NPAR Spalarii Banilor

NUMELE COMPLET ROMANA Oficiul National pentru Refugiati Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci Ordonanta de Urgenta Programul National de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana ENGLEZA Money Laundering National Refugee Office Romanian Copyright Office State Office for Inventions and Trademarks Emergency Ordinance National Programme for Accession of Romania to the European Union National Company "Radiocomunicatii" Radio Inspection System Romanian Register of Road Vehicles Romanian National Accreditation Network Forestry National Regie Romanian Register of Shipping Romanian Railways National Society Secretariat of State for Handicapped Persons Romanian Air Transport National Company TAROM S.A. EuropeanUnion Union of Industrial and Employers Confederation of Europe

RADIOCOM RADIOCOM Compania Nationala "Radiocomunicatii" S. A. RADIS RAR RENAR RNP RNR SNCFR SSPH TAROM RADIS RAR RENAR RNP RNR SNCFR SSPH TAROM Sistemul de Inspectii Radio Registrul Auto Roman Asociatia Retelei Nationale de Acreditare din Romania Regia Nationala a Padurilor Registrul Naval Roman Societatea Nationala Caile Ferate Romane Secretariatul de Stat pentru Persoane cu Handicap Compania Nationala de Transporturi Aeriene Romane "TAROM S.A." Uniunea Europeana Uniunea Confederatiilor Industriei si patronatului din Europa

UE UNICE

EU UNICE

11

INTRODUCERE
Concluziile Consiliului European de la Laeken, precum si recentele decizii de la Sevilla au subliniat decizia statelor membre ale Uniunii Europene de a continua procesul de extindere a Uniunii, punand accentul pe caracterul ireversibil si inclusiv al acestuia. Procesul largirii UE a intrat in faza finala, aceasta insemnand, pe de o parte, nominalizarea primelor tari candidate care vor deveni membre ale UE incepand cu anul 2004 pe baza progreselor ce vor fi evidentiate in raportul Comisiei Europene din octombrie 2002. Pe de alta parte, decizia politica converge cu stabilirea unor termene precise pentru finalizarea negocierilor cu statele care vor accede la UE dupa aceasta data. Stabilirea road-map-ului si a unei date precise de aderare depind in mod decisiv de progresele pe care Romania le va inregistra in procesul intern de pregatire a aderarii, care se va reflecta in modul de indeplinire a criteriilor de aderare in plan economic si al capacitatii administrative si judiciare. Documentele oficiale ale autoritatilor comunitare, cat si rapoartele Guvernului Romaniei mentioneaza faptul ca anul 2001 a fost marcat de evolutii majore din punct de vedere al pregatirilor pentru aderare. Actiunile si masurile Guvernului au luat in considerare prioritatile din Parteneriatul pentru aderare Romania Uniunea Europeana, recomandarile Comitetelor si subcomitetelor de asociere si rezultatele conferintelor de negocieri. De asemenea, la inceputul anului 2002 a fost definitivat impreuna cu experti ai Comisiei Europene, Planul de actiune pentru intarirea capacitatii administrative si judiciare, a carei prima evaluare a fost prezentata la Consiliul European de la Sevilla din iunie 2002. In plan intern, politica generala si masurile sectoriale promovate de Guvernul Romaniei au condus la inregistrarea unor progrese substantiale pe toate segmentele aferente criteriilor de aderare. Avand ca fundament acumularile pozitive ale anului 2001, Guvernul a adoptat Programul de masuri pentru intensificarea si accelerarea pregatirilor in vederea aderarii Romaniei la Uniunea Europeana , care a fost detaliat pentru perioada ianuarie - mai 2002. Editia din acest an a PNAR isi propune sa realizeze o evaluare obiectiva si cuprinzatoare a stadiului actual de pregatire a Romaniei pentru aderarea la Uniunea Europeana, precum si un tablou detaliat al obiectivelor si masurilor necesare pentru indeplinirea criteriilor de aderare. In acest context prioritatile pe termen scurt si mediu descrise in PNAR au ca obiect, in primul rand, indeplinirea angajamentelor asumate prin documentele de pozitie din cadrul negocierilor de aderare. Orizontul de timp acoperit de Programul National de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana este 20022005, defalcat pe termen scurt (anii 2002 si 2003) si termen mediu (anii 2004 si 2005). Programul are urmatoarea structura: Volumul I. Capitolul 1 - Procesul de pregatire pentru aderarea la Uniunea Europeana se refera la cadrul general al desfasurarii relatiilor dintre Romania si Uniunea Europeana in contextul negocierilor de aderare si al Acordului European de Asociere. Capitolul 2 - Criteriile politice prezinta situatia actuala, precum si prioritatile pe termen scurt si mediu in domeniul democratiei si statului de drept cu accent pe protectia copilului, independenta justitiei si masurile de combatere a coruptiei.

12

Capitolul 3 - Criteriile economice evidentiaza realizarile macroeconomice. Este structurat pe subcriteriile economice stabilite de Comisia Europeana in scopul evaluarii gradului de indeplinire a celor doua criterii economice. De asemenea, s-a evidentiat stadiul indeplinirii pachetului de acte normative prioritare pentru indeplinirea criteriului economiei functionale de piata inclus in Programul de masuri pentru intensificarea si accelerarea pregatirilor in vederea aderarii Romaniei la Uniunea Europeana in perioada ianuarie mai 2002. Capitolul 4 - Capacitatea de asumare a obligatiilor de stat membru al Uniunii Europene trateaza prioritatile pe termen scurt si mediu in ceea ce priveste indeplinirea angajamentelor asumate prin documentele de pozitie cat si prin alte documente programatice. Acest capitol are o anexa de armonizare legislativa, ale carei termene sunt corelate in mod strict cu cele din calendarele de armonizare legislativa stabilite prin documentele de pozitie si dosarele de fundamentare aferente acestora. Capitolul 5 - Reforma administratiei publice prezinta situatia actuala si prioritatile din acest domeniu, punandu-se accentul pe modul de realizare a obiectivelor strategiei aprobate de Guvern. Capitolul 6 - Necesitatile financiare sintetizeaza estimarile financiare pentru indeplinirea obiectivelor prioritare si a masurilor aferente in perioara 2002 2005. Necesitatile financiare de refera atat la finantarile bugetare cat si al cele externe rambursabile sau nerambursabile. Necesitatile financiare au avut in vedere, in principal, realizarea angajamentelor asumate in cadrul procesului negocierilor de aderare inscrise in documentelor de pozitie initiale, cat si in cele complementare sau revizuite. Programul de armonizare legislativa; Tabelul de finantare a obiectivelor si masurilor cuprinse in program.

Volumul II al PNAR cuprinde doua anexe: -

Ambele anexe acopera orizontul 2002 2005.

13

1. PROCESUL DE PREGTIRE PENTRU ADERAREA LA UNIUNEA EUROPEAN


1.1. Cadrul instituional i sistemul de coordonare a activitii de integrare european
Constructia institutionala pentru coordonarea procesului de pregatire a integrarii Romaniei in UE, creata in anul 2001, a fost apreciata in Raportul Comisiei Europene ca avand o contributie semnificativa la imbunatatirea calitatii pregatirilor pentru aderarea Romaniei. In aceste conditii, coordonarea eforturilor interne pentru preluarea acquis-ului comunitar si pregatirea negocierilor s-a realizat prin stabilirea unei comunicari continue intre institutiile comunitare si administratia nationala, prin organizarea si prelucrarea informatiilor relevante si furnizarea coordonata a acestora catre institutiile implicate. Ca mod de lucru curent, consensualizat in Comitetul Interministerial, s-a insistat pe intarirea legaturilor cu directiile generale ale Comisiei Europene si cu celelalte structuri ale institutiilor comunitare, ceea ce a dat o consistenta crescanda dialogului in cadrul Consiliului, a Comitetului si Sub-comitetelor de asociere, altor forme de monitorizare, atat pentru a asigura acestora, cu promptitudine si in mod permanent, datele utilizate la evaluarea progreselor realizate de Romania in procesul de pregatire pentru aderare, cat si pentru obtinerea informatiilor necesare orientarii procesului intern de pregatire in raport de obligatiile tarilor candidate. Tinand cont de necesitatea reconsiderarii si precizarii unor responsabilitati ale MIE rezultate din experienta primului an de functionare, Guvernul a adoptat la 25 octombrie 2002 HG nr. 1075 privind organizarea si functionarea Ministerului Integrarii Europene. Prin noua reglementare s-a abrogat HG nr. 14/2001, cu modificarile ulterioare si s-au prevazut noi reglementari privind functiile, atributiile si structura Ministerului Integrarii Europene. Astfel, pentru intarirea echipelor de experti si diplomati din principalele ambasade ale statelor membre, Ministerul Integrarii Europene, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe, poate detasa in cadrul ambasadelor Romaniei din tarile ce detin presedintia Uniunii Europene, un reprezentant din randul personalului sau, pentru a informa sistematic asupra pozitiilor presedintiei Uniunii Europene. De asemenea Ministerul Integrarii Europene desemneaza, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe, consilieri si/sau experti dintre specialistii sai, care isi desfasoara activitatea in cadrul Misiunii Permanente a Romaniei pe langa Uniunea Europeana si informeaza permanent Ministerul Afacerilor Externe si Ministerul Integrarii Europene cu privire la evolutiile ce se inregistreaza in problematica de interes comunitar. Principalele rezultate au fost intarirea componentei tehnice a echipelor, esentiala pentru negocieri, precum si consolidarea dimensiunii politico-diplomatice, in contextul apropiatei extinderi a Uniunii Europene. Noua structura externa a fost dublata de intarirea considerabila a structurilor interne cu responsabilitati in pregatirea aderarii: ministerele, institutiile centrale, autoritatile judetene si-au consolidat departamentele pentru integrare europeana, definind atributii clare si asigurand pregatirea profesionala a functionarilor publici sau specialistilor implicati. In acelasi timp, reprezentantii MIE participa in cadrul comitetelor interministeriale, grupurilor de lucru sectoriale si al altor forme de consultare multilaterala, pentru a asigura atat cunoasterea in detaliu a stadiului pregatirii aderarii cat si pentru a sprijini efectiv procesul de aliniere legislativa si de constructie institutionala. 14

Institutul European din Romania (IER) si-a creat in doi ani de la infiintare un portofoliu de activitati recunoscut pe plan national, contribuind la expertiza in unele probleme europene, cu reflex in societatea romaneasca. Astfel, IER ofera asistenta administratiei publice, comunitatii oamenilor de afaceri si societatii civile in constientizarea exigentelor impuse de calitatea de membru al UE. Avand in vedere situatia traducerii acquis-ului comunitar la inceputul anului 2001, MIE s-a implicat in asigurarea functionarii unei retele de institutii pentru accelerarea acestui proces. IER a participat la acest proces prin evaluarea situatiei traducerilor din acquis deja efectuate, stabilirea metodologiei de lucru si traducerea efectiva a reglementarilor europene. Finantarea traducerii s-a realizat din fonduri ale bugetului de stat. In anul 2001 s-a desfasurat prin IER un proiect de traducere a acquis-ului comunitar. Daca la sfarsitul anului 2000, Romania se plasa pe penultimul loc intre statele candidate in privinta numarului de pagini de Jurnal Oficial traduse, la sfarsitul anului 2001 Romania a urcat pe locul al patrulea, cu aproximativ 62.000 de pagini de Jurnal Oficial traduse. Este de semnalat faptul pozitiv ca s-au tradus majoritatea tratatelor ce formeaza legislatia primara, revizuirea lor urmand a se finaliza in anii 2002-2003. Departamentul Coordonare Traduceri al IER a dezvoltat un site web pe care sunt disponibile traducerile revizuite. Pe parcursul anului 2001, IER a continuat organizarea de activitati de formare complementare celor derulate in anul 2000 prin proiectul Phare RO 9706.01.02 Formare in afaceri europene. Totodata, anul 2001 si inceputul anului 2002 au insemnat pentru IER inaugurarea seriei de dezbateri publice, din dorinta de a oferi publicului interesat un forum pentru dezbateri privind aspecte relevante pentru procesul de pregatire a Romaniei in vederea aderarii la Uniunea Europeana. O componenta importanta a activitatii Departamentului Formare in Afaceri Europene in anul 2001 si inceputul anului 2002 a reprezentat-o intensificarea colaborarii cu centrele de studii europene, care s-a concretizat in doua demersuri principale: elaborarea unei metodologii de evaluare anuala a centrelor si dotarea acestora cu echipamente si documentatie necesare derularii unei activitati stiintifice si de formare performante. In ceea ce priveste activitatea de cercetare, in anul 2001 a demarat proiectul de studii privind evaluarea impactului pre-aderarii Romaniei la UE (Pre-Accession Impact Studies). In luna decembrie 2001, a aparut primul numar al revistei trimestriale Romanian Journal of European Affairs si au fost editate primele patru numere ale Colectiei de microstudii IER (Working Papers Series), privind: Analiza comparativa a stadiului negocierilor in vederea aderarii la Uniunea Europeana a statelor candidate din Europa Centrala si de Est, Exigente europene si realitati romanesti ,Repere si puncte de vedere referitoare la dezbaterea privind viitorul Uniunii Europene Costuri si beneficii ale aderarii la Uniunea Europeana pentru tarile candidate din Europa Centrala si de Est. De asemenea, a fost promovata o strategie de informare si comunicare, al carei obiectiv este pregatirea societatii romanesti pentru aderarea la Uniunea Europeana, prin furnizarea de informatii de natura a facilita intelegerea, de catre publicul larg, a mecanismelor si politicilor Uniunii Europene.

1.2.

Procesul negocierilor de aderare

Strategia de negociere a Romaniei pe parcursul anului 2001 a fost concentrata pe abordarea globala a pregatirilor la toate capitolele de negociere, avand drept obiectiv prezentarea oficiala a tuturor documentelor de pozitie pana la sfarsitul anului 2001 . 15

O importanta deosebita s-a acordat elaborarii unei metodologii de monitorizare a angajamentelor asumate in documentele de pozitie ale Romaniei. In acest sens, din luna septembrie 2001, se desfasoara activitatea de monitorizare prin realizarea unor tabele de monitorizare pentru fiecare document de pozitie in parte, tabele care sunt actualizate permanent in vederea stabilirii cu precizie a gradului de indeplinire a angajamentelor asumate. De asemenea, Guvernul Romaniei a examiant, la sfarsitul anului 2001, evaluarea gradului de indeplinire a acestor angajamente, pe baza caruia a dispus masurile necesare pentru recuperarea intarzierilor. Progresele realizate de Romania in pregatirea interna a negocierilor, in cursul anului 2001, in special elaborarea si transmiterea documentelor de pozitie pentru toate capitolele de negociere, au asigurat intrarea in substanta procesului de negociere si au creat premisele accelerarii in 2002 a ritmului deschiderii si inchiderii provizorii de capitole. Pentru anul 2002, obiectivul principal il constituie deschiderea tuturor capitolelor de negociere ramase, inchiderea provizorie a cat mai multor capitole dintre acestea, precum si indeplinirea angajamentelor asumate in documentele de pozitie. Acest obiectiv este fundamentat de Strategia de extindere pentru 2001 a Comisiei Europene, aprobata de Consiliul European de la Laeken, prin care se admite ca deschiderea tuturor celor 29 de capitole de negociere ar putea fi posibila in 2002, cu conditia ca statele candidate sa fie suficient de bine pregatite pentru aceasta. In acest context, se are in vedere o stransa cooperare cu serviciile Comisiei Europene si cu Presedintia Consiliului UE pentru intensificarea procesul de negociere si deschiderea cat mai multor capitole de negociere in cursul anului 2002.

Masuri de accelerare a procesului de negociere


De la inceputul anului 2002, au fost luate o serie de masuri menite a intensifica pregatirile interne in vederea inregistrarii unor progrese semnificative in procesul de negociere. Astfel, in ianuarie 2002, Guvernul Romaniei a adoptat Programul de masuri pentru intensificarea si accelerarea pregatirilor de aderare in perioada ianuarie - mai 2002, concentrat, in special, asupra acelor masuri si actiuni ce se impun a fi luate in pregatirea negocierilor pe durata presedintiei spaniole a Uniunii Europene, pentru fiecare capitol de negociere. Implementarea masurilor cuprinse in acest program este atent monitorizata de catre Ministerul Integrarii Europene, stadiul indeplinirii acestora fiind prezentat periodic spre analiza Guvernului. De asemenea, in martie 2002, Guvernul a aprobat Planul de Actiune pentru intarirea capacitatii adminstrative in vederea continuarii reformei administrative si constructiei institutionale, in conformitate cu normele europene.

Stadiul actual al negocierilor de aderare


Progrese inregistrate in procesul de negociere au fost urmarea dialogului permanent cu Presedintia spaniola si cu serviciile Comisiei Europene, precum si eforturilor depuse de la inceputul anului pentru transmiterea de informatii suplimentare si documente de pozitie complementare catre Comisia Europeana. Majoritatea capitolelor incluse pe agenda semestrului I 2002 au fost deschise cu prilejul celor doua reuniuni ale Conferintei de aderare, respectiv 22 martie si 19 aprilie, dupa cum urmeaza: 16 Cap. 1 - Libera circulatie a marfurilor; Cap. 2 - Libera circulatie a persoanelor; Cap. 14 - Energia; Cap. 21 - Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale;

Cap. 22 - Protectia mediului inconjurator; Cap. 24 - Cooperare in domeniul justitiei si afacerilor interne; Cap. 30 - Institutii.

De asemenea, in cadrul acestor reuniuni alte doua capitole au fost inchise provizoriu, respectiv cap. 13 - Politica sociala si ocuparea fortei de munca si cap. 30 - Institutii. La sfirsitul lunii mai 2002 Romania a inregistrat 24 de capitole de negociere deschise si 11 capitole inchise provizoriu. Situatia negocierilor pe perioada iunie 2001 mai 2002 se prezinta astfel: Capitole pentru care negocierile au fost inchise provizoriu in cursul presedintiei belgiene a Consiliului UE (sem. II/2001): Protectia si sanatatea consumatorilor (23); Dreptul societatilor comerciale (5).

Capitole pentru care negocierile au fost deschise in cursul presedintiei belgiene a Consiliului UE (sem. II/2001): Impozitarea (10); Politicila sociala si ocuparea fortei de munca (13); Protectia si sanatatea consumatorilor (23).

Capitole pentru care negocierile au fost deschise in cursul presedintiei spaniole a Consiliului UE (sem. I / 2002): Libera circulatie a marfurilor (1); Libera circulatie a persoanelor (2); Energia (14); Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale (21); Mediul inconjurator (22); Cooperare in domeniul justitiei si afacerilor interne (24); Institutii (30).

Capitole pentru care negocierile au fost inchise provizoriu in cursul presedintiei spaniole a Consiliului UE (sem. I/2002): Politica sociala si ocuparea fortei de munca (13); Institutii (30).

Eforturile de accelerare a pregatirilor interne au fost continuate in vederea inchiderii provizorii a capitolelor deja deschise, acordandu-se o atentie speciala indeplinirii angajmentelor asumate in timpul negocierilor. Astfel, de la inceputul anului 2002, au fost adoptate si transmise Conferintei pentru aderare documente de pozitie complementare si informatii suplimentare pentru 14 capitole de negociere (cap.4 - Libera circulatie a capitalului, cap.9 - Politica in domeniul transporturilor, cap. 11 Uniunea Economica si Monetara, cap.13 - Politica sociala si ocuparea fortei de munca, cap.14 Energia, cap. 15 - Politica industriala, cap.17 - Stiinta si cercetare, cap.18 - Educatie si formare profesionala, cap. 19 Telecomunicatii si tehnologia informatiei, cap.24 Cooperare in domeniul justitiei si afacerilor interne, cap.25 - Uniunea Vamala, cap.26 - Relatii economice 17

internationale, cap.27 - Politica externa si de securitate comuna, cap.28 - Control financiar), iar proiectele de document de pozitie complemenar pentru 2 capitole (cap.6 Politica in domeniul concurentei, cap.10 - Impozitarea) au fost transmise Comisiei Europene pentru consultari. De asemenea, pe parcursul primelor cinci luni ale anului 2002, au fost organizate consultari informale cu Comisia Europeana pentru 7 capitole de negocieri : cap.3 - Libera circulatie a serviciilor, cap.10 - Impozitarea, cap.11 Uniunea Economica si Monetara, cap.15 - Politica industriala, cap.24 Cooperare in domeniul justitiei si afacerilor interne, cap.28 - Control financiar si cap.29 - Prevederi financiare si bugetare.

1.3.

Stadiul aplicrii Acordului European (trecerea la etapa a doua)

In perioada de referinta Romania si-a indeplinit obligatiile restante privind dreptul de a initia si desfasura activitati economice ca angajat propriu, dreptul de exercitare a profesiei de avocat, dreptul de stabilire a companiilor din domeniul bancar si al serviciilor financiare si libera circulatie a capitalurior. Dreptul de a initia si desfasura activitati economice ca angajat propriu a fost reglementat prin proiectul de Lege privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice de catre persoane fizice (care abroga Decretul Lege nr. 54/1990), aflat in faza finala a dezbaterii parlamentare si va intra in vigoare in anul 2002. Ministerul Justitiei a elaborat un proiect de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, care a fost aprobat de Guvern la data de 4 aprilie 2002 si se afla in momentul de fata in mediere intre cele doua Camere ale Parlamentului. Proiectul de lege este in concordanta cu prevederile Acordului European, eliminand restrictiile referitoare la obligativitatea stabilirii in Romania a domiciliului avocatului strain si la posibilitatea exercitarii profesiei de avocat numai in cadrul unor societati civile profesionale in asociere cu avocati romani, in numar cel putin egal cu cei straini. In ceea ce priveste dreptul de stabilire al bancilor straine (art. 45, paragrafele 2 si 3 din Acordul European), este de mentionat faptul ca, legislatia nationala nu face discriminare intre banci, persoane juridice romane (inclusiv cele constituite cu participare straina de capital sau ca filiale ale unor banci sau alte persoane juridice straine) si sucursale ale bancilor, persoane juridice straine. Sucursalele din Romania ale bancilor straine respecta, intr-o mare masura, regimul aplicabil bancilor, persoane juridice romane, de exemplu, in ceea ce priveste activitatile permise a fi realizate, conditiile pentru acordarea sau retragerea autorizatiei, conducerea, cerintele de capital. Prestarea serviciilor bancare si a altor servicii financiare prevazute in Anexa nr. XVIII a Acordului European este permisa, in linii generale, bancilor care opereaza pe teritoriul Romaniei. Activitatile legate de intermedierea de valori mobiliare si administrarea de portofolii pot fi desfasurate de banci in mod indirect, prin societati distincte, specifice pietei de capital, si aflate sub autoritatea Comisiei Nationale de Valori Mobiliare. Activitatile legate de leasing-ul financiar se deruleaza prin societati de leasing. Pe piata de capital bancile pot presta si direct anumite servicii, cum ar fi: agent custode pentru valori mobiliare, depozitar al activelor fondurilor si societatilor de investitii, precum si servicii de distribuire de valori mobiliare si de titluri de participare la fonduri de investitii. Barierele referitoare la dreptul de stabilire si de practicare a serviciilor vor fi identificate si eliminate treptat, pana la data aderarii. In acest scop, la inceputul anului 2002 a fost constituit, in cadrul delegatiei sectoriale pentru negocierea Capitolului 3 - Libera circulatie a serviciilor, un Grup de lucru pentru monitorizarea barierelor in calea dreptului de stabilire si liberei practicari a serviciilor. Acest grup are rolul de a efectua evaluarea completa a legislatiei romane si a practicilor in domeniu si de a propune modalitati concrete de eliminare a barierelor identificate. Demersul de inventariere al acestora se va incheia pana la sfarsitul primului semestru al anului 2002. 18

In privinta liberei circulatii a capitalurilor, legislatia este reprezentata de Regulamentul nr. 3/1997 privind efectuarea operatiunilor valutare, emis de Banca Nationala a Romaniei, cu modificarile ulterioare. In conformitate cu prevederile acestui act normativ, operatiunile de cont curent se efectueaza in mod liber. Principalele operatiuni de capital liberalizate pana in prezent sunt urmatoarele: investitiile directe, cu exceptia achizitiei terenurilor de catre persoanele fizice si juridice nerezidente; investitiile imobiliare, cu exceptia achizitiei terenurilor de catre persoane fizice si juridice nerezidente; tranzactionarea valorilor mobiliare si a instrumentelor de plasament colectiv nationale de catre nerezidenti; admiterea valorilor mobiliare si a unitatilor organismelor de plasament colectiv nationale pe piata de capital straina; operatiuni realizate in conturi de depozite in valuta ale nerezidentilor, deschise la institutii financiare rezidente; credite de comert international; transferuri aferente derularii contractelor de asigurare; miscari de capital cu caracter personal reprezentand imprumuturi pe termen scurt acordate de nerezidenti rezidentilor, cadouri si dote, zestre, mosteniri si legate.

Principalele operatiuni de capital care necesita autorizare, in conformitate cu prevederile Regulamentului nr. 3/1997, sunt urmatoarele: admiterea valorilor mobiliare si a instrumentelor organismelor de plasament colectiv straine pe piete de capital romanesti; achizitionarea de catre nerezidenti de instrumente romanesti specifice pietei monetare; achizitionarea de catre rezidenti de instrumente straine specifice pietei monetare; admiterea de instrumente straine specifice pietei monetare pe piata monetara romaneasca; operatiuni in conturi curente si de depozit ale rezidentilor deschise la institutii financiare nerezidente.

Conform practicii internationale si luand in consideratie situatia economica cu care se confrunta Romania, liberalizarea miscarilor de capital supuse in prezent autorizarii va fi abordata gradual. Obiectivul principal urmarit il constituie incheierea procesului de liberalizare pana la data aderarii, cu exceptia perioadei solicitate de tranzitie. Astfel, tinand cont de principiul liberalizarii graduale, operatiunile cu instrumente specifice pietei monetare vor fi liberalizate ultimele, pana cel mai tarziu la data aderarii.

19

2.
2.1.

CRITERIILE POLITICE
Democraia i statul de drept

2.1.1. Puterea judectoreasc


Situaia actual Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat in anul 2001 Codul deontologic al magistratilor, devansand termenul stabilit initial. Codul deontologic formuleaza standarde ale conduitei magistratului, solicitand ca acesta sa apere independenta justitiei si sa-si exercite functia cu obiectivitate si impartialitate. Pentru consolidarea independentei sistemului judiciar si eliminarea imixtiunilor in activitatea judecatorilor si a procurorilor, prin OUG nr. 20/28.02.2002 (MO nr. 151/2002) au fost modificate si completate prevederile Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca. Astfel, a fost modificata componenta Consiliului Superior al Magistraturii si a fost majorat numarul membrilor acestuia, prin marirea numarului reprezentantilor curtilor de apel si includerea reprezentantilor tribunalelor. A fost introdusa o noua procedura de desemnare a candidatilor pentru alegerea ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Pentru alegerea ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, adunarile generale ale judecatorilor sau, dupa caz, ale procurorilor vor desemna , dupa criterii precise, cate un candidat, astfel incat lista completa a candidatilor sa fie depusa la Parlament in vederea alegerii lor. Prin Ordinul ministrului justitiei nr. 1227/C/13.06.2001, a fost aprobat Regulamentul privind pregatirea magistratilor in perioada de stagiu, precum si organizarea si desfasurarea examenului de capacitate. Conform prevederilor acestui Regulament, magistratii care nu au absolvit Institutul National al Magistraturii vor efectua un stagiu obligatoriu de 2 ani, la finele caruia vor putea sustine examenul de capacitate. Magistratii care au absolvit Institutul National al Magistraturii cursuri de 18 luni - pot sustine examenul de capacitate dupa efectuarea unui stagiu de 6 luni, in timp ce magistratii care au urmat cursurile institutului o perioada mai mare de 18 luni, au dreptul sa se inscrie direct pentru sustinerea examenului de capacitate, in prima sesiune, care va fi organizata de catre Ministerul Justitiei . Ordinul ministrului justitiei nr. 2958/10.12.2001 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si desfasurarea examenului in vederea promovarii magistratilor intr-o functie de executie vacanta sau pe loc la instantele si parchetele de pe langa acestea a fost publicat in MO nr. 18/15.01.2002. Potrivit acestuia, promovarea magistratilor care indeplinesc conditiile prevazute de lege, in functii de executie vacante sau pe loc, se face pe baza de examen, care are ca scop garantarea instituirii unor criterii obiective de apreciere a competentei profesionale a magistratilor care au vocatie la promovare. Promovarea in functii de executie a candidatilor declarati reusiti la examen se face in ordinea mediilor obtinute si in limita numarului de posturi vacante anuntate, iar promovarea pe loc a candidatilor declarati reusiti la examen se face in limita numarului de posturi aprobate pentru ocuparea carora s-a organizat examenul. Consolidarea rolului Institutului National al Magistraturii (INM) reprezinta o prioritate si in perioada urmatoare. A fost adoptat prin Ordinul ministrului Justitiei nr. 1478/2001 noul Regulament de admitere in Institutul National al Magistraturii, prin care a fost schimbata procedura de recrutare a viitorilor auditori de justitie. 20

Activitatea institutului cuprinde atat pregatirea initiala a magistratilor, cat si pregatirea continua, ca etapa distincta de instruire. Pregatirea initiala care, incepand cu anul 2001, a fost prelungita de la unu la doi ani de studii, se dovedeste indispensabila. Programa primului an de studiu prevede, in afara aprofundarii disciplinelor clasice - realizata prin completarea cunostintelor referitoare la aspecte importante ale dreptului, precum publicitatea imobiliara, problemele proprietatii publice si private, redactarea actelor procedurale - si abordarea unor teme relativ noi, printre care criminalitatea organizata si coruptia, criminalitatea economica si financiara, spalarea banilor. Totodata, sunt abordate discipline foarte specializate, cum sunt drepturile omului, dreptul comunitar, psihologia judiciara etc. In noua viziune, pragmatica, accentul va fi pus chiar din primul an pe seminarii si lucrari practice, cu organizarea unor simulari ale sedintelor de judecata (pentru care INM are dotarea necesara) si redactarea unor hotarari motivate. Pe de alta parte, din punct de vedere metodologic, introducerea evaluarii continue prin controlul periodic al cunostintelor va permite o mai buna apreciere a fiecarui auditor de justitie si va facilita si justifica clasamentul final al absolventilor. Nivelul de asimilare a cunostintelor, asiduitatea si punctualitatea, frecventa la cursuri vor fi notate individual, pentru fiecare auditor. Acest nou mod de abordare a formarii initiale va continua si in al doilea an de studiu, consacrat aproape exclusiv activitatii practice. Incepand cu septembrie 2001, practica auditorilor de justitie este organizata riguros, pe etape bine definite, cu o evaluare a cunostintelor la sfarsitul fiecarei etape. Programele de practica au fost astfel elaborate, incat sa corespunda cat mai fidel exigentelor din viitoarea cariera de magistrati a auditorilor de justitie. Pentru a se asigura o cat mai completa formare a viitorilor magistrati, programele de practica se vor desfasura nu numai la instante si parchete, ci si la Curtea Constitutionala, Institutul National de Expertize Criminalistice, Biroul Central de Expertize Tehnice Judiciare, penitenciare si centrele de reeducare pentru minori, in administratia locala. Pregatirea auditorilor de justitie este realizata cu ajutorul unor practicieni de valoare magistrati cu experienta, care detin titluri stiintifice sau universitare. Acestora li se adauga, in special la disciplinele pentru care instantele inca nu poseda suficienta experienta, cadre universitare specializate in domenii precum dreptul comunitar, drepturile omului, proprietatea intelectuala, dreptul mediului etc. Printre acestia s-au numarat si specialisti straini care desfasoara activitati de acest gen in cadrul asistentei acordate statului roman in temeiul programelor internationale, comunitare si bilaterale in domeniul justitiei si al afacerilor interne. In ceea ce priveste formarea continua, Legea nr. 92/1992 de organizare judecatoreasca a conferit INM, in afara de competenta pregatirii specifice a viitorilor judecatori si procurori, si pe cea a perfectionarii profesionale a magistratilor in functie. Acest fapt nu inseamna ca INM are exclusivitatea organizarii formarii continue care poate fi indeplinita si de alte institutii ci doar ca institutului ii revine misiunea asigurarii coerentei acestei importante activitati. In fapt, I.N.M. elaboreaza impreuna cu Ministerul Justitiei programul anual de perfectionare profesionala a magistratilor in functie. Acest program, elaborat cu consultarea magistratilor de la curtile de apel, tribunale si judecatorii, precum si din parchetele de pe langa instante, tine seama de nevoile si dorintele magistratilor din sistemul judiciar. Crearea unui sistem judiciar independent si responsabil se va realiza prin adoptarea pana la sfarsitul lunii septembrie 2002 a proiectului Legii de modificare a Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, la a carui elaborare au fost avute in vedere urmatoarele principii: intarirea rolului Consiliului Superior al Magistraturii pentru a asigura independenta judecatorilor si a instantelor judecatoresti si organizarea lui ca institutie publica autonoma, avand un aparat propriu, care sa constituie o autoritate reprezentativa a justitiei; 21

consolidarea statutului magistratilor; reintroducerea principiului colegialitatii pentru judecarea cauzelor in prima instanta; crearea cadrului legal pentru infiintarea instantelor specializate pentru solutionarea proceselor cu minori, a litigiilor si a conflictelor de munca, a litigiilor comerciale, fiscale sau administrative; reanalizarea, din punct de vedere geografic, a instantelor judecatoresti: infiintarea de noi instante si transformarea instantelor cu numar redus de cauze in sedii secundare.

Prioriti pe termen scurt Demararea procesului de informatizare a instantelor, stabilirea unui sistem legislativ de documentare accesibil instantelor si parchetelor; stabilirea unui sistem performant de gestionare a dosarelor: Dezvoltarea unei aplicatii software privind gestiunea dosarelor pe rol; Dezvoltarea unei aplicatii software privind baza de date continand legislatia, jurisprudenta Consiliului Superior al Magistraturii si a Curtii Constitutionale, achizitie, documentatie juridica nationala si comunitara.

Continuarea consolidarii Institutului National al Magistraturii, in materie de infrastructura si resurse umane; continuarea pregatirii magistratilor si a personalului administrativ: Evaluarea si imbunatatirea cadrului institutional al INM si al Centrului de pregatire si perfectionare a grefierilor; Dotarea cu echipamente a centrelor de pregatire regionala si infiintarea unui centru regional de pregatire a magistratilor si grefierilor la Timisoara; Pregatirea magistratilor si grefierilor in noile materii ale dreptului national si in drept comunitar.

Prioriti pe termen mediu Continuarea si definitivarea procesului de informatizare a instantelor; Activitati de pregatire a magistratilor in drept national si comunitar si a grefierilor in drept national, deontologie, administrarea instantelor; Crearea si pregatirea unor retele de formatori in materie de drept comunitar, corespondenti judiciari, CEDO, civil, penal.

2.1.2. Msuri anticorupie


Situaia actual Combaterea coruptiei s-a aflat permanent in atentia autoritatilor romane, iar eforturile intreprinse in ultima perioada demonstreaza vointa pentru intarirea capacitatii institutionale in scopul eficientizarii luptei impotriva coruptiei. Programul National de Prevenire a Coruptiei si Planul National de Actiune impotriva Coruptiei, au fost adoptate prin HG nr. 1065/25.10.2001 (MO nr. 728/15.11.2001).

22

Pentru implementarea acestora, a fost adoptata HG nr. 763/2002 (MO nr. 490/2002), privind infiintarea, organizarea si functionarea Comitetului National pentru Prevenirea Criminalitatii (CNPC) a carui atributie principala este monitorizarea si aplicarea prevederilor strategiei nationale. De la adoptarea de catre Guvern a Programului National de Prevenire a Coruptiei si a Planului National de Actiune impotriva Coruptiei s-au realizat urmatoarele:

Planuri sectoriale de actiune impotriva coruptiei


Planurile Sectoriale de Actiune Impotriva Coruptiei prin masuri specifice: au fost elaborate si adoptate de catre Ministerul Justitiei, Ministerul de Interne, Ministerul Finantelor Publice - Directia Generala a Vamilor, Ministerul Public, Ministerul Administratiei Publice, (pe plan local au fost infiintate Grupuri Operative de Prevenire a Criminalitatii, care elaboreaza Programe Judetene de Actiune impotriva Coruptiei); Ministerul Apararii Nationale; Ministerul Educatiei si Cercetarii; Ministerul Sanatatii si Familiei; Ministerul Dezvoltarii si Prognozei; Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor. Aceste planuri sectoriale prevad actiuni, termene si responsabilitati specifice fiecarui sector de activitate si sunt monitorizate de catre conducerile institutiilor implicate.

Masuri preventive
Codul deontologic al magistratilor a fost adoptat prin Hotararea nr. 169/18.09.2001 de catre Consiliul Superior al Magistraturii. Ministerul Justitiei negociaza cu Centrul International de Prevenire a Criminalitatii Internationale programul de asistenta privind Intarirea integritatii si capacitatii sistemului judiciar care vizeaza, printre alte obiective, dezvoltarea unui mecanism de monitorizare a implementarii prevederilor codului deontologic pentru magistrati. Declararea averilor Guvernul Romaniei a adoptat proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 115/1996 pentru declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor, functionarilor publici si a unor persoane cu functii de conducere, prin care se asigura un control eficient al societatii civile asupra autoritatilor publice. Noile prevederi stabilesc largirea sferei persoanelor care intra sub incidenta legii. Astfel, se instituie obligatia declararii averii si pentru prefecti, subprefecti, persoane cu functii de conducere si de control din cadrul autoritatilor si institutiilor publice, precum si persoanele numite in functie de Presedintele Romaniei, Parlament sau de catre Primul Ministru. Acestea sunt obligate sa isi actualizeze anual declaratia privind bunurile de natura celor mentionate in actul normativ. In cazul persoanelor numite in functii pe perioade mai mari de 4 ani, declaratia de avere trebuie actualizata din 4 in 4 ani. Declaratiile vor fi publicate in Monitorul Oficial al Romaniei. Ministerul Justitiei a inclus dezvoltarea unui mecanism de monitorizare a implementarii si eficientei prevederilor legislatiei privind declararea averilor ca obiectiv al programului de asistenta Intarirea integritatii si capacitatii sistemului judiciar. Reglementarea conflictului de interese Intr-o prima etapa a fost evaluata legislatia privind administratia publica locala. Urmare acestei evaluari, a fost adoptata OUG nr. 5/2002 privind instituirea unor interdictii pentru alesii locali si functionarii publici (MO nr. 90/2.02.2002). Legea prevede interdictia pentru alesii locali de a incheia contracte comerciale de prestari de servicii, de executare de lucrari sau de furnizare de bunuri cu autoritatile administratiei publice locale din care fac parte. Prevederile se aplica si functionarilor publici si persoanelor incadrate cu contract individual de munca in aparatul propriu al consiliului local sau judetean ori la regiile autonome aflate sub autoritatea consiliilor sau la societatile comerciale infiintate de consiliile locale sau judetene.

23

Accesul la informatii Obiectivul a fost indeplinit, prin adoptarea de catre Parlament a Legii nr. 544 privind liberul acces la informatiile de interes public (MO nr. 663/23.10.2001). La 30 ianuarie 2002, Guvernul a adoptat OG nr. 27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionarea petitiilor (MO nr. 84/1.02.2002). Urmeaza ca in cursul anului 2002 sa fie derulate campanii de constientizare a cetatenilor asupra prevederilor acestor legi. In acest sens Ministerul Justitiei va colabora cu Transparency Internatinoal - Romania si Agentia de Monitorizare a Presei la actiunile programului Promovarea accesului la informatia de interes public si a libertatii de expresie. Statutul reprezentantilor institutiilor cu atributii in domeniul prevenirii si combaterii coruptiei Programul National de Prevenire a Coruptiei prevede adoptarea de masuri care asigura procurorului acces la toate informatiile necesare anchetei privind savarsirea faptelor de coruptie, inclusiv la cele detinute de structurile informative si de investigatie. De asemenea, Programul sectorial al Ministerului Justitiei prevede adoptarea de masuri privind subordonarea politiei judiciare Ministerului Public si dezvoltarea mijloacelor de protectie a magistratului, politistului, ofiterului de informatii, agentului sub acoperire si informatorului. Pregatire profesionala specializata Activitatea de training a procurorilor desfasurata in cadrul Programelor Phare sau a altor programe de asistenta internationala - cu sprijinul unor organisme europene sau a unor fundatii juridice - a avut printre tematicile prioritare combaterea coruptiei si a noilor forme de criminalitate economico-financiar. Aceste tematici, alaturi de altele (privind in special coruptia si criminalitatea organizata) au fost abordate si in cadrul programelor de training derulate cu asistenta Phare si cu sprijinul Ambasadei SUA, a Fundatiei Germane pentru Cooperare Juridica (IRZ), a Ministerului de Justitie Elvetian, fiind pregatiti un numar de 635 procurori. In prezent continua asistenta comunitara acordata Institutului National al Magistraturii - Proiect integrat pentru intarirea capacitatii institutiilor statului de lupta impotriva coruptiei si criminalitatii organizate. In cadrul acestui proiect, Ministerul Justitiei a derulat deja 15 seminarii cu o durata de trei zile, in orasele in care isi au sediul curtile de apel. La aceste seminarii participa judecatorii de la curtile de apel si tribunale, procurori de la parchetele de pe langa acestea, reprezentanti ai Corpului de control al Prim-Ministrului, Curtii de Conturi, Garzii Financiare, Ministerului de Interne, Directiei Generale a Vamilor, Directiei de Control a Cheltuielilor Publice din Ministerul Finantelor si Serviciul Roman de Informatii. In perioada octombrie decembrie a anului 2001 s-au derulat ultimele vizite de studii si seminarii de pregatire din cadrul Programelor Consiliului Europei PACP Proceeds si PACO NETWORK. Cooperare internationala intre specialisti Programul si Planul National Anticoruptie prevad crearea unor modalitati efective de cooperare internationala intre specialistii in domeniu, in vederea schimbului de informatii si de experienta. In acest scop: a fost creata reteaua de corespondenti nationali pentru cooperare juridica si judiciara internationala, formata din judecatori si procurori responsabili pentru aplicarea eficienta si unitara a conventiilor internationale; in cadrul Programului PACO NETWORK s-a realizat o retea internationala de experti si magistrati cu atributii in domeniul prevenirii si combaterii coruptiei si criminalitatii organizate din tarile din Sud Estul Europei.

24

Tehnici investigative Proiectul Legii de modificare a Codului de procedura penala, adoptat deja de Senat, introduce prevederi exprese privind: utilizarea agentului sub acoperire si a mijloacelor de supraveghere electronica necesare; utilizarea informatorului in activitatile de descoperire a infractiunilor de coruptie; asigurarea protectiei martorului in investigarea si probarea cazurilor de coruptie.

Reforma sistemului judiciar


Planul sectorial al Ministerului Justitiei prevede modificarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, in sensul sporirii rolului si ponderii Consiliului Superior al Magistraturii in selectarea, numirea, promovarea si eliberarea din functie a magistratilor pe criterii strict obiective si profesionale. In acest scop, s-a constituit un Grup de experti, la care participa reprezentanti ai Asociatiei Magistratilor, Curtii Supreme de Justitie, Consiliului Superior al Magistraturii s.a.

Legislatia privind achizitiile publice


OG nr. 20/2002 pentru efectuarea achizitiilor publice prin mijloace electronice (MO nr. 86/1.02.2002) defineste cadrul normativ, principiile si conditiile de utilizare a procedurii on-line pentru atribuirea contractelor de achizitie publica, precum si regulile generale de asigurare prin mijloace electronice a transparentei in domeniu. Ordonanta face posibila utilizarea Sistemului Electronic de Achizitii Publice, sistem informatic de utilitate publica, accesibil prin Internet la adresa www.e-licitatie.ro. Utilizarea acestui sistem, care are ca principal scop diminuarea si inlaturarea fenomenului de coruptie, reduce oportunitatile si motivatiile pentru fraude si permite oferirea de servicii electronice pentru cetateni si mediul de afaceri.

Cooperarea internationala
Stadiul semnarii/ratificarii conventiilor in materia prevenirii si combaterii coruptiei: a fost adoptata Legea nr. 27/2002 de ratificare a Conventiei Consiliul Europei privind coruptia in materie penala - (MO nr. 65/30.01.2002); in luna decembrie a anului 2001, a fost depus instrumentul de ratificare a celui de-al doilea Protocol al Conventiei Consiliului Europei privind transferul de persoane condamnate; a fost adoptata Legea nr. 147/2002 de ratificare a Conventiei Consiliului Europei privind coruptia in materie civila (MO nr. 260/18.04.2002).

Armonizare legislativa
Se afla in stadiu avansat procesul de armonizare a legislatiei in domeniul asistentei judiciare internationale in materie penala. Astfel au fost adoptate: Legea nr. 704/2001 privind asistenta internationala in materie penala (MO nr. 807/17.12.2001); Legea nr. 756/2001 privind transferul persoanelor condamnate in strainatate (MO nr. 2/4.01.2002).

Relatia cu societatea civila


Planul sectorial al Ministerului Justitiei prevede: derularea unei campanii de constientizare de catre societate a cauzelor, consecintelor si costurilor coruptiei; publicarea de materiale informative privind legislatia si masurile anticoruptie; 25

derularea acestor campanii in centrele de invatamant (licee si universitati); dezvoltarea in programele scolare a unor cursuri de educatie civica (care sa includa studiul unor elemente de baza privind sistemul judiciar, administratia publica, legislatie etc.); realizarea unui instrument de evaluare a dimensiunii reale a fenomenului coruptiei, in colaborare cu Transparency International Romania; realizarea unor mijloace moderne de informare, puse la dispozitia cetatenilor (pagina web anticoruptie a Ministerului Justitiei).

Transparenta
Planul sectorial al Ministerului Justitiei cuprinde masuri si actiuni care contribuie la realizarea si publicarea anuala a unui raport privind evolutia fenomenului coruptiei in Romania (bazat pe date statistice oficiale si sondaje derulate de institutii independente) si eficienta masurilor intreprinse pentru controlul acestuia.

Monitorizarea indeplinirii obiectivelor Programului national de prevenire a coruptiei


Planul sectorial al Ministerului Justitiei prevede participarea sa la lucrarile Comitetului National de Prevenire a Criminalitatii si a Grupului Central de Analiza si Coordonare a Activitatilor de Prevenire a Coruptiei. In acest sens au fost organizate doua intruniri ale Grupului Central de Analiza, iar Ministerul Justitiei a elaborat un prim Raport de progres pentru primele trei luni de la intrarea in vigoare a Programului National de Prevenirea Coruptiei si a Planului National de Actiune impotriva Coruptiei.

Dezvoltarea institutionala:
Din punctul de vedere al dotarii tehnice, prin programul PHARE RO 9910.05, pana la sfarsitul anului 2002 va fi asigurata dotarea cu echipamente informatice constand in 90 de statii de lucru si 3 servere, precum si soft constand in aplicatii speciale Windows si Oracle pentru baza de date; Au fost incheiate Protocoalele intre Procurorul General al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie si Ministrii de Interne si al Finantelor Publice privind delegarea pe timp de un an a unor ofiteri de politie si specialisti financiari si vamali, care sa lucreze in cadrul echipelor inter-institutionale conduse de procurorii din aceasta structura. Incepand din ianuarie 2002, au fost delegati 118 ofiteri de politie si 109 specialisti din sistemul Ministerului Finantelor Publice; A fost creata baza de date informatizate la nivelul sectiei, serviciilor si birourilor de combatere a coruptiei si criminalitatii organizate, date centralizate la Biroul pentru centralizarea, analizarea si valorificarea datelor din cadrul Sectiei. Aceasta baza de date contine 28 de genuri de informatii privind dosarele Sectiei si structurii teritoriale, precum si dosarele privind infractiunile de coruptie ale Parchetelor Militare. Alimentarea bazei de date se face lunar de catre birourile si serviciile teritoriale, precum si de catre parchetele militare prin raportare (pe suport informatic) Biroului de centralizare a datelor; Guvernul Romaniei a adoptat la 4 aprilie 2002 OUG nr. 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie (MO nr. 244/11.04.2002). Ordonanta de urgenta urmareste combaterea coruptiei prin masuri radicale care sa determine o reducere efectiva a ariei de manifestare a acestui fenomen, instituind Parchetul National Anticoruptie ca o structura puternica in ofensiva declansata pe toate planurile in lupta impotriva coruptiei. este conceput ca parchet specializat in combaterea infractiunilor de coruptie, cu atributii pe intreg teritoriul tarii;

Parchetul National Anticoruptie: -

26

este o structura autonoma in cadrul Ministerul Public; este condus de un procuror general si coordonat de procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie; este independent in raport cu instantele judecatoresti si cu parchetele de pe langa acestea, precum si in relatiile cu celelalte autoritati publice, exercitandu-si atributiile numai in temeiul legii si pentru asigurarea respectarii acesteia. la nivel central, in doua sectii: una specializata in combaterea coruptiei; una specializata in combaterea infractiunilor economico-financiare si a criminalitatii organizate care au legatura cu infractiunile de coruptie.

Parchetul National Anticoruptie este organizat dupa cum urmeaza: -

la nivelul parchetelor de pe langa curtile de apel, in servicii conduse de procurori sefi care sunt in subordinea directa a Procurorului general al Parchetului National Anticoruptie.

In cadrul Parchetului National Anticoruptie lucreaza ofiteri de politie, care constituie politia judiciara a Parchetului National Anticoruptie si specialisti cu inalta calificare in domeniul economic, financiar, bancar, vamal, cibernetic, precum si in alte domenii. In conceptia actului normativ, procurorii, ofiterii de politie judiciara si specialistii din cadrul Parchetului National Anticoruptie formeaza echipe multidisciplinare in scopul efectuarii actelor de urmarire penala in mod unitar si cu eficienta maxima. In ceea ce priveste competenta Parchetului National Anticoruptie, ordonanta de urgenta prevede ca acesta efectueaza, in mod obligatoriu, urmarirea penala in cazul infractiunilor prevazute in Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie si anume: infractiunile clasice de coruptie (darea de mita, luarea de mita, traficul de influenta si primirea de foloase necuvenite); infractiunile asimilate infractiunilor de coruptie, care sunt fapte noi incriminate prin Legea nr. 78/2000; infractiuni in legatura directa cu infractiunile de coruptie (abuzul in serviciu contra intereselor publice, spalarea banilor, traficul de stupefiante, bancruta frauduloasa, evaziunea fiscala, asocierea in vederea savarsirii de infractiuni etc.).

Infractiunile mentionate sunt date in competenta Parchetului National Anticoruptie care functioneaza la nivel central, numai daca: sunt savarsite de unele categorii de persoane anume prevazute in proiect (parlamentari, membrii Guvernului, magistrati, primari, prefecti, persoane cu functie de conducere in cadrul autoritatilor publice, regiilor autonome, bancilor etc) au cauzat o paguba materiala mai mare decat echivalentul in lei a 100.000 euro sau o perturbare deosebit de grava a activitatii unei autoritati publice, institutii publice sau oricarei alte persoane juridice (indiferent de persoanele care le-au savarsit).

Infractiunile prevazute in Legea nr. 78/2000, care nu sunt date in competenta Parchetul National Anticoruptie ce functioneaza la nivel central sunt de competenta serviciilor Parchetului National Anticoruptie care functioneaza la nivelul parchetelor de pe langa curtile de apel. Dintre dispozitiile procedurale, mentionam: obligatiile persoanelor cu atributii de control de a sesiza Parchetul National Anticoruptie cu privire la savarsirea unei infractiuni de coruptie; 27

mijloacele speciale de investigare: punerea sub supraveghere a conturilor bancare; punerea sub supraveghere sau sub ascultare a liniilor telefonice; accesul la sisteme informationale; investigatori sub acoperire; echivalentului lor in bani

confiscarea bunurilor provenite din infractiuni de coruptie, ori a sau a bunurilor dobandite in locul acestora.

Actul normativ cuprinde si dispozitii privind cooperarea internationala, instituind procurori de legatura la nivelul Parchetului National Anticoruptie, care sa asigure consultarea reciproca cu procurori de legatura care functioneaza in alte state si un punct de contract in cadrul acestui parchet cu institutii similare din alte state. In vederea asigurarii unei cooperari depline intre autoritatile nationale si Comisia Europeana in domeniul combaterii coruptiei si a fraudei, Guvernul Romaniei a adoptat la 23 mai 2002 HG nr. 521 (MO nr. 373/3.06.2002) privind desemnarea Corpului de control al primului-ministru drept institutie unica de contact cu Oficiul European de Lupta Anti-Frauda (OLAF) al Uniunii Europene. Corpul de control are competenta de a coordona asigurarea protectiei efective si echivalente a intereselor financiare ale Romaniei si ale Uniunii Europene. Pentru indeplinirea sarcinilor ce-i revin in calitate de punct unic de contact, Corpul de Control al Primului Ministru actioneaza in baza unei autonomii functionale, independent de alte institutii publice. Prioriti pe termen scurt i mediu Consolidarea cadrului institutional in lupta impotriva coruptiei, imbunatatirea functionarii structurilor existente in vederea intaririi legaturilor dintre acestea si dezvoltarea unei infrastructuri care sa sustina activitatile de combatere a coruptiei si crimei organizate: Actiuni de pregatire a personalului specializat in lupta impotriva coruptiei; Crearea unei retele inter-institutionale informatizate de schimb de informatii necesar solutionarii cauzelor de coruptie; Inceperea activitatii Parchetului National Anticoruptie. Elaborarea cadrului legislativ anticoruptie imbunatatit conform standardelor europene si adoptarea de masuri de prevenire a coruptiei: 28 adoptarea legii partidelor politice; adoptarea legii lobbyului; adoptarea legii pentru reglementarea conflictului de interese; adoptarea legii privind controlul averii demnitarilor; reforma institutionala; reforma administratiei publice. accelerarea procedurilor pentru ca Romania sa devina parte la Conventia OECD privind combaterea coruptiei in randul functionarilor;

Implementarea programului national de actiune impotriva coruptiei:

Cooperarea internationala:

adoptarea legii de ratificare a Conventiei Organizatiei Natiunilor Unite privind criminalitatea organizata transnationala; consolidarea relatiei cu societatea civila, constientizarea de catre societate a cauzelor, consecintelor si costurilor coruptiei, cooperare cu ONG-uri si mass media.

2.2.

Drepturile omului i protecia minoritilor

2.2.1. Protecia copilului


Situaia actual Asigurarea si respectarea drepturilor copiilor si plasarea acestora intr-o zona de interes special a constituit in 2001 o prioritate nationala pentru Guvernul Romaniei. Eforturile sustinute intreprinse atat la nivel central cat si la nivel local de structurile responsabile au facut din anul care a trecut momentul de schimbare radicala a politicii de protectie a copilului aflat in dificultate si a adoptiei. Evolutia inregistrata in perioada iunie 2001 mai 2002 pe fiecare din domenile prioritare se poate sintetiza astfel: dezinstitutionalizarea copiilor aflati in sistemul rezidential de ingrijire si respectiv prevenirea institutionalizarii: scaderea numarului de copii institutionalizati de la 57 181 la inceputul anului 2001 la 49 965 la sfarsitul aceluiasi an, inchiderea sau restructurarea a 36 de institutii publice de tip vechi, iar numarul de servicii alternative a crescut de la 131 la 226; integrarea copiilor/elevilor cu deficiente din invatamantul special in invatamantul de masa: actiunea de evaluare a copiilor cuprinsi in invatamantul special s-a realizat in doua etape (iunie, respectiv septembrie 2001) si s-a finalizat cu integrarea in invatamantul de masa a unui numar de 18.158 copii si desfiintarea unui numar de 12 unitati de invatamant special; reintegrarea sociala a copiilor strazii: in anul 2001 a fost initiata, in regim de urgenta, o evaluare a problematicii copiilor straziila nivelul municipiului Bucuresti, identificandu-se masurile necesare pe termen scurt si lung, integrate in Programul de actiune in favoarea copiilor strazii; imbunatatirea si armonizarea legislatiei: initiativele legislative aprobate in cursul anului 2001 au vizat atat dezvoltarea/completarea cadrului legal existent, cat si armonizarea acestuia cu prevederile tratatelor si conventiilor ratificate de Romania in domeniul protectiei drepturilor copilului.

In anul 2001, au fost initiate de ANPCA si aprobate de Guvernul Romaniei urmatoarele acte normative: HG nr. 539/2001 (MO nr. 321/14.06.2001) pentru aprobarea Strategiei guvernamentale in domeniul protectiei copilului in dificultate (2001-2004) si a planului operational pentru implementarea acestei strategii; HG nr. 552/2001 (MO nr. 327/18.06.2001) privind aprobarea programelor de interes national in domeniul protectiei copilului, modificata prin HGR nr. 933/2001 (MO nr. 612/28.09.2001); HG nr. 611/2001 (MO nr. 366/06.07.2001) pentru aprobarea Programului de interes national Integrarea sociala a copiilor care traiesc in strada;

29

OUG nr. 123/2001 (MO nr. 643/15.10.2001) privind reorganizarea comisiei pentru protectia copilului, aprobata prin Legea nr. 71/2002 (MO nr. 52/25.01.2002); HG nr. 1205/2001 (MO nr. 774/04.12.2001) pentru aprobarea metodologiei de functionare a comisiei pentru protectia copilului; OUG nr. 184/2001 (MO nr. 849/29.12.2001) pentru modificarea si completarea Legii invatamantului nr. 84/1995; HG nr. 331/2001 (MO nr. 151/28.03.2001) privind indexarea cuantumului alocatiei de intretinere pentru copiii incredintati sau dati in plasament; HG nr. 29/2001 (MO nr. 53/25.01.2002) privind acordarea unor ajutoare copiilor protejati in centrele de plasament publice, celor dati in plasament la asistenti maternali profesionisti si celor care au fost reintegrati in familii cu venituri mici; OUG nr. 121/2001 (MO nr. 633/9.10.2001) pentru suspendarea temporara a tuturor procedurilor referitoare la adoptiile internationale, completata prin OUG nr. 161/2001 (MO nr. 780/07.12.2001); HG nr. 347/2002 (MO nr. 269/23.04.2002) pentru aprobarea programelor de interes national in domeniul protectiei copilului.

Actiuni privind adoptia internationala La 6 decembrie 2001, Guvernul Romaniei a adoptat OUG nr. 161/2001, care completeaza OU nr. 121/2001, prin care au fost suspendate temporar procedurile referitoare la adoptia internationala. Potrivit prevederilor acestui act normativ, cererile de adoptie a unui copil inaintate de o persoana sau familie de cetatenie straina aflate pe rolul instantelor judecatoresti la data intrarii in vigoare a OUG nr. 121/2001 se solutioneaza potrivit reglementarilor in vigoare la data introducerii acestora. De asemenea, in situatii exceptionale, impuse de interesul superior al copilului, la propunerea Autoritatii Nationale pentru Protectia copilului si Adoptie, avizata de Secretariatul General al Guvernului, Guvernul poate aproba transmiterea unor cereri de incuviintare a adoptiei internationale catre instantele judecatoresti. Un proiect de lege privind adoptia care sa respecte recomandarile principalilor parteneri internationali in domeniu, in conformitate cu principiile conventiilor internationale ratificate de Romania a fost elaborat in cadrul programului de asistenta tehnica acodata ANPCA de catre DFID. Acest proiect a fost agreat de catre reprezentatii USAID, UNICEF si ai Delegatiei Comisiei Europene. La 20 noiembrie 2001, prin Decizia nr. 401 a Primului Ministru, s-a constituit Grupul Independent de Analiza a Sistemului de Adoptii Internationale (GIASAI), avand ca atributii: analizarea si evaluarea cererilor de adoptie internationala, inregistrate in temeiul OUG nr. 25/1997 cu privire la adoptie, nesolutionate sau aflate in diverse stadii de solutionare; analizarea si evaluarea sistemului de adoptii internationale practicat in temeiul OUG nr. 25/1997; analizarea capacitatii institutionale a Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie si a Comitetului Roman pentru Adoptii pentru solutionarea cazurilor de adoptie internationala.

Urmatoarea etapa este reprezentata de pregatirea implementarii legislatiei secundare, incluzand si dezvoltarea capacitatii administrative necesare in acest context, la nivel national si local. 30

Actiunile in vederea realizarii acestei pregatiri au fost deja initiate in cadrul unei intalniri de coordonare ce a avut loc la 31 ianuarie 2002 cu reprezentantii Delegatiei CE, DFID, USAID si UNICEF. Au fost identificate urmatoarele instrumente si cerinte practice care sunt necesar a fi adoptate in vederea implementarii noilor structuri si sisteme ce vor functiona in domeniul adoptiei: elaborarea noilor registre pentru adoptiile nationale, respectiv internationale; pregatirea Ghidului ce va cuprinde criteriile de eligibilitate necesare a fi indeplinite de catre parintii adoptivi in adoptia nationala cat si in cea internationala; pregatirea legislatiei de tranzitie (esentiala pentru armonizarea actualei legislatii cu noile prevederi ale Legii Adoptiei); implementarea Sistemului National de Acreditare; stabilirea listei de taxe necesar a fi achitate in cazul adoptiei internationale ; elaborarea ghidului referitor la modalitatea de acces la dosarele de adoptie (implementarea noului sistem al adoptiilor nu depinde in mod esential de acest lucru); pregatirea unui Ghid pentru asistentii sociali referitor la modalitatea de lucru in contextul noului Act; dezvoltarea capacitatii institutionale adecvate pentru implementarea Legii Adoptiei implicand in primul rand formarea personalului ANPCA, al structurilor pentru protectia copilului de la nivel judetean (atat pentru asistentii sociali cat si pentru administratori), al organizatiilor neguvernamentale si al sistemului judiciar.

Potrivit responsabilitatilor stabilite prin Decizia Primului Ministru mai sus mentionata, GIASAI a inaintat, la data de 26 martie 2002, raportul de evaluare cu privire la reorganizarea sistemului de adoptii internationale si de protectie a copilului in dificultate, care vizeaza urmatoarele aspecte: revizuirea legislatiei in materie de protectia drepturilor copilului, inclusiv pe calea adoptiei nationale si internationale; desfiintarea ANPCA si CRA in forma actuala si infiintarea unor organisme de stat cu atributii in domeniu, construite pe baze diferite si pe o noua legislatie; promovarea conceptului de reinsertie sociala a copilului in dificultate, respingerea conceptului de institutionalizare, cresterea gradului de informare a publicului si a mass-media si instruirea intensiva a personalului de specialitate in domeniu; stimularea sistemului national de pregatire a cadrelor specializate in domeniul protectiei copilului, logopediei, pedagogiei speciale, recuperarii psiho-motorii si a conducerii si organizarii institutiilor de specialitate.

Pentru transpunerea in practica a acestor prioritati GIASAI a recomandat formarea a trei grupe de lucru pentru restructurarea sistemului, avand urmatoarele tematici: grupul legislativ responsabil pentru redactarea corelata a pachetului legislativ integrat propus de raport, pachet care cuprinde : Legea privind regimul juridic al adoptiei; Legea privind prevenirea si declararea abandonului; Legea privind Organizarea, Functionarea si Finantarea Oficiului Roman pentru Adoptii; Legea privind Organizarea, Functionarea si Finantarea Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului; Legea privind drepturile si obligatiile copiilor aflati in ingrijirea statului la implinirea virstei de 18 ani; 31

Legea privind Organizarea, Functionarea si Finantarea sistemului de protectie a copilului; Modificarea Codului Penal la articolele referitoare la relele tratamente aplicate copiilor (art. 312, 315, 325, 326, 329, etc.); Legea privind infiintarea si functionarea Biroului Avocatului Copilului si al Familiei in cadrul institutiei Avocatul Poporului.

grupul de organizare institutionala responsabil pentru redactarea organigramelor, fiselor de post, documentelor primare, programelor de management si pentru organizarea concursurilor publice pentru ocuparea posturilor cheie din noile structuri propuse de raport; grupul de identificare a nevoilor si mijloacelor de instruire responsabil pentru identificarea resurselor de educatie liceala, superioara si permanenta si pentru recomandarea principalelor resurse de instruire atat pentru personalul din sistem, cat si pentru licee si invatamantul superior.

Prioriti pe termen scurt i mediu Continuarea dezvoltarii si diversificarii serviciilor comunitare pentru protectia copilului; Dezvoltarea in continuare a retelei de asistenti maternali profesionisti si diversificarea acesteia, astfel incat aceasta sa poata integra un numar si mai mare de copii, precum si sa asigure protectia unor categorii speciale de copii (ex. copilul cu handicap); Restructurarea sau inchiderea institutiilor rezidentiale de tip vechi, inclusiv a celor care protejeaza copiii cu handicap; Continuarea procesului, inceput in 2001, de integrare a copiilor aflati din invatamantul special in invatamantul de masa, concomitent cu prevenirea intrarilor nejustificate in invatamantul special, in conditiile in care exista si alte modalitati de a raspunde nevoilor lor particulare; Dezvoltarea de programe care sa cumuleze interventii eficiente pentru cei care sunt aproape de iesirea din sistem, dar si pentru prevenirea unor astfel de situatii, in cazul celor a caror varsta nu ii incadreaza in categoria cu risc maxim; Dezvoltarea si promovarea de programe pentru copilul cu handicap, care sa favorizeze insertia acestuia in mediul social, incadrarea lui in gradinite si scoli obisnuite; Dezvoltarea unui sistem legislativ unitar si armonizat cu legislatia internationala/comunitara in domeniul protectiei copilului, vizand in principal anul 2002; Elaborarea standardelor de calitate pentru toate tipurile de servicii de protectie a copilului, inclusiv reevaluarea normelor sanitar-veterinare necesare pentru functionarea adecvata a serviciilor si institutiilor din sistem; Proiectul de act normativ privind cresterea cuantumului alocatiilor de hrana pentru copiii aflati in sistemul national de protectie a copilului; Proiectul de act normativ privind cresterea baremurilor valorice pentru echipament si cazarmament pentru copiii aflati in sistemul national de protectie a copilului; Imbunatatirea cadrului legislativ general cu privire la statutul asistentului maternal profesionist, in mod particular pentru cei care ocrotesc copii cu nevoi speciale.

32

2.2.2. Drepturile i protecia minoritilor


Situaia actual Ratificarea Conventiei-cadru pentru protectia minoritatilor nationale a Consiliului Europei, a marcat orientarea clara a Romaniei spre promovarea stabilitatii institutionale prin garantarea democratiei, a statului de drept, a drepturilor omului si protectiei drepturilor minoritatilor. Prima monitorizare a modului in care Romania respecta Conventia-cadru s-a incheiat cu rezultate pozitive, in martie 2002 fiind adoptate si date publicitatii comentariile si recomandarile Consiliului Europei. Legea nr. 48/ 2002 de aprobare a Ordonantei nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare a fost aprobata si publicata in ianuarie 2002, fara modificari esentiale fata de textul initial. Noua reglementare transpune in legislatia romaneasca doua componente ale acquisului comunitar referitor la politicile sociale, si anume Directiva Consiliului Uniunii Europene 2000/43/EC privind implementarea principiului tratamentului egal acordat persoanelor indiferent de originea lor rasiala sau etnica si Directiva 2000/78/EC privind aplicarea unui tratament egal in privinta ocuparii fortei de munca. Dupa adoptarea Legii nr. 215/2001 privind administratia publica locala, Departamentul pentru Relatii Interetnice a sprijinit punerea acesteia in aplicare, transmitand Ministerului Administratiei Publice o serie de documente privind lista judetelor in care ponderea locuitorilor apartinand unei minoritati nationale depaseste 20%, lista pe judete a denumirilor in limba materna ale acelor localitati in care ponderea locuitorilor apartinand unei minoritati nationale depaseste 20%, lista unitatilor administrativ-teritoriale in care ponderea locuitorilor apartinand unei minoritati nationale depaseste 20%. In primele luni ale anului 2002, Departamentul pentru Relatii Interetnice a demarat demersurile pentru ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, urmand a fi initiat proiectul legii de ratificare in cursul acestui an. Incepand din anul 2002, Romania va participa la Programul Comunitar de Actiune pentru Combaterea Discriminarii (2001-2006). Astfel, Departamentul pentru Relatii Interetnice se va implica in derularea unor proiecte si actiuni menite sa promoveze cooperarea transnationala in domeniul luptei impotriva discriminarii. Primele activitati care se vor derula in cadrul Programului Comunitar de Actiune pentru Combaterea Discriminarii (2001-2006) sunt prevazute pentru anul 2002, Romania angajandu-se cu contributie maxima pentru anii urmatori. Odata cu adoptarea Strategiei Guvernului Romaniei pentru imbunatatirea situatiei romilor, au fost demarate programe si activitati pe termen scurt si mediu in vederea formarii si intaririi unui cadru institutional si logistic optim implementarii acesteia, conform planului de masuri prevazut pe 10 ani. Strategia este pusa in aplicare pe arii sectoriale de responsabilitate, precum dezvoltare comunitara si administratie, locuinte, asistenta sociala, sanatate, economie, justitie si ordine publica, protectia copilului, educatie, cultura, comunicare si participare civica. Pe termen mediu, imbunatatirea situatiei romilor continua sa fie o prioritate in cadrul Departamentului pentru Relatii Interetnice. La reusita punerii in aplicare a strategiei, isi dau concursul direct ministerele si autoritatile locale, prin organisme special instituite in acest scop. Prioriti pe termen scurt i mediu Lupta impotriva discriminarii: Organizarea si dotarea Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (2002); 33

Elaborarea si implementarea Planului National de Combatere a Discriminarii de catre CNCD (2003-2005). Promovarea egalitatii de sanse in comunitatile de romi (2002-2005); Informarea si formarea liderilor/formatorilor de opinie romi (2003-2005); Evaluarea si monitorizarea programelor desfasurate in cadrul strategiei nationale de imbunatatire a situatiei romilor (2003-2005); Facilitarea participarii active a comunitatilor de romi la viata economica, sociala, culturala si politica romaneasca si imbunatatirea accesului acestora la serviciile de sanatate (2003-2005).

Imbunatatirea situatiei romilor: -

2.2.3. Drepturile civile i politice


Situaia actual In domeniul reintegrarii sociale si supravegherii infractorilor, in cursul lunii septembrie 2001 au fost infiintate si si-au inceput activitatea 28 de servicii de reintegrare sociala si de supraveghere, in 27 de judete si in Municipiul Bucuresti. Ministerul Justitiei beneficiaza de asistenta tehnica si materiala in dezvoltarea sistemului national de reintegrare sociala si supraveghere a infractorilor din partea Guvernului Marii Britanii, in cadrul Programului Reintegrarea sociala si supravegherea in Romania (oct. 1998 oct. 2001; oct. 2001 oct. 2003). Pana in prezent au fost realizate progrese importante: reintegrarea sociala a infractorilor, ca specializare, se preda in cadrul a patru universitati, sub forma unor module in cadrul facultatilor de asistenta sociala; instantele de judecata au inceput sa solicite tot mai des intocmirea de referate de evaluare presententiale si sa aplice sanctiuni neprivative de libertate; a fost publicat Manualul consilierului de reintegrare sociala si supraveghere; a fost creat un proiect pilot privind infiintarea unei instante pentru minori la Iasi; Ministerul Justitiei a elaborat, pe baza discutiilor purtate cu reprezentanti ai O.N.G.-urilor, un proiect de protocol-cadru la nivel national, care va reglementa relatiile dintre cele doua parti; a aparut primul numar al Revistei de securitate comunitara, sub egida Ministerului Justitiei si al Centrului de Mediere si Securitate Comunitara Iasi, finantat de Uniunea Europeana prin programul Phare Europa 2000 si de Centrul de Mediere si Securitate Comunitara.

In cadrul sistemului penitenciar au fost realizate, in cursul anului 2001 si in primul trimestru al anului 2002, actiuni care au vizat solutionarea unor aspecte prioritare ale sistemului penitenciar, in vederea asigurarii unor conditii de mediu si viata normale persoanelor private de libertate. In ceea ce priveste activitatea de concepere a unei noi strategii de lucru cu minorii, eforturile sau concentrat pentru: asigurarea unor conditii corespunzatoare de cazare, scolarizare, hranire, echipare si imbunatatirea procesului instructiv-educativ; interzicerea cazarii persoanelor majore condamnate penal in centrele de reeducare a minorilor; modernizarea spatiilor de cazare de la Centrul de Reeducare Gaesti si renuntarea la elementele de siguranta specifice locurilor de detentie; infiintarea unui nou centru de reeducare la Targu-Ocna care reprezinta un concept unic in Europa prin aceea ca in acelasi spatiu se pregatesc viitori subofiteri de penitenciare si isi executa masura educativa infractorii minori; elaborarea, impreuna cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, a unei noi programe analitice pentru invatamantul primar, gimnazial si profesional 34

pentru minorii internati; cresterea numarului de asistenti sociali si psihologi angajati in centrele de reeducare. In aceeasi perioada, in scopul cresterii si diversificarii serviciilor medicale acordate detinutilor pentru imbunatatirea starii de sanatate a acestora si reducerea numarului de intreruperi ale executarii pedepselor din motive medicale, Ministerul Justitiei a contractat un imprumut extern de 20 milioane dolari care va fi folosit, in principal, pentru dotarea spitalelor penitenciar si a cabinetelor medicale cu aparatura de inalta performanta, care sa asigure asistenta medicala a detinutilor la un standard egal cu cel din viata civila. In acelasi scop al imbunatatirii asistentei medicale a detinutilor, Directia Generala a Penitenciarelor a elaborat "Planul operational pentru prevenirea si managementul cazurilor de infectie HIV/SIDA si bolilor cu transmitere sexuala 2001-2002", ce cuprinde ca directii principale de actiune: implicarea personalului medical cu studii medii in prevenirea si depistarea cazurilor de infectie cu HIV/SIDA; educatie pentru prevenirea infectiei cu HIV/SIDA in penitenciare; promovarea consilierii si testarii HIV a persoanelor care executa pedepse privative de libertate. La initiativa Directiei Generale a Penitenciarelor, conducerea Ministerului Justitiei a solicitat Biroului Regional pentru Europa al Organizatiei Mondiale a Sanatatii primirea Romaniei, ca membru cu drepturi depline la proiectul "Sanatatea in penitenciare", avand ca directii prioritare bolile transmisibile, drogurile si sanatatea mintala. Cat priveste masurile ce vizeaza perfectionarea pregatirii personalului de penitenciar, mentionam ca incepand cu anul 2001, in colaborare cu Centrul pentru Resurse Juridice al Fundatiei pentru o Societate Deschisa, se deruleaza programul intitulat "Profesionalizarea activitatii de tratament penitenciar specific unor categorii de detinuti din unitatile de detentie" ce este structurat pe trei activitati distincte: individualizarea pregatirii personalului de supraveghere; perfectionarea modului de actiune a subofiterului din penitenciarele de maxima siguranta; formarea si specializarea personalului pentru identificarea drogurilor si cunoasterea metodelor folosite la introducerea acestora in penitenciare. Pana in prezent, au urmat cursuri de pregatire 650 de lucratori din sistemul penitenciar, iar 535 au urmat cursuri de perfectionare. In aplicarea prevederilor Acordului de cooperare incheiat intre ministerele de justitie roman si elvetian, a fost realizata o evaluare a pregatirii asigurate de Scoala de Administratie Penitenciara Tg. Ocna si, ca rezultat al acesteia, se elaboreaza in prezent o noua programa de invatamant care are ca scop asigurarea perfectionarii instruirii initiale a personalului in aceasta institutie. Activitatea desfasurata pe linia continuarii procesului de informatizare a sistemului penitenciar a acoperit, integral, sfera lucrarilor impuse de gestionarea unui bun sistem informatic modern. In acest sens, a fost creat un modul aparte care permite pastrarea evidentei si urmarirea cererilor detinutilor, si a fost elaborat un program prin care se monitorizeaza activitatea de achizitii din unitatile penitenciare, in vederea eliminarii cazurilor de coruptie. Prioriti pe termen scurt i mediu Dezvoltarea unei strategii de reforma a sistemului penitenciar, tinand cont de noile forme alternative de executare a pedepsei; dotarea Centrului de la Arad de pregatire a personalului sistemului penitenciar si de probatiune; informatizarea si legarea sistemului penitenciar si de probatiune la reteaua existenta a instantelor: Modificarea legii de executare a pedepselor in conformitate cu standardele europene si elaborarea statutului personalului din penitenciare (demilitarizare); Elaborarea statutului personalului de penitenciar; 35

Pregatirea personalului din penitenciare si probatiune; Dotarea Centrului de la Arad cu echipament corespunzator activitatilor de pregatire; Dotarea cu echipamente si aplicatie software a sistemului penitenciar si de probatiune si legarea la sistemul instantelor. Realizarea reformei executional-penale prin programul Reintegrare sociala si supraveghere in Romania; Initierea unui experiment de reintegrare sociala si supraveghere in municipiul Bucuresti; Informatizarea serviciilor de reintegrare sociala; Infiintarea de noi centre de reintegrare sociala si supraveghere.

Dezvoltarea unui sistem de probatiune eficient: -

2.2.4. Alte drepturi civile si politice


Situaia actual Prin adoptarea Legii nr. 48/2002 (MO nr. 69/31.01.2002) pentru aprobarea OUG nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, Romania s-a aliniat la standardele internationale avansate in materie, indeplinind unul din angajamentele legate de procesul de aderare la Uniunea Europeana si se concentreaza in prezent asupra implementarii acestei legi. Tot in cursul anului 2001, prin intermediul Legii nr. 61/2002 (MO nr. 65/30.01.2002) privind aprobarea OUG nr. 89/2001 pentru modificarea si completarea unor dispozitii din Codul Penal referitoare la infractiuni privind viata sexuala, au fost eliminate prevederile discriminatorii ale aplicarii legii fata de persoanele apartinand minoritarilor sexuale. In martie 2002, Guvernul a emis OU nr. 31/2002 (MO nr. 214/28.03.2002) privind interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob si a promovarii cultului persoanelor vinovate de savarsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii. Actul normativ defineste organizatia cu caracter fascist, rasist sau xenofob, simbolurile fasciste, rasiste sau xenofobe, persoana vinovata de savarsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii, precizeaza cazurile de infractiuni si contraventii si stabileste sanctiunile aplicabile in aceste cazuri. Guvernul a adoptat OUG nr. 58/2002 (MO nr. 351/27.05.2002) privind modificarea si completarea unor dispozitii din Codul penal referitoare la infractiuni contra demnitarii si infractiuni contra autoritarii, precum si a unor dispozitii din Codul de procedura penala, care prevede: infractiunea de insulta (art. 205) este sanctionata numai cu amenda, eliminandu-se pedeapsa inchisorii, care este in prezent prevazuta alternativ cu amenda; la infractiunea de calomnie (art. 206), pedeapsa inchisorii este prevazuta de la 2 luni la 2 ani, in prezent aceasta avand minimul de 3 luni si maximul de 3 ani; la infractiunea de ultraj (art. 239), pentru faptele de insulta si calomnie savarsite contra unui functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitiul functiunii ori pentru fapte indeplinite in exercitiul functiunii, pedeapsa inchisorii este de la 3 luni la 3 ani, spre deosebire de reglementarea actuala care stabileste inchisoarea de la 3 luni la 4 ani; infractiunea de ofensa adusa autoritatii (art. 238) a fost abrogata.

36

In domeniul reglementarii statutului si regimului refugiatilor, au fost adoptate: Ordinul ministrului de interne nr. 158/2001 privind aprobarea Listei cuprinzand tarile terte sigure (MO nr. 730/15.11.2001) si Ordinul ministrului de interne nr. 159/2001 privind aprobarea Listei cuprinzand tarile in care in general nu exista risc serios de persecutie (MO nr. 730/15.11.2001). Guvernul Romaniei a aprobat HG nr. 1191/2001 (MO nr. 815/18.12.2001) privind aprobarea programului special pentru integrarea socio-profesionala a strainilor care au dobandit statutul de refugiat in Romania. Cadrul legal existent prevede ca fiecare solicitant de azil care nu are posibilitatea de a se intretine are dreptul de a fi asistat material. In prezent sumele de bani oferite de statul roman solicitantilor de azil se ridica la aproape 1 euro pe zi. Prin ordin comun nr. 213/A/2918/2002 al Ministerului de Interne si Ministerului Afacerilor Externe, a fost adoptata procedura privind reunificarea familiei (Ordinul). In ceea ce priveste accesul la procedura de azil, precum si procedura de determinare a statutului de refugiat, conform prevederilor legale, procedura ordinara corespunzator fiecarei etape (primul si al doilea apel) este de 30 de zile. In practica, perioada medie de solutionare pentru ambele faze judiciare este de 3 luni, iar in anumite cazuri, care au necesitat verificari suplimentare, de 6-7 luni. Intreaga procedura la frontiera se desfasoara sub controlul instantelor de judecata, iar judecatorul se poate pronunta asupra oportunitatii ramanerii solicitantului de azil in zona de tranzit. Dupa modificarea OG nr. 102/2000 prin Legea nr. 323/2001, a fost practic eliminata orice posibilitate de detinere prelungita a unei persoane in zona de tranzit. Conform OG nr. 102/2000 solicitantii de azil beneficiaza gratuit de interpreti in toate etapele procedurii si pot fi asistati de avocat in oricare faza a procedurii. In procedura judiciara, la cerere, judecatorul poate aproba acordarea asistentei juridice gratuite. Potrivit protocoalelor incheiate de ONR cu 4 dintre ONG-uri care desfasoara activitati in domeniu, acestea asigura consiliere gratuita pentru toti solicitantii de azil, iar in cazuri speciale poate fi asigurata, gratuit, asistenta juridica. Din punct de vedere institutional, pentru imbunatatirea cooperarii ONR cu Directia pentru Straini si Probleme de Migratie si cu Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, incepand cu luna ianuarie 2002 a fost constituit un grup de lucru la nivel de experti pentru identificarea si solutionarea rapida a problemelor de interes comun. Noua legislatie si noile proceduri in vigoare sunt in deplina concordanta cu acquis-ul Uniunii Europene in materie de azil, cu exceptia Conventiei de la Dublin si a rezolutiilor de implementare a acesteia. In cursul anului 2001, Guvernul Romaniei a adoptat o serie de acte legislative pe plan national, acte ce formeaza Strategia Nationala de Prevenire si Combatere a Traficului de Fiinte Umane: Legea nr. 678/2001 pentru prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane (MO nr. 783/11.12.2001); Plan National de Actine pentu Combaterea Traficului de Fiinte Umane adoptat prin HG nr. 1216/2001 (MO nr. 806/17.12.2001); OUG nr. 112/2001 (MO nr. 549/3.09.2001) privind sanctionarea unor fapte savarsite in afara teritoriului tarii de cetatenii romani sau de persoane fara cetatenie domiciliate in Romania .

Prin prevederile Legii nr. 678/2001:

37

sunt incriminate diversele forme pe care le poate imbraca traficul de fiinte umane, precum si exploatarea unei persoane, stabilindu-se sanctiuni severe, mult mai aspre pentru cazurile in care persoanele traficate au fost minore sau actiunile de trafic au avut drept urmare sinuciderea sau moartea victimei; sunt incriminate faptele organizatorilor, ale calauzelor si ale transportorilor, precum si situatiile in care faptele sunt savarsite de persoane ce apartin unor grupuri organizate in acest scop; sunt incluse dispozitii speciale privind protectia fizica si psihica, recuperarea si reintegrarea sociala a persoanelor traficate; sunt reglementate aspectele procedurale, inclusiv cele ce privesc folosirea tehnicilor moderne de investigatie, necesare descoperirii faptelor privind traficul de fiinte umane, sunt stabilite dispozitii privind cooperarea internationala.

Prin Planul National de Actiune pentru combaterea traficului de fiinte umane au fost stabilite actiuni ce au in vedere: informarea si constientizarea populatiei asupra formelor si pericolului pe care il prezinta traficul de persoane (organizarea de expuneri in zonele defavorizate, in cadrul scolilor si la nivelul comunitarii); ameliorarea situatiei sociale si economice a persoanelor care prezinta un grad ridicat de a fi traficate (burse periodice cu locuri de munca o piata cu cereri si oferte de munca); elaborarea strategiei comunicarii in scopul prevenirii traficului de fiinte umane; returnarea, asistarea si reintegrarea sociala a victimelor traficului; protectia victimelor traficului de fiinte umane; punerea in aplicare a noii legislatii in materie; cooperarea internationala regionala, cu Uniunea Europeana, cu statele candidate, precum si cu toate celelalte state implicate sub o forma sau alta in lupta impotriva acestui fenomen.

Toate actiunile stabilite prin Planul national de actiune impotriva traficului de fiinte umane sunt realizate cu participarea directa a comunitatilor, organizatiilor interguvernamentale si a ONGurilor. Prin Legea nr. 470/2001 a fost ratificat protocolul facultativ la Conventia cu privire la drepturile copilului, referitor la vanzarea de copii, prostitutia copiilor si pornografia infantila, semnat la Nev York la 6 septembrie 2000. In Strategia Guvernamentala in domeniul protectiei copilului in dificultate (2001-2004) aprobata prin HG nr. 539/2001, se acorda prioritate reconsiderarii legislatiei referitoare la exploatarea sexuala a copiilor. In aceeasi materie, a combaterii traficului de persoane si a pornografiei infantile, mentionam elaborarea proiectului de lege privind prevenirea si combaterea pornografiei, care se afla in procedura parlamentara; pornografia infantila savarsita prin intermediul sistemelor informatice va fi reglementata prin legea speciala privind prevenirea si combaterea criminalitatii informatice. Prin OUG nr. 112/2001, privind sanctionarea unor fapte savarsite in afara teritoriului tarii de cetateni romani sau de persoane fara cetatenie domiciliate in Romania, a fost incriminata intrarea sau iesirea dintr-un stat strain, prin trecerea ilegala a frontierei, contrabanda cu migranti (art. 2), precum si constituirea de grupuri sau asocierea de persoane in acest scop (art.3), tinand cont de prevederile Conventiei ONU impotriva criminalitatii organizate transnationale si Protocolului 38

aditional impotriva traficului ilicit de migranti pe sol, aer si mare, precum si de concluziile cuprinse in Raportul Comisiei Europene pe anul 2001 privind ridicarea vizei pentru cetatenii romani in UE. Din punct de vedere al migratiei ilegale in anul 2001, situatia se prezinta astfel: au fost cercetate 530 de persoane pe linia migratiei ilegale in sarcina carora s-a retinut savarsirea a 423 de infractiuni (trecerea frauduloasa a frontierei, racolare, indrumare si calauzire in scopul trecerii frauduloase a frontierei, fals privind identitatea si fals material in inscrisuri oficiale si 209 pentru trafic de fiinte umane). In domeniul protectiei persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, Romania a adoptat urmatoarea legislatie: Legea nr. 677/2001 (MO nr. 790/12.12.2001) pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, cu aplicare din 12 martie 2002, cu exceptia art. 22 alin. (8) si 24 alin. (4), care se aplica din 12 decembrie 2001; Legea nr. 676/2001 (MO nr. 800/14.12.2001) privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul telecomunicatiilor, intrata in vigoare la data de 14 martie 2002; Legea nr. 682/2001 (MO nr. 830/21.12.2001) pentru ratificarea Conventiei pentru protejarea persoanelor fata de prelucrarea automatizata a datelor cu caracter personal, adoptata la Strasbourg la 28 ianuarie 1981.

Primele doua legi sunt conforme Directivei 95/46/EC pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, respectiv Directivei 97/66/EC 1997 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul telecomunicatiilor, precum si Conventiei pentru protejarea persoanelor fata de prelucrarea automatizata a datelor cu caracter personal, adoptata la Strasbourg la 28 ianuarie 1981, in cadrul Consiliului Europei. De asemenea, prin aceste doua legi Romania indeplineste criteriile in vederea semnarii acordului cu EUROPOL. In conformitate cu Legea nr. 677/2001, autoritate de supraveghere a regimului prelucrarii si circulatiei datelor cu caracter personal a fost desemnata institutia Avocatului Poporului, care are urmatoarele atributii in domeniu: primeste si analizeaza notificarile privind prelucrarea datelor cu caracter personal, anuntand operatorului rezultatele controlului prealabil, iar daca notificarea este incompleta, solicita completarea acesteia; autorizeaza prelucrarile de date in situatiile prevazute de lege; dispune, in cazul in care constata inculcarea dispozitiilor prezentei legi, suspendarea provizorie sau incetarea prelucrarii datelor, stergerea partiala ori integrala a datelor prelucrate; sesizeaza organele de urmarire penala sau intenteaza actiuni in justitie; pastreaza si pune la dispozitie publicului registrul de evidenta a prelucrarilor de date cu caracter personal; primeste si solutioneaza plangeri, sesizari sau cereri de la persoanele fizice si comunica solutia data ori, dupa caz, diligentele depuse; efectueaza investigatii din oficiu sau la primirea unor plangeri ori sesizari. constata contraventiile si aplica sanctiunile prevazute de Legea nr. 677/2001 si unele dintre cele prevazute de Legea nr. 676/2001.

39

Avocatul Poporului este autonom si independent fata de orice autoritate publica si, in consecinta, structura creata pentru protectia datelor personale este, la randul sau, independenta fata de orice alta autoritate sau institutie publica sau privata. In vederea implementarii prevederilor legale si indeplinirii noilor atributii ale institutiei Avocatul Poporului, au fost realizate urmatoarele masuri: a fost elaborat un proiect de OUG pentru aplicarea Legii nr. 677/2001, prin care s-a propus finantarea a 20 de posturi suplimentare in cadrul institutiei Avocatul Poporului pentru constituirea nucleului Autoritarii de Supraveghere; pana la data aplicarii Legii nr. 677/2001, s-a constituit un compartiment care deja pune in aplicare prevederile art. 22 si 24 din lege; a fost constituit registrul de evidenta a prelucrarilor de date cu caracter personal; au fost elaborate formularele de notificare a prelucrarilor de date cu caracter personal; incepand cu data de 27 decembrie 2001, a demarat activitatea de inscriere in registrul de evidenta a prelucrarilor de date cu caracter personal a operatorilor care au desfasurat activitatea care fac obiectul legii inainte si dupa intrarea in vigoare a acesteia; regulamentul de organizare si functionare a Autoritatii este in procedura de adoptare de catre Biroul Permanent al Senatului.

Prioriti pe termen scurt Evaluarea cadrului legislativ in domeniul combaterii crimei organizate si in special a traficului de fiinte umane; Infiintarea unui Centru de Resurse pe probleme de trafic de fiinte umane; Completarea cadrului legislativ in domeniul combaterii crimei organizate si in special a traficului de fiinte umane; Imbunatatirea asistentei pentru victimele traficului de fiinte umane; Dezvoltarea unui sistem national pentru prevenirea traficului de fiinte umane.

Prioriti pe termen mediu Definitivarea sistemului national compatibil cu sistemul Eurodac.

2.2.5.

Drepturi economice, sociale si culturale

Situaia actual In martie 2002, Guvernul a emis OUG nr. 36/2002 (MO nr. 223/3.04.2002) privind reglementarea dreptului de proprietate al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania asupra lacasurilor de cult, cimitirelor si altor bunuri destinate activitatilor Cultului Mozaic. Documentul precizeaza ca bunurile care au o valoare semnificativa pentru istoria, cultura si civilizatia nationala si universala fac parte integranta din patrimoniul cultural national, fiindu-le conferit regimul de monument istoric sau, dupa caz, de bunuri apartinand patrimoniului cultural national mobiliar. Distrugerea partiala sau totala, degradarea ori aducerea in stare de nefolosita, precum si profanarea imobilelor respective constituie infractiuni si se sanctioneaza potrivit Codului Penal. Prin adoptarea acestei reglementari s-a mai facut un pas in reconstituirea dreptului de proprietate asupra bunurilor bisericesti apartinand minoritatilor nationale.

40

Solutionarea diferendului patrimonial dintre Biserica Ortodoxa Romana si Biserica Romana Unita cu Roma a fost punctul principal pe agenda intrunirii ierarhilor ortodocsi si greco-catolici din Transilvania, convocata la 5 aprilie 2002, la initiativa Ministerului Culturii si Cultelor. In acest context au fost propuse o serie de masuri concrete care privesc: retrocedarea, prin intelegere, a unei biserici catre comunitatile greco-catolice in localitatile in care exista mai multe biserici, slujire alternativa in localitatile in care exista o singura biserica, construire de noi biserici cu sprijinul statului roman. Pana in prezent, Biserica Romana Reunita cu Roma a preluat de la Biserica Ortodoxa Romana aproape 160 de biserici, prin diverse forme (restituiri, treceri de credinciosi, sentinte judecatoresti). Demersurile legate de reglementarea cadrului general in care se va realiza restituirea bunurilor comunitare vor continua pe parcursul anului 2002. Prioriti pe termen scurt i mediu Adoptarea si punerea in aplicare a Legii privind retrocedarea bunurilor imobile ce au apartinut cultelor religioase din Romania si care nu au facut obiectul altor acte normative de restituire, conform principiului restitutio in integrum.

41

3.
3.1.

CRITERIILE ECONOMICE
Evoluii macroeconomice

Incepand cu anul 2001, Guvernul a adoptat o viziune pragmatica, deschisa spre economia reala. Relansarea cresterii economice a devenit o prioritate a politicii macroeconomice, pornindu-se de la importanta sa, atat pentru asigurarea conditiilor de realizare a criteriilor de aderare la UE, cat si pentru cresterea nivelului de trai. Rezultatele pozitive inregistrate in anul 2001 confirma justetea acestei orientari, dar si consistenta, realismul si eficienta masurilor de politica economica implementate. Cresterea economica de 5,3% in anul 2001 situeaza Romania pe primul loc in cadrul CEFTA si pe locul al doilea intre cele 13 state candidate la aderarea in Uniunea Europeana. Rezultatele sunt cu atat mai importante cu cat cresterea economica din anul 2001 s-a realizat intrun context international mai putin favorabil, caracterizat printr-o incetinire a cresterii economice a tarilor europene dezvoltate, principalele partenere ale Romaniei in relatiile economice internationale. Cresterea economica, a exporturilor, a productiei industriale, a productivitatii muncii, a investitiilor, insotite de o reducere substantiala a inflatiei, aseaza Romania pe traiectoria unei dezvoltari economice sustenabile si de durata. Realizri macroeconomice Anul 2001 Produsul intern brut a crescut in anul 2001 cu 5,3%, datorita contributiei decisive a cererii interne si, in cadrul acesteia, a consumului individual efectiv al gospodariilor populatiei si a formarii brute de capital. Evolutia principalilor indicatori economici U.M. Ritmul de crestere a PIB in termeni reali Ponderea sectorului privat in PIB Productia industriala Consum final Formarea bruta de capital fix, din care: - investitii Cererea interna Rata inflatiei - media anuala - decembrie/decembrie 42 % % 45,7 40,7 34,5 30,3 6,0*) % % % % % % % 2000 +1,8 65,5 +7,1 +1,1 +4,6 +5,0 +4,1 2001 +5,3 67,1 +8,2 +5,7 +6,6 +5,1 +8,1 Realizari trim. I 2002 +3,1 +3,0 +4,8 +2,8 -

U.M. Rata somajului sfarsitul perioadei Soldul bugetului general consolidat Exportul de bunuri si servicii Importul de bunuri si servicii Soldul contului curent Datoria externa - rata datoriei externe la export - datoria externa bruta *) aprilie2002/decembrie 2001 **) la 30 aprilie 2002 % mld. USD % % din PIB % % % din PIB mld. USD

2000 10,5 -4,0 +24,1 +28,2 -3,7 -1,4 27,4 10,2

2001 8,6 -3,3 +10,6 +17,5 -5,9 -2,3 28,7 11,5

Realizari trim. I 2002 11,1**) -0,3 11,6

Cererea interna s-a majorat in termeni reali cu 8,1%, o usoara scadere inregistrand doar consumul colectiv efectiv al administratiei publice; contributia cererii interne la cresterea produsului intern brut a fost de 8,5 procente, localizata la consumul individual efectiv al gospodariilor populatiei (+5 procente), variatia stocurilor (+2,4 procente) si formarea bruta de capital fix (+1,2 procente). Formarea bruta de capital fix a crescut in anul 2001 cu 6,6% fata de anul 2000, rata de investitie determinata prin raportarea formarii brute de capital fix la PIB fiind de 19%. In cadrul acesteia, investitiile realizate in economie au crescut cu 5,1% fata de 2000, datorita majorarii cu 6,1% a investitiilor in sectorul privat si cu 3,4% a investitiilor in sectorul de stat. Investitiile in utilaje si mijloace de transport au crescut cu 7,2% urmare a facilitatilor acordate pentru importul de utilaje, ponderea acestuia in investitiile in utilaje reprezentand 39,4% fata de 30,9% in anul 2000, ceea ce reflecta capacitatea si disponibilitatea economiei de asimilare a investitiilor de modernizare. Consumul individual efectiv al populatiei a inregistrat o crestere puternica in anul 2001, fiind - in termeni reali - cu 6,4% mai mare decat cel din anul 2000, in special ca efect al majorarii desfacerilor de produse agroalimentare pe piata taraneasca (inclusiv autoconsum). Cresterea acestei categorii de consum cu 19,2% (-4,2% in anul 2000) a compensat in buna parte stagnarea comertului cu amanuntul. Desi valoarea exporturilor realizate in anul 2001 a fost in crestere, dependenta ridicata a economiei romanesti de importurile energetice si de completare a determinat o contributie negativa a exportului net (cererea externa) la crearea PIB (-3,3 procente).

43

Contributia elementelor de utilizare la cresterea reala a PIB - procente 2000 PRODUS INTERN BRUT Consum final Consumul individual efectiv al gospodariilor Consumul colectiv efectiv al administratiei publice Formarea bruta a capitalului Formarea bruta de capital fix Modificarea stocurilor Cererea interna Export net Export de bunuri si servicii Import de bunuri si servicii 1,8 1,0 0,1 0,9 3,3 0,8 2,5 4,3 -2,5 6,8 9,3 2001 5,3 4,9 5,0 -0,1 3,6 1,2 2,4 8,5 -3,3 3,5 6,8

Urmare a structurii cererii interne si externe, produsul intern brut s-a format indeosebi prin cresterea valorii adaugate brute din agricultura, industrie si constructii; valoarea adaugata bruta in agricultura a crescut cu 21,2%, in industrie cu 7,9%, iar in constructii cu 5,2%. Desi in anul 2001 s-a inregistrat o crestere deosebita, totusi nu au putut fi compensate reducerile din anii 1997, 1998 si 1999 cand scaderea cumulata a PIB a fost de 11,7%. Produsul intern brut obtinut in anul 2001 reprezinta circa 95% din nivelul anului 1996. Productia industriala a crescut cu 8,2% fata de 7,1% in anul 2000, concomitent cu o modificare a structurii sale, ca urmare a dinamicii superioare a industriei prelucratoare (+9,6%) si in cadrul acesteia a industriilor moderne, decisive pentru sustenabilitatea dezvoltarii viitoare. Ponderea industriei prelucratoare a crescut, ajungand sa reprezinte 80,3% din totalul industriei. Principalele ramuri, din cadrul acesteia, care au inregistrat cresteri peste medie sunt: prelucrarea cauciucului si a maselor plastice (+26,3%), industria alimentara (+17,1%), metalurgie (+16,1%), confectii (+15,1%), masini si echipamente (+14,8%), industria de celuloza, hartie si carton (+11,3%), masini si aparate electrice (+10,7%), prelucrarea petrolului (+10,5%). Ameliorarea competitivitatii externe a unor sectoare industriale a dus la cresterea mai accentuata a exportului de produse industriale (+9,8%) comparativ cu productia industriala. Constructiile s-au majorat in anul 2001 cu 4,1%, datorita contributiei exclusive a sectorului privat, lucrarile de constructii realizate de acesta inregistrand o dinamica de 105,7%. In structura dinamici superioare au inregistrat constructiile noi (+4,3%), care au reprezentat 63% din totalul constructiilor. Productia agricola a inregistrat o crestere deosebita (+21,9%) comparativ cu anul 2000, ca urmare a aplicarii unor politici de sustinere a producatorilor agricoli si de crestere a gradului de alocare si utilizare a inputurilor in agricultura, precum si a conditiilor meteorologice favorabile. Cresterea suprafetei arabile cultivate cu 4,7%, impreuna cu facilitatile acordate pentru cumpararea de tehnica agricola din productia interna, de seminte de calitate, de motorina etc., au determinat o dinamica a productiei vegetale de 135,2% comparativ cu anul 2000. In sectorul cresterii animalelor, masurile aplicate au avut ca rezultat stoparea declinului sectorului zootehnic. 44

Avand in vedere ca o componenta importanta a cresterii economice din anul 2001 o reprezinta componenta recuperatorie a reducerilor anterioare de productie (industrie si agricultura mai ales), serviciile au inregistrat o crestere moderata, respectiv 1,7%. Relansarea activitatii economice a permis o imbunatatire a gradului de ocupare a fortei de munca. Rata somajului a fost la sfarsitul anului 2001 de 8,6% comparativ cu 10,5% la sfarsitul anului 2000. Numarul somerilor inregistrati la finele lunii decembrie 2001 era de 827 mii persoane, in comparatie cu 1007 mii persoane la finele anului 2000. Evolutia mediului economic din anul 2001 a fost marcata de o reducere substantiala a inflatiei. Astfel, rata inflatiei (decembrie/decembrie) a fost de 30,3% fata de 40,7% in anul anterior. In anul 2001, exporturile de bunuri ale Romaniei au fost de 11385 mil. USD (+9,8% fata de anul 2000), cel mai ridicat nivel din perioada de dupa 1989. Cresterea exporturilor romanesti in anul 2001 comparativ cu aceeasi perioada a anului 2000 a fost determinata in principal de evolutia intr-un ritm mai rapid a exportului la grupele de produse ale industriei usoare (710,5 mil. USD, respectiv o crestere cu 20,9%) si ale industriei constructiilor de masini (336,3 mil. USD, respectiv o crestere cu 16,8%). Exportul produselor industriei constructiilor de masini a inregistrat o crestere semnificativa a ponderii in total export, atingand 20,5% in anul 2001, fata de 19,3% in anul 2000. Importul de bunuri realizat in anul 2001 insumeaza 15551,6 mil. USD, in crestere cu 19,1% fata de aceeasi perioada a anului 2000, datorita dependentei de import la multe dintre materiile prime importante, mergand de la 100% la produsele la care tara noastra nu dispune de resurse (cauciuc natural, fosfati, minereu de mangan, cafea, orez, citrice, etc.) pana la peste 40% la titei, peste 90% la minereu de fier, etc. Cea mai mare contributie la cresterea importului in perioada analizata o are importul de produse ale industriei constructiilor de masini, care a fost cu 14,9% superior celui realizat in 2000, respectiv un import suplimentar de 615,0 mil. USD, ceea ce a contribuit la relansarea procesului investitional si la modernizarea in continuare a tehnologiilor de productie. Dinamica superioara a importului de bunuri, comparativ cu exporturile, a determinat cresterea deficitului balantei comerciale (FOB-CIF) cu 1479 mil. USD fata de anul precedent, soldul negativ ajungand la sfarsitul anului 2001 la 4167 mil. USD fata de 2689 mil. USD, cat a fost in anul 2000. In anul 2001, cresterea peste anticipari a deficitului comercial s-a datorat si actiunii unor factori conjuncturali (efectul secetei din anul 2000, cresterea preturilor externe la titei in prima parte a anului, marirea rezervelor energetice in concordanta cu cerintele Uniunii Europene s.a.), care au afectat volumul importurilor de bunuri. Deficitul contului curent a crescut cu 986 mil. USD in anul 2001, ajungand sa fie cu 72% mai mare decat cel inregistrat in anul precedent. In anul 2001, deficitul contului curent a fost de 2349 mil. USD, reprezentand 5,9% din PIB. Factorul determinant ce a provocat deteriorarea contului curent a fost deficitul balantei comerciale, care s-a majorat cu 76,3%. Un factor de atenuare a deficitului l-au constituit transferurile curente private, in principal repatrieri de capital de la muncitorii romani care lucreaza in strainatate, al caror flux net a fost de 1,2 mld. USD in 2001, in crestere cu peste 300 mil. USD fata de anul anterior. Deficitul contului curent a fost finantat in proportie de 73,6% prin influxuri nete de investitii straine directe si investitii de portofoliu. Trimestrul I 2002 In primul trimestru al anului 2002, productia industriala si-a continuat evolutia pozitiva, cresterea inregistrata incadrandu-se in prognoza anuala. Productia industriala a inregistrat cresteri in fiecare luna fata de luna anterioara (+4,5% in ianuarie, +4,1% in februarie si +5,6% in martie). In luna 45

martie 2002, comparativ cu luna precedenta, productia industriala a fost mai mare in volum absolut cu 5,6%, ceea ce a condus la o crestere pe primul trimestru comparativ cu perioada corespunzatoare a anului trecut cu 3%. Dinamica productiei industriale din primul trimestru este cu atat mai insemnata cu cat in primele trei luni din 2001 s-au inregistrat niveluri dintre cele mai ridicate, respectiv o majorare cu 10,8%. Daca se raporteaza la perioada corespunzatoare a anului 2000, productia industriala a fost cu 14,1% mai ridicata. A continuat imbunatatirea structurii productiei ca urmare a dinamicii superioare a industriei prelucratoare (104,2%). Principalele ramuri din cadrul acesteia care au inregistrat cresteri peste medie sunt: industria alimentara si a bauturilor (22,6%), industria de prelucrare a cauciucului si maselor plastice (17,0%), industria metalurgica (19,7%), industria de masini si echipamente (8,7%), industria de mecanica fina (5,4%) si industria de masini si aparate electrice (7,5%). Cele mai multe din aceste ramuri si-au majorat totodata ponderea exportului in productia livrata; astfel, in industria metalurgica, 53% din productia livrata a fost destinata exportului fata de 41,2% in perioada corespunzatoare a anului trecut. In industria de prelucrare a cauciucului si a maselor plastice, ponderea s-a modificat de la 30,3% la 41,7%. Se remarca o imbunatatire sensibila a gradului de utilizare a productiei industriale la satisfacerea cererii interne, cu efect direct in reducerea importurilor aferente. Pe ansamblul industriei, importurile s-au redus in primele trei luni cu 0,1%, reducerea fiind localizata mai ales in industria de masini si echipamente mecanice si electrice (-10,2%), unde cresterile de productie pe primele doua luni au fost de circa 8,3%. Identic, cresterea productiei metalurgice cu 19,7% si calitatea sporita a acesteia au condus la reducerea importurilor de produse metalurgice cu 16,4%. Evolutia pozitiva a activitatii industriale din aceasta perioada si cresterea capacitatii acesteia de a face fata presiunii concurentiale pe piata interna s-au reflectat in reducerea ponderii stocului final de produse industriale in resursele lunii respective. La sfarsitul lunii martie, ponderea stocurilor in resursele lunii a fost de 35,6% fata de 41,3% la sfarsitul lunii decembrie 2001. In trimestrul I 2002 a continuat procesul de dezinflatie, astfel ca inflatia inregistrata a fost cea mai mica din perioada 19912001, respectiv 3,9% martie 2002/decembrie 2001, comparativ cu 8,2% martie 2001/decembrie 2000. In luna aprilie, ca urmare a efectelor majorarii preturilor la energie electrica, rata inflatiei a fost de 2%. Rata medie lunara a inflatiei a fost in perioada ianuarie - aprilie 2002 de 1,5%, comparativ cu 2,7% cat s-a realizat in perioada corespunzatoare a anului trecut. Fata de luna decembrie 2001, preturile de consum au crescut in primele 4 luni din acest an cu 6%, datorita majorarii cu 6,9% a tarifelor serviciilor, cu 6,1% a preturilor marfurilor alimentare si cu 5,6% a preturilor marfurilor nealimentare. In ceea ce priveste gradul de ocupare a fortei de munca, trimestrul I 2002 se caracterizeaza prin doua particularitati importante, ca efect al implementarii programului de reforma. Pe de o parte, rata somajului s-a majorat semnificativ datorita intrarii in vigoare de la 1 ianuarie a Legii privind venitul minim garantat, iar pe de alta parte numarul salariatilor s-a redus, in principal datorita procesului de restructurare. Rata somajului a fost de 12,4% in ianuarie, 13,2% in februarie si 13% in luna martie fata de 8,6% la sfarsitul anului 2001. Cresterea numarului de someri cu peste 400 mii se explica prin faptul ca persoanele care solicita venitul minim trebuie sa faca dovada ca sunt inregistrate la agentiile judetene de ocupare a fortei de munca. Incepand cu luna aprilie, tendinta de scadere a somajului se manifesta din nou, sub impactul cresterii economice si datorita aplicarii unui complex de masuri active de stimulare a ocuparii. La sfarsitul lunii aprilie 2002, rata somajului a fost de 11,1%; pentru sfarsitul acestui an se apreciaza ca rata somajului se va incadra in nivelul prognozat. 46

Numarul salariatilor a fost la sfarsitul lunii martie 2002 mai mic cu 92,6 mii persoane fata de decembrie 2001, ceea ce reprezinta o reducere cu 2,1%. In luna martie, numarul salariatilor a fost cu 1% mai mare decat in luna februarie. Un argument pentru caracterul de durata al cresterii economice il ofera evolutia cantitativa, dar mai ales structurala a exporturilor si importurilor. Exporturile de bunuri au crescut in acest an luna de luna, insumand 913,2 mil. USD in ianuarie, 957,5 mil. USD in februarie si 1029,2 mil. USD in martie, cand s-a atins cel mai mare nivel din ultimele 12 luni. In primele patru luni ale anului 2002, exporturile au crescut cu 256 mil. USD, respectiv cu 6,9% fata de aceeasi perioada a anului trecut, in special pe seama sporirii exporturilor de produse agroalimentare (+34,2%), de produse minerale (+24,1%), materiale plastice, cauciuc (+25,1%), confectii (+12,9%), incaltaminte (+10,7%), mobilier (+15,5%). Anumite scaderi de export s-au inregistrat la produsele metalurgice (-1,4%) si produse ale industriei chimice (-5,6%), datorita conjuncturii externe nefavorabile pe aceste piete, in timp ce exportul industriei constructiilor de masini a crescut cu doar 1%, datorita incetinirii cresterii cererii externe. Semnificativ este ca majorarea exporturilor s-a realizat in conditii de reducere a dinamicii importurilor, cu efecte pozitive asupra balantei comerciale. In primul trimestru, importurile de bunuri au inregistrat chiar o dinamica negativa, respectiv o scadere cu 0,9% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. Cresterea din luna aprilie a condus la o majorare pe patru luni cu 1,6%. Anumite scaderi s-au inregistrat la produsele agroalimentare (-3,3%) si produsele minerale (-20%), in timp ce importul de produse ale industriei chimice a crescut cu 16,1%, de materiale textile si produse cu 9,4%, de produse metalurgice cu 3,6%, de produse ale industriei constructiilor de masini cu 1,6%. In conditiile dinamicii mai accentuate a exporturilor, deficitul comercial pe primele patru luni ale anului 2002 a fost de 1,1 mld. USD, diminuandu-se cu circa 175 mil. USD comparativ cu primele patru luni din 2001. In trimestrul I 2002, deficitul contului curent a fost de 286 milioane USD, in scadere cu 29,4% fata de trimestrul I 2001, pe seama reducerii deficitului comercial si a cresterii transferurilor curente nete cu 51% (din transferuri banesti private, stimulate de extinderea sistemelor de transfer monetar rapid). Principala sursa de finantare a deficitului de cont curent (85%) au constituit-o investitiile directe nete, care s-au cifrat la 244 milioane USD, in crestere cu aproape 1/3 fata de trimestrul I 2001. La aceasta s-au adaugat influxuri nete de imprumuturi si credite pe termen mediu si lung in valoare de 131 milioane USD, destinate administratiei publice si sectorului nebancar.

3.2.

Existena unei economii funcionale de pia

Indeplinirea acestui criteriu economic de aderare la UE reprezinta obiectivul economic principal al Guvernului, date fiind implicatiile sale, atat pe plan intern, cat si asupra accelerarii negocierilor de aderare la UE, precum si faptul ca acest criteriu reprezinta o preconditie pentru indeplinirea criteriului capacitatii concurentiale a economiei. A. Existena unui consens larg asupra direciilor generale de politic economic Urmare elaborarii si aprobarii in luna septembrie 2001 a Programului Economic de Preaderare al Romaniei, acest sub-criteriu poate fi considerat ca indeplinit. Obiectivul fundamental al Programului Economic de Preaderare vizeaza continuarea masurilor pe linia indeplinirii criteriilor economice de aderare la UE si crearea premiselor pentru participarea in perspectiva la Uniunea Economica si Monetara, in calitate de tara cu derogare de la moneda unica euro. 47

Programul Economic de Preaderare (PEP), document de referinta privind politica economica pe termen mediu (2001-2005), axat pe masurile necesare pentru indeplinirea criteriilor economice de aderare stabilite la Copenhaga, a fost conceput si structurat potrivit cerintelor Uniunii Europene, cuprinzand sectiuni referitoare la evolutiile macroeconomice recente, cadrul macroeconomic pe termen mediu al politicii economice, finantele publice si reformele structurale, precum si doua anexe privind matricea angajamentelor de politici economice si evolutia principalilor indicatori economici in perioada 19992005. Programul a fost elaborat pe baza prevederilor Programului de guvernare pentru perioada 20012004 si a Planului de actiune aferent, precum si a optiunilor majore ale Strategiei nationale de dezvoltare economica a Romaniei pe termen mediu. Totodata, PEP este corelat cu Programul National de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, masurile de politica economica prevazute fiind in acord cu programul de adoptare a acquis-ului comunitar. Comisia Europeana a facut o evaluare a tuturor Programelor Economice de Preaderare ale tarilor candidate in luna noiembrie 2001. PEP-ul Romaniei a fost considerat un program de reforma cuprinzator si ambitios, evaluarea Comisiei Europene evidentiind numeroase aspecte pozitive, cum ar fi descrierea cu acuratete a evolutiilor economice recente si mai ales identificarea corecta a problemelor structurale si a slabiciunilor economiei romanesti, ceea ce constituie o garantie ca vor fi implementate masurile de reforma economica corecte, care sa solutioneze problemele identificate. Totodata, s-au apreciat pozitiv angajamentele in domeniul finantelor publice si cele privind reformele economice. Cu prilejul evaluarii s-au avansat si o serie de recomandari specifice Romaniei privind, in esenta, prezentarea mai detaliata a unor aspecte (problematica mediului de afaceri, influena reducerii inflatiei asupra veniturilor fiscale, calendarul de aplicare a masurilor de reforma propuse etc.), care, impreuna cu cerintele de ordin general ale Comisiei Europene, au fost discutate, inca din luna martie, cu institutiile participante. Romania a demarat pregatirile pentru elaborarea editiei 2002 a Programului Economic de Preaderare prin organizarea unui seminar la Bucuresti la finele lunii martie a.c., la care au fost prezentate cerintele Comisiei Europene privind formatul editiei 2002 a PEP. Coordonarea elaborarii PEP revine Ministerului Dezvoltarii si Prognozei, in cooperare cu Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Intergrarii Europene, iar in grupul de lucru pentru elaborarea programului sunt incluse toate institutiile guvernamentale relevante. Ministerul Dezvoltarii si Prognozei a stabilit masurile organizatorice si un calendar precis de lucru, astfel incat PEP actualizat sa reprezinte un document, calitativ superior, care sa evidentieze schimbarile semnificative produse in economia romaneasca. Metodologia de lucru, incluzand sugestiile de imbunatatire facute de Comisia Europeana, a fost diseminata la toate institutiile implicate, in luna mai a.c. In data de 14 iunie a.c. a fost organizat un seminar cu tema Concluzii preliminare privind continutul editiei 2002 a Programului Economic de Preaderare, destinat dezbaterii variantelor preliminare ale principalelor capitole din PEP si stabilirii modalitatilor de finalizare a editiei 2002, in vederea transmiterii documentului actualizat la Comisia Europeana pana la 15 august a.c. B. Atingerea stabilitii macroeconomice, inclusiv stabilitatea adecvat a preurilor i sustenabilitatea finanelor publice i a contului curent

Acest sub-criteriu, cel mai important din cele sase care concura la realizarea criteriului economiei de piata functionale, poate fi considerat ca deja indeplinit in cea mai mare parte. Punerea in practica a masurilor economice prevazute in Programul de guvernare si Planul de actiune pe perioada 2001-2004 s-a materializat in reducerea semnificativa a influentei factorilor cu potential perturbator din economie si in instaurarea unui climat de relativa stabilitate macroeconomica.

48

Realizarile economice din anul 2001 si din prima parte a anului 2002, prezentate in detaliu la sectiunea 3.1., atesta intrarea viguroasa a Romaniei in faza ascendenta a ciclului economic. Imbunatatirea indicatorilor de performanta si eficienta, cresterea exporturilor si investitiilor asigura conditiile pentru o crestere economica sanatoasa si durabila. Prioritara in perioada urmatoare este sustinerea, prin setul de politici economice promovate de Guvern, a unui ritm inalt de crestere economica, prognozat pentru perioada 2002-2005 la 5%. In ceea ce priveste politica fiscal-bugetara, anul bugetar 2001 s-a derulat in conditiile unor evolutii macroeconomice care au confirmat reluarea procesului de crestere economica si au influentat in mod direct incasarile bugetare, in principal a celor din impozite indirecte, dependente direct de nivelul productiei si al consumului (TVA, accize). Reforma din sectorul bugetar s-a materializat in anul 2001, printre altele, in: integrarea in bugetul statului, conform OUG nr. 32/2001, a sapte fonduri speciale si desfiintarea altuia (Fondul special pentru reducerea riscurilor tehnologice la utilaje, echipamente si instalatii industriale), fapt ce a facut posibila imbunatatirea managementului cheltuielilor publice; descentralizarea cheltuielilor cu invatamantul preuniversitar si trecerea lor in sarcina autoritatilor locale, concomitent cu alocarea fondurilor corespunzatoare prin defalcarea unor sume din taxa pe valoarea adaugata, creand premisele unei mai mari implicari a autoritatilor administratiei publice locale in domenii ce privesc direct comunitatile respective.

Obiectivul principal al politicii bugetare pe anul 2001, respectiv incadrarea in tinta deficitului bugetului general consolidat, s-a realizat cu 0,2 puncte procentuale sub nivelul prevazut, si anume 3,3% din PIB fata de 3,5%. Veniturile bugetului general consolidat au insumat 351.741,1 miliarde lei in anul 2001, respectiv 30,5% din PIB, fiind superioare, in termeni reali, cu 4,2% celor din anul precedent, evidentiinduse urmatoarele aspecte: impozitele directe au detinut ponderea cea mai insemnata (respectiv 56,2% din total venituri), constatandu-se totusi, fata de anul precedent, o diminuare a greutatii lor specifice atat in total venituri bugetare (cu 1,2 puncte procentuale), cat si in PIB; contributiile de asigurari sociale au prezentat o crestere importanta fata de anul 2000, atat in volum absolut (cresterea nominala a fost de 44,5%), cat si ca pondere in total venituri bugetare (cu 1,1 puncte procentuale); impozitele indirecte au reprezentat in anul 2001, 36,7% din totalul veniturilor bugetului general consolidat (cu 0,5 puncte procentuale mai mult ca in anul precedent) si au fost, in principal, constituite din taxa pe valoarea adaugata (57% din totalul impozitelor indirecte), accize (21,1%), taxe vamale (7%); veniturile din capital si cele din donatii au prezentat o pondere redusa in totalul veniturilor bugetului general consolidat, avand chiar o tendinta de scadere in ultimii doi ani.

Cheltuielile bugetului general consolidat in anul 2001 s-au ridicat la suma de 389.320,6 mld. lei, reprezentand 33,7% din PIB, evidentiind totodata modificari structurale intervenite in distributia economica a acestora. Aceste modificari se refera, pe de o parte, la diminuarea ponderii cheltuielilor cu dobanzile la datoria publica si a celor de personal si, pe de alta parte, la cresterea cheltuielilor materiale si a celor de capital. Evolutiile macroeconomice au permis cresterea cheltuielilor totale in valori absolute cu 106.180,2 mld. lei fata de anul precedent, in conditiile in care deficitul bugetar a scazut de la 4,0% la 3,3% din PIB. Cresterea s-a inregistrat, in principal, la cheltuielile din domeniul social, respectiv invatamant, sanatate, asistenta sociala, alocatii pentru copii, pensii. 49

In ceea ce priveste bugetul pe anul 2002, adoptarea in decembrie 2001 a legilor bugetului de stat si bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2002 a marcat aprobarea, in premiera dupa 1990, a bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat inainte de inceperea anului bugetar respectiv, constituind un semnal de stabilitate si predictibilitate a procesului bugetar incepand cu anul 2002. Politica bugetara urmarita prin bugetul pe anul 2002 are drept coordonate cresterea eficientei si transparentei cheltuielilor bugetare, concretizate prin: stabilirea unor prioritati la nivel national, in functie de cerintele interne si de conjunctura internationala; stabilirea unor prioritati la nivelul fiecarui minister, in functie de politica sectoriala a acestuia; asigurarea cofinantarii proiectelor si programelor la a caror finantare participa, cu fonduri nerambursabile sau rambursabile, Uniunea Europeana sau alte organisme financiare internationale; asigurarea finantarii domeniilor prioritare stabilite prin angajamentele Romaniei in procesul de negociere a aderarii la Uniunea Europeana si de pregatire pentru integrarea in structurile europene si euroatlantice; extinderea finantarii pe baza de programe, avand in vedere cresterea responsabilitatii ministerelor in utilizarea banilor publici; accelerarea reformei in administratia publica prin descentralizarea anumitor cheltuieli bugetare la nivelul administratiei publice locale.

Aceste masuri se vor concretiza in scaderea ponderii in PIB a unor cheltuieli, cum ar fi: cheltuielile materiale si serviciile, urmarindu-se o politica de economisire, ca urmare a restructurarii ministerelor si agentiilor guvernamentale, precum si a aplicarii normativelor de cheltuieli pentru autoritatile si institutiile publice; dobanzile aferente datoriei publice, ca urmare a scaderii ratelor de dobanda in economie si a imbunatatirii managementului datoriei publice. Cheltuielile care prezinta cresteri ale ponderii in PIB fata de anul 2001 sunt: subventiile si transferurile, deoarece sunt inca anumite actiuni ce trebuie sustinute prin interventia statului, precum si cheltuielile de capital. Pentru bugetul pe anul 2002 s-a prevazut o crestere cu 106.560,3 miliarde lei a veniturilor bugetului general consolidat fata de anul 2001, ca urmare a imbunatatirii gradului de colectare. Impozitele directe, cat si cele indirecte sunt proiectate sa creasca, ca pondere in PIB, aspect legat de cresterea volumului de activitate, si ca rezultat al imbunatatirii performantelor economice. Masurile intreprinse in domeniul politicii fiscale au avut in vedere eliminarea contributiei agentilor economici pentru invatamantul de stat, reducerea contributiei agentilor economici pentru persoanele cu handicap de la 3% la 2%, majorarea accizelor la unele categorii de produse, in concordanta cu standardele UE, ca si impozitarea terenurilor agricole cu suprafata de peste 10 hectare. In conformitate cu obiectivul privind dimensionarea deficitului bugetului general consolidat pe anul 2002 la 3% din PIB si cu estimarea veniturilor bugetare, cheltuielile bugetului general consolidat sunt proiectate la 501.501,4 miliarde lei si au fost orientate catre acele domenii prioritare ale reformei: asistenta sociala, sanatate, invatamant, aparare, ordine publica si siguranta nationala, transporturi si comunicatii, urmand ca pe masura definitivarii reformelor in aceste sectoare, importante fonduri sa fie orientate catre alte domenii. Deficitul bugetar consolidat pentru anul 2002 a fost fixat la 3% din PIB, aceeasi tinta bugetara fiind urmarita si in perioada 2003-2005, in conformitate cu prevederile Programului Economic de Preaderare. Pentru atingerea acestei tinte se va actiona simultan si corelat pe latura cheltuielilor si respectiv veniturilor publice, printr-un management superior calitativ al 50

cheltuielilor si realizarea unui grad mai ridicat de colectare a veniturilor bugetare. Finantarea deficitului bugetar se va face neinflationist, preponderent din surse externe. In trimestrul I 2002, executia bugetului general consolidat s-a derulat in conditiile mentinerii tendintei de crestere economica inregistrata in anul precedent. Veniturile colectate la bugetul general consolidat in primul trimestru al anului 2002 au insumat 96.999,2 miliarde lei, reprezentand 21,2% din estimarile anuale. Principalele caracteristici ale evolutiei veniturilor in primul trimestru al anului 2002 au fost: principala sursa a veniturilor bugetului general consolidat au reprezentat-o veniturile fiscale, constituite in proportie de 62,6% din incasarile din impozite directe; fata de aceeasi perioada din anul precedent, impozitele directe si-au majorat contributia la formarea veniturilor totale cu 1,1 puncte procentuale; in cadrul impozitelor directe, greutatea specifica cea mai importanta, respectiv 64,1% si in crestere cu 2,7 puncte procentuale fata de primul trimestru al anului 2001, revine contributiilor de asigurari sociale; incasarile din impozitul pe profit au reprezentat 20,2% din programul pe anul in curs; contributia impozitelor indirecte la formarea veniturilor totale ale bugetului general consolidat s-a diminuat cu 1,8 puncte procentuale fata de perioada de referinta din anul precedent, in special pe seama reducerii aportului incasarilor din accize si taxe vamale; veniturile din taxa pe valoarea adaugata, reprezentand 22,1% din programul anual, au contribuit cu 60,8% la constituirea veniturilor din impozite indirecte.

Cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat in perioada ianuarie - martie 2002, 103.651,8 miliarde lei si prezinta un grad de realizare de 20,7% fata de estimarile anuale. In structura economica, in primul trimestru al anului, se remarca nivelul scazut al cheltuielilor de capital care, avand caracter sezonier, s-au realizat in proportie de numai 16% din programul anual. Ritmuri superioare s-au inregistrat la cheltuielile de personal (24% din programul anual) ca urmare a platii in luna ianuarie a premiului anual aferent anului precedent, precum si la subventii (26,5%), unde platile s-au concentrat in principal in agricultura. La finele lunii martie, deficitul bugetului general consolidat reprezenta 15,4% din prevederile anuale, fiind cu 32,5% mai redus decat cel aferent aceleiasi perioade din anul precedent. Directiile prioritare de actiune in domeniul fiscal-bugetar sunt continuarea reformei sistemului fiscal, imbunatatirea transparentei politicii bugetare, sporirea calitatii managementului cheltuielilor publice si cresterea sustenabilitatii pe termen mediu a finantelor publice. Gradul de aliniere la principiile si normele comunitare in domeniul politicii fiscal-bugetare va spori considerabil prin preconizata intrare in vigoare, in anul 2002, a trei noi legi de importanta capitala: Legea nr. 345/2002 privind TVA, Legea privind impozitul pe profit si noua Lege privind finantele publice. Sustenabilitatea pe termen mediu a finantelor publice reprezinta o provocare majora pentru actualul Guvern, necesitand reforme radicale si sustinute, acordandu-se in acest sens o atentie prioritara mentinerii in limite sustenabile a datoriei interne. Pe linia managementului datoriei publice interne, au fost facute eforturi de crestere a volumului titlurilor de stat emise cu scadente la 6 luni si 1 an, introducandu-se in acelasi timp certificatele cu scadente la 6 luni vandute direct populatiei. Chiar daca, in ciuda acestor eforturi, perioada de refinantare a stocului datoriei publice interne este in declin, fapt datorat ajungerii la scadenta a obligatiunilor de stat emise in baza legilor speciale, se poate afirma ca extinderea duratei de 51

refinantare a instrumentelor specifice finantarii si refinantarii deficitelor bugetare se inscrie in linia pozitiva de insanatosire a managementului datoriei publice interne. Pe termen scurt, obiectivul principal consta in orientarea in managementul datoriei publice interne catre extinderea maturitatii titlurilor de stat si reducerea dobanzilor pe piata interbancara. Aceasta extindere a curbei de maturitate a instrumentelor de finantare si refinantare ale datoriei publice interne creaza pentru urmatorii ani avantajul diminuarii volumului lunar de titluri de refinantat, fapt reflectat in ratele de dobanda si implicit in presiunea datoriei publice interne asupra bugetului de stat. Dupa revenirea pe piata privata de capital a Romaniei din octombrie 2000, in cursul anului 2001 au fost lansate de catre Guvernul Romaniei, prin Ministerul Finantelor Publice, emisiuni de obligatiuni in valoare de 750 milioane EURO pentru finantarea deficitului bugetar, si de catre Termoelectrica, o emisiune de 150 milioane EURO, cu garantia statului. Ca structura a datoriei publice externe, majoritatea creditorilor sunt oficiali, 81% din datorie este pe termen lung (cu scadente de peste 5 ani). Din totalul datoriei publice externe, 69% este datorie guvernamentala potrivit metodologiei EUROSTAT. Ponderea datoriei guvernamentale externe in PIB la finele anului 2001 era de 15%. Pentru anul 2002 se prognozeaza o majorare a stocului datoriei publice externe cu 13%, concomitent cu o reducere a volumului de garantii care se vor acorda in acest an. Pentru finantarea deficitului bugetar s-a lansat in aprilie o emisiune de obligatiuni de 700 milioane EURO, ceea ce va determina ca finantarea pe 2002 sa se faca din surse neinflationiste. Astfel, aproximativ 60% din deficitul bugetar va fi finantat din surse externe. Romania va fi o prezenta constanta pe piata privata de capital si va actiona pentru realizarea unei structuri optime a portofoliului datoriei publice externe. Cresterea volumului datoriei publice externe va fi controlata, astfel incat datoria guvernamentala sa nu depaseasca 30% din PIB. De asemenea, prin continuarea si extinderea reformei sistemului de pensii si a sistemului de sanatate, Guvernul va incerca sa reorienteze eforturile de realizare a unor echilibre financiare pe termen scurt catre atingerea unei sustenabilitati financiare pe termen mediu a acestor componente ale securitatii sociale. Odata cu intrarea in vigoare a Legii nr. 19/2000, a fost demarata reforma complexa a sistemului de pensii, bazat pe mai multe componente (multi-pillar). Principiul fundamental ce sta la baza sistemului de pensii multi-pillar este acela al diversificarii surselor de finantare a veniturilor din pensii prin suportarea acestora atat de catre sectorul de stat cat si de cel privat. Se combina astfel un regim de prestatii definite, de tip redistributiv si bazat pe solidaritatea intre generatii, cu scheme diverse de capitalizare prin fonduri de pensii cu contributii definite sau beneficii definite, administrate privat. Implementarea pilonilor II si III reprezinta un proces complex, motiv pentru care s-a considerat necesara reglementarea lor printr-un act normativ unic. In prezent se afla in curs de definitivare proiectul Legii fondurilor de pensii, act normativ care va crea cadrul legal si institutional necesar implementarii, atat a fondurilor universale de pensii cat si a celor facultative, prevazut a se adopta pana la sfarsitul anului 2002. Dat fiind faptul ca in prezent bugetul asigurarilor sociale de stat inregistreaza deficite considerabile, introducerea pilonului II prin care o parte din contributie va fi directionata pentru finantarea acestui sistem complex, ar accentua dezechilibrul financiar al sistemului public. Acesta a fost considerentul major care a fundamentat decizia aplicarii imediat dupa adoptarea legii a pilonului III (optional) si numai dupa 3-5 ani a pilonului II, adica atunci cand se estimeaza o echilibrare a sistemului public si chiar tendinta de excedentarism. 52

Guvernul acorda o maxima prioritate intaririi disciplinei financiare. In acest sens, au fost demarate in cursul anului 2001 o serie de initiative, cea mai notabila fiind Programul pentru reducerea blocajului economico-financiar. Volumul arieratelor este monitorizat permanent si se cauta cai de reducere a acestora, in vederea incadrarii in nivelele stabilite prin Aranjamentul Stand-by cu FMI. Astfel, in anul 2001 au fost monitorizati, conform prevederilor OUG nr. 79/2001 privind intarirea disciplinei salariale si alte dispozitii cu caracter financiar, un numar de 86 agenti economici, cuprinsi in lista aprobata prin HG nr. 866/2001. La sfarsitul anului 2001, nivelul arieratelor pe total s-a realizat in proportie de 105,6% fata de program. Incepand cu luna ianuarie 2002, lista celor 86 agenti economici monitorizati s-a diminuat prin privatizarea a doi agenti economici aflati in portofoliul Autoritatii pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, respectiv SC RAFO Onesti si SC CONTEC SA. La 31 martie 2002, nivelul arieratelor pentru agentii economici monitorizati s-a realizat in proportie de 113,4% fata de program. Trebuie mentionat faptul ca, prin Memorandumul cu privire la politicile economice si financiare ale Guvernului Romaniei in perioada 2001-2002, incheiat cu Fondul Monetar International, tinta indicativa (criteriu de performanta) pentru 31 martie 2002, privind arieratele catre bugetul consolidat al statului, a fost stabilita in suma de 51,7 mii mld. lei, fata de care nivelul arieratelor s-a cifrat la 31 martie 2002 la 52,7 mii mld. lei. De asemenea, in stransa corelare, politica salariala in sectorul de stat va fi una stricta, pentru a preveni aparitia unor presiuni majore asupra bugetului de stat si a inflatiei. Aceasta strictete se va manifesta in mod special in sectorul utilitatilor publice, prin dimensionarea fondului de salarii functie de rezultatele financiare obtinute. Reducerea graduala a ratei inflatiei pana la atingerea unui nivel exprimat printr-o singura cifra reprezinta un obiectiv economic fundamental, cu implicatii vaste asupra intregii economii romanesti. Deja in anul 2001 s-a reusit reducerea ratei anuale a inflatiei (decembrie fata de decembrie) la 30,3% fata de 40,7% in anul 2000, tinta pentru anul 2002 fiind fixata la 22%. In primele patru luni ale anului curent, rata cumulata a inflatiei a fost de 6,0% (aprilie 2002/decembrie 2001), cea mai mica din ultimii 10 ani. Rata medie lunara pe primele patru luni a fost de 1,5% in comparatie cu 2,7% in aceeasi perioada a anului anterior. In vederea reducerii ratei inflatiei sub 10% la orizontul anilor 2004-2005, Banca Nationala a Romaniei se va axa tot mai mult pe indeplinirea obiectivului sau fundamental de asigurare a stabilitatii preturilor, iar coordonarea intre politica monetara si cea fiscala se va imbunatati. In anul 2001, pozitia externa a Romaniei s-a ameliorat considerabil. O serie de indicatori de vulnerabilitate externa au inregistrat o evolutie pozitiva, exemplul cel mai notabil fiind cel al rezervelor internationale (nete) ale BNR, care s-au majorat de la circa 3,4 mld. USD la sfarsitul anului 2000 la peste 4,9 mld. USD la finele anului 2001. La sfarsitul lunii mai 2002, volumul rezervelor internationale ale BNR (valuta plus aur) se situa la 6,2 mld. USD (peste 6,6 mld. EURO), din care circa 5,15 mld. USD reprezinta rezerve valutare. Astfel, volumul rezervelor oficiale a depasit echivalentul a 3 luni de importuri, iar procesul de consolidare va continua. Dupa majorarea accelerata din primele luni ale anului 2001, cauzata in principal de volumul ridicat al importurilor de bunuri, s-a reusit calmarea deficitului contului curent al balantei de plati, gratie programului de masuri pentru reducerea deficitului balantei comerciale si deficitului de cont curent, aplicat de Guvern in semestrul II al anului. Astfel, in anul 2001 deficitul de cont curent s-a cifrat la 5,9% din PIB si se estimeaza o reducere a sa la 5,4% din PIB in anul 2002, respectandu-se astfel angajamentul asumat fata de FMI. In trimestrul I 2002, deficitul contului curent a fost de 286 milioane USD, in scadere cu 29,4% fata de trimestrul I 2001, pe seama reducerii deficitului comercial si a cresterii transferurilor curente nete. Principalele surse de finantare a deficitului de cont curent au constituit-o investitiile directe nete (85%) si influxurile nete de imprumuturi si credite pe termen mediu si lung. 53

C.

Reforma structural n economie; privatizarea i restructurarea ntreprinderilor de stat

In ciuda progresului privatizarii si restructurarii economiei reale, problemele structurale la nivel de intreprindere raman actuale, accelerarea acestor procese conditionand indeplinirea obiectivului de realizare a unei cresteri economice durabile. Guvernul si-a propus sa continue si sa intensifice procesul de reforma structurala a economiei, esential in vederea realizarii unei economii de piata functionale si a racordarii la structura si functionarea economiilor tarilor comunitare. Ajustarea structurala se va realiza pe fondul accelerarii privatizarii pentru crearea unei structuri de proprietate care sa sustina cresterea competitivitatii si adaptarea ofertei la cerintele pietei interne si externe, tinand seama, totodata, de obligatiile pe care Guvernul si le asuma in cadrul relatiilor cu organismele internationale. Actiunile de ajustare structurala vor urmari, in mod prioritar, sporirea productivitatii, eficientei si calitatii produselor si serviciilor, asigurarea unei structuri de productie compatibila cu cele din tarile UE, astfel incat sa se realizeze o reducere substantiala a costurilor reformei economice. In vederea accelerarii procesului de privatizare a fost adoptata Legea nr. 137/28.03.2002 (MO nr. 215/28.03.2002) privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii, elementele cu caracter de noutate ale noului act normativ fiind in principal: Instituirea Administrarii speciale in perioada de privatizare la societatile comerciale cu capital majoritar de stat; Diversificarea metodelor de diminuare a implicarii statului in economie; Restructurarea datoriilor societatii; Judecarea cu celeritate a unor cauze ce au ca obiect privatizarea societatilor comerciale; Reconsiderarea competentelor instantelor de judecata, in ceea ce priveste pronuntarea acestora numai asupra legalitatii si nu asupra oportunitatii; Simplificarea unor proceduri de privatizare; Scurtarea unor termene procedurale.

Acest act normativ este menit sa conduca la armonizarea intregului cadru de privatizare a societatilor comerciale, in vederea asigurarii punerii de acord a tuturor prevederilor din domeniul privatizarii prin crearea unor proceduri flexibile si coerente si care sa permita punerea in aplicare a politicii Guvernului Romaniei si a elementelor definitorii privatizarii societatilor comerciale cuprinse in programele incheiate cu organismele financiare internationale. Din numarul total de contracte de vanzare-cumparare incheiate de APAPS in perioada decembrie 1992 15 mai 2002, au ramas in vigoare in acest moment (dupa eliminarea contractelor reziliate sau rezolutionate), un numar de 9039 contracte, corespunzand unui numar de 7133 de societati comerciale privatizate, ceea ce reprezinta un capital social vandut de aproximativ 34.181 mld. lei. Rezultatele obtinute in anul 2001 se exprima sintetic prin vanzarea actiunilor detinute de stat la 127 societati comerciale, reprezentand un capital social vandut de 9822,816 mld. lei, din care: 19 societati comerciale mari, avand un capital social vandut de 9603,235 mld. lei; 108 societati comerciale mici si mijlocii, avand un capital social vandut de 219,581 mld. lei.

Valoarea capitalului social vandut in anul 2001 (9.822,816 mld. lei) este mai mare cu circa 56% fata de cea vanduta in anul 2000 (6.290,13 mld. lei).

54

De asemenea, in anul 2002, pana la data de 15 mai au fost vandute actiuni detinute de catre stat la 90 de societati comerciale. Angajamentul asumat in 2001 fata de organismele internationale privind procesul de privatizare a societatilor comerciale la care APAPS este actionar, prevede continuarea, in perioada 2002-2003, a procesului de privatizare prin atragerea investitorilor romani si straini prin efort propriu al APAPS. In perioada 1 septembrie 2001 15 mai 2002, APAPS a privatizat prin efort propriu 5 societati mari, 31 societati mici si mijlocii si 164 societati la care statul detine actiuni reziduale. Printre societatile mari privatizate prin efort propriu in aceasta perioada se numara SC Rafo SA (prelucrator de titei), SC Monolit SA (constructii), SC Ferma Stupini SA (cresterea porcinelor). In plus, alte societati mari care urmeaza a se privatiza prin efort propriu APAPS se afla in faza de depunere a ofertelor: Chimcomplex Borzesti, Iasitex Iasi, Brafor Brasov, CET Govora, Rostramo Targu Jiu. Dintre marile privatizari din ultimii doi ani, se remarca: BANCA AGRICOLA, SIDEX Galati, RAFO Onesti, ALRO Slatina, ROTEC Buzau, HIDROMECANICA Brasov, ELSID Titu, OPTICA Timisoara, FABRICA DE SCULE Rasnov, ARGESANA Pitesti, ROMTENSID Timisoara, TEHNOFRIG Cluj Napoca, NAVIGATIA FLUVIALA ROMANA Drobeta Tr. Severin, UZUC Ploiesti, PETROUTILAJ Campina, COLOROM Codlea, SANTIERUL NAVAL Constanta, ELECTROTURRIS Tr. Magurele, MECANEX Botosani, etc. Numarul societatilor comerciale ramase de privatizat la data de 15 mai 2002, din portofoliul APAPS, este de 1413 societati comerciale, incluzand in acest numar si societatile comerciale aflate in lichidare voluntara, reorganizare judiciara sau faliment (in numar de 363). La data de 15 mai 2002, in portofoliul APAPS se aflau in procedura de lichidare voluntara un numar de 53 societati comerciale si 310 societati comerciale in procedura de reorganizare judiciara si faliment, conform prevederilor Legii nr. 64/1995 republicata. De asemenea, la aceeasi data, in portofoliul APAPS, un numar de 13 societati comerciale erau inchise operational partial si 2 societati comerciale erau inchise operational total. In perioada 1993 15 mai 2002 au fost radiate de la Oficiul Registrului Comertului 31 societati comerciale care au fost in procedura de lichidare voluntara conform prevederilor Legii nr. 31/1990 republicata si Legii nr. 99/1999. O atentie deosebita se acorda accelerarii procesului de privatizare/restructurare a societatilor comerciale mari incluse in programul PSAL I, societati mari a caror privatizare va conduce la reducerea semnificativa a valorii capitalului social detinut de APAPS si implicit reducerea importanta a proprietatii statului in economie. Astfel, din cele 61 societati comerciale cuprinse in programul PSAL I si aflate in portofoliul APAPS: 20 societati comerciale au fost privatizate: Sidex Galati; Hidromecanica Brasov (producator de echipamente hidraulice), contract de privatizare cu Alexander CO Romania; SC Alro SA Slatina, (producator de aluminiu si aliaje din aluminiu), contractul de vanzare-cumparare a pachetului de actiuni detinut de stat la aceasta societate (10%) fiind semnat in luna aprilie 2002 cu consortiul format din Conef Romania, Marco Acquisition si Marco International - SUA; 55

Rotec Buzau, Cord Buzau, Santierul Naval Constanta, Elsid Titu, Real Pleasa, Sidermet Calan, cu activitati in domeniul metalurgic si masini grele; Uzuc Ploiesti, Petroutilaj Campina, Mecanex Botosani, cu activitati in domeniul masini si echipamente pentru sectorul chimic si petrochimic; Colorom Codlea, Argesana Pitesti, Romtensid Timisoara, cu activitati in domeniul chimiei, fibrelor sintetice si industriei textile; Fabrica de Scule Rasnov (echipamente mecanice); Optica Timisoara, Tehnofrig Cluj, Electroturris Turnu Magurele, cu activitati in domeniul aparaturii medicale, echipamentelor pentru industria alimentara si echipamentelor electrice; Sinter-Ref Azuga (produselor minerale nemetalice si refractare).

pana la sfarsitul anului 2001 au fost vandute 50% din activele societatii SC Clujana SA Cluj (industria pielariei si incaltamintei), in prezent vanzarea activelor acestei societati fiind preluata de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB); societatile SC Roman SA Brasov (cel mai mare producator de camioane din Romania) si SC Siderurgica SA (industria siderurgica) au in prezent in derulare programe de restructurare; in negocieri se afla 9 societati mari: Electroputere Craiova, Vulcan Bucuresti, Viromet Victoria, Corapet Corabia, Romvag Caracal, Celhart Donaris Braila, Mecanica Negresti Oas, Subansamble Auto Sf. Gheorghe, Lugomet Lugoj; alte 16 societati mari se afla in faza de depunere a ofertelor: COST Targoviste, Aro Campulung, Rulmentul Brasov, Moldosin Vaslui, Rocar Bucuresti, Nitramonia Fagaras, Alprom Slatina, IUG Craiova, Fortus Iasi, Uzinele Sodice Govora, Nicolina Iasi, Industria Sarmei Campia Turzii, Bicapa Tarnaveni, Biosin Calafat, Rofep Urziceni; societatile desprinse din SC Tractorul SA (producator in principal de masini agricole) au fost oferite la privatizare astfel: cele 6 societati comerciale mici de pe Platforma Tractorul Brasov au fost oferite la privatizare in 22, 26 si 27 martie 2002, iar societatea rezultata in urma fuziunii celorlalte 3 societati comerciale mari (Tractorul UTB, Motor si Turfor) de pe Platforma Tractorul Brasov, a fost oferita la privatizare in data de 29.03.2002, cu termen de depunere a ofertelor pana la 1 iulie 2002; in cursul anului 2002 vor fi oferite la privatizare toate celelalte societati comerciale incluse in programul PSAL I, care nu au fost inca privatizate.

In afara societatilor comerciale incluse in programul PSAL I, mai sunt 20 de societati comerciale incluse in programul PSAL II cu Banca Mondiala (10 dintre ele vor fi privatizate cu asistenta bancilor de investitii/firme de consultanta internationale si 10 vor fi restructurate cu asistenta unor firme specializate in restructurare): componenta de privatizare ENERGOREPARATII Bucuresti, ENERGOUTILAJ Bucuresti, UMUC Grup 1: Bucuresti;

Grup 2: HIPERION Stei, CAROMET Caransebes, GRANTMETAL Bucuresti, U.R.B. RULMENTI Suceava; Grup 3: 56 Grup 1: VERACHIM Giurgiu, GIURGIU NAV Giurgiu, U.V.C.P. Turnu Magurele. AGMUS Iasi, UNIREA Cluj-Napoca; componenta de restructurare

Grup 2: Grup 3: Grup 4:

METALURGICA Aiud, TUBINOX Bucuresti, HELITUBE Bucuresti; PREMAGRO Oradea, HART Miercurea-Ciuc, COMEFIN Costesti; IAIFO Zalau, UTA Arad;

In luna mai 2002 a demarat evaluarea financiara a ofertelor depuse de potentialii consultanti, urmare evaluarii tehnice incheiate si aprobate de Banca Mondiala. Un element important pentru realizarea ajustarii structurale il constituie intensificarea procesului de restructurare. In realizarea acestui obiectiv, un rol important il are Programul RICOP de restructurare a intreprinderilor si reconversie profesionala (PHARE RO 9904), in care au fost incluse 69 intreprinderi cu capital majoritar de stat, 58 fiind in portofoliul APAPS (din care 34 de societati sunt cuprinse si in Programul PSAL I), 10 in portofoliul Ministerului Industriei si Resurselor (IAR Ghimbav si 9 sucursale ROMARM) si una (SC Antibiotice SA Iasi) in portofoliul Ministerului Sanatatii si Familiei. Conditionalitatea RICOP a fost indeplinita la data de 31 martie 2002, prin oferirea la privatizare a intregului pachet de societati comerciale convenit cu UE si aflat in portofoliul APAPS. Astfel, situatia celor 58 societati comerciale din portofoliul APAPS se prezenta la data de 15 mai 2002 dupa cum urmeaza: 30 societati comerciale (din care 9 sunt incluse si in programul PSAL I) au fost privatizate; 25 societati comerciale au fost oferite la privatizare; pentru 3 societati comerciale sunt in derulare programe de restructurare.

Pentru societatile comerciale aflate in proces de restructurare s-au luat masuri in conformitate cu legislatia in vigoare pentru accelerarea acestui proces, in vederea pregatirii societatilor pentru privatizare. Astfel: la SC Roman SA Brasov s-a introdus procedura de administrare speciala in vederea accelerarii divizarii societatii si scoaterii la privatizare a modulelor rezultate; la SC Tractorul SA Brasov s-a finalizat procesul de fuziune a celor trei societati mari de pe Platforma Tractorul (Tractorul UTB, Turfor si Motor UTB). Societatile ramase (in numar de 6), precum si societatea nou creata prin fuziune au fost oferite la privatizare in martie 2002. Pentru societatea nou creata prin fuziune se deruleaza si un program de restructurare care are in vedere inclusiv disponibilizari cu plati compensatorii; la SC ICMRS SA Galati se deruleaza de asemenea un amplu program de restructurare care vizeaza printre altele inclusiv disponibilizari de personal.

Disponibilizari de personal sunt prevazute a avea loc si la societatile SC Biosin SA Calafat, SC Mat SA Craiova, SC Romvag SA Caracal, SC Chimcomplex SA Borzesti, SC Fortus SA Iasi, SC Nitramonia SA Fagaras. Intreprinderile incluse in programul RICOP din portofoliul Ministerului Industriilor si Resurselor deruleaza programe de restructurare in conformitate cu prevederile mai multor acte normative adoptate in perioada 20012002 (Decizia 0151/2001 a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii; HG nr. 952/2001 pentru modificarea si completarea HG nr. 979/2000 privind infiintarea Companiei Nationale "Romarm" S.A. prin fuziunea Societatii Nationale "Romarm" S.A. cu R.A. "Arsenalul Armatei"; OUG nr. 270/2001 privind atenuarea impactului social ca urmare a procesului de reorganizare a sectorului productiei de aparare, cu modificarile ulterioare; Ordinul ministrului industriilor si resurselor nr. 2/2002 pentru aprobarea programelor de restructurare ale Companiei Nationale "Romarm" S.A. si societatilor comerciale de sub autoritatea Ministerului Industriei si Resurselor pentru anul 2002). Principalele masuri avute in vedere sunt inchiderea 57

capacitatilor neoperationale, externalizari, constituirea de parcuri industriale, constituirea de societati mixte, precum si reducerea personalului. Pentru Antibiotice Iasi, aflata initial in portofoliul APAPS, a fost lansat procesul de privatizare, iar pana la data de 6.03.2002 a fost depusa o singura oferta. Oferta APAPS a expirat in data de 9.03.2002, fara ca ofertantul sa se fi prezentat la prima runda de negocieri. In prezent, societatea se afla in portofoliul Ministerului Sanatatii si Familiei. Din compararea indicatorilor economico-financiari la inceputul programului (31 decembrie 1999) si la nivelul lunii decembrie 2001, pe totalul celor 69 de intreprinderi RICOP se observa o diminuare de aprox. 80% a pierderilor inregistrate (de la 10.733 mld. lei la 2.270 mld. lei) si de aprox. 40% a datoriilor (de la 44.745 mld. lei la 26.582 mld. lei). In sectorul siderurgic, restructurarea reprezinta un obiectiv de importanta aparte atat prin implicatiile sale economico-sociale, cat si in relatia cu UE. Prin urmare, Guvernul va acorda o atentie maxima implementarii corespunzatoare a Strategiei de restructurare a industriei siderurgice romanesti si a planurilor de viabilizare pentru intreprinderile din acest sector. Numarul intreprinderilor din sector privatizate este de 22, din care 4 mari combinate siderurgice, restul avand capital majoritar de stat, alte 5 societati sunt cuprinse in Programul PSAL II derulat in colaborare cu Banca Mondiala, iar pentru alte 3 societati comerciale sunt depuse dosarele de privatizare la Autoritatea de Privatizare si Administrare a Participatiilor Statului. Prin finalizarea procesului de privatizare a combinatului siderurgic SIDEX Galati cu LNM HOLDINGS ISPAT in luna noiembrie 2001, sectorul siderurgic devine majoritar privat atat din punctul de vedere al capitalului social (80%), cat si al volumului de productie (80%). La momentul actual sunt privatizate trei mari combinate siderurgice (SIDEX Galati, CS Resita si GAVAZZI STEEL Otelul Rosu) si aproape integral sectorul prelucrator (cu exceptia a trei producatori de teava). Combinatul Siderurgic Calarasi - modulul viabil - este de asemenea in faza avansata a procesului de privatizare si reabilitare a activitatilor. Principalele unitati producatoare de otel cu capital majoritar de stat (SIDERURGICA S.A. Hunedoara, COS S.A. Targoviste, INDUSTRIA SARMEI S.A. Campia Turzii) sunt cuprinse in programul PSAL I negociat cu Banca Mondiala - cu sanse sporite de privatizare in perioada imediat urmatoare. Pentru SC COS SA Targoviste si SC Industria Sarmei SA Campia Turzii s-au depus anunturile de privatizare. In sectorul metalurgiei neferoase a fost privatizata SC Alro SA Slatina, producator de aluminiu si aliaje din aluminiu cu vanzari semnificative la export, contractul de vanzare-cumparare a unui pachet de actiuni de 10% detinut de stat semnat in luna aprilie 2002 cu consortiul format din Conef Romania, Marco Acquisition si Marco International SUA. Din punct de vedere al structurii sistemului bancar romanesc, anul 2001 a marcat doua mutatii semnificative: (i) finalizarea procesului de privatizare a Bancii Agricole prin cumpararea de catre consortiul format din Raiffeisen Zentralbank si Fondul Romano-American de Investitii a pachetului de actiuni reprezentand 98,8% din capitalul social al bancii; (ii) achizitionarea pachetului majoritar de actiuni la West Bank si la Banca Unirea de catre investitori straini. Aceste transformari au condus la consolidarea tendintei de crestere a cotei de piata detinuta de bancile cu capital integral sau majoritar strain si sucursalele bancilor straine (de la 50,9% in decembrie 2000 la 54,2% in martie 2002), in paralel cu erodarea pozitiei sectorului de stat, dar si cu usoara ingustare a segmentului de banci cu capital privat autohton. In scopul consolidarii sistemului bancar si imbunatatirii eficientei sale se au in vedere urmatoarele masuri: 58 In prezent, se afla in curs de derulare procesul de privatizare al celei mai mari banci comerciale din tara, Banca Comerciala Romana. Strategia de privatizare a BCR a fost

aprobata prin HG nr. 1017/2001. Anuntul publicitar pentru primirea scrisorilor de intentie a fost publicat in presa interna in data de 1.03.2002 si in presa internationala in data 4.03.2002, termenul de depunere a scrisorilor de intentie de catre bancile interesate fiind 15 iunie a.c. Banca japoneza DAIWA Securities a fost selectata drept consultant pentru privatizarea BCR, contractul de consultanta fiind semnat in data de 5.06.2002. Odata cu finalizarea procesului de privatizare a BCR, prevazuta pentru sfarsitul anului 2002, ponderea capitalului privat strain in sectorul bancar romanesc se va apropia de pragul de 90%; Restructurarea activitatii Eximbank, prin renuntarea la componenta de banca comerciala, in scopul stimularii exporturilor romanesti si al cresterii eficientei indicatorilor de performanta ai bancii; Implementarea restructurarii Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC), in sensul pregatirii pentru privatizare, masura prevazuta in Programul de Guvernare pe perioada 2001-2004. In ceea ce priveste CEC, au fost intreprinse o serie de masuri in vederea transformarii acestei entitati intr-o banca cu economii moderne, in special ca urmare a masurilor luate de diversificare a portofoliului (inclusiv efectuarea de operatiuni bancare in valuta, conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului pentru modificarea Legii nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii si Consemnatiuni din Romania in societate bancara pe actiuni, aprobata in sedinta Guvernului din 16.05.2002). Totodata, aceste masuri urmaresc, printre altele, reducerea senzitivitatii fata de evolutia ratelor de dobanda la titlurile de stat.

Masurile de restructurare a sectorului bancar vor asigura alocarea eficienta a resurselor financiare catre intreprinderile si sectoarele viabile. Existenta unui sistem bancar performant reprezinta o conditie pentru dezvoltarea economiei romanesti si pentru cresterea economica in viitorii ani. Realizarea acestor obiective va apropia sectorul bancar din Romania de standardele UE. In perioada septembrie 2001 - mai 2002, procesul de restructurare si privatizare a sectorului energetic s-a caracterizat prin urmatoarele: Incepand cu anul 2001, din cadrul SC Termoelectrica, au fost externalizate 18 centrale, din care 17 au fost transferate in administrarea autoritatilor publice locale, iar una a trecut in administrarea SC Rompetrol SA. Prin acest transfer s-a avut in vedere redimensionarea capacitatilor de productie a energiei termice la necesarul local actual de consum, realizandu-se astfel o relatie functionala directa intre furnizorul de agent termic pentru incalzire si autoritatile administratiei publice.Guvernul va sprijini autoritatile locale pentru modernizarea capacitatilor respective prin asigurarea accesului la credite. Totodata, prin HG nr. 1182/2001 a fost infiintata filiala SC Electrocentrale Deva SA, filiala cu personalitate juridica, avand ca principal actionar SC Termoelectrica SA; SC Electrica SA a fost restructurata in 8 sucursale de distributie si furnizare a energiei electrice, fiind operationala in noua structura incepand din luna august 2001. Adoptarea acestei decizii s-a facut pe baza criteriilor de eficienta economica si de atractivitate pentru investitori. In luna ianuarie 2002, conform HG nr. 47/2002 privind reorganizarea SC de distributie si furnizare a energiei Electrica SA, pe de o parte, cele 8 sucursale de distributie si furnizare a SC Electrica au devenit filiale cu personalitate juridica, avand acelasi obiect de activitate, iar pe de alta parte, au fost infiintate 8 sucursale de intretinere si servicii energetice. Procesul de restructurare a fost insotit de o diminuare de personal de cca. 2000 de persoane. Urmare restructurarii, au demarat procedurile pentru privatizarea filialelor de distributie Banat (Timisoara) si Dobrogea (Constanta), avandu-se in vedere finalizarea privatizarii acestora in cursul semestrului I 2003; Pentru 21 obiective energetice apartinand SC HIDROELECTRICA SA, aflate in diverse faze de executie, a fost publicat anuntul de invitatie pentru companiile romanesti si straine de participare la realizarea/finalizarea si exploatarea in parteneriat a acestora. In procesul de 59

privatizare, conform Legii nr.137/2002 privind unele masuri de accelerare a privatizarii, vor fi utilizate si metode noi, precum Parteneriatul Public-Privat, conceptele Build-OperateTransfer (BOT) si Build-Own-Operate (BOO), care urmaresc atragerea capitalului privat in economie, pentru finalizarea unor investitii neterminate si reabilitarea unor obiective din sectorul producerii si furnizarii energiei electrice, termice si gazelor naturale; Pentru modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport al energiei electrice, a fost demarat proiectul de reabilitare si modernizare a sistemului de transport, in valoare de 227 mil.USD, finantat de BERD, BEI si UE (programul PHARE), alaturi de finalizarea lucrarilor de reabilitare la o serie de statii de 400 kV (Urechesti, Tantareni, Portile de Fier etc.).

Procesul de privatizare in sectorul gazelor naturale a continuat, in sensul ca pentru privatizarea societatilor de distributie DISTRIGAZ NORD si DISTRIGAZ SUD s-au demarat actiunile de selectie a consultantului international. In acest context s-au intocmit Termenii de Referinta, conform procedurilor Phare si a fost publicata prezentarea generala a proiectului si a procedurilor care urmeaza a fi parcurse pentru selectarea consultantului, cu fonduri alocate prin programul PHARE. Se are in vedere finalizarea procesului de privatizare in cursul anului 2003. In sectorul petrolier, in vederea privatizarii SNP PETROM, a fost lansat la data de 16 aprilie 2002 anuntul pentru selectarea consultantului, cu termen 15 mai. S-au primit 12 expresii de interes ale potentialilor consultanti. In prezent, se desfasoara analiza acestora de catre Comisia de Evaluare si Selectie, in vederea intocmirii listei scurte. In sectorul agricol, privatizarea intreprinderilor agricole cu capital majoritar de stat a fost accelerat. Din 739 intreprinderi agricole cu capital majoritar de stat aflate in portofoliul Agentiei Domeniilor Statului, 207 au fost privatizate si 256 sunt in curs de privatizare, intregul proces urmand sa se incheie pana in anul 2004. Industria alimentara este privatizata in proportie de 95% si reprezinta peste 12% din productia industriala, situandu-se pe primul loc intre ramurile industriale. In ultima perioada, au fost infiintate in unele zone, indeosebi in zona de vest a Romaniei, unitati noi de procesare de catre firme straine cu renume in industria berii, industria tutunului, bauturilor racoritoare, apelor minerale, uleiurilor si grasimilor vegetale, etc. In domeniul transporturilor au fost infiintate 26 societati comerciale prin externalizarea unor activitati, din care 7 societati comerciale in domeniul lucrarilor de constructii cladiri si de geniu civile, intretinere curenta si periodica a drumurilor, 11 societati comerciale in domeniul productiei industriale cu caracter feroviar, lucrari de intretinere, reparatii, etc, 3 societati comerciale in domeniul reparatiilor cu ridicarea de pe osii a locomotivelor, vanzarea anticipata a legitimatiilor de calatorie si de rezervare a locurilor in trafic intern si international si asigurarea bazei materiale prin baza de aprovizionare-desfacere Brasov, 3 societati comerciale in domeniul reparatiei si intretinerii materialului rulant si aprovizionare, o societate comerciala in domeniul revizii, reparatii rame de metrou si instalatii si o societate in domeniul radio-televiziunii. A fost infiintata Compania Nationala de Investitii CNI SA, societate comerciala care desfasoara activitati de interes public pentru realizarea unor constructii: asezaminte de vacanta de interes social, cladiri sociale de locuit pentru persoane fizice si juridice, achizitionarea, realizarea si vanzarea de tehnologie. A continuat derularea proiectului Restructurarea TAROM si pregatirea companiei pentru privatizare proiect finantat in cadrul programului PHARE si realizat de firma Lufthansa Consulting. Consultantul a prezentat Programul de restructurare a Companiei TAROM, Planul de afaceri pentru perioada 2002-2005 si Programul de instruire pentru personalul TAROM, care au fost insusite in luna decembrie 2001 de Guvernul Romaniei. Privatizarea companiei TAROM va fi antamata in anul 2005, in functie de rezultatele economico-financiare ale acesteia. Compania 60

TAROM a fost scoasa de pe lista societatilor comerciale ce urmeaza a fi privatizate in cadrul Programului PSAL II. In sectorul comunicatiilor, va continua procesul de privatizare a operatorului national de telefonie ROMTELECOM, pentru care s-a semnat contractul de consultanta cu Compania Schroder Salomon Smith Barney. De asemenea, a fost declansat un proces de modernizare si diversificare a serviciilor cu scopul de a creste valoarea Societatii Nationale de Radiocomunicatii. Pe masura ce acest plan va fi implementat si conditiile pietei vor fi favorabile, se va lua si decizia de privatizare. In turism, privatizarea se realizeaza in baza cadrului legislativ conferit de OUG nr. 52/2001 privind accelerarea si finalizarea procesului de privatizare a societatilor comerciale din turism, aprobata prin Legea nr. 80/2002 si de Normele metodologice de aplicare a OUG nr. 52/2001. Privatizarea societatilor din turism a demarat prin publicarea primelor oferte de vanzare de actiuni in data de 25.07.2001. Pana in prezent s-au incheiat 25 contracte de vanzare-cumparare actiuni, din care 24 sunt in vigoare (11 contracte prin negociere directa, cu obligativitatea efectuarii programelor de investitii, si 13 prin licitatie cu strigare). Cu acestea, se poate afirma ca turismul romanesc este privatizat in proportie de peste 80%. Conform strategiei de privatizare a societatilor comerciale din turism, aprobata prin HG nr. 436/2001, pentru accelerarea privatizarii, S.C. Mamaia S.A. s-a divizat in 7 societati comerciale pe structura principalelor complexe hoteliere, din care au fost deja privatizate 4 societati: SC Dacia 2001 SA, SC Miorita 2001 SA, SC Patria 2001 SA, SC Unirea 2001 SA, iar 2 societati au oferta de vanzare publicata: SC Amiral 2001 SA si SC Riviera 2001 SA. Portofoliul Ministerului Turismului cuprinde la ora actuala un numar de 32 societati comerciale, dintre care 9 sunt in stadiu avansat de privatizare, iar SC Neptun-Olimp SA este in curs de divizare. Este de mentionat ca, in ceea ce priveste divizarea S.C. NeptunOlimp S.A., s-a inregistrat, in termen legal, o opozitie privind divizarea, fapt ce va conduce la intarzierea procesului de divizare si implicit a privatizarii societatilor rezultate din divizare. Prin HG nr. 185/2002 s-a modificat si completat HG nr. 436/2001 privind strategia de privatizare a societatilor comerciale din turism, urmare careia metoda de privatizare ce se va utiliza va fi licitatia publica cu strigare, la care, potrivit OUG nr. 52/2001, reprezentantii massmedia au acces liber. Transparenta procesului de privatizare a fost asigurata prin accesul liber al reprezentatilor massmedia la licitatii, Ministerul Turismului fiind prima institutie publica implicata in procesul de privatizare care reglementeaza prin act normativ dreptul la libera informatie a publicului. Mai mult decat atat, pentru a elimina orice suspiciune legata de procedurile de privatizare au fost transmise in direct pe postul PRO TV licitatiile organizate in data de 6.03.2002 la World Trade Center pentru vanzarea actiunilor detinute de Ministerul Turismului la cele 5 societati comerciale din statiunea Mamaia. Aceeasi procedura se va aplica si la licitatiile ce vor avea loc in data de 03.04.2002 pentru vanzarea actiunilor SC Riviera 2001 SA si SC Amiral 2001 SA din statiunea Mamaia si SC Poiana Brasov SA, precum si pentru cele mai importante societati ramase de privatizat. In ultimii ani, Romania a facut progrese importante in domeniul reformelor structurale si al privatizarii in cadrul imprumutului de ajustare structurala a sectorului privat acordat de Banca Mondiala (PSAL I), care a fost utilizat in intregime in iunie 2000. Deoarece procesul de privatizare este o prioritate declarata a Guvernului, masurile deja implementate prin imprumutul PSAL I vor fi continuate si suplimentate prin cel de-al doilea program PSAL II. Imprumutul va ajuta la indeplinirea a 5 obiective cheie de dezvoltare: (i) continuarea privatizarii si restructurarii in sectorul bancar; (ii) renuntarea la cel mai mare sector public industrial si comercial producator de pierderi din portofoliul Guvernului, in special in domeniul utilitatilor; (iii) imbunatatirea 61

cadrului legal si de reglementare pentru dezvoltarea sectorului financiar si privat; (iv) imbunatatirea mediului de afaceri; (v) accentuarea protectiei sociale. Negocierile pentru imprumutul PSAL II si pentru imprumutul asociat de dezvoltare institutionala a sectorului public si privat (PPIBL) s-au desfasurat la Bucuresti in decembrie anul trecut; Scrisoarea privind Politicile de Dezvoltare (LDP) a fost agreata si transmisa oficial Bancii Mondiale. Recent, au avut loc discutii suplimentare cu misiunile FMI si Bancii Mondiale in vederea agrearii unei scrisori suplimentare privind in principal reforma in sectorul energetic prin reducerea pierderilor si arieratelor din acest domeniu. Imprumutul PSAL II urmeaza a fi discutat in Board-ul Directorilor Executivi BIRD, dupa ce FMI va finaliza prima, si probabil, a doua analiza a Programului din cadrul Aranjamentului Stand-by. In 2001, dupa cateva runde de negocieri si analize (in februarie, martie, iunie si septembrie), Guvernul roman si misiunea FMI au convenit un Memorandum privind programul economic si financiar pentru perioada 2001-2002 sustinut printr-un nou Aranjament Stand-by. Inainte de prezentarea programului Consiliului director al FMI, Romania a realizat o serie de actiuni macroeconomice si structurale importante, incluzand transmiterea bugetului pentru anul 2002 agreat cu misiunea FMI Parlamentului Romaniei in luna octombrie 2001, aprobarea planului privind salariile si reducerea personalului din intreprinderile cu capital de stat in 2002 si alte masuri de reducere a deficitului cvasi-fiscal din sectorul energetic. Astfel, la 30 octombrie 2001 Consiliul Director al FMI a salutat angajamentul reinnoit al Romaniei pentru stabilizare si reforma si a aprobat un credit stand-by cu o durata de 18 luni si in valoare de 300 milioane DST (aproximativ 383 milioane USD). Aceasta decizie a permis Romaniei sa primeasca imediat prima transa in valoare de 52 milioane DST (cca 66 milioane USD). Pentru a asigura indeplinirea obiectivelor programului pe anul 2002, a fost negociat si agreat cu misiunea FMI un Memorandum Suplimentar de politici economice si financiare. D. Realizarea echilibrului dintre cerere i ofert prin jocul liber al forelor pieei; liberalizarea preurilor i a comerului

In ceea ce priveste preturile, trebuie evidentiat faptul ca majoritatea preturilor si tarifelor din economie sunt liberalizate, iar ponderea preturilor si tarifelor reglementate este in continua scadere in vederea diminuarii influentei exercitate de stat asupra procesului de formare a preturilor si alinierii la practicile europene. Preturile si tarifele produselor si serviciilor, care de altfel stau la baza determinarii inflatiei, sunt in prezent, in cea mai mare parte (aproximativ 80%), preturi si tarife care se determina in mod liber prin concurenta pe baza cererii si ofertei. In prezent, mai sunt administrate de Oficiul Concurentei sau de alte organisme cu rol de reglementare (Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei, Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Gazelor Naturale, alte autoritati), preturile si tarifele practicate de regiile autonome precum si cele practicate in cadrul activitatilor cu caracter de monopol natural sau al unor activitati supuse prin lege unui regim special (energie electrica si termica, gaze naturale, transport de calatori pe calea ferata si fluviala, medicamente de uz uman, servicii telefonice, postale, apa si canalizare). Un numar de 18 preturi si tarife sunt inca administrate, dintre care 15 sunt supuse aprobarii Oficiului Concurentei (8 dintre acestea nu sunt incluse in cosul de consum), doua energia electrica si termica - fac obiectul aprobarii Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei, iar gazele naturale sunt supuse aprobarii Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Gazelor Naturale. Intentia de modificare a fiecaruia dintre aceste 18 preturi si tarife trebuie notificata institutiilor competente, care urmeaza sa aprobe sau sa respinga solicitarea respectiva in termen de doua saptamani.

62

La nivelul realizat al inflatiei in anul 2001 (30,3%), aportul ajustarilor de preturi la energie electrica, gaze si energie termica a fost de 3,7 procente, iar la sfarsitul lunii aprilie 2002, aportul acestor ajustari in IPC (6% aprilie 2002/decembrie 2001) a fost de 0,7 procente. Pentru utilitati s-au acordat ajutoare de stat, autorizate de catre Consiliul Concurentei, in sectorul energiei termice si in domeniul gazelor naturale. Este de asteptat ca aceste ajutoare de stat sa-si produca efectele scontate, care in final inseamna preturi reale mai reduse pentru consumatori. Ajutoarele de stat vor fi analizate in continuare, astfel incat sa se asigure ca acestea au ca finalitate atingerea scopului propus si anume eficientizarea activitatii si implicit preturi reale mai reduse. Rolul politicii concurentei si al autoritatilor de concurenta in stabilirea mecanismului de formare a preturilor este consacrat in Legea concurentei nr. 21/1996, dupa cum urmeaza: Preturile produselor si tarifele serviciilor si lucrarilor se determina in mod liber prin concurenta, pe baza cererii si ofertei. Preturile si tarifele practicate de regiile autonome, precum si cele practicate in cadrul activitatilor cu caracter de monopol natural sau al unor activitati economice supuse prin lege unui regim special se stabilesc cu avizul Oficiului Concurentei; In sectoarele economice sau pe pietele unde concurenta este exclusa sau substantial restransa prin efectul unei legi sau datorita existentei unei pozitii de monopol, Guvernul poate, prin hotarare, sa instituie forme corespunzatoare de control al preturilor pentru o perioada de cel mult 3 ani, care poate fi prelungita succesiv pe durate de cate cel mult un an, daca imprejurarile care au justificat adoptarea respectivei hotarari continua sa existe; Pentru sectoare economice determinate si in imprejurari exceptionale, precum: situatii de criza, dezechilibru major intre cerere si oferta si disfunctionalitate evidenta a pietei, Guvernul poate dispune masuri cu caracter temporar pentru combaterea cresterii excesive a preturilor sau chiar blocarea acestora. Asemenea masuri pot fi adoptate prin hotarare pentru o perioada de 6 luni, care poate fi prelungita succesiv pentru durate de cate cel mult 3 luni, cat timp persista imprejurarile care au determinat adoptarea respectivei hotarari; Interventia Guvernului in situatiile prevazute la alin. (2) si (3) se face cu avizul Consiliului Concurentei.

In sectorul energiei electrice, anul 2001 a consemnat o serie de progrese notabile pe linia liberalizarii si, in acelasi timp, a armonizarii cu acquis-ul comunitar: adoptarea HG nr. 48/2002 pentru majorarea gradului de deschidere a pietei energiei electrice la 33%. Conform acestui act normativ, pragul de consum pentru eligibilitate este de 40 Gwh/an. In prezent exista 45 de consumatori eligibili acreditati; adoptarea Ordinului nr. 15/2001 al presedintelui ANRE, ale carui prevederi se aplica incepand cu luna septembrie 2001 si care preia integral prevederile Directivei 90/377/CEE privind procedura comunitara de imbunatatire a transparentei preturilor la electricitate, la consumatorii finali.

Importurile si exporturile de energie electrica au fost liberalizate, consumatorii eligibili putand importa energie electrica fara restrictii. In anul 2001 si trimestrul I al anului 2002, si ANRGN a adoptat o serie de masuri de aliniere la acquis-ul comunitar in domeniul gazelor naturale, cu impact asupra liberalizarii acestei piete: majorarea gradului de deschidere a pietei interne a gazelor naturale la 25%, aprobata prin Decizia presedintelui ANRGN nr. 1/8.01.2002. Pana in prezent, ANRGN a acreditat 45 consumatori eligibili; aprobarea Regulamentului pentru acreditarea consumatorilor eligibili de gaze naturale prin Decizia presedintelui ANRGN nr. 946/18.12.2001; 63

aprobarea, prin Ordinul presedintelui ANRGN nr. 538/15.10.2001, a procedurii pentru raportarea datelor privind consumatorii de gaze naturale, in conformitate cu Directiva 90/377/CEE privind procedura comunitara de imbunatatire a transparentei preturilor.

In prezent, in sectorul energetic nu mai exista distorsiuni de preturi. Conform angajamentelor din acordul cu FMI, preturile la energie electrica au fost majorate lunar cu 3,6% in perioada octombrie 2001 - martie 2002, iar in luna aprilie au fost majorate cu 14%, pentru a raspunde variatiilor de cost cauzate de inflatie. De asemenea, in cursul lunii aprilie 2002, pretul energiei electrice la Termoelectrica a fost majorat la 39 USD. Pretul gazelor naturale a fost reglementat in anul 2001 la 82,5 USD/1000 mc, acesta acoperind costurile operatorilor economici din sector (anterior acest pret era de 45,12 USD pentru populatie si 85 USD pentru industrie). In continuare, preturile la energie electrica si gaze naturale vor fi ajustate trimestrial, in functie de paritatea monedei nationale fata de dolar. Liberalizarea regimului comercial a continuat, in conformitate cu angajamentele asumate de Romania fata de tarile UE si CEFTA si respectiv in cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului. La data de 1 ianuarie 2002 au fost eliminate taxele vamale remanente la importul in Romania de produse industriale originare din UE, definitivandu-se astfel zona de comert liber cu UE pentru aceste produse. A continuat procesul de liberalizare a comertului bilateral cu produse agricole, initiat de catre UE la sfarsitul anului 2001 in relatia cu toate tarile candidate. Pana la sfarsitul lunii mai a.c. au avut loc 3 runde de negocieri, atat la Bruxelles, cat si la Bucuresti. Negocierile dublu profit, ale caror rezultate urmeaza sa fie aplicate de la 1 ianuarie 2003, urmaresc o liberalizare graduala a comertului bilateral cu produse agricole, pentru evitarea socului care se va produce la momentul aderarii pentru producatorii romani ca urmare a eliminarii totale a taxelor vamele de catre ambele parti. Promovarea tratamentului egal al consumatorului in raport cu producatorul si elaborarea unor programe de natura sa asigure cresterea ponderii produselor finite cu grad ridicat de prelucrare in cadrul exporturilor romanesti prin sprijinirea actualului regim liberalizat de export si evitarea introducerii de facilitati fiscale la export incepand cu anul 2001, situatie care s-a mentinut si in trimestrul I 2002. Se va evita recurgerea la introducerea de restrictii comerciale, iar eventualele restrictii considerate ca inevitabile vor putea fi introduse numai in cazurile exceptionale prevazute de acordurile OMC si Acordul european de asociere, cu respectarea procedurilor convenite. De asemenea, vor fi eliminate treptat restrictiile comerciale aflate in dezacord cu obligatiile asumate de Romania prin acordurile internationale sus-mentionate. E. Existena unui sistem judiciar ale crui decizii s fie puse n aplicare, inclusiv n ceea ce privete reglementarea drepturilor de proprietate

Guvernul va aplica in continuare o politica de consolidare a sistemului judiciar, principalele directii de actiune vizand: garantarea independentei justitiei, simplificarea si accelerarea in continuare a procedurilor judiciare, intarirea capacitatii de punere in aplicare a hotararilor judecatoresti si imbunatatirea sistemului de recrutare, formare profesionala, remunerare si promovare a judecatorilor si a celorlalte categorii de personal specializat. O atentie deosebita va fi acordata dezvoltarii cunostintelor privind legislatia comunitara. In vederea continuarii si adancirii reformei structurale din agricultura, au fost intensificate eforturile pentru clarificarea drepturilor de proprietate, respectiv solutionarea contenciosului retrocedarilor de terenuri si finalizarea privatizarii societatilor comerciale din mediul rural, premise necesare 64

pentru consolidarea exploatatiilor agricole. Aceste eforturi vizeaza cu prioritate finalizarea emiterii titlurilor de proprietate si consolidarea drepturilor de proprietate asupra terenurilor. Astfel, pana la 31 decembrie 2001 au fost eliberate 3.564.673 titluri de proprietate pentru o suprafata de 7.412.909 ha, in baza: Legii nr. 18/1991, cu modificarile si completarile ulterioare 3.516.765 titluri de proprietate eliberate, pentru o suprafata de 7.170.489 ha; Legii nr. 1/2000, cu modificarile si completarile ulterioare 47.908 titluri de proprietate eliberate, pentru o suprafata de 242.420 ha.

In perioada 1 ianuarie 30 aprilie 2002 au fost emise 384.175 titluri de proprietate, corespunzator unei suprafete de 1.355.121 ha. Pentru terenurile cu vegetatie forestiera au fost incheiate un numar de 64.227 procese verbale pentru o suprafata de 1.848.612 ha. Un obiectiv important al Guvernului il constituie crearea unei piete funciare functionale. La aceasta va contribui noul cadru legislativ privind exploatatiile agricole adoptat in anul 2001, care favorizeaza consolidarea terenurilor agricole in scopul formarii de exploatatii agricole de dimensiuni mari, viabile din punct de vedere economic. In ceea ce priveste circulatia juridica a terenurilor, in trimestrul I 2002 a fost tranzactionata in baza prevederilor Legii nr. 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor o suprafata de 18232 ha. F. Absena unor bariere semnificative la intrarea pe pia (crearea de noi firme) i ieirea de pe pia (falimentul)

O masura foarte importanta intreprinsa in cursul anului 2001 a reprezentat-o adoptarea OUG nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitati administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor, prin care s-a instituit o procedura unica, simplificata, de inregistrare si autorizare si a fost infiintat, in cadrul fiecarei camere de comert si industrie teritoriale, un birou unic menit sa accelereze procedura inregistrarii comerciantilor si sa diminueze costurile aferente acestei proceduri. In vederea continuarii simplificarii procedurilor de inregistrare si autorizare a agentilor economici, prin Legea de aprobare a OUG nr. 76/2001, aprobata de Parlament in luna mai a.c. si care urmeaza sa fie promulgata de presedintele Romaniei, s-au adus imbunatatiri substantiale actului normativ initial: introducerea declaratiei pe propria raspundere pentru autorizarea sediului social; introducerea declaratiei pe propria raspundere pentru alte cazuri decat obiectivele si domeniile specifice de activitate, stabilite prin Hotarare a Guvernului; introducerea declaratiei pe propria raspundere pentru cazul preschimbarii certificatului de inmatriculare si a certificatului de inregistrare fiscala pentru comerciantii constituiti anterior intrarii in vigoare a OUG nr. 76/2001; prelungirea termenului de preschimbare a certificatului de inmatriculare si a certificatului de inregistrare fiscala, cu certificatul continand codul unic de inregistrare pentru comerciantii constituiti anterior intrarii in vigoare a OUG nr. 76/2001, de la 12 la 18 luni de la intrarea in vigoare a actului normativ; separarea activitatilor Biroului unic de cele de asistenta anterioare depunerii cererii de inregistrare si autorizare.

65

In baza modificarilor aduse textului ordonantei, in sedinta de Guvern din data de 30 mai 2002 au fost aprobate urmatoarele acte normative care urmeaza a fi publicate in perioada urmatoare in Monitorul Oficial al Romaniei: HG pentru aprobarea procedurilor de autorizare a functionarii comerciantilor, care abroga HG nr. 625/2001; HG pentru aprobarea cuantumurilor taxelor si tarifelor percepute de camerele de comert si industrie teritoriale pentru activitatile de registru si pentru operatiunile efectuate de Biroul Unic, care abroga HG nr. 601/2001; HG pentru stabilirea modelului si continutului cererii de inregistrare si ale certificatului de inregistrare a comerciantului, care abroga HG nr. 599/2001; HG privind serviciile de asistenta prestate de camerele de comert si industrie teritoriale pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor.

In vederea pregatirii proiectului de act normativ privind simplificarea sistemului de licentiere, au fost identificate un numar de 14 categorii de licente, supuse dezbaterilor pe site-ul Ministerului pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie. Conform datelor statistice transmise de Registrul Comertului, in perioada ianuarie - decembrie 2001 s-au inregistrat 61265 noi agenti economici, reprezentand o crestere cu cca. 7% fata de anul 2000, iar in trimestrul I 2002 s-au inmatriculat 17227 de comercianti. Prin continua aliniere la legislatia si practica comunitara in domeniu, politica in domeniul concurentei contribuie la cresterea atractivitatii mediului de afaceri pentru investitori straini si intrarea acestora pe piata. In echilibru, protectia concurentei presupune ca, in acest proces, facilitatile acordate unor agenti economici sa nu devina masuri discriminatorii prin transformarea in bariere la intrare pe piata pentru alti agenti economici viabili, iar, pe de alta parte, sa existe si sa functioneze eficient masurile politicii de concurenta de prevenire si combatere a unor actiuni - de cartel, dumping, concentrari pentru obtinerea de pozitii dominante si abuz de pozitie dominanta, la care firmele straine puternice ar putea recurge, provocand prejudicierea mediului concurential (si al comertului inter-state). In acest context se inscrie atat intrarea pe piata, cat si mentinerea in conditii de competitivitate a altor agenti economici. In surmontarea dificultatilor de intrare si mentinere pe piata, cu impact direct asupra asigurarii unui numar crescand de agenti economici privati pe piata se urmareste sprijinirea IMM-urilor, inclusiv prin ajutoare de stat. Legea concurentei si activitatea institutiilor de concurenta intervin pentru asigurarea caracterului de contestabilitate a pietelor prin: eliminarea barierelor (impuse artificial) la intrarea pe diverse piete; impunerea unei discipline concurentiale care sa impiedice eliminarea prin practici anticoncurentiale a unor agenti economici de pe piata, barierele la iesirea de pe piata (pana la functionarea eficienta a legislatiei in materie de faliment) impiedicand mobilitatea pe piata a agentilor economici care, afectati de practici anti-concurentiale uneori greu de identificat si de dovedit, sunt nevoiti sa ramana pe piata in conditii de ineficienta propagata.

In ceea ce priveste falimentul, Guvernul are in vedere amendarea legislatiei in materie in scopul sporirii eficientei aplicarii sale prin simplificarea si accelerarea procedurilor de faliment. Astfel, prin adoptarea OG nr. 38/2002 (MO nr. 95/2.02.2002) a fost modificata Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii si lichidarii judiciare. De asemenea, este in curs de avizare proiectul de Lege privind procedura falimentului judiciar cu caracter transnational.

66

Legislatia privind procedura falimentului bancar a fost modificata si completata prin adoptarea OUG nr. 138/2001 (MO nr. 671/24.10.2001). Acest act normativ, prevazut in Acordul cu FMI, extinde procedura de lichidare si asupra cooperativelor de credit, clarifica si accelereaza procedurile de faliment si precizeaza o serie de aspecte legate de operatiunea de lichidare si de lichidator. Aplicarea noului act normativ, in conexiune cu modificarile aduse statutului BNR si Legii bancare in anul 2001, va contribui la dezvoltarea unui sector bancar sanatos. G. Dezvoltarea adecvat a sectorului financiar, astfel nct s canalizeze eficient economiile ctre investiii Sistemul financiar este o componenta esentiala a unei economii de piata moderne, avand rolul de a intermedia si facilita transformarea economiilor in investitii si de a stimula astfel dezvoltarea economica. Sistemul financiar romanesc este inca insuficient dezvoltat, necesitand in continuare eforturi pe linia reglementarii legislative si supravegherii. In ceea ce priveste sistemul bancar, reforma structurala reprezinta obiectivul cheie al Guvernului in acest sector. In scopul consolidarii sistemului bancar si imbunatatirii eficientei sale, se au in vedere urmatoarele masuri: imbunatatirea functionarii Sistemului de Avertizare Timpurie; dezvoltarea sistemului de Rating Bancar si Avertizare Timpurie, prin introducerea unei noi componente, senzitivitatea la riscul pietei; perfectionarea supravegherii on-site si off-site; modernizarea si intarirea, in concordanta cu standardele europene, a sistemului juridic si institutional al activitatii de reglementare prudentiala si supraveghere bancara de catre Banca Nationala a Romaniei; privatizarea Bancii Comerciale Romane; restructurarea activitatii Eximbank, prin renuntarea la componenta de banca comerciala, in scopul stimularii exporturilor romanesti si al cresterii eficientei indicatorilor de performanta ai bancii; implementarea restructurarii Casei de Economii si Consemnatiuni, in sensul pregatirii pentru privatizare.

Ultimele doua categorii de masuri vor asigura alocarea eficienta a resurselor financiare catre intreprinderile si sectoarele viabile. Existenta unui sistem bancar performant reprezinta o conditie pentru dezvoltarea economiei romanesti si pentru cresterea economica in viitorii ani. Realizarea acestor obiective va apropia sectorul bancar din Romania de standardele UE, tinand cont de faptul ca restructurarea completa a sectorului financiar a fost perceputa ca fiind necesara pentru conservarea increderii populatiei si a investitorilor romani si straini. O noua legislatie pentru domeniul bancar a fost adoptata in luna octombrie, constand in trei ordonante de urgenta pentru modificarea Legii bancare, a statutului BNR si a procedurii falimentului institutiilor de credit, prin care sunt intarite substantial autorizarea si supravegherea bancara si sunt imbunatatite procedurile de faliment bancar. Masurile ce vor fi puse in practica in perioada urmatoare vor urmari intr-o maniera concertata dezvoltarea sectorului bancar romanesc, progresele in acest domeniu urmand a se concretiza intro crestere a ponderii activelor bancare totale in PIB. Referitor la sectorul asigurarilor, chiar daca anul 2001 a insemnat o continuare a tendintei pozitive, de dezvoltare a acestui segment al pietei financiare in Romania, valorile inregistrate continua sa 67

fie mult inferioare mediilor inregistrate pe plan mondial, la nivelul UE si chiar a unora dintre celelalte tari aflate in procesul de aderare la UE. Intrarea in functiune in anul 2001 a Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA), ca autoritate administrativa autonoma, de specialitate, asigura transpunerea treptata, pana la momentul aderarii, a tuturor prevederilor comunitare specifice acestui sector si desfasurarea activitatii cu respectarea normelor prudentiale in scopul protejarii asiguratilor. Chiar din anul 2001 Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a devenit membru al International Association of Insurance Supervisors (I.A.I.S.) asociatie internationala care cuprinde peste 100 de autoritati nationale de supraveghere a asigurarilor. Intreaga activitate a Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor este desfasurata in scopul apararii drepturilor asiguratilor si promovarii stabilitatii activitatii de asigurare in Romania. Activitatea desfasurata de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor este concentrata pe 6 directii: constructia institutionala si functionala a Comisiei; elaborarea si punerea in aplicare a legislatiei secundare din domeniul asigurarilor; autorizarea societatilor de asigurare si a brokerilor de asigurare; supravegherea si controlul activitatii societatilor de asigurare si a brokerilor de asigurare; solutionarea reclamatiilor asiguratilor; gestionarea Fondului de protejare a asiguratilor.

In prezent, CSA este in plin proces de elaborare a legislatiei secundare prevazuta de Legea nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor, menita sa instituie un cadru legal cuprinzator, clar si armonizat cu acquis-ul comunitar pentru dezvoltarea pietei asigurarilor. Piata de capital romaneasca este in continuare slab dezvoltata. Actiunile concrete indreptate catre revigorarea acestei piete constau in: perfectionarea legislatiei sub aspectul concordantei cu acquisul comunitar; constituirea si functionarea fondurilor deschise de investitii si a societatilor de investitii, ca institutii de intermediere financiare; diversificarea produselor si cresterea gradului de capitalizare; cresterea transparentei tranzactiilor; intarirea substantiala a supravegherii exercitate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare. Un pachet legislativ fundamental pentru reglementarea si supravegherea pietei de capital, aliniat la standardele comunitare in domeniu, a fost adoptat in luna martie 2002. Acest pachet consta in 4 acte normative: OUG nr. 25/2002 privind statutul CNVM; OUG nr. 26/2002 privind organismele de plasament colectiv in valori mobiliare; OUG nr. 27/2002 privind pietele reglementate de marfuri si instrumente financiare derivate; OUG nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate.

Noul cadrul legislativ, coerent, unitar, armonizat cu directivele UE si cu legislatia altor tari candidate la aderare, este astfel conceput incat sa contribuie la cresterea gradului de transparenta, corectitudine si siguranta a tranzactiilor pe toate segmentele pietei de capital, precum si a celor derulate la bursele de marfuri. CNVM va elabora regulamentele si normele de aplicare a celor patru acte normative, folosinduse nu numai de experienta acumulata, ci si de cerintele transpunerii in practica a acquis-ului comunitar. 68

Pentru redresarea celor doua piete reglementate Bursa de Valori Bucuresti (BVB) si RASDAQ se va actiona prin aplicarea unor masuri specifice legate de imbunatatirea standardelor de listare, diversificarea produselor si serviciilor oferite si cresterea capitalizarii pietei. O preocupare permanenta a fost cresterea standardelor de transparenta a emitentilor cotati, atat prin modificarea reglementarilor incidente cat si din prespectiva politicii de promovare in randul emitentilor si publicului a masurilor luate in acest sens. Astfel, a fost constituita Categoria Plus a Bursei si a fost elaborat Codul de Conduita si Administrare al Societatilor Comerciale inscrise la cota Bursei. Acest cod ofera premise consolidate pentru tratamentul egal si echitabil al actionarilor, prevede un cadru riguros pentru asigurarea respectului si protejarii drepturilor actionarilor minoritari si cresterea responsabilitatii administratorilor fata de actionari. Pe tema cresterii standardelor de calitate privind societatile comerciale inscrise la cota Bursei s-au inscris si masurile de delistare a societatilor comerciale ca urmare a implementarii conditiilor de crestere a capitalului social si capitalizarii bursiere similar cu standardele europene, Bursa avand in prezent 65 de societati listate. Totodata, s-au listat actiunile bancii BRD-Societe Generale si ale Societatii Nationale a Petrolului PETROM, ceea ce a condus la cresterea capitalizarii bursiere, aceasta cifrandu-se la 1,93 miliarde USD la sfarsitul lunii aprilie 2002, reprezentand circa 5,6% din PIB-ul anului 2001. CNVM si-a propus ca principale obiective pentru anul 2002 elaborarea regulamentelor in aplicarea pachetului legislativ privind piata de capital si bursele de marfuri, intarirea supravegherii si cresterea transparentei, diversificarea produselor si serviciilor, cooperarea cu comisii similare din alte tari, precum si perfectionarea organizarii interne a Comisiei. O atentie deosebita va fi acordata protectiei investitorilor, prin asigurarea functionalitatii fondului de compensare, dar si prin urmarirea prevederilor vizand respectarea drepturilor tuturor categoriilor de investitori. Intreaga activitate a CNVM, ca autoritate a pietei, va fi orientata spre realizarea urmatoarelor obiective: urmarirea aplicarii stricte a reglementarilor legale; sporirea transparentei pe ansamblu, pe fiecare piata reglementata si la nivelul emitentilor de valori mobiliare; asigurarea protectiei investitorilor si a investitiei la standarde europene; cresterea lichiditatii pietei prin diversificarea produselor si instrumentelor financiare; intarirea controlului si adoptarea masurilor de prevenire a fenomenelor cu efecte negative, inclusiv a celor cu impact social; cresterea rolului CNVM pe piata financiara.

3.3. Capacitatea de a face fa presiunii concureniale i forelor pieei din Uniunea European
Cel de-al doilea criteriu economic de aderare presupune implicit existenta unei economii de piata functionale si realizarea anumitor pre-conditii care sa permita tarilor candidate sa faca fata concurentei intracomunitare in conditiile deschiderii totale a economiilor lor la momentul aderarii. Trebuie evidentiat, totusi, faptul ca procesul de intarire a capacitatii concurentiale a economiei nationale este unul de durata pentru toate tarile candidate.

69

Prin urmare, eforturile Guvernului se vor indrepta in perioada urmatoare asupra imbunatatirii gradului de indeplinire a acestui criteriu, in vederea indeplinirii sale integrale pe termen mediu. Pe sub-criterii, principalele actiuni si masuri sunt: A. Existena unei economii funcionale de pia i a unui cadru macroeconomic stabil, care s permit agenilor economici s ia decizii ntr-un climat de predictibilitate

Transpunerea in practica a masurilor avute in vedere pentru edificarea unei economii de piata functionale, detaliate anterior, vor conduce la indeplinirea acestui sub-criteriu. B. Existena unui volum suficient, la un cost adecvat, de capital uman i material, inclusiv infrastructura (educaie, cercetare-dezvoltare, aprovizionare cu energie, transporturi, telecomunicaii, etc.)

Guvernul va continua sa puna in practica prevederile din Programul de guvernare si Planul de actiune pe perioada 2001-2004 menite sa stimuleze dezvoltarea capitalului uman. Una dintre cele mai importante masuri in acest sens a constituit-o majorarea sumei alocate de la bugetul de stat pentru invatamant in anul 2002 la 4,2% din PIB. O atentie deosebita va fi acordata masurilor de stimulare a ocuparii fortei de munca. In conditiile in care procesul de restructurare a intreprinderilor de stat va fi accelerat in anul 2002, masurile concrete pentru facilitarea realocarii in economie a personalului disponibilizat vor fi reprezentate de calificarea si reconversia profesionala a fortei de munca, domeniu in care Romania beneficiaza si de un sprijin financiar consistent acordat de UE precum si de stimularea dezvoltarii sectorului IMM-urilor. Un document fundamental in domeniul ocuparii il reprezinta Planul National de Actiune in domeniul Ocuparii (PNAO), elaborat intr-o perspectiva multianuala, conform practicilor europene si tinand seama de situatia existenta pe piata muncii din Romania. PNAO a fost adoptat in sedinta de Guvern din 20 iunie a.c. si stabileste masurile pe care Romania isi propune sa le implementeze pe termen scurt si mediu (2002-2003) in vederea cresterii gradului de ocupare a fortei de munca. Documentul asigura cadrul politic pentru masurile de tip Fond Social European ce urmeaza a fi puse in aplicare in Romania in contextul programelor de dezvoltare regionala. Reforma structurala reprezinta cheia dezvoltarii si modernizarii infrastructurii din sectorul energetic, in conformitate cu prevederile Strategiei nationale de dezvoltare energetica a Romaniei pe termen mediu (2001-2004). Procesul de privatizare ce se va desfasura intr-un ritm sustinut in perioada 2002-2004 in toate sub-sectoarele energetice va aduce o infuzie de resurse financiare destinate modernizarii si extinderii infrastructurii. De asemenea, restructurarea entitatilor publice din sector va include reabilitarea infrastructurii energetice in vederea sporirii eficientei. Actualizarea preturilor la energie si majorarea treptata a nivelurilor lor reale conform calendarului stabilit in Aranjamentul Stand-by cu FMI va contribui decisiv la imbunatatirea situatiei financiare a societatilor si regiilor de stat din sectorul energetic si, prin urmare, la crearea de posibilitati financiare de dezvoltare a infrastructurii specifice. Masurile de reabilitare, modernizare si dezvoltare a infrastructurilor de transport ce vor fi intreprinse in perioada urmatoare vor urmari imbunatatirea confortului calatorilor, cresterea sigurantei acestora si eficientizarea transportului de marfa in vederea alinierii sistemului national de transport la sistemul european. Totodata, se va acorda o atentie deosebita maximizarii efectelor pozitive asupra mediului. Masurile avute in vedere in cadrul acestor actiuni sunt: stoparea degradarii infrastructurii si mentinerea in exploatare a sistemului de transport; aducerea in parametrii de functionare si valorificarea capacitatilor existente a infrastructurii; cresterea capacitatii pe anumite sectiuni ale coridoarelor paneuropene de transport IV, VII, IX; promovarea tehnologiilor de transport ecologice; integrarea drumurilor de interes local in reteaua de infrastructura nationala. Pornind de la optiunea strategica a Romaniei in domeniul infrastructurii de transport, care are in vedere dezvoltarea unei retele eficiente, compatibila cu reteaua europeana, in perioada urmatoare 70

sunt prevazute a se finaliza o serie de proiecte majore in urmatoarele domenii: reabilitarea cailor ferate romane; modernizarea si construirea de autostrazi; reabilitarea drumurilor nationale; modernizarea serviciilor de trafic aerian; reabilitarea si modernizarea transporturilor navale. Reabilitarea, modernizarea si dezvoltarea infrastructurilor de transport necesita un volum considerabil de fonduri si in acest sens este important de mentionat aportul finantatorilor si donatorilor internationali, si in mod special cel al Uniunii Europene, acordat prin Programul ISPA sectiunea transporturi si Banca Europeana de Investitii. Guvernul va acorda o atentie prioritara reformelor in domeniul serviciilor de utilitate publica, si in mod deosebit dezvoltarii serviciilor publice de gospodarie comunala, in vederea cresterii nivelului de trai al populatiei si a desfasurarii in bune conditii a activitatii economice. In acest sens, a fost adoptata Legea nr. 326/2001 privind serviciile publice de gospodarie comunala, care stabileste cadrul juridic unitar privind infiintarea, organizarea, monitorizarea si controlul functionarii serviciilor publice de gospodarie comunala in judete, orase si comune. Prin aceste servicii se asigura: alimentarea cu apa, canalizarea si epurarea apelor uzate si pluviale, salubrizarea localitatilor, alimentarea cu energie termica produsa centarlizat, alimentarea cu gaze naturale, alimentarea cu energie electrica, transportul public local, administrarea fondului locativ public, administrarea domeniul public si alte servicii in functie de necesitatile locale. Privatizarea in anii urmatori a societatilor nationale din sectorul telecomunicatiilor va asigura, prin atragerea unor investitori strategici potenti din punct de vedere financiar, fondurile considerabile necesare dezvoltarii si modernizarii infrastructurii de telecomunicatii. In ceea ce priveste telefonia fixa, obiectivele majore le reprezinta modernizarea retelei si centralelor telefonice existente si cresterea intr-un ritm sustinut a ratei de penetrare la nivelul intregii tari. Un rol extrem de important in realizarea acestor obiective il va avea momentul 1 ianuarie 2003, ce marcheaza ridicarea restrictiilor de monopol privind telefonia vocala fixa si liberalizarea completa a pietelor de servicii si retele de comunicatii electronice. Consecinta va fi aparitia unor actori noi pe aceasta piata si investitii masive in infrastructura de telecomunicatii incepand cu anul 2003. Romania este angrenata in efortul european global de dezvoltare a Societatii Informationale, prioritatile nationale in acest domeniu fiind in concordanta cu obiectivele strategice definite in cadrul initiativei eEurope+ si a recomandarilor Conferintei Ministeriale de la Varsovia din mai 2000. In perioada urmatoare vor fi realizate, sub coordonare guvernamentala, mai multe proiecte care vor facilita accesul larg la Internet, formarea si educatia continua, stimularea comertului electronic, accesul rapid la serviciile administratiei publice puse in slujba cetatenilor si a mediului privat si accelerarea tranzitiei catre e-government. C. Ponderea n economie a ntreprinderilor mici i mijlocii Ponderea intreprinderilor mici si mijlocii in economie reprezinta un indicator relevant pentru capacitatea concurentiala a economiei pe considerentul ca firmele de dimensiuni reduse tind sa profite intr-o masura mai mare de imbunatatirea accesului la piata si ca o pondere prea mare a intreprinderilor mari ar putea indica o reticenta mai mare fata de ajustarile structurale. De asemenea, avand in vedere ca, in tarile candidate, majoritatea covarsitoare a firmelor private sunt de marime mica si mijlocie, o pondere redusa a IMM-urilor ar putea sugera o prezenta importanta a proprietatii de stat in economie. Prin politica de dezvoltare a sectorului IMM, Guvernul vizeaza maximizarea valorificarii potentialului IMM de a contribui la cresterea economica durabila, crearea de noi locuri de munca, cresterea contributiei IMM la formarea PIB, majorarea contributiei la exportul de produse cu un inalt grad de prelucrare, cresterea competitivitatii economiei nationale si dezvoltarea clasei de mijloc. Sprijinirea sectorului IMM reprezinta solutia care va contrabalansa efectele negative ale procesului de ajustare structurala si restructurare a industriei prin generarea alternativelor 71

economice si sociale si care va determina imbunatatirea statutului economic al grupurilor sociale dezavantajate. Efectul preconizat al masurilor intreprinse de Guvern in sectorul IMM, prin prisma indeplinirii sub-criteriului economic corespunzator, vizeaza majorarea ponderii IMM-urilor in economia nationala in vederea alinierii in perspectiva la media comunitara, obiectiv considerat crucial pentru crearea unei economii de piata. Prin urmare, atat actiunile specifice de pana acum ale actualului Guvern, cat si cele viitoare au ca obiectiv fundamental crearea unui cadru institutional, legislativ si financiar favorabil dezvoltarii IMM-urilor si a initiativei private si stimulativ pentru investitii. Numarul IMM-urilor active din punct de vedere economic la sfarsitul anului 2000, reprezentau 96,8% din totalul societatilor comerciale active si 97,5% din totalul societatilor comerciale cu capital privat. In ceea ce priveste repartitia IMM-urilor pe ramuri de activitate, 65,7% activeaza in domeniul comertului, 15,1% in servicii, 11,1% in industria prelucratoare, 1,7% in agricultura, 2,9% in constructii, 2,9% in transporturi si 0,5% in turism. Sectorul privat de IMM detine mai mult de 57% din totalul salariatilor din societatile cu capital privat si 41,1% din totalul societatilor active, respectiv 1,6 mil. salariati. Importanta sectorului IMM in dezvoltarea economica a Romaniei este evidentiata si de ponderea detinuta in valoarea cifrei de afaceri realizata de toate societatile comerciale care au depus bilant contabil, in anul 2000 aceasta fiind de 44,2%. Contributia sectorului IMM in valoarea adaugata realizata de societatile active a fost de 29,1% din care 28% din industria prelucratoare, 37,3% din activitatea de comert si 15,8% din prestari de servicii. In ceea ce priveste veniturile din export, sectorul IMM a contribuit cu 4,4% in totalul exporturilor realizate de societatile comerciale active, din care 47% a reprezentat contributia intreprinderilor mijlocii, 36% a celor mici si restul de 17% a microintreprinderilor. In veniturile din export, sectoarele industriei prelucratoare si comertului detin contributiile cele mai mari, respectiv 38,2% si 35,8%, serviciile inregistrand 10,9%. In cursul anului 2001 a fost simplificata impozitarea microintreprinderilor, prin introducerea unei cote unice de 1,5% asupra cifrei de afaceri. Un impact important asupra sectorului IMM l-a avut adoptarea OUG nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitati administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor, careia i s-au adus ulterior imbunatatiri substantiale prin Legea de aprobare, adoptata de Parlament in luna mai a.c. Pentru sprijinirea sectorului IMM in perioada urmatoare (20022005), se au in vedere urmatoarele directii strategice: Crearea unui mediu de afaceri favorabil infiintarii si dezvoltarii IMM, prin: Eliminarea barierelor birocratice care determina costuri suplimentare nejustificate la infiintarea si in timpul functionarii intreprinderilor; Imbunatatirea cadrului institutional si a dialogului public-privat care sa asigure elaborarea si implementarea unor politici si masuri coerente pentru stimularea dezvoltarii sectorului IMM.

Dezvoltarea activitatilor productive si inovative ale IMM; cresterea competitivitatii sectorului IMM, avandu-se in vedere:

72

D.

Sustinerea transferului de tehnologie catre IMM-urile nou infiintate sau existente; sustinerea proiectelor de introducere a sistemelor de calitate si a proiectelor inovative; Facilitarea accesului la surse de finantare; Facilitarea accesului la activele neutilizate ale agentilor economici cu capital majoritar de stat; Facilitarea accesului la achizitii publice; Dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri, a unei retele nationale de consultanta si consiliere pentru intreprinzatori; Imbunatatirea accesului la informatii de afaceri relevante pentru domeniul specific de activitate al acestora; Crearea unui sistem de taxe si impozite care sa stimuleze investitiile acestui sector. Elaborarea unei strategii pentru sustinerea IMM-urilor cu potential de export; Sustinerea dezvoltarii colaborarii regionale si transfrontaliere; Sprijinirea participarii IMM la targuri si manifestari internationale; Sustinerea consultantei si instruirii intreprinzatorilor in elaborarea strategiei de export, a tehnicilor de marketing pe pietele externe si a managementului exportului; Sustinerea accesului la informatii de afaceri privind pietele externe. Sustinerea unor programe de instruire pentru dezvoltarea capacitatii antreprenoriale; Sustinerea accesului intreprinzatorilor la servicii de consultanta pentru demararea unei afaceri; Imbunatatirea pregatirii manageriale prin discipline axate pe antreprenoriat in invatamantul liceal si universitar; Implicarea mediilor de informare in sustinerea imaginii pozitive a intreprinzatorilor si a afacerilor de succes.

Imbunatatirea accesului IMM pe pietele externe, prin:

Promovarea culturii antreprenoriale, scop in care se au in vedere urmatoarele masuri:

Accesul ct mai extins la finanare al ntreprinderilor; restructurarea, inovarea i efectuarea de investiii n vederea sporirii eficienei

Extinderea accesului intreprinderilor la finantare este in stransa conexiune cu realizarea stabilitatii macroeconomice si cu dezvoltarea serviciilor financiare. In prezent, din cauza ratei inca mari a inflatiei si a dobanzilor ridicate din economie, intreprinderile evita pe cat posibil sa recurga la credite bancare si alte modalitati externe de finantare, preferand in schimb sa se bazeze preponderent pe autofinantare. La randul lor, institutiile financiare prefera in general sursele mai sigure de venit, de genul plasamentelor in titluri de stat, in detrimentul finantarii economiei reale. Practic, extinderea accesului la finantare se va produce gradual, pe fondul mentinerii si chiar accelerarii trendului actual de reducere a ratei inflatiei si, pe cale de consecinta, a dobanzilor in economie, trend imprimat de mixul de politici macroeconomice aplicat de Guvern. De asemenea, faza de crestere economica sustinuta pe care o traverseaza Romania stimuleaza puternic extinderea activitatii economice, ceea ce implica recurgerea intr-o masura tot mai mare la resurse 73

financiare externe, fie din credite, fie din investitii atrase, care sa suplimenteze resursele proprii ale companiilor. De altfel, confirmarea acestui rationament este furnizata de evolutia creditului neguvernamental in anul 2001. Astfel, cresterea cumulata a creditului neguvernamental in perioada mentionata s-a cifrat la 21,0% in termeni reali comparativ cu perioada corespunzatoare a anului 2000. Una dintre cauzele principale ale acestei evolutii o reprezinta faptul ca, in contextul relansarii puternice a activitatii economice din anul 2001 si a diminuarii randamentului plasamentelor in titluri de stat, in conexiune cu reducerea usoara a necesarului de finantare al statului, sistemul bancar a inceput sa se reorienteze tot mai mult catre economia reala. In ceea ce priveste ratele dobanzilor, este de mentionat ca rata medie a dobanzii la titlurile de stat emise s-a diminuat in primele trei luni ale anului 2002 de la 35,7% la 33,4%, in timp ce rata anuala a dobanzii de referinta a BNR, care a inlocuit taxa oficiala a scontului incepand cu luna februarie 2002, s-a redus de la 34,6% in luna februarie la 30,6% in luna iunie a.c. In conditiile continuarii aplicarii politicilor economice stabilite in Programul de Guvernare si Programul Economic de Preaderare, facilitarea accesului la finantare va asigura intreprinderilor romanesti fondurile necesare dezvoltarii afacerilor si sporirii competitivitatii astfel incat sa faca fata cu succes concurentei din cadrul UE. In ceea ce priveste restructurarea, inovarea si efectuarea de investitii, acestea reprezinta, de asemenea, conditii absolut necesare pentru realizarea unei competitivitati comparabile sau chiar superioare firmelor comunitare. Aceste conditii sunt valabile atat pentru sectorul de stat, cat si pentru sectorul privat. Reforma structurala constituie singura solutie viabila si de viitor pentru intreprinderile de stat, o solutie sustinuta cu toata fermitatea de Guvern. Referitor la procesul de restructurare, avand in vedere constrangerile bugetare actuale, acesta trebuie privit ca o prioritate absoluta, fie ca este intreprins exclusiv in scopul viabilizarii activitatii, fie ca este premergator privatizarii. Pe de alta parte, atragerea de investitii directe, straine si/sau autohtone, constituie o solutie ce asigura fondurile necesare atat pentru investitiile necesare restructurarii, modernizarii si extinderii activitatii, cat si sustinerii procesului de cercetare si dezvoltare tehnologica, proces cu mare potential in Romania, dar caruia nu i se acorda inca importanta cuvenita sau pentru care lipsesc resursele financiare necesare. Atat intreprinderile din sectorul de stat, cat si cele private necesita permanent fonduri pentru investitii, fonduri ce pot fi obtinute din activitatea proprie (reinvestirea profitului), prin angajarea de credite sau atragerea de investitii directe. Stimularea investitiilor directe si majorarea semnificativa a volumului acestora prin asigurarea unui climat investitional stabil si atractiv constituie obiective prioritare ale Guvernului in perioada 2002-2005. Actiunile intreprinse in acest sens in cursul anului 2001 au vizat reglarea unor importante aspecte de ordin institutional si legislativ, creandu-se astfel premisele aplicarii corespunzatoare a politicii in domeniu preconizate pentru perioada 2001-2004. Actiunile intreprinse in sensul stimularii investitiilor directe in cursul anului 2001 si prima parte a anului 2002 au vizat reglarea unor importante aspecte de ordin institutional si legislativ. In ceea ce priveste aspectul legislativ, cea mai importanta masura in domeniul stimularii investitiilor a constituit-o adoptarea in anul 2001 a Legii nr. 332/2001 privind promovarea investitiilor directe cu impact semnificativ in economie, care se refera la investitii a caror valoare depaseste echivalentul a 1 milion USD si contribuie la dezvoltarea si modernizarea infrastructurii economice, determina un efect pozitiv de antrenare in economie si creeaza noi locuri de munca. Prin aceasta lege s-a instituit un cadru juridic stabil, echilibrat, nediscriminatoriu, nebirocratic si eficient, care asigura: stimularea investitorilor romani si atragerea investitorilor straini; garantarea stabilitatii si coerentei cadrului legislativ privind investitiile directe; aplicarea uniforma a legislatiei 74

economice in favoarea mediului de afaceri si garantarea investitiei; aplicarea efectiva a conventiilor internationale in materie de investitii straine, la care Romania este parte. Astfel, ca urmare a aplicarii Legii nr. 332/2001, in perioada iulie 2001 24 mai 2002 s-au inregistrat 106 investitii cu valori de peste 1.000.000 USD, cu o valoare angajata de 854,4 mil. USD, din care participare straina de 354,9 mil. USD. Principalele domenii in care s-au inregistrat aceste investitii sunt: infrastructura, transportul si distributia gazelor naturale, comunicatii dezvoltarea retelei de radiorelee, telecomunicatii extinderea retelei de telefonie mobila, producerea si comercializarea aluminiului, producerea de otel silicios, producerea si comercializarea articolelor din cauciuc, producerea si comercializarea de ingrasaminte chimice, producerea si comercializarea de lubrifianti, uleiuri auto si industriale, comert cu autovehicule, comert cu ridicata nespecializat. In acest context, volumul total al investitiilor straine directe in perioada 1990 - martie 2002 a fost de 7,95 miliarde USD (in echivalent), cresterea aferenta anului 2001 fiind de 1,37 miliarde USD. Principalele state de provenienta a capitalului strain sunt, in ordine, Olanda, Germania, SUA, Franta, Cipru, Austria, Italia, Antilele Olandeze, Turcia si Marea Britanie. In vederea atragerii investitiilor straine, luand in considerare practicile internationale in domeniu, inclusiv in cadrul UE, precum si recomandarile facute Romaniei de o serie de organisme internationale, Guvernul a constatat ca este necesara o abordare pro-activa, unitara si coerenta a mediilor de afaceri internationale in scopul promovarii capitalului strain in economia romaneasca, prin intermediul unei institutii specializate. In acest sens, a fost infiintata, prin Legea nr. 390/13.06.2002 (MO nr. 443/24.06.2002), Agentia Romana pentru Investitii Straine (ARIS), ca unica institutie de informare si promovare a investitiilor straine directe in Romania. In conditiile in care Guvernul mentine stabil si completeaza cadrul legal si administrativ actual in domeniul investitiilor, este de asteptat ca rezultatele pozitive sa se capitalizeze in continuare, gratie functionalizarii si sporirii atractivitatii mediului investitional. E. Impactul politicilor guvernamentale i al legislaiei asupra competitivitii, prin intermediul politicii comerciale, de concuren, de ajutoare de stat, de sprijinire a IMM-urilor, etc.

Acest sub-criteriu se refera la modalitatile si parghiile prin care autoritatile guvernamentale ale statelor candidate stimuleaza competitivitatea agentilor economici, si mai precis la asigurarea faptului ca instrumentele legislative, administrative si financiare utilizate sunt nediscriminatorii si in conformitate cu practicile europene si cu obligatiile asumate in cadrul diverselor acorduri internationale la care statele respective sunt parte. In acest scop, Romania va continua procesul de aliniere la regulile sus-mentionate, prin eliminarea graduala a practicilor de stimulare a competitivitatii neconforme cu principiile comunitare. O atentie deosebita va fi acordata identificarii si sustinerii cu prioritate a industriilor cu potential competitiv ridicat, capabile sa maximizeze valorificarea avantajelor competitive si comparative ale Romaniei in conditiile globalizarii economiei mondiale si in perspectiva aderarii la UE. O serie de politici guvernamentale prezinta o importanta particulara pentru indeplinirea acestui sub-criteriu economic si, in consecinta, acestor domenii li se va acorda o atentie speciala de catre Guvern. Astfel, in domeniul politicii comerciale, eliminarea taxelor vamale remanente la importul in Romania de produse industriale originare din UE de la 1 ianuarie 2002 si constituirea zonei de comert liber pentru aceste produse contribuie intr-o masura importanta la integrarea produselor romanesti in piata interna unica, prin asigurarea liberei circulatii a marfurilor intre Romania si UE. 75

De asemenea, o serie de masuri apreciate de catre UE ca obstacole in calea comertului au fost eliminate de catre Romania pe parcursul anilor 2001 si 2002, urmare a consultarilor avute cu Comisia Europeana. Astfel, la sfarsitul anului 2001 au fost eliminate masurile vizand interzicerea exporturilor de seminte de floarea soarelui si a celor privind introducerea anumitor cerinte la importul de grau si faina de grau, iar la sfarsitul lunii aprilie 2002 a masurilor de interzicere a exporturilor de busteni. Se va evita pe cat posibil sa se recurga la introducerea de noi restrictii comerciale, iar eventualele restrictii vor putea fi introduse numai in cazurile exceptionale prevazute de acordurile OMC si Acordul european de asociere. In perioada urmatoare se va actiona pentru eliminarea graduala a restrictiilor comerciale aflate in dezacord cu obligatiile asumate de Romania prin acordurile internationale mentionate, in vederea alinierii depline la principiile OMC si ale Politicii Comerciale Comune a UE. De asemenea, se va proceda la o majorare treptata a cotei preferentiale de 5% pentru impozitarea profiturilor din activitatea de export, pana la nivelul standard de 25%. Guvernul a facut deja un prim pas in directia eliminarii acestei masuri, majorand, incepand cu anul 2002, cota de impozitare de la 5% la 6%. In continuare, conform noii legi a impozitului pe profit, aflata in prezent in procedura parlamentara si prevazuta a intra in vigoare in cursul anului curent, aceasta cota de impozitare va creste la 12,5% de la 1 ianuarie 2003 si apoi la cota standard de 25% de la 1 ianuarie 2004. Masurile in domeniul concurentei si ajutorului de stat vor avea ca obiectiv dezvoltarea pietei libere, crearea unui mediu concurential sanatos si stimularea activitatii agentilor economici pe piata. Crearea unei economii de piata functionale presupune aplicarea, la nivelul politicilor economice si al procesului legislativ, a principiilor politicii concurentei si a legislatiei in domeniu, ca mecanism indispensabil in reforma economica de succes in Romania. In cadrul optiunilor strategice de relansare a economiei nationale, imbunatatirea mediului de afaceri se va baza pe dezvoltarea competitiei pe piata, inclusiv prin reducerea sferei de actiune a monopolurilor. Demonopolizarea si prezenta si prin acest mod pe pietele respective a pluralismului de agenti economici care concureaza prin eficienta si nu prin intelegeri de mentinere a unor preturi mari va contribui la eficientizarea, prin costuri mai mici, a agentilor economici consumatori, aceasta insemnand competitivitate pe piata interna si capacitatea de a concura pe piete externe. Pe termen mediu (2002-2003), s-au stabilit directii precise de continuare a procesului de creare a ambiantei concurentiale prin restructurare, descentralizare si asigurare a independentei functionale si autonomiei de decizie a agentilor economici, in paralel cu accelerarea procesului de privatizare. In cadrul acestora merita a fi mentionate: abordarea nuantata a restrictiilor verticale in vederea asigurarii unei mai mari libertati de miscare a companiilor, in conformitate cu tendinta actuala din UE; delimitarea clara a domeniilor supuse reglementarii statului (de preferinta limitarea la monopolurile naturale in sens restrans); internalizarea de catre toate institutiile care confera subventii a sferei de acoperire a notiunii de subventie de stat si dezvoltarea reflexului de anuntare prealabila a intentiei de a oferi subventia; descurajarea demersurilor institutiilor publice de a introduce noi scheme de subventii de stat (sau de a le imbunatati pe cele existente) fara a obtine in prealabil avizul Consiliului Concurentei; aplicarea in mod eficient (intr-un mod care descurajeaza mai drastic practicile anticoncurentiale) a prevederilor Legii concurentei nr. 21/1996;

76

perfectionarea mecanismelor privind preturile reglementate, in sensul punerii de acord cu stadiul reformei si cu evolutia procesului de restructurare din fiecare domeniu de activitate;

Cadrul legislativ privind ajutorul de stat va fi perfectionat in continuare prin preluarea si adaptarea legislatiei secundare comunitare la conditiile concrete ale Romaniei, precum si prin luarea in considerare a jurisprudentei UE. Un accent deosebit se va pune pe adoptarea unor reguli de acordare a ajutoarelor sectoriale, a celor sub forma garantiilor, a ajutoarelor regionale pentru proiecte mari de investitii cadrul multisectorial si pe aplicarea corecta a regulamentelor emise de Consiliul Concurentei in completarea legislatiei secundare in domeniu, referitoare la ajutoarele de stat: regionale, acordate cu respectarea prevederilor hartii regionale - care va deveni operationala in cursul anului 2002; de salvare - restructurare; pentru IMM-uri; pentru cercetare-dezvoltare; pentru pregatire profesionala; pentru protectia mediului. In ceea ce priveste competitivitatea intreprinderilor de stat, un aspect de importanta cruciala si cu implicatii la nivelul intregii economii il constituie disciplina financiara. Va fi descurajata, in mod ferm si prin masuri concrete, acumularea de arierate bugetare si de arierate fata de utilitatile publice sau inter-intreprinderi, practicata de unii agenti economici de stat in scopul mentinerii artificiale in activitate. In acest sens, Guvernul va merge pana la lichidarea acelor entitati neviabile care au acumulat pierderi financiare si arierate considerabile si a caror situatie financiara nu mai poate fi redresata. De asemenea, intreprinderile de stat aflate intr-o situatie economico-financiara dificila vor trebui sa aplice programe radicale de restructurare si viabilizare a activitatii, in conditiile in care Guvernul va reduce drastic acordarea de subventii, ajutoare de stat, esalonari si reesalonari la plata datoriilor bugetare menite sa sustina activitatea acestor intreprinderi, avand in vedere caracterul discriminatoriu in raport cu sectorul privat al acestor masuri. Un alt aspect necesar de mentionat in acest context il reprezinta eficienta activitatii regiilor autonome, societatilor si companiilor nationale care furnizeaza servicii de utilitate publica. Guvernul isi propune sa monitorizeze strict evolutiile in acest domeniu si sa implementeze programe de restructurare si eficientizare a regiilor autonome, societatilor si companiilor nationale, intensificand in paralel demersurile pentru privatizarea unor servicii de utilitate publica, exemplul cel mai notabil fiind al utilitatilor energetice. La 1 ianuarie 2003 se va liberaliza complet piata de servicii si retele de comunicatii electronice, ceea ce implica, intre altele, eliminarea restrictiei de monopol asupra telefoniei vocale fixe. In acest sens, in sedinta sa din data de 30 mai 2002, Guvernul a adoptat Ordonanta de Urgenta privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor (Ordonanta-cadru), care contine principalele prevederi referitoare la autorizarea retelelor si serviciilor de comunicatii electronice, administrarea si gestionarea frecventelor radioelectrice si a resurselor de numerotatie, concurenta pe pietele din sectorul comunicatiilor si infiintarea, organizarea, functionarea si atributiile Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii (ANRC). In ceea ce priveste politica in domeniul IMM-urilor, prin dispozitiile Legii nr. 133/1999, privind stimularea intreprinzatorilor privati pentru infiintarea si dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare au fost acordate IMM-urilor facilitati referitoare la: accesul prioritar la achizitiile publice de bunuri materiale, lucrari si servicii; accesul prioritar la activele disponibile apartinand societatilor comerciale si companiilor nationale la care statul este actionar majoritar si la cele apartinand regiilor autonome; scutirea de la plata taxelor vamale pentru masinile, instalatiile, echipamentele industriale, know-how, care se importa in vederea dezvoltarii activitatilor proprii de productie si servicii; scutirea de la plata impozitului pe profit, pentru cota-parte din profitul brut reinvestit; 77

reducerea impozitului pe profit in proportie de 20%, in cazul in care se creeaza noi locuri de munca, daca se asigura cresterea numarului mediu scriptic cu cel putin 10% fata de anul fiscal precedent. obtinerea unui volum substantial al achizitiilor publice efectuate de catre IMM, de peste 5300 mld.lei, ceea ce reprezinta cca. 55% din valoarea totala a contractelor de achizitii publice atribuite; efectuarea unor importuri de utilaje si tehnologie in valoare totala de 10963 mld.lei, de care au beneficiat un numar de 5775 agenti economici IMM, ca urmare a facilitatii privind scutirile de taxe la importul de echipamente si utilaje. Valoarea totala a scutirilor acordate a fost de 4195 mld. lei. clarificarea prevederilor cu privire la accesul intreprinderilor mici si mijlocii la activele disponibile ale agentilor economici cu capital majoritar de stat; reformularea obligatiei generale de sprijinire a IMM de catre Guvern prin facilitarea accesului acestora la retelele de transport si telecomunicatii, asigurarea furnizarii de energie, gaze, apa si alte utilitati publice necesare activitatii acestora, prin delimitarea si concretizarea modalitatilor de actiune avute in vedere in acest sens; actualizarea baremurilor pentru organizarea primei proceduri de achizitie publica pentru IMM, precum si armonizarea cu categoriile de achizitie publica prevazute de legislatia in vigoare in domeniu; prevederea expresa a aplicabilitatii facilitatii instituite in favoarea IMM privind accesul prioritar la contracte de achizitii publice de valoare redusa si in cazul achizitiilor publice prin licitatii electronice. Gradul de integrare comercial cu Uniunea European

In anul 2001, aplicarea acestor facilitati s-a concretizat in : -

Au fost formulate propuneri pentru modificarea si imbunatatirea Legii nr. 133/1999 vizand: -

F.

Expresia gradului de integrare comerciala cu UE inainte de aderare este data de volumul si structura schimburilor comerciale cu Statele Membre. Uniunea Europeana este cel mai important partener comercial al Romaniei, concentrand peste 60% din comertul exterior romanesc. Ponderea exporturilor catre tarile UE in totalul exporturilor Romaniei a fost in anul 2001 de 67,8%, iar cea a importurilor de 57,3%, in comparatie cu 63,8% la export si 56,6% la import in anul 2000. Relatiile comerciale ale Romaniei cu Uniunea Europeana, care au devenit preponderente incepand cu anul 1995, s-au amplificat an de an. Exporturile catre tarile UE s-au majorat in anul 2001 cu 16,6% fata de anul 2000. Exportul catre UE in primele 4 luni ale anului 2002 s-a cifrat la 2766,6 mil. USD, in crestere cu 228,7 mil.USD, respectiv 9,0% fata de primele 4 luni ale anului 2001. Aceasta tendinta s-a manifestat si in cazul importurilor din tarile UE, al caror volum de 2953,5 mil. USD reprezinta o crestere de 205,2 mil. USD, respectiv 7,5% fata de aceeasi perioada a anului anterior. Pe primele 4 luni ale anului 2002, comparativ cu aceeasi perioada a anului 2001, se observa o crestere a exporturilor romanesti spre UE, de la o pondere de 68,6% in total exporturi la 70%. De asemenea se remarca si o usoara crestere a ponderii importurilor provenite din tarile UE de la 55,3% in primele 4 luni ale anului 2001 la 58,5% in primele 4 luni ale anului 2002.

78

In ceea ce priveste analiza structurii pe tari, nu se remarca modificari semnificative. In acest context, principalii parteneri in derularea exporturilor in perioada 1.01 30.04.2002 raman Italia cu 1028,1 mil. USD (26,0%), Germania cu 629 mil. USD (15,9%), Franta cu 336,4 mil. USD (8,5%) si Marea Britanie cu 217,2 mil. USD (5,5%). La import, principalii parteneri externi in aceeasi perioada au fost: Italia cu 1061 mil. USD (21%) si Germania cu 733 mil. USD (14,5%). Analiza schimburilor derulate cu tarile UE in anul 2001 comparativ cu 2000 releva unele modificari de structura, cum ar fi: cresterea exportului de grasimi si uleiuri (4 ori), produse minerale (2 ori), celuloza, hartie si carton (+73,9%), produse vegetale (+55,0%), aparate de masura si control (+36,1%), masini si echipamente mecanice si electrice (+16%), mijloace de transport (+29,7%), incaltaminte (+24,5%), produse textile (+19,4%), si produse chimice (+12,9%); cresterea importului de animale si produse ale regnului animal (+93,7%), mijloace de transport (+66,4%), produse minerale(+46,1%), piei brute si tabacite (+41,3%), materiale plastice si articole (+36,5%), metale si articole din metal (+33,2%) si articole din ciment, piatra si sticla (+33,1%). adaptarea graduala la instrumentele de politica comerciala ale Uniunii Europene; imbunatatirea structurii exporturilor prin cresterea ponderii produselor cu valoare adaugata ridicata; continuarea procesului de liberalizare a comertului cu produse agricole dintre Romania si Uniunea Europeana in vederea pregatirii pentru integrarea in piata interna unica; continuarea negocierilor pentru incheierea de noi acorduri de comert liber intre Romania si tarile participante la Pactul de Stabilitate; cresterea competitivitatii produselor romanesti prin dezvoltarea infrastructurii, imbunatatirea calitatii produselor, etc; sustinerea programului national fabricat in Romania pe componenta sa de promovare externa a exportului de produse de origine romaneasca.

Politicile comerciale de integrare in UE au ca obiectiv urmatoarele: -

Referitor la structura schimburilor comerciale cu statele membre UE, aceasta va trebui imbunatatita substantial in sensul stimularii exporturilor de produse cu grad inalt de prelucrare. S-a inregistrat o extindere considerabila a lohn-ului, cu deosebire in industria usoara (imbracaminte, incaltaminte), iar in ultima vreme, chiar si in ramuri precum industria chimica, industria metalurgica si industria constructiilor de masini (electronica). Guvernul va monitoriza cu atentie dezvoltarea acestui tip de operatiune comerciala, in vederea identificarii masurilor de stimulare a efectelor pozitive si respectiv de prevenire si combatere a efectelor negative. In paralel, vor fi identificate si puse in aplicare masuri destinate sporirii gradului de prelucrare pe teritoriul Romaniei a produselor ce fac obiectul lohn-ului, prin inglobarea unei cantitati mai mari de factori de productie autohtoni.

3.4.

Sinteza politicilor macroeconomice

Politica financiar Politica financiara, cu cele doua componente ale sale - politica fiscala si politica bugetara va urmari in intervalul 20022005 asigurarea dezvoltarii economico-sociale durabile, concomitent cu imbunatatirea raportului cerere oferta. Se are in vedere promovarea unei politici financiare 79

moderatselectiva in scopul stimularii sectoarelor cu potential de competitivitate interna si externa, al atragerii investitiilor straine si creditelor externe, precum si al utilizarii in mod eficient a fondurilor publice. Principala orientare a politicii fiscale si bugetare o va constitui continuarea restructurarii finantelor publice, in scopul realizarii unui management sanatos al fondurilor publice. In acest sens, pe termen scurt se au in vedere: Cresterea transparentei si caracterului informational al bugetului, prin perfectionarea clasificatiei bugetare. In acest sens a fost elaborat un prim proiect de clasificatie, forma finala a acestuia urmand a se definitiva in cursul anului 2002. Perfectionarea finantarii pe baza de programe prin obligatia ordonatorilor principali de credite de a prezenta anual: performantele fiecarui program care sa evidentieze actiunile, costurile asociate, obiectivele urmarite, rezultatele obtinute si asteptate pentru anii viitori, masurate prin indicatori precisi a caror alegere este justificata; rapoarte de performanta pe fiecare program punand in evidenta diferentele fata de previziunile bugetare.

Pe termen mediu (20032005), principalele caracteristici ale politicii fiscal-bugetare vor fi subordonate obiectivelor de relansare economica si de reducere a ratei inflatiei stabilite prin Programul Economic de Preaderare. Politica fiscal Principalul obiectiv al Guvernului este promovarea unei politici fiscale orientate catre sustinerea procesului de integrare europeana, imbunatatirea conditiilor sociale prin sustinerea politicilor in domeniul sanatatii, educatiei si mediului si sustinerea dezvoltarii economice prin cresterea investitiilor. Politica fiscala va urmari accelerarea si aprofundarea, in mod coerent, a reformei in acest domeniu, cresterea transparentei si coerentei cadrului legislativ in domeniul fiscal, inlaturarea diferentelor inca existente si alinierea legislatiei la prevederile legislatiei comunitare. Pe termen scurt (2002), politica fiscala promovata va fi o politica activa, moderatselectiva, avand drept scop mentinerea sub control a deficitului bugetar. Principalele trasaturi ale politicii fiscale prevazute pentru anul 2002 constau in: Eliminarea contributiei agentilor economici pentru invatamantul de stat. Reducerea contributiei agentilor economici pentru persoanele cu handicap, de la 3% la 2%. Majorarea accizelor la unele categorii de produse, in concordanta cu standardele Uniunii Europene. Imbunatatirea gradului de colectare a veniturilor bugetare bazata pe adaptarea administratiei fiscale la standardele europene. Reducerea deficitului fiscal si cvasi-fiscal, limitarea deficitului de cont curent si sustinerea efectiva a eforturilor de reducere a ratei inflatiei; Imbunatatirea colectarii impozitelor si cresterea pe aceasta baza a veniturilor bugetare; Armonizarea legislatiei fiscale cu normele Uniunii Europene;

Pe termen mediu (20032005), obiectivele politicii fiscale vizeaza: 80

Imbunatatirea conditiilor competitiei in sectorul economic real; Cresterea eficientei administratiei fiscale; Reducerea nivelului ridicat al economiei informale, prin completarea si armonizarea cadrului legal privind disciplina financiarvalutara si combaterea evaziunii fiscale. Unificarea reglementarilor existente in domeniul impozitului pe profit si eliminarea facilitatilor care creeaza distorsiuni in economie prin noua Lege a impozitului pe profit, care prevede printre altele cresterea graduala a cotei de impozit pe profit aferent activitatilor de export pana la cota standard; Reducerea cotei de taxare la contributiile de asigurari sociale, care are in prezent un nivel ridicat in raport cu celelalte tari aflate in procese de tranzitie similara. Aceasta reducere se va realiza in conditiile extinderii bazei de impozitare la nivelul intregii populatii active si imbunatatirii in prealabil a colectarii. Taxa pe valoarea adaugata va continua sa fie cel mai important impozit indirect. Prin noua Lege a TVA (Legea nr. 345/2002) se urmareste reducerea substantiala a numarului scutirilor si cotelor zero si limitarea legaturii automate dintre scutirea de taxe vamale si scutirea de TVA pentru bunurile si serviciile importate de sectorul bugetar, ca si pentru programe de sanatate si alte programe sociale. Se are in vedere, totodata, reducerea intarzierilor la rambursarile de TVA la nu mai mult de 30 zile si imbunatatirea colectarii acestui impozit; Accizele vor cunoaste o aliniere prin crestere a cotelor la standardele europene, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare.

In ceea ce priveste impozitele directe, se are in vedere: -

In domeniul impozitelor indirecte: -

Politica bugetar Politica bugetara va fi orientata spre cresterea eficientei si transparentei cheltuielilor bugetare, atat ca efect al alocarii resurselor publice pe baza de proiecte si programe avand la baza criterii de performanta, cat si prin stabilirea unui sistem coerent de prioritati in cadrul acestora. Obiectivul prioritar al politicii bugetare vizeaza controlul deficitului bugetar, urmarindu-se dimensionarea cheltuielilor bugetare prin prisma surselor de venituri si a cerintelor de finantare neinflationista cu preponderenta din surse externe. Pe termen scurt (2002), politica bugetara este axata pe asigurarea unui management mai bun al cheltuielilor bugetare, in raport cu posibilitatile si reformele pe domenii de activitate, determinand modificari structurale ale acestora (ca pondere in PIB): Scaderea ponderii cheltuielilor materiale si serviciilor prin instituirea unor normative de cheltuieli pentru autoritatile si institutiile publice; Cresterea ponderii transferurilor, acestea fiind orientate catre sustinerea in continuare a actiunilor sociale a unor activitati economice si asigurarea cofinantarii asistentei financiare nerambursabile primite din partea Uniunii Europene; Scaderea ponderii cheltuielilor cu dobanzile aferente datoriei publice, ca urmare a scaderii ratelor de dobanda in economie si a imbunatatirii managementului datoriei publice si al trezoreriei.

In conformitate cu obiectivul privind dimensionarea deficitului bugetului general consolidat la 3% din PIB si cu estimarea veniturilor bugetare, cheltuielile bugetului general consolidat sunt proiectate sa cumuleze 34,8% din PIB in anul 2002 fata de 33,7% in anul 2001. 81

In acelasi timp, principalele politici sectoriale pentru anul 2002 vizeaza: Sustinerea politicilor sociale si de acompaniament social (asistenta sociala, pensii, ajutoare si indemnizatii, sanatate, invatamant) care vor avea efecte pe termen lung asupra conditiilor de viata ale populatiei si a nivelului de instruire, ceea ce creaza premise pentru realizarea unei economii durabile in domeniul fortei de munca. Astfel, importante fonduri vor fi repartizate catre asistenta sociala (11,2% din PIB), sanatate (4,2% din PIB), invatamant (4,2% din PIB); Sprijinirea actiunii de aparare, ordine publica si siguranta nationala, avand in vedere necesitatea masurilor de restructurare si modernizare a acestor sectoare in perspectiva aderarii la NATO si Uniunea Europeana; Sustinerea unor sectoare ale economiei reale: industrie, agricultura, transporturi si comunicatii, mediu si apa. Fundamentarea si dimensionarea cheltuielilor bugetare in functie de veniturile certe; Restructurarea cheltuielilor bugetare in functie de ierarhizarea si coerenta realista a prioritatilor, ceea ce va face posibila trecerea de la un buget de mijloace la un buget orientat spre politici economice buget pe programe; Cresterea autonomiei financiare a autoritatilor locale; Asigurarea de surse neinflationiste pentru finantarea deficitului bugetar, cu accentuarea tendintei actuale de crestere a rolului finantarii externe.

In continuare, pe termen mediu, politica bugetara va respecta urmatoarele coordonate: -

In ceea ce priveste datoria publica interna, obiectivul principal al gestiunii datoriei publice il reprezinta asigurarea surselor necesare finantarii deficitului bugetar si a resurselor de plata a serviciului datoriei la un cost cat mai redus. Pe termen mediu (20032005), este prevazut ca ratele de dobanda la care se vor emite certificatele de trezorerie sa fie fundamentate in functie de inflatie, tinandu-se cont de ratele reale ale dobanzii. In aceste conditii, pe baza ultimelor evolutii ale cadrului de reglementare a operatiunilor cu titluri de stat si a reducerii asteptate a inflatiei, s-au fundamentat rate lunare de emisiune ale titlurilor de stat care se inscriu pe un trend descendent, cu usoare variatii dictate de evolutiile sezoniere si de conditiile concrete de piata. Pentru certificatele de trezorerie emise in moneda nationala s-a avut in vedere faptul ca atacurile speculative conjuncturale ale bancilor si incercarea acestora de a obtine randamente peste cele considerate normale de catre factorii de decizie de pe piata monetara vor putea fi contracarate prin recurgerea la imprumuturi in valuta, atat de pe piata interna, cat si de pe pietele internationale. Alegerea unei structuri optime de portofoliu va tine seama de o corelare cat mai buna intre componentele acestuia, evaluand riscul si eficienta fiecareia, atat la nivel de gestiune a datoriei publice interne, cat si in contextul coordonarii actiunilor Trezoreriei statului cu cele ale BNR, pentru un management coerent si eficient al politicilor monetare. Astfel, se va urmari realizarea unei dispersii cat mai mari a riscului pe total portofoliu in conditiile unei eficiente maxime. Politica monetar i a cursului de schimb Politica monetar Imbunatatirea cadrului macroeconomic, a functionarii pietelor financiare si a instrumentarului bancii centrale au permis o mai buna propagare a impulsurilor politicii monetare si au imbunatatit eficacitatea mecanismului de transmisie al acestei politici. 82

Atingerea obiectivului de inflatie stabilit pentru anul 2001, precum si asigurarea sustenabilitatii trendului descendent al ritmului de crestere a preturilor, au presupus aplicarea unei politici monetare prudente. Conduita prudenta a politicii monetare a avut menirea sa asigure o crestere a stocului de moneda din economie, compatibila cu ritmul cresterii economice si cu obiectivul de inflatie, evitand subminarea potentialului de crestere a PIB printr-o descurajare excesiva a recursului la creditare. Instrumentarul politicii monetare a fost supus unor modificari esentiale, care sa permita o implementare mai eficienta a politicii monetare intr-un context monetar caracterizat printr-un excedent de lichiditate in crestere, rezultat al acumularii de rezerve valutare. Neutralizarea acestui efect a necesitat amplificarea la cote ridicate a operatiunilor de sterilizare, care au generat costuri indirecte asumate integral de catre banca centrala. In plus, dorind sa atenueze distorsiunile induse mecanismului de transmisie a politicii monetare de recurgerea excesiva la instrumentele cu caracter administrativ, autoritatea monetara a redus treptat rolul acestora, extinzandu-l corespunzator pe cel al instrumentelor de piata. In acest scop, rata rezervelor minime obligatorii la depozitele in lei a fost ajustata gradual, fiind redusa de la 30 la 25% in luna octombrie 2001; incepand cu luna aprilie 2002, rata rezervelor minime obligatorii la depozitele in lei si la cele in valuta este uniforma, adica 22%. Operatiunile open market au devenit in anul 2001 principalul instrument utilizat de BNR in vederea sterilizarii excesului de lichiditate. In cadrul acestora, centrul de greutate a revenit tranzactiilor reversibile, respectiv atragerii de depozite si operatiunilor reverse repo cu titluri de stat. Volumul total al operatiunilor reversibile a atins in anul 2001 circa 16,1% din PIB. Pentru a consolida procesul dezinflatiei din ultimul an, politica monetara isi va pastra pe intreaga perioada 20022005, caracterul prudent; in subsidiar, aceasta va urmari remonetizarea economiei romanesti, care va fi sustinuta de refacerea increderii in moneda nationala si de revigorarea economica. Pe termen scurt (2002), strategia politicii monetare se va baza in continuare pe tintirea agregatelor monetare, politica monetara fiind mai ferm orientata spre obiectivul dezinflatiei. Pentru anul 2002, tinta de inflatie este de 22% decembrie/decembrie. Baza monetara si masa monetara vor reprezenta in continuare obiectivul operational si respectiv tinta intermediara a politicii monetare. Pe termen mediu (20032005), strategia politicii monetare prevede ca actualul cadru analitic sa fie perfectionat in vederea cresterii eficacitatii actiunii bancii centrale. Modificarile ce se vor aduce in aceasta perioada instrumentelor politicii monetare vor urmari atat sporirea eficientei operationale a politicii monetare, cat si armonizarea cadrului operational al BNR cu cel al Bancii Central Europene, actionandu-se in acest scop pentru: completarea infrastructurii necesare utilizarii instrumentelor de piata; diversificarea instrumentelor de sterilizare, pe termen mai indelungat sau chiar definitiva, a excesului de lichiditate; extinderea utilizarii operatiunilor de piata, in detrimentul instrumentelor cu un caracter mai pronuntat administrativ (se va accentua tendinta de restrangere a rolului mecanismului rezervelor minime obligatorii, atat prin continuarea reducerii ratei rezervelor minime obligatorii, cat si printr-o relativa flexibilizare a acestui mecanism, iar operatiunile open market ale BNR vor fi extinse si mai bine adecvate conditiilor pietei monetare); redobandirea capacitatii BNR de a actiona de pe pozitia de creditor al sistemului bancar, necesara exercitarii unei influente efective asupra ratelor dobanzilor pe termen scurt.

83

Cresterea eficacitatii politicii monetare va depinde atat de adancirea reformelor structurale, cat si de reducerea dominatiei fiscale, care afecteaza conducerea politicii monetare. Politica cursului de schimb Cursul de schimb al leului va continua sa reprezinte si in aceasta perioada o variabila cheie in conceperea si implementarea politicii monetare, politica de curs urmand pe termen scurt sa sprijine cu prioritate obiectivul dezinflatiei. In aceasta perioada, dimensiunea aprecierii in termeni reali a monedei nationale fata de USD se va corela cu cresterea productivitatii muncii pentru a nu afecta negativ competitivitatea sectorului extern. Pe termen mediu (2003-2005), in cazul in care conditiile permit adoptarea strategiei bazata pe tinta inflatiei (inflation targeting), regimul cursului de schimb va evolua rapid dinspre flotarea controlata spre o flotare libera. In ipoteza in care conditiile nu vor fi favorabile adoptarii strategiei bazata pe tinta inflatiei, se are in vedere adoptarea unui regim de curs de schimb cat mai predictibil. In conducerea politicii cursului de schimb, BNR are in vedere evolutiile raportului EUR/USD: pe termen mediu euro va deveni moneda de referinta pentru cursul de schim a leului. De-a lungul intregii perioade, leul se va aprecia gradual in termeni reali fata de moneda europeana, aceasta ajustare fiind compatibila cu procesul de convergenta nominala si reala a economiei romanesti. Politica veniturilor salariale Obiectivul programului de guvernare in domeniul veniturilor salariale il constituie asigurarea unui venit care sa permita cel putin un minim decent de viata. In acelasi timp, Guvernul considera ca, prin politica veniturilor salariale, munca trebuie sa redevina o valoare sociala. In acest sens se are in vedere luarea de masuri pentru o corecta ierarhizare a salariilor in functie de importanta domeniului si mai ales pentru corelarea evolutiei veniturilor salariale in raport cu performantele agentilor economici. Aceste obiective urmeaza sa fie realizate prin: Regandirea mecanismului de crestere a salariilor personalului bugetar, astfel incat evolutia veniturilor salariale sa fie corelata cu evolutia inflatiei: in anul 2002 se asigura o crestere medie salariala egala cu nivelul estimat al indicelui preturilor de consum, calculat ca medie a anului 2002 fata de luna decembrie 2001; majorarea este acordata in doua etape, respectiv 8% in luna ianuarie (realizata) si 12% incepand cu luna octombrie; la institutiile si unitatile bugetare la care cheltuielile de personal se asigura si din veniturile proprii, cresterile salariale se pot acorda in limitele precizate mai sus, dar numai daca se realizeaza resursele necesare pentru acoperirea cresterilor.

Conditionarea cresterilor salariale in cazul societatilor comerciale cu capital de stat, regiilor autonome si companiilor nationale, de indeplinirea criteriilor de performanta: intarirea disciplinei salariale in acest sector se va realiza, in primul rand, prin acordarea drepturilor salariale ale conducatorilor agentului economic in functie de indeplinirea criteriilor de performanta, inclusiv a programului de reducere a creantelor si a platilor restante; urmarirea modului de acordare a drepturilor salariale va fi stricta si va fi realizata de organele administratiei publice centrale sau locale tutelare;

84

dimensionarea fondului de salarii prin bugetul de venituri si cheltuieli al agentilor economici si acordarea de cresteri salariale strict in raport cu cresterea productivitatii muncii exprimate in unitati fizice sau valorice in preturi comparabile.

Promovarea unui nivel mai ridicat al salariului minim pe economie, ca element de referinta in intregul sistem salarial, pentru a stimula procesul de remotivare a muncii. Incepand cu luna martie 2002, salariul de baza minim brut pe tara s-a stabilit la 1.750.000 lei, pentru un program complet de lucru de 170 ore in medie pe luna; Initierea de actiuni de micsorare a costurilor unui loc de munca, in scopul diminuarii muncii la negru.

Politica comercial Comertul exterior reprezinta un vector esential a politicii economice a Guvernului si totodata o componenta cheie a strategiei de relansare si dezvoltare economica durabila a tarii. Principalul obiectiv al politicii comerciale il reprezinta cresterea exporturilor romanesti, indeosebi a celor cu valoare adaugata ridicata, concomitent cu o repliere a importurilor, astfel incat sa se asigure un echilibru dinamic al balantei comerciale. Prioritatile urmarite in domeniul comertului exterior vizeaza: promovarea tratamentului egal al consumatorului in raport cu producatorul si elaborarea unor programe de natura sa asigure cresterea ponderii produselor finite cu grad ridicat de prelucrare in cadrul exporturilor romanesti prin sprijinirea actualului regim liberalizat de export. promovarea unei politici comerciale in domeniul agricol complementare politicii interne agricole prin mentinerea nivelului actual al protectiei vamale pentru importul de produse agricole va continua si in anul 2002 prin negocieri cu UE pentru noi concesii reciproce (producatorii romani nu sunt inca pregatiti pentru o abordare ampla a reducerii unilaterale a taxelor vamale); consolidarea caracterului stabil si previzibil al tarifului vamal de import, pentru care s-au intreprins urmatoarele: reducerea de la 1 ianuarie a.c. a taxelor vamale conform angajamentelor OMC; consultarea mediului de afaceri pentru determinarea nivelului de protectie vamala in acest an; neacordarea de reduceri temporare de taxe vamale; deschiderea de contingente de acces minim si/sau curent pentru produse agricole, conform angajamentelor OMC; preluarea, de la 1 ianuarie a.c., a Sistemului Armonizat (HS) 2002 si a Nomenclaturii Combinate (NC) 2002 a UE; editarea Ghidului de utilizare a Tarifului vamal de import pe anul 2002.

incadrarea in prevederile OMC in ceea ce priveste structura si nivelul subventiilor si sprijinului intern la exportul de produse agricole; sprijinirea concertata la nivelul Guvernului a accesului pe piete externe si a stimularii competitivitatii produselor, companiilor si a unor sectoare ale economiei romanesti, folosind mai eficient potentialul oferit de ambasadele si consulatele Romaniei. In acest scop, vor continua eforturile privind imbunatatirea conditiilor de acces al produselor romanesti pe 85

pietele internationale Pentru acest an nu sunt stabilite angajamente privind masuri de deschidere a pietei sectorului de servicii; utilizarea unor instrumente moderne de promovare a exporturilor in conformitate cu practicile internationale: sustinerea prin resurse publice a participarii la trei targuri, expozitii si misiuni economice internationale (Egipt, Germania si Italia). In trimestrul I a.c. a fost organizata participarea operatorilor economici la trei targuri internationale (Mnchen, Cairo si Dsseldorf), la care au fost prezente 45 de firme romanesti care au realizat contacte comerciale cu peste o mie de parteneri externi si au incheiat angajamente de export de circa 15,8 milioane dolari USD; asigurarea resurselor financiare necesare promovarii si sustinerii exporturilor romanesti, in special a instalatiilor si obiectivelor complexe (prin HG nr. 117/2002 au fost aprobate fonduri pentru organizarea manifestarilor promotionale internationale, iar in bugetul de stat au fost prevazute fonduri pentru stimularea productiei de export si a exportului in valoare de 1000 miliarde lei); simplificarea documentatiei si reducerea taxelor de indeplinire a formalitatilor vamale; reducerea birocratiei si a politicilor fiscale, ca instrumente de stimulare a exporturilor; a fost constituita Comisia Interguvernamentala pentru analiza mecanismelor de stimulare a productiei si exportului la unele produse agroalimentare (carne de pasare, carne de porc si oua);

regandirea rolului EXIMBANK, concretizata prin majorarea capitalului social cu 350 miliarde lei, aprobata de Guvern prin OG nr.17/26.02.2002; s-au intreprins demersurile oficiale pentru infiintarea la Bucuresti a unui Centru de Informare a OCDE si a fost desemnat un diplomat in cadrul Ambasadei Romaniei la Paris care sa asigure promovarea relatiilor Romaniei cu OCDE; s-a organizat un seminar cu sprijinul OMC si UE privind practicile si instrumentele de aparare comerciala si au fost facute demersuri pentru primirea de asistenta tehnica din partea unor tari membre UE; promovarea concurentei prin incurajarea unui mediu de afaceri prietenos dezvoltarii activitatilor economice, prin intocmirea unui plan de actiune pentru continuarea integrarii sistemelor de identificare a comerciantilor, cum ar fi cele pentru import, export, protectia muncii, fiscal si comercial.

3.5.

Prognoza macroeconomic pentru perioada 2002 - 2005

Implementarea Planului de actiune al Programului de guvernare pe perioada 2001-2004 ale carui obiective si politici economice au fost prezentate sintetic in paragrafele anterioare va asigura atingerea obiectivului major de realizare a unei cresteri economice durabile, in ritmuri care sa asigure reducerea decalajelor fata de tarile europene si in conditii de eficienta sporita. Pornind de la necesitatea ca economia romaneasca sa devina o economie de piata functionala, care sa asigure, printr-o crestere de durata, reducerea decalajelor de productivitate si a celor privind standardul de viata fata de spatiul euro-atlantic, se are in vedere asigurarea unui ritm mediu de crestere a produsului intern brut pentru perioada 20022005 de peste 5%.

86

Evoluii macroeconomice Prognoza ilustreaza ca atingerea cresterii economice se va asigura prin imbunatatirea echilibrelor macroeconomice, intre care prioritara este imbunatatirea sensibila a raportului dintre componentele cererii totale. Avand in vedere ca dinamica stocului intern de capital este un factor decisiv in mentinerea cresterii economice rapide si permanente, se va acorda o atentie deosebita punerii in stare de normalitate a corelatiei consum economie investitii. Punerea in aplicare a masurilor de imbunatatire reala a mediului de afaceri va face ca perioada 2002-2005 sa se caracterizeze printr-o relansare semnificativa a procesului investitional. Stimularea investitiilor a devenit deja o realitate, accentul fiind pus pe sectorul intreprinderilor mici si mijlocii. Totodata, se are in vedere redresarea investitiilor publice, pentru care vor fi alocate resurse bugetare anuale din ce in ce mai mari. In consecinta, se estimeaza ca evolutia formarii brute de capital fix nu va mai inregistra fluctuatii ca in perioadele anterioare (-4,8% in 1999, +4,6% in 2000), ci se va caracteriza printr-o crestere medie anuala de peste 10%, asigurandu-se astfel bazele pentru o relansare economica de durata. Relansarea economica va face posibila o crestere reala a veniturilor si in consecinta a consumului individual efectiv al gospodariilor populatiei, fara a afecta indicatorii de performanta ai economiei. Se prognozeaza ca veniturile salariale vor urma sa creasca in termeni reali mai putin decat cresterea PIB, respectiv pe intreaga perioada 2002-2005, in medie cu 4% anual. Pe aceasta baza, se estimeaza o imbunatatire a economisirii si implicit a ratei investitiilor, care va putea ajunge la orizontul anului 2005 la aproape 23% din PIB. - % din PIB 1999 Rata de economisire interna Rata de investitie 11,2 17,7 2000 14,0 18,9 2001 13,8 19,0 2002 15,1 19,8 2003 16,2 20,4 2004 18,0 21,5 2005 20,0 22,9

Consumul individual efectiv al populatiei va inregistra in perioada 2002-2005 un ritm mediu anual de crestere de 3,5%, inferior indicelui de crestere a salariului real, premisa pentru imbunatatirea inclinatiei spre economisire. De asemenea, consumul administratiei publice va inregistra o crestere medie moderata de 1,2%. Corespunzator acestor tendinte, rata de autofinantare a economiei romanesti se va imbunatati, urmand sa evolueze de la circa 73% in anul 2001 la peste 87% in anul 2005. Pe ansamblu, cresterea ratei de economisire si respectiv a ratei de autofinantare, impreuna cu transferurile de capital, vor asigura suportul financiar pentru cresterea de durata si la nivele ridicate a investitiilor. Pe intervalul de prognoza, corelatia economisire-acumulare se prezinta astfel:

87

- % din PIB 2000 Economisirea bruta Acumularea bruta *) Capacitatea sau necesarul de finantare 15,6 19,7 -4,1 2001 15,9 21,9 -6,0 2002 17,7 23,2 -5,5 2003 18,6 23,8 -5,2 2004 20,2 25,0 -4,8 2005 22,1 26,5 -4,4

*) Acumularea bruta reprezinta formarea bruta de capital, respectiv formarea bruta de capital fix plus variatia stocurilor. Relansarea cererii interne se va realiza fara a se neglija rolul cererii externe. Exportul net de bunuri si servicii, estimat, isi va diminua treptat contributia negativa la cresterea reala a produsului intern brut, datorita dinamicii mai pronuntate a exporturilor de bunuri si servicii fata de importurile de bunuri si servicii, dar si datorita unei imbunatatiri sensibile a structurii schimburilor externe, cu efecte asupra indicatorilor de competitivitate. - modificari procentuale fata de anul anterior 2000 Consum individual efectiv al populatiei - cumparari de servicii - servicii - autoconsum si piata taraneasca Consum colectiv efectiv al administratiei publice Formarea bruta de capital fix Modificarea stocurilor Cererea interna *) Exportul de bunuri si servicii Importul de bunuri si servicii PIB +0,1 -2,7 +2,7 -4,2 +15,9 2001 +6,4 +1,2 +1,8 +19,2 -1,9 2002 +3,4 +2,2 +2,5 +3,0 +1,0 2003 +3,9 +3,5 +4,2 +4,0 +2,0 2004 +3,8 +4,0 +4,5 +3,0 +1,0 2005 +3,1 +3,0 +3,5 +3,5 +1,0 Ritm mediu anual 2002-2005 -%+3,5 +3,2 +3,7 +3,4 +1,2

+4,6 -151,6 +4,1 +24,1 +28,2 +1,8

+6,6 +309,5 +8,1 +10,6 +17,5 +5,3

+8,5 +28,2 +4,8 +8,7 +8,8 +4,5

+10,0 +5,2 +5,0 +9,4 +8,0 +5,2

+12,0 +2,5 +5,1 +8,9 +7,3 +5,5

+12,5 +0,9 +4,8 +7,6 +6,3 +5,1

+10,7 +8,5 +4,9 +8,6 +7,6 +5,0

*) Cererea interna cuprinde consumul final si formarea bruta de capital In cazul exportului de bunuri, cu un ritm mediu anual de 8,5%, se are in vedere o crestere a contributiei produselor care prezinta avantaje comparative certe si care prin valorificarea 88

superioara a resurselor materiale si umane interne au o valoarea adaugata sporita. Vor creste indeosebi exporturile de produse ale industriei constructiilor de masini si cele ale industriei usoare, care impreuna vor reprezenta circa 60% din totalul exporturilor. Importurile de bunuri, cu un ritm mediu anual de 7,7%, se estimeaza ca isi vor modifica structura in favoarea importurilor pentru investitii (ritm mediu anual de 14,4%), chiar daca importurile pentru productie (6,6%) si indeosebi cele de materii prime si energetice raman decisive. - modificari procentuale fata de anul anterior 2000 Soldul contului curent - milioane USD - % din PIB Rata inflatiei (%) - medie anuala - decembrie/decembrie Rata somajului (%) 45,7 40,7 10,5 34,5 30,3 8,6 26,0 22,0 9,2 17,0 15,0 8,9 11,0 9,0 8,4 8,0 7,0 8,1 - 1363 - 3,7 - 2349 - 5,9 - 2350 - 5,4 - 2420 - 5,1 - 2400 - 4,6 - 2380 - 4,2 2001 2002 2003 2004 2005

Pentru perioada 2002-2005 se prognozeaza o mentinere a deficitului contului curent, la circa 2,4 mld. dolari, concomitent cu diminuarea constanta a ponderii acestuia in PIB de la 5,4% in anul 2002 la 4,2% in 2005. In conditiile majorarii graduale a deficitului comercial FOB-FOB de la 3,2 mld. USD in anul 2002 la 3,5 mld. USD in 2005, se asteapta o imbunatatire a balantei serviciilor, ce urmeaza sa se apropie de echilibru catre anul 2005. Ca si pana in prezent, deficitul contului curent se asteapta sa fie atenuat de fluxurile nete ale transferurilor curente, prognozate sa creasca la o medie anuala de 1,5 mld. USD in perioada 2002-2005. O prioritate a Guvernului pentru perioada 20022005 o reprezinta reducerea inflatiei. Se preconizeaza o reducere graduala a ratei inflatiei, astfel incat in anul 2005 rata medie anuala sa se exprime printr-o singura cifra, in principal datorita: incheierii procesului de eliminare a subventiei incrucisate si a altor factori agravanti care au actionat pana in anul 2000; accelerarii reformelor, in special in ceea ce priveste ajustarile structurale, ceea ce va asigura premisele unei sensibile dezinflatii; mentinerii unei politici monetare prudente; diminuarii presiunii asupra leului si a deprecierii cursului de schimb, care se va situa la cel mult nivelul ratei anuale a inflatiei.

Pentru anul 2002, prognoza prevede o reducere a inflatiei la circa 22% (decembrie/decembrie), iar pentru anul 2003 se are in vedere ca inflatia sa se situeze sub 20%, insemnand ca, practic, se va intra in faza evolutiei descrescatoare si predictibile a inflatiei. Pe piata muncii, un obiectiv important va fi cresterea gradului de ocupare a populatiei active, dezvoltarea spiritului intreprinzator al angajatorilor si al persoanelor in cautarea unui loc de munca, cresterea mobilitatii, flexibilitatii, adaptabilitatii fortei de munca prin promovarea conceptului de pregatire continua, garantarea sanselor egale intre femei si barbati. Un alt obiectiv se refera la mutarea accentului politicilor de protectie a somerilor de la masuri pasive la masuri active. 89

Prin aceste masuri, concomitent cu un echilibru superior intre cererea si oferta de forta de munca se va asigura o reducere pronuntata a somajului, respectiv de la 10,5% la sfarsitul anului 2000 la 8,1% la sfarsitul anului 2005. Evoluii sectoriale Pe latura ofertei, se preconizeaza ritmuri superioare de crestere fata de produsul intern brut in industrie si constructii. - modificari procentuale fata de an anterior 2000 Produsul intern brut din care: Valoarea adaugata bruta pe total economie - Industrie - Agricultura, silvicultura, piscicultura si exploatare forestiera - Constructii - Servicii Impozite nete pe produs +1,8 +1,8 +6,2 -18,2 2001 +5,3 +5,5 +7,9 +21,2 2002 +4,5 +4,5 +6,2 +3,6 2003 +5,2 +5,2 +6,7 +4,9 2004 +5,5 +5,6 +5,6 +4,7 2005 +5,1 +5,1 +5,2 +4,9 Ritm mediu anual 2002-2005 -%+5,0 +5,1 +6,0 +4,6

+6,3 +3,8 +1,5

+5,2 +1,7 +3,1

+6,8 +3,4 +3,9

+7,7 +3,9 +5,0

+7,2 +5,4 +5,0

+6,6 +4,9 +4,7

+7,1 +4,4 +4,7

Sporurile de productie se vor realiza, spre deosebire de anul 2001, in conditiile unei reduceri relative a consumurilor intermediare si corespunzator a unei imbunatatiri a ponderii valorii adaugate brute in productie; pe ansamblul perioadei, consumurile intermediare urmeaza sa inregistreze un ritm mediu anual de 5,0%, iar valoarea adaugata bruta din economie un ritm mediu anual de 5,1%. Procesul de ajustare structurala a industriei in perioada 2002-2005 va cuprinde, pe de o parte, modernizarea si dezvoltarea agentilor economici cu potential de competitivitate si, pe de alta parte, reorientarea, redimensionarea sau inchiderea partiala sau integrala a unor capacitati de productie fara desfacere la intern si la export actiuni ce vor fi precedate de rezolvarea problemelor sociale. Industria este prevazuta sa creasca in perioada 2002-2005 cu 24,8% fata de anul 2001, reprezentand un ritm mediu anual de 5,7%. Tinand seama de posibilitatile limitate de crestere in industria extractiva, precum si de necesitatea reducerii intensitatii energetice in sectorul productiv al economiei, se apreciaza ca industria prelucratoare va avea rolul principal in dezvoltarea industriala a tarii, cu un ritm mediu anual de 6,6%, superior celui pe ansamblul industriei. Prin actiunile de ajustare structurala, configuratia industriei va cuprinde: componenta ofensiva, in care se inscriu sectoarele si grupele de produse cu crestere peste media pe ansamblul industriei: industria alimentara (8,1%); industria de masini si echipamente (8,1%); industria confectiilor (7,8%); industria de masini si aparate electrice (7,4%); industria

90

de prelucrare a titeiului (6,9%); industria mijloacelor de transport rutier (6,7%); industria chimica (6,3%); industria mobilei (6,3%); industria pielariei si incaltamintei (6,0%); componenta neutrala, care cuprinde sectoare cu cresteri apropiate de media pe industrie: industria metalurgica (5,9%); industria prelucrarii cauciucului si a maselor plastice (5,5%); industria altor mijloace de transport (5,4%); industria celulozei si hartiei (5,3%); industria altor produse din minerale nemetalice (4,7%); componenta defensiva, in care se inscriu sectoarele a caror crestere se va afla sub cea medie pe ansamblul industriei si a caror pondere in structura industriei va scadea: industria de aparatura si instrumente medicale de precizie, optica si ceasornicarie (3,7%); industria de echipamente, aparate radio, televiziune si comunicatii (3,5%); industria constructiilor metalice (3,1%); industria textila (2,6%).

Agricultura, ramura de baza a economiei, avand multiple influente asupra complexului economic national, dar si asupra asigurarii consumului populatiei, se estimeaza sa se dezvolte in perioada 2002-2005 intr-un ritm mediu anual de 4,5%, rezultat dintr-un ritm de crestere de 3,7% pentru sectorul vegetal si de 6,1% pentru sectorul cresterii animalelor. Prognoza privind evolutia pana in anul 2005 a productiei agricole vegetale, in conditii climaterice normale, a avut in vedere o serie de elemente, precum mentinerea suprafetei agricole totale (cca 14,8 mil.ha), cresterea suprafetei arabile (de la 9,37mil. ha in 2001 la 9,39 mil. ha in 2005) si cresterea suprafetei arabile cultivate (de la 8,9 mil.ha in 2001 la cca 9,3 mil.ha in 2005), accelerarea reformei funciare, redarea in functiune a sistemului de irigatii si cresterea cantitatilor de ingrasaminte utilizate in agricultura. Nivelurile prognozate in sectorul cresterii animalelor pentru perioada 2002-2005 constituie o posibilitate realista din punct de vedere tehnic, organizatoric si economic, in conditiile in care fenomenele care au constituit o frana in aceasta activitate (practicarea, in cadrul sectorului privat in exclusivitate, a unei activitati zootehnice in exploatatii de dimensiuni reduse si de tip extensiv, cu efort uman mare si dublu ca perioada de crestere si exploatare fata de sistemul intensiv), vor fi reduse cat mai mult prin actiuni ce se vor intreprinde in anii 2002-2005. In corelatie cu dinamica prognozata a investitiilor si prin luarea in considerare a proiectelor prevazute prin Programul de guvernare 2001-2004 vizand constructiile in infrastructura, socialculturale si constructiile de locuinte, precum si a sectorului privat, se estimeaza ca in perioada 2002-2005 productia totala a ramurii constructii va inregistra o evolutie pozitiva (+7,0% in anul 2002 fata de anul 2001, +7,5% in 2003, +7,0% in 2004, +6,5% in 2005). Se apreciaza, de asemenea, ca activitatea de transport, corelata cu evolutia prognozata a productiei industriale si agricole, va continua evolutia pozitiva inceputa in anul 2000. In intervalul 2002-2005 se prognozeaza cresteri la toate tipurile de transport marfuri si pasageri, cresteri generate de evolutia pozitiva a economiei in aceasta perioada. Corespunzator, volumul de marfuri transportate prognozat pe principalele grupe de produse pentru anul 2005 va creste cu 18% fata de realizarile anului 2000. De asemenea, numarul pasagerilor transportati va inregistra in anul 2005 o crestere cu 9,4% fata de nivelul anului 2000. Transportul rutier va detine si in continuare ponderea cea mai ridicata, atat la volumul de marfuri transportate, cat si la numarul de pasageri transportati, datorita asigurarii legaturilor simple si rapide.

91

* *

In sinteza, perioada 2002-2005 poate fi caracterizata ca perioada confirmarii faptului ca printr-un Program de guvernare realist se poate asigura pentru economia Romaniei o crestere economica sustenabila si de durata, care sa permita, concomitent cu reforma structurala a economiei, ridicarea standardului de viata al populatiei. Dezvoltarea economica se bazeaza pe un echilibru adecvat al corelatiei consum economisireinvestitii, fiind posibil astfel ca sporul investitional anual sa depaseasca 10%, in conditii de eficienta a activitatii economice si de utilizare mai buna a resurselor umane. In acest mod, vor fi asigurate resursele necesare cresterii, an de an, a veniturilor reale ale populatiei, intr-un ritm mediu de circa 4,0%, concomitent cu reducerea pronuntata a inflatiei, care se estimeaza in 2005 la 7%, si a somajului, prognozat pentru 2005 la 8,1%. Se vor crea conditiile pentru accelerarea procesului de apropiere si complementaritate a economiei romanesti cu economiile dezvoltate, astfel incat obiectivul integrarii Romaniei in Uniunea Europeana sa poata fi realizat intr-un orizont scurt de timp.

92

4. CAPACITATEA DE ASUMARE A OBLIGAIILOR DE STAT MEMBRU AL UE


4.1. Libera circulaie a mrfurilor

Ca urmare a adoptarii Legii nr. 608/2001 a evaluarii conformitatii produselor si a progreselor semnificative in preluarea acquis-ului comunitar sectorial in cursul anului 2001, in luna martie 2002 au fost deschide negocierile aferente Capitolului 1-Libera circulatie a marfurilor.

4.1.1. Standardizarea
Situaia actual Asociatia de Standardizare din Romania (ASRO), organismul national de standardizare din Romania, are acorduri de cooperare bilaterala semnate cu un numar de 11 organisme nationale de standardizare, dintre care 8 europene. In data de 27.07.2001 a fost aprobata de Guvern Strategia de adoptare a standardelor europene in vederea preluarii, pana la sfarsitul anului 2003 a cel putin 80% din standardele europene. In acelasi scop, prin HG nr. 395/18.04.2002 (MO nr. 292/30.04.2002), din Fondul de contrapartida constituit din contravaloarea in moneda nationala a ajutorului economic nerambursabil acordat Romaniei de Uniunea Europeana s-a aprobat suma de 18.414,0 milioane lei (608 MEURO) destinata finantarii continuarii traducerii si andorsarii standardelor europene. Pana in prezent, dintr-un numar de 1778 standarde europene armonizate, au fost preluate in standardizarea nationala 807, urmand ca restul de 971 standarde sa fie preluate pana la sfarsitul anului 2003. In privinta standardelor europene (EN), din numarul total de circa 12200 au fost adoptate un numar de 4098 EN. Luand in considerare cresterea continua a numarului de standarde europene ce vor fi adoptate in urmatorii ani de catre organismele europene de standardizare, ritmul de adoptare a lor ca standarde romane pana in 2005 este prevazut a fi urmatorul: numar total de standarde europene adoptate la sfarsitul anului 2002 circa 8250 EN, in 2003 circa 12900 EN, in 2004 circa 15200 EN. Prioriti pe termen scurt Obiectivele prioritare in domeniul standardizarii vizeaza adoptarea tuturor standardelor europene armonizate pana la sfarsitul anului 2003, si a standardelor europene nearmonizate, n proporie de 80%, pn la sfritul anului 2003, necesare integrarii organismului national in structurile europene de standardizare, precum si dezvoltarea unei educatii manageriale specifice in vederea sustinerii aplicarii legislatiei tehnice nationale care preia acquis-ul comunitar. O prioritate a activitatii de standardizare nationala o reprezinta adoptarea in ritmul impus de armonizarea reglementarilor tehnice a standardelor europene armonizate aferente directivelor New Approach. Pentru realizarea acestor obiective se actioneaza astfel:

93

dezvoltarea parteneriatului international si participarea ASRO la elaborarea standardelor internationale, prin semnarea acordurilor de cooperare bilaterala cu organisme de standardizare din alte tari; cresterea numarului de standarde adoptate, prin accelerarea procesului de preluare a standardelor europene in standardizarea romana; organizarea centrului de schimb de informatii in domeniul standardelor si reglementarilor tehnice, in vederea implementarii Directivei 98/34/CEE amendata de Directiva 98/48/CEE si in conformitate cu Acordul TBT incheiat de OMC cu toate tarile membre privind inlaturarea barierelor tehnice in calea comertului; extinderea activitatii de certificare a conformitatii produselor si serviciilor. Acreditarea organismelor in subordinea ASRO de certificare a sistemelor calitatii si certificare de management de mediu.

In anul 2001 ASRO a fost dotata cu echipamentele necesare in vederea trecerii la sistemul de tiparire "in-house" a standardelor si a celorlalte publicatii ale sale. De asemenea, este prevazuta continuarea dotarii ASRO in anul 2002 cu birotica si soft-urile necesare cresterii ritmului de preluare a standardelor europene. Toate aceste dotari vor permite transformarea ASRO intr-un organism eficient, capabil sa-si sustina activitatea si din surse proprii, ca urmare a dezvoltarii unei oferte adecvate de servicii si produse pentru agentii economici. In anul 2002 va continua consolidarea structurilor de certificare a conformitatii produselor si serviciilor cu standardele nationale, precum si a structurilor de certificare a sistemelor calitatii si de management de mediu. Astfel, ASRO este in curs de obtinere a certificatului de acreditare pentru domeniul masini din partea RENAR. In anul 2002, ASRO isi propune sa finalizeze acreditarea organismului sau de certificare a sistemelor calitatii (prin eforturi proprii), si sa obtina acreditare mixta - RvA/Olanda si RENAR/Romania - pentru organismul de certificare sisteme de management de mediu (prin eforturi proprii si asistenta din partea Guvernului Olandei). Prioriti pe termen mediu Pe termen mediu, se are in vedere promovarea notiunilor de standardizare si a managementului calitatii in invatamantul mediu si superior prin formarea atat a cadrelor didactice, cat si a elevilor si studentilor.

4.1.2. Acreditarea i infrastructura pentru evaluarea conformitii


Situaia actual Ca urmare a intrarii in vigoare a Legii cadru privind evaluarea conformitatii produselor (Legea nr. 608/2001) si a normelor sale metodologice, RENAR isi extinde activitatea si in domeniul reglementat, fiind organismul responsabil pentru acreditarea organismelor care solicita desemnarea din punctul de vedere al conformitatii procedurilor de evaluare aplicate cu cele stipulate de legislatia nationala armonizata cu directivele Noii Abordari ale Uniunii Europene. In conformitate cu aceasta lege cadru, acreditarea devine o conditie obligatorie in vederea desemnarii. Pana in prezent au fost acreditate un numar de 191 laboratoare de incercari, 1 laborator de metrologie (pentru etalonare), 25 organisme de certificare (11 organisme de certificare sisteme de management al calitatii, 11 organisme de certificare produs, 1 organism de certificare sisteme de 94

management de mediu, 2 organisme certificare personal) si 4 organisme de inspectie. In prezent un numar de peste 50 de laboratoare de incercari si organisme au solicitat acreditarea. In ceea ce priveste laboratoarele metrologice, RENAR a incheiat un protocol cu Biroul Roman de Metrologie Legala referitor la acreditarea acestui tip de laboratoare, fapt ce va conduce la cresterea rapida a numarului de laboratoare metrologice acreditate. La inceputul anului in curs, RENAR a beneficiat de o dotare cu echipamente performante (computere, imprimante, scanner, copiatoare, faxuri) in cadrul programului Phare 1999. In plus, prin forte proprii, si-a realizat o retea Intranet, in prezent fiecare angajat beneficiind de un computer propriu conectat la Internet. Tot in cursul acestui an, Asociatia de Acreditare din Romania, RENAR, a inceput procesul de pre-evaluare de catre expertii European Accreditation in vederea incheierii acordurilor multilaterale cu Cooperarea Europeana pentru Acreditare in domeniile: acreditarea laboratoarelor de incercari; acreditarea organismelor de certificare sisteme de management al calitatii; acreditarea organismelor de certificare produse.

Prioriti pe terment scurt Prioritatile pe termen scurt vizeaza extinderea domeniului de activitate al RENAR in domeniul reglementat. Totodata se are in vedere asigurarea conditiilor pentru semnarea acordurilor multilaterale cu European Co-operation for Accreditation, pentru domeniile: acreditarea laboratoarelor de incercari, a organismelor de certificare sisteme de management al calitatii si a organismelor de certificare produse. Masurile preconizate sunt: crearea impreuna cu Ministerul Industriei si Resurselor, a unei baze nationale informatizate de date privind laboratoarele si organismele de certificare acreditate; dezvoltarea unor domenii noi de acreditare: organisme de certificare a sistemelor de management al securitatii informatiei, organisme de certificare a managementului securitatii produselor alimentare (HACCP, GMP, GLP), a sistemelor de management al calitatii in sistemul sanitar si in administratia publica centrala si locala; dezvoltarea si acreditarea furnizorilor de scheme de comparari interlaboratoare; crearea comitetelor tehnice ca structuri profesionale pentru acreditare ale RENAR; pregatirea pentru acreditarea in noile domenii reglementate si evaluarea organismelor care solicita desemnarea; integrarea sistemului de acreditare in sistemul european; dezvoltarea impreuna cu Ministerul Industriei si Resurselor a sistemului INTRANET pentru infrastructura de evaluare a conformitatii; inceperea pregatirii RENAR pentru semnarea acordurilor multilaterale, MLA, cu Organismul European de Acreditare pentru urmatoarele domenii: acreditarea organismelor de inspectie, a laboratoarelor de etalonare si a organismelor de certificare sisteme de management de mediu.

Prioriti pe termen mediu Prioritatile pe termen mediu urmaresc sustinerea aplicarii legislatiei nationale armonizate cu directivele europene si cu reglementarile comunitare privind evaluarea conformitatii. 95

4.1.3. Metrologia
Situaia actual In conformitate cu angajamentul asumat prin documentul de pozitie, prin HG nr. 193/28.02.2002, Biroul Roman de Metrologie Legala (BRML), organul de specialitate al administratiei publice centrale responsabil cu coordonarea si controlul activitatii de metrologie la nivel national si cu elaborarea reglementarilor in acest domeniu, a fost reorganizat in vederea realizarii cerintelor necesare implementarii functiilor de organism notificat, organism de supraveghere a pietei si organism de evaluare, avand urmatoarea structura: Directia de certificare BRML Cert organismul care va indeplini functiile de certificare produs, pe baza standardului SR EN 45011 (standardul roman armonizat care preia standardul european EN 45011). Acest organism va fi apt sa activeze ca organism notificat pentru modulele de evaluare a conformitatii B, F si G; Directia inspectii si supravegherea pietei organismul care va indeplini functiile de supraveghere a pietei preambalatelor, de supraveghere a pietei aparatelor de cantarit cu functionare neautomata, precum si de control pentru respectarea HG nr. 1055/18.10.2001 privind conditiile de introducere pe piata a mijloacelor de masurare; Directia evaluare organisme si autorizari organismul care va indeplini functia de evaluare a competentei tehnice a organismelor care solicita notificarea; 8 directii regionale de metrologie legala, unitati fara personalitate juridica, care au in zona lor teritoriala de competenta cele 41 de judete ale Romaniei si municipiul Bucuresti; Institutul National de Metrologie, organizat ca institut de cercetare dezvoltare in domeniul metrologiei, unitate fara personalitate juridica aflata in subordinea BRML; Biroul juridic si serviciile de resurse umane si audit intern.

In cadrul structurii organizatorice prezente a directiilor regionale de metrologie legala, precum si a Institutului National de Metrologie, functioneaza laboratoare de metrologie destinate efectuarii verificarilor/etalonarilor mijloacelor de masurare si efectuarii incercarilor pentru aprobarile de model. Pentru indeplinirea acestor functii conform exigentelor comunitare, BRML beneficiaza in cursul anului 2002 de asistenta tehnica acordata prin intermediul unui program PSO finantat de catre Guvernul Olandei. In ianuarie 2001 Institutul National de Metrologie a devenit membru corespondent al EUROMET. Principiile metrologiei legale si reglementarile care se aplica in Romania in prezent au la baza Recomandarile si Documentele Organizatiei Internationale de Metrologie Legala (pentru mijloacele de masurare ce cad sub incidenta legislatiei nationale nearmonizate) si/sau prevederile directivelor europene din domeniul metrologiei legale si preambalatelor (pentru mijloacele de masurare si preambalatele aflate sub incidenta legislatiei nationale armonizate). Biroul Roman de Metrologie Legala are responsabilitatea armonizarii si transpunerii in legislatia romana a prevederilor unui numar de 25 directive europene (dintre care 21 se refera la domeniul metrologiei legale propriu zise, iar 4 se refera la preambalate). In cursul anului 2001 si trimestrului I 2002, au fost preluate 16 Directive, dupa cum urmeaza: HG nr. 530/07.06.2001 pentru aprobarea Instructiunilor de metrologie legala Preambalarea unor produse in functie de masa sau volum, prin care au fost transpuse in legislatia nationala prevederile directivelor 75/106/CEE, 76/211/CEE si 80/232/CEE privind preambalarea

96

produselor in functie de masa sau volum. Aceste instructiuni se refera la cerintele pe care trebuie sa le satisfaca preambalatele ce contin produse destinate vanzarii in cantitati nominale unitare constante, la verificarile la care se supun acestea, precum si la obligatiile operatorilor economici care preambaleaza produse in functie de masa sau de volum; HG nr. 749/26.07.2001 pentru stabilirea conditiilor de introducere pe piata si de punere in functiune a aparatelor de cantarit cu functionare neautomata, prin care au fost transpuse in legislatia nationala prevederile directivei 90/384/CEE privind aparatele de cantarit cu functionare neautomata si care va intra in vigoare in luna august 2002. Prin acest act normativ se reglementeaza conditiile de introducere pe piata si de punere in functiune a aparatelor de cantarit cu functionare neautomata, cerintele esentiale pe care acestea trebuie sa le respecte cu precizarea ca pana la incheierea Protocolului european de evaluare a conformitatii, PECA, marcajul de conformitate aplicat pe produse va fi marcajul national de conformitate CS. In acelasi timp este admisa comercializarea produselor avand marcajul de conformitate CE, in situatia in care marcajul este aplicat de un producator dintr-un stat membru al Uniunii Europene, in conditiile prevazute de legislatia europeana. In aplicarea actului normativ mentionat, prin Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 57/25.02.2002, a fost aprobata Lista standardelor romane prin care se adopta standardele europene armonizate, ale caror prevederi se refera la aparatele de cantarit cu functionare neautomata; HG nr. 854/30.08.2001 pentru aprobarea instructiunilor de metrologie legala Unitati de masura prin care au fost transpuse partial in legislatia nationala prevederile directivei 80/181/CEE privind unitatile de masura, care va intra in vigoare in octombrie 2002. Aceste instructiuni se refera la unitatile de masura legale prin care se exprima rezultatele masurarilor efectuate. Prevederile Directivei 80/181/CEE au fost transpuse partial, deoarece prevederile Legii metrologiei aflate in vigoare nu permit preluarea urmatoarelor unitati de masura: rotatie (rot), pentru unghiul plan, dioptrie pentru vergenta sistemelor optice, tex (tex) pentru densitatea liniara a firelor si fibrelor textile si barn (b) pentru aria sectiunii eficace transversale. Armonizarea totala cu prevederile acestei directive se va realiza in cursul anului 2002, dupa adoptarea noii Legi a metrologiei de catre Parlament; HG nr. 1055/18.10.2001 privind conditiile de introducere pe piata a mijloacelor de masurare, prin care au fost transpuse in legislatia nationala prevederile Directivei 71/316/CEE referitoare la procedurile comune privind mijloacele de masurare si metodele de control metrologic. Prin aceasta HG se reglementeaza conditiile de introducere pe piata si/sau punere in functiune a masurilor, aparatelor de masurat, componentelor, sistemelor si echipamentelor de masurare, precum si a dispozitivelor auxiliare ale acestora; Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 356/06.11.2001 privind aprobarea Normei de metrologie legala CEE NML CEE-86/217 Manometre pentru masurarea presiunii in pneurile vehiculelor cu motor prin care au fost transpuse prevederile Directivei 86/217/CEE referitoare la manometrele pentru masurarea presiunii in pneurile vehiculelor cu motor; Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 389/20.11.2001 privind aprobarea Normei de metrologie legala CEE NML CEE-76/765 Alcoolmetre si aerometre pentru alcool prin care au fost transpuse prevederile Directivei 76/765/CEE referitoare la alcoolmetre si aerometre pentru alcool; Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 400/29.11.2001 privind aprobarea Normei de metrologie legala CEE NML CEE-76/766 Tabele alcoolmetrice prin care au fost transpuse prevederile Directivei 76/766/CEE referitoare la tabelele alcoolmetrice; Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 401/28.11.2001 privind aprobarea Normei de metrologie legala CEE NML CEE-75/107 Butelii uzate ca recipiente sub presiune prin 97

care au fost transpuse prevederile Directivei 75/107/CEE referitoare la buteliile uzate ca recipiente sub presiune; Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 406/29.11.2001 privind aprobarea Normei de metrologie legala CEE NML CEE-71/347 Masurarea masei hectolitrice a cerealelor prin care au fost transpuse prevederile Directivei 71/347/CEE referitoare la masurarea masei hectolitrice a cerealelor; Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 426/13.12.2001 privind aprobarea Normei de metrologie legala CEE NML CEE-75/95 Taximetre prin care au fost transpuse prevederile Directivei 77/95/CEE referitoare la taximetre; Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 427/13.12.2001 privind aprobarea Normei de metrologie legala CEE NML CEE-76/891 Contoare de energie electrica prin care au fost transpuse prevederile Directivei 76/891/CEE referitoare la contoarele de energie electrica; Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 428/13.12.2001 privind aprobarea Normei de metrologie legala CEE NML CEE-73/362 Masuri de lungime prin care au fost transpuse prevederile Directivei 73/362/CEE referitoare la masurile de lungime; Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 36/18.02.2002 privind aprobarea Normei de metrologie legala CEE NML CEE-71/319 Contoare volumetrice pentru lichide altele decat apa prin care au fost transpuse prevederile Directivei 71/319/CEE referitoare la contoarele volumetrice pentru lichide altele decat apa; Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 76/19.03.2002 privind aprobarea Normei de metrologie legala CEE NML CEE-71/348 Echipament auxiliar pentru contoare de lichide altele decat apa prin care au fost transpuse prevederile Directivei 71/348/CEE referitoare la echipamente auxiliare pentru contoare de lichide altele decat apa.

Prioriti pe termen scurt Finalizarea procesului de transpunere in legislatia romana a directivelor Old Approach din domeniul metrologiei (angajament asumat prin documentul de pozitie termen: decembrie 2002); Realizarea unei infrastructuri informatice care sa permita interconectarea unitatilor din structura BRML; Instruirea personalului din laboratoarele de metrologie, a personalului implicat in supravegherea pietei si in implementarea prevederilor referitoare la preambalate; Asigurarea trasabilitatii la etaloanele nationale, prin evaluarea necesitatilor pentru realizarea intercompararilor la nivel national; Asigurarea trasabilitatii la etaloanele nationale si internationale, prin implementarea cerintelor standardului ISO/IEC 17025 in 4 laboratoare de metrologie ale BRML si acreditarea acestora; Asigurarea trasabilitatii la etaloanele internationale, prin evaluarea necesitatilor pentru realizarea de etalonari la nivel international.

Prioriti pe termen mediu 98 Instruirea personalului din laboratoarele de metrologie, a personalului implicat in activitati de marketing si management metrologic; Achizitionarea de etaloane noi si standuri etalon destinate etalonarii/verificarii mijloacelor de masurare de interes public;

Asigurarea trasabilitatii la etaloanele internationale, prin realizarea de etalonari si comparari interlaboratoare in tari membre UE.

4.1.4. Produse alimentare


Situaia actual Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP) are responsabilitati in ceea ce priveste elaborarea, implementarea si controlul legislatiei privind produsele alimentare destinate comercializarii, avand reprezentare in fiecare judet in cadrul Directiilor Generale pentru agricultura si alimentatie si Directiei generale a municipiului Bucuresti. Structurile administrative ale MAAP colaboreaza in domeniul igienei alimentare cu Directia Generala de Sanatate Publica din cadrul Ministerului Sanatatii si Familiei, si in domeniul protectiei consumatorilor cu Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor. In data de 16.04.2001 a fost transmisa catre Comisia Europeana Strategia privind siguranta alimentara. Strategia prezinta progresele legislative si institutionale, perspectivele de dezvoltare si consolidarea capacitatii administrative si institutionale in domeniul inspectiei si coltroluli calitatii produselor agro-alimentare. Strategia prevede infiintarea in anul 2002 a Autoritatii Nationale pentru Securitate Alimentara. In baza OUG nr. 97/2001 (care abroga OG nr. 113/1999) privind reglementarea productiei, circulatiei si comercializarii alimentelor, au fost elaborate 11 acte normative si anume: Ordinul comun nr. 121/382 din 23.04.2001/11.06.2001 al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor si ministrului sanatatii si familiei pentru aprobarea Normelor cu privire la continutul, fabricarea si etichetarea gemurilor din fructe, jeleului, marmeladei si piureului din castane indulcit prin care au fost transpuse integral prevederile Directivei 79/693/CEE, cu amendamentele ulterioare, privind gemurile de fructe, jeleul, marmelada si piureul de castane. Prin acest ordin s-au introdus normele cu privire la natura, continutul, fabricarea si etichetarea gemurilor din fructe, jeleului, marmeladei si piureului de castane indulcit, fiind de asemenea stabilite modalitatile de etichetare si comercializare ale acestora, precum si substantele care pot fi adaugate la produsele definite in norme; Ordinul comun nr. 122/298 din 23.04.2001/16.05.2001 al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor si ministrului sanatatii si familiei pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul, originea, prezentarea, compozitia, calitatea si etichetarea mierii prin care au fost transpuse integral prevederile Directivei 74/409/CEE, cu amendamentele ulterioare privind mierea. Prin acest ordin s-au introdus normele cu privire la natura, continutul, originea, prezentarea, compozitia, calitatea mierii, fiind de asemenea stabilite modalitatile de etichetare si comercializare ale acesteia; Ordinul comun nr. 123/384 din 23.04.2001/11.06.2001 al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor si ministrului sanatatii si familiei pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul, compozitia, fabricarea si etichetarea sucurilor din fructe si a anumitor produse similare prin care au fost transpuse integral prevederile Directivei 93/77/CEE, privind sucurile din fructe si anumite produse similare. Prin acest ordin s-au introdus normele cu privire la natura, continutul, compozitia, fabricatia sucurilor din fructe si ale anumitor produse similare, fiind de asemenea stabilite modalitatile de etichetare si comercializare ale acestora, precum si prevederile speciale cu privire la nectarurile din fructe; Ordinul comun nr. 124/297 din 23.04.2001/16.05.2001 al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor si ministrului sanatatii si familiei pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul, originea, etichetarea si marcarea unor zaharuri destinate consumului uman prin care au fost transpuse integral prevederile Directivei 73/437/CEE, cu amendamentele 99

ulterioare privind zaharurile destinate consumului uman. Prin acest ordin s-au introdus normele cu privire la natura, continutul, originea unor zaharuri destinate consumului uman, fiind de asemenea stabilite modalitatile de etichetare si marcare ale acestora, precum si metoda de determinare a tipului de culoare, a continutului de cenusa si a culorii in solutia de zahar alb si zahar extraalb; Ordinul comun nr. 125/383 din 23.04.2001/11.06.2001 al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor si ministrului sanatatii si familiei pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul, originea, fabricarea, etichetarea si marcarea unor produse din cacao si ciocolata destinate consumului uman prin care au fost transpuse integral prevederile Directivei 73/241/CEE privind produsele din cacao si ciocolata destinate consumului uman. Prin acest ordin s-au introdus normele cu privire la natura, continutul, fabricarea unor produse din cacao si ciocolata destinate consumului uman, precum si referitoare la etichetarea si marcarea acestor produse; Ordinul comun nr. 126/302 din 23.04.2001/16.05.2001 al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor si ministrului sanatatii si familiei pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul si etichetarea extractelor de cafea si cicoare prin care au fost transpuse integral prevederile Directivei 1999/4/CE privind extractele de cafea si cicoare. Prin acest ordin s-au introdus normele cu privire la natura si continutul extractelor de cafea si cicoare, fiind de asemenea stabilite modalitatile de etichetare ale acestora; Ordinul comun nr. 127/301 din 23.04.2001/16.05.2001 al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor si ministrului sanatatii si familiei pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul si etichetarea lactoproteinelor cazeine si cazeinati destinate consumului uman prin care au fost transpuse integral prevederile Directivei 83/417/CEE, cu amendamentele ulterioare privind anumite lactoproteine (cazeine si cazeinati) destinate consumului uman. Prin acest ordin s-au introdus normele cu privire la natura, continutul, procedeele de fabricatie si calitatea lactoproteinelor destinate consumului uman, fiind de asemenea stabilite modalitatile de etichetare ale acestora; Ordinul comun nr. 128/300 din 23.04.2001/16.05.2001 al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor si ministrului sanatatii si familiei pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul, fabricarea, compozitia si etichetarea anumitor tipuri de lapte conservat, partial sau integral deshidratat, destinate consumului uman prin care au fost transpuse integral prevederile Directivei 76/118/CEE, cu amendamente ulterioare privind anumite tipuri de lapte conservat partial sau integral deshidratat destinat consumului uman. Prin acest ordin sau introdus normele cu privire la natura, continutul, fabricarea si compozitia anumitor tipuri de lapte conservat, partial sau integral deshidratat, destinat consumului uman, fiind de asemenea stabilite modalitatile de etichetare ale acestora; Ordinul comun nr. 83/90 din 13.02.2002/28.02.2002 al ministrului sanatatii si familiei si ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor pentru aprobarea Normelor privind aromele utilizate in alimente si sursele materiale pentru producerea lor prin care au fost transpuse integral prevederile Directivei 88/388/CE privind aromele utilizate in alimente si sursele materiale pentru producerea lor si ale Reglementarii 2232/96/CE ce stabileste procedura comunitara pentru substantele de aromatizare folosite sau care se intentioneaza sa fie folosite in/sau pe alimente. Prin acest ordin s-au introdus normele privind aromele utilizate in alimente si sursele materiale pentru producerea lor, precum si limitele maxime pentru anumite substante provenind din arome si din alte ingrediente alimentare cu proprietati aromatizante prezente in alimente; Ordinul comun nr. 84/91 din 13.02.2002/28.02.2002 al ministrului sanatatii si familiei si ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor pentru aprobarea normelor privind contaminantii din alimente prin care au fost transpuse integral prevederile Directivelor

100

194/97/CEE privind limitele maxime pentru anumiti contaminanti in alimente, 98/53/CE privind metode de prelevare a probelor si de analiza utilizate in controlul oficial al concentratiilor de contaminanti din alimente si 315/93/CEE care stabileste proceduri comunitare pentru contaminantii din alimente. Prin acest ordin s-au introdus normele privind contaminantii din alimente, limitele maxime ale contaminantilor precum si pentru anumiti contaminanti prezenti in alimente, metodele de prelevare a probelor si de analiza utilizate in controlul oficial al concentratiilor de aflatoxine din alimente; Ordinul comun nr. 855/98/90 din 23.11.2001/04.03.2002/14.03.2002 al ministrului sanatatii si familiei, ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor si al presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare pentru aprobarea Normelor privind alimentele si ingredientele alimentare tratate cu radiatii ionizante prin care au fost transpuse prevederile Directivelor 1999/2/CE si 1999/3/CE privind alimentele si ingredientele alimentare tratate cu radiatii ionizante. Prin acest ordin s-au introdus normele privind alimentele si ingredientele alimentare tratate cu radiatii ionizante, precum si conditiile care trebuiesc indeplinite de procesul de iradiere si de metodele de control a produselor alimentare in vederea autorizarii introducerii lor pe piata, respectiv detectarii tratarii cu radiatii ionizante a acestora. HG nr. 760/26.07.2001 privind aprobarea Normelor tehnice de exploatare si comercializare a apelor minerale naturale prin care au fost transpuse integral prevederile Directivei 80/777/CEE, cu amendamentele ulterioare privind exploatarea si comercializarea apelor minerale naturale. Prin HG s-au introdus normele tehnice de exploatare si comercializare a apelor minerale naturale, modalitatile de extractie, transport si imbuteliere, fiind de asemenea stabilite modalitatile de etichetare si comercializare ale acestora. Supravegherea pietei se realizeaza de catre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale si de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor; HG nr. 106/07.01.2002 privind etichetarea alimentelor prin care au fost transpuse prevederile Directivei 2000/13/CE privind etichetarea, prezentarea si publicitatea pentru produsele alimentare, 1999/10/CE privind stabilirea criteriilor ecologice avute in vedere la etichetarea ecologica a lacurilor si vopselelor, 89/396/CEE privind indicarea sau marcarea identificarii lotului din care fac parte alimentele, 87/250/CEE privind indicarea concentratiei alcoolice, precum si reglementarile referitoare la etichetarea nutritionala (Directiva 90/496/CEE) si etichetarea alimentelor si aditivilor obtinuti din organisme modificate genetic (Reglementarea 1139/98, Reglementarile 49/2000 si 50/2000); Ordinul comun MAAP nr.454/22.11.2001 si al MSF nr.917/18.12.2001 pentru aprobarea Normelor privind grasimile tartinabile vegetale.

De asemenea, au mai fost adoptate urmatoarele acte normative: -

Au fost elaborate si aprobate, urmand a fi publicate in Monitorul Oficial urmatoarele Ordine comune: Ordinul nr. 856/112 din 2002 al ministrului sanatatii si familiei si ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor pentru aprobarea normelor privind alimentele si furajele contaminate radioactiv dupa un accident nuclear sau alta situatie de urgenta radiologica prin care au fost transpuse prevederile Reglementarii Euratom 3954/87 privind nivelele maxime permise de contaminare radioactiva a alimentelor si a nutretului dupa producerea unui accident nuclear sau a altor cazuri de urgenta radiologica, amendata prin Reglementarea 2218/89, ale Reglementarii 944/89 privind nivelele maxime permise de contaminare radioactiva a unor alimente dupa un accident nuclear sau in alte cazuri de urgenta radiologica, ale Reglementarii 770/90 privind nivelul maxim permis de contaminare radioactiva a nutreturilor in urma unui accident nuclear sau in alte cazuri de urgenta radiologica, ale Reglementarii 2219/89/CEE privind conditiile speciale de export a alimentelor si furajelor dupa un accident nuclear, ale 101

Reglementarii 737/90/CEE amendata cu 727/97 privind conditiile de import ale produselor agricole originare din tarile lumii a treia dupa accidentul de la Cernobal si ale Reglementarii 1661/99 privind regulile detailate de aplicare a Reglementarii 737/90/CEE; Ordinul nr. 130/385 din 2001 al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor si ministrului sanatatii si familiei pentru aprobarea normelor privind metodele de analiza si control a unor produse alimentare prin care au fost preluate prevederile Directivei 397/1989/CEE privind controlul oficial al medicamentelor.

In anul 2001, centrul CALITA si-a continuat activitatea de instruire prin organizarea de cursuri de management, marketing, resurse umane, legislatie, utilizare echipamente de tehnica de calcul si sisteme informatice, limbi straine. De asemenea, pentru cresterea eficientei procesului de instruire si organizarea de cursuri la sediile beneficiarilor au fost puse in functiune doua laboratoare de instruire mobile, dotate cu sisteme moderne de tehnica de calcul. Revista CALITA si buletinul informativ e-Calita ofera agentilor economici din industria alimentara pe langa informatii generale despre calitate si a experientei acumulate de producatori si dezbateri pe teme de actualitate, cum ar fi Standarde de calitate; Studiul de piata si Planul de afaceri; Marketing, promotie si vanzari etc. Pentru activitatea desfasurata in domeniul asigurarii calitatii si protectiei consumatorului, in anul 2001, revistei CALITA i-a fost decernata Diploma de Excelenta acordata de Centrul Roman pentru incercarea si expertizarea produselor LAREX. Prioriti pe termen scurt Obiectivul principal - consolidarea administrativa, institutionala si legislativa in domeniul produselor alimentare - prevede ca masuri principale pe termen scurt intarirea controlului calitatii produselor alimentare si echiparea laboratoarelor autoritatii de control a calitatii. Continuarea transpunerii legislatiei Uniunii Europene in domeniu; Continuarea activitatilor Centrului de informare si instruire CALITA pentru sprijinirea intreprinderilor din industria alimentara in procesul de adaptare a acestora la noul mediu; Supravegherea, controlul si monitorizarea parametrilor calitativi ai produselor alimentare.

Prioriti pe termen mediu Intarirea capacitatii administratiei de control a produselor alimentare si adaptarea procedurilor de control la cerintele Uniunii Europene; Extinderea activitatilor Centrului CALITA; Organizarea si functionarea cadrului institutional privind activitatile de supraveghere si control; Dezvoltarea infrastructurii pentru evaluarea si certificarea calitatii si a conformitatii calitatii produselor alimentare cu prevederile legale din domeniu; Implementarea sistemelor calitatii HACCP (Analiza Riscului Punctelor Critice de Controlul Calitati), GMP (Proceduri de Procesare) si GLP (Proceduri de Analiza) in unitatile care produc si testeaza produse alimentare; Echiparea a 5-6 laboratoare ale autoritatii de control, pentru a fi capabile sa execute proceduri de testare aliniate la cerintele UE.

102

4.1.5. Produse farmaceutice


4.1.5.1. Produse farmaceutice de uz uman

Situaia actual In Romania legislatia cadru in domeniu este reprezentata de OUG nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman. Principalele prevederi ale acestui act normativ se refera la autorizarea de punere pe piata, fabricatia, testarea, supravegherea, etichetarea, publicitatea, clasificarea, distributia si stabilirea preturilor produselor medicamentoase. Agentia Nationala a Medicamentului din subordinea Ministerului Sanatatii si Familiei reprezinta autoritatea nationala de supraveghere si control a produselor medicamentoase de uz uman. In baza OUG nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman, Agentia Nationala a Medicamentului a elaborat in cursul anului 2001 urmatoarele acte normative: Hotararile Consiliului Stiintific al Agentiei Nationale a Medicamentului nr. 3/2001 pentru aprobarea Reglementarilor privind exclusivitatea datelor pentru produsele medicamentoase de uz uman si nr. 5/2001 pentru aprobarea Reglementarilor privind autorizarea produselor medicamentoase cu utilizare medicala bine stabilita prin care au fost transpuse unele prevederi ale Directivei 65/65/CEE referitoare la autorizarea de punere pe piata a produselor medicamentoase; Hotararea Consiliului Stiintific al Agentiei Nationale a Medicamentului nr. 7/2001 privind aprobarea procedurii simplificate pentru eliberarea autorizatiei de punere pe piata a produselor medicamentoase de uz uman autorizate in Uniunea Europeana prin procedura centralizata prin care au fost transpuse unele prevederi ale Reglementarilor 2309/93/CEE referitoare la autorizarea si supravegherea produselor medicamentoase de uz uman si veterinar si crearea Agentiei Europene de Evaluare a Produselor Medicamentoase, 542/95/CE referitoare la examinarea variatiilor la termenii autorizatiilor de punere pe piata emise de EMEA si 540/95/CE privind raportarea reactiilor adverse neasteptate care nu sunt severe aparute in Comunitate sau in tari terte la produsele medicamentoase de uz uman sau veterinar.

De asemenea, in baza aceleiasi OUG, Ministerul Sanatatii si Familiei a elaborat urmatoarea legislatie secundara: Ordinul nr. 626/2001 al ministrului sanatatii si familiei pentru aprobarea Normelor privind infiintarea si autorizarea unitatilor farmaceutice prin care au fost preluate unele prevederi ale Directivei 92/25/CEE privind distributia en-gros; Ordinul nr. 863/2001 al ministrului sanatatii si familiei pentru aprobarea Regulilor de buna practica de distributie angro a produselor medicamentoase prin care au fost preluate prevederile Directivei 92/25/CEE privind distributia en-gros; Ordinul nr. 214/2001 al ministrului sanatatii si familiei, modificat prin Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr.514/2001, privind infiintarea Comisiei de Transparenta, care prin subcomisiile constituite, va decide asupra produselor medicamentoase utilizate in sistemul asigurarilor de sanatate, in vederea stabilirii unor criterii obiective si verificabile si a evaluarii propunerilor de optimizare a listelor de medicamente prescrise in tratamentul ambulatoriu sau intraspitalicesc, prin care au fost preluate prevederile articilelor 6 si 7 ale Directivei 89/105/CEE privind transparenta preturilor. Potrivit acestui ordin, Comisia de Transparenta isi desfasoara activitatea in colaborare cu subcomisii pe specialitati medicale, precum si cu o 103

subcomisie economica care defineste criteriile de stabilire, structura preturilor si modalitatile de control al acestor preturi; Listele denumirilor comune internatonale (DCI) s-au aprobat prin Ordinul comun ar. 72/44/18.02.2002 al ministrului Sanatatii si Familiei si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate.

Prioriti pe termen scurt Amendarea OUG nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman pentru aspectele privind definitia produsului medicamentos, variatiile la autorizatia de punere pe piata, etichetarea produselor medicamentoase, medicamentele orfane, preturile produselor medicamentoase.

Prioriti pe termen mediu Transpunerea integrala a prevederilor Reglementarilor 847/2000/CE si 141/2000/CE privind produsele medicamentoase orfane; Transpunerea prevederilor Regulamentului 1768/92/CEE privind crearea unui certificat de protectie suplimentara pentru produsele medicamentoase; Transpunerea prevederilor Directivei 89/105/CEE privind transparenta preturilor prin emiterea legislatiei secundare privind transparenta masurilor care reglementeaza preturile produselor farmaceutice de uz uman si inscrierea lor in sistemul national de asigurari de sanatate.

4.1.5.2.

Produse farmaceutice de uz veterinar

Situaia actual Institutul pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de uz Veterinar din subordinea Ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor efectueaza controlul de stat al produselor biologice, medicamentelor, dezinfectante, insecticide, raticide, aditivi furajeri, precum si a altor produse de uz veterinar, indigene si din import, elaboreaza norme sanitare veterinare armonizate cu legislatia comunitara in domeniu. In 2001 au fost elaborate si adoptate urmatoarele acte normative: Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 178/31.05.2001, pentru modificarea si completarea Ordinului ministerului agriculturii si alimentatiei nr. 101/1999 pentru aprobarea Normei sanitare privind producerea, prelucrarea, depozitarea, transportul, comercializarea si utilizarea produselor farmaceutice veterinare si a altor produse de uz veterinar ce transpune integral prevederile Directivei 91/412/CEE privind regulile de buna practica de fabricatie. Punerea in aplicare de catre producatorii indigeni de medicamente de uz veterinar a acestui Ordin este prevazuta pana la 31.12 2003; Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 324/20.08.2001 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei pentru autorizare, inregistrare si supraveghere a produselor medicinale veterinare si a altor produse de uz veterinar ce transpune prevederile Directivei 81/851/CEE referitoare la conditiile de distributie a produselor medicinale veterinare; Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 356/14.09.2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind limitele maxime stabilite pentru reziduuri de medicamente de uz veterinar si alti contaminanti in produsele de origine animala ce transpune integral

104

prevederile Anexelor I IV ale Regulamentului 2377/90/CEE privind stabilirea unei proceduri comunitare pentru fixarea limitelor maxime de reziduuri de medicamente veterinare in produsele alimentare de origine animala. Ordinul stabileste ca Institutul de Igiena si Sanatate Publica Veterinara cu cele 6 laboratoare sanitare veterinare zonale reprezinta autoritatea veterinara competenta pentru aplicarea programului de monitorizare a reziduurilor de medicamente de uz veterinar; Infrastructura administrativa pentru aplicarea legislatei armonizate este asigurata de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, prin Agentia Nationala Sanitara Veterinara si Institutul pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de Uz Veterinar la nivel central, iar la nivel teritorial prin directiile sanitare veterinare judetene si a municipiului Bucuresti. Supravegherea si controlul producerii, depozitarii si comercializarii produselor medicinale veterinare se realizeaza de catre experti din Agentia Nationala Sanitara Veterinara si Institutul pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de Uz Veterinar, din directiile sanitare veterinare judetene si a municipiului Bucuresti, precum si din Inspectoratul de politie sanitara veterinara de frontiera. Pentru insusirea legislatiei comunitare si implementarea legislatiei nationale armonizate, specialisti din cadrul Institutului pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de uz Veterinar Bucuresti au participat in cursul anului 2001 la seminarii organizate de Agentia Europeana de Evaluare a Medicamentelor (EMEA) si la reuniuni ale Forumului de Reglementare Pan European (PERF I si PERF II). In scopul acreditarii sectiilor de control ale institutului mentionat, in anul 2001 au fost modernizate laboratoarele si reorganizat sistemul de apa si canal cu fonduri de la bugetul statului. Prioriti pe termen scurt Continuarea preluarii acquis-ului comunitar in domeniu; Perfectionarea si formarea personalului prin cursuri in vederea introducerii sistemului de asigurare a calitatii si in domeniul administratiei veterinare; Constituirea unui corp de inspectie format din specialisti ai Agentiei Nationale Sanitare Veterinare si Institutului pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de uz Veterinar pentru implementarea si inspectia respectarii regulilor de buna practica de fabricatie (GMP), a regulilor de buna practica farmaceutica si a regulilor de buna practica de laborator (GLP); Demararea investitiei pentru modernizarea a 5 sectii de control produse farmaceutice de uz veterinar si dotarea acestora cu aparatura performanta la nivelul laboratoarelor similare europene.

Prioriti pe termen mediu Perfectionarea si instruirea specialistilor in laboratoare de referinta din statele membre ale Uniunii Europene si participarea la teste interlaboratoare; Finalizarea lucrarilor de modernizare a celor 5 sectii de control produse farmaceutice de uz veterinar; Dotarea cu aparatura de laborator a 5 sectii din cadrul Institutului pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de uz Veterinar Bucuresti la nivelul standardelor internationale in vederea cresterii nivelului controlului calitatii produselor farmaceutice finite indigene si din import; 105

Achizitionarea de tulpini test, bacteriene, virale, seruri de referinta, standarde si etaloane in scopul imbunatatirii activitatii de evaluare, inspectie si control ale produselor farmaceutice veterinare si a altor produse de uz veterinar; Acreditarea laboratoarelor de catre organismele abilitate la nivel national si international, pentru recunoasterea internationala a buletinelor de analiza emise de Institutul pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de uz Veterinar pentru produse farmaceutice de uz veterinar; Organizarea unui sistem informatic de supraveghere a produselor farmaceutice de uz veterinar pentru gestionarea, transmiterea si securizarea datelor; Organizarea unui sistem de alerta rapida integrat in sistemul farmacovigilenta.

4.1.6. Produse industriale


Situaia actual In scopul abordarii unitare a procesului de transpunere in legislatia nationala a directivelor europene bazate pe principiile Noii Abordari si Abordarii Globale, a fost adoptata Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor, care a intrat in vigoare in luna mai 2002. Legea stabileste in principal: conditiile in care se admite introducerea pe piata si/sau utilizarea produselor reglementate; obligatiile producatorului, reprezentantului autorizat sau importatorului, dupa caz; procedura de evaluare a conformitatii, care se utilizeaza pentru evaluarea produselor reglementate; marcajul national de conformitate CS, care se aplica pe produse in mod similar marcajului european de conformitate CE, cerintele minime pentru organisme/laboratoare in vederea desemnarii si obligativitatea ca aceste organisme sa fie acreditate de catre organismul national de acreditare; obligatia autoritatilor competente de a notifica organismele desemnate, la nivel national. In aplicarea acestei legi, pentru coerenta si consecventa procesului de armonizare legislativa din Romania si pentru dezvoltarea unui sistem viabil si credibil pe care sa se bazeze evaluarea conformitatii produselor, Ministerul Industriei si Resurselor a elaborat si adoptat urmatoarele doua acte normative: HG nr. 71/24.01.2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea procedurilor ce se utilizeaza in procesul de evaluare a conformitatii produselor din domeniile reglementate prevazute in Legea nr. 608/2001, prin care au fost preluate cerintele Deciziei 93/465/CEE privind modulele pentru diferite faze ale procedurilor de evaluare a conformitatii si regulile pentru aplicarea si utilizarea marcajului de conformitate, creandu-se conditiile pentru promovarea recunoasterii reciproce a evaluarilor de conformitate si acceptarii produselor industriale in spatiul european; HG nr. 487/16.05.2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind desemnarea si notificarea nationala a laboratoarelor de incercari si a organismelor care realizeaza evaluarea conformitatii produselor din domeniile reglementate prevazute in Legea nr. 608/2001. Actul normativ stabileste procedura unitara, respectiv documentele si activitatile care trebuie evaluate in vederea desemnarii de catre autoritatile competente.

Problematica anterior mentionata si implementarea legislatiei europene reprezinta obiectivul a doua proiecte de asistenta tehnica Phare, pentru care Ministerul Industriei si Resurselor a fost desemnat ca autoritate de implementare. Prin proiectul Phare 1999 (RO9906-01) Dezvoltarea infrastructurii calitatii in Romania si integrarea Romaniei in Piata Interna se acorda asistenta Romaniei pentru formularea unei politici in domeniul calitatii produselor industriale, se sustin autoritatile cu functie de 106

reglementare pentru accelerarea procesului de preluare a acquis-ului comunitar, atentie deosebita acordandu-se dezvoltarii unui sistem informational eficient si operativ. Proiectul Phare 2000 (RO0006-02) Infrastructura calitatii este orientat catre sustinerea organizatiilor de implementare, din cadrul infrastructurii calitatii, pentru dezvoltarea capabilitatilor tehnice ale acestora de a raspunde cerintelor formulate in reglementarile tehnice armonizate. Pe domenii, situatia se prezinta dupa cum urmeaza: In domeniul textilelor prin HG nr. 332/2001 privind denumirea, marcarea compozitiei fibroase si etichetarea produselor textile si HG nr. 25/2002 pentru modificarea HG nr. 332/2001 au fost preluate integral prevederile Directivelor 96/74/CE si 97/37/CE privind denumirea textilelor si adaptarea la progresul tehnic. HG nr. 25/2002 a fost elaborata urmare recomandarilor Comisiei Europene de anulare a cerintelor suplimentare de etichetare incluse in HG nr. 332/2001 si pentru care nu exista corespondent in legislatia europeana. Aceste acte normative introduc reguli unitare referitoare la denumirea fibrelor textile si pentru specificatiile care apar pe etichete, marcaje sau documentele care insotesc produsele textile in diferite faze de prelucrare si distributie. Prin HG nr. 762/2001 privind stabilirea metodelor de analiza utilizate pentru determinarea si verificarea compozitiei fibroase a produselor textile au fost preluate integral prevederile Directivelor 96/73/CE si 73/44/CE privind analiza cantitativa a amestecurilor binare si respectiv ternare de fibre textile. In domeniul sticlei prin HG nr. 134/2002 privind caracterizarea, clasificarea si marcarea produselor din sticla cristal in vederea comercializarii acestora, care abroga HG nr. 415/2000 privind caracterizarea, clasificarea si marcarea produselor din sticla cristal in vederea comercializarii acestora au fost preluate integral prevederile Directivei 69/493/CEE privind sticla cristal. HG nr. 134/2002 a fost elaborata urmare observatiilor Comisiei Europene de preluare exacta a metodelor din directiva referitoare la determinarea proprietatilor fizice si chimice ale produselor din sticla cristal. In domeniul incaltamintei prin HG nr. 26/2002 privind stabilirea conditiilor de etichetare a materialelor utilizate la producerea principalelor componente ale articolelor de incaltaminte destinate vanzarii catre consumatori au fost preluate integral prevederile Directivei 94/11/CE referitoare la etichetarea materialelor folosite la producerea principalelor componente ale articolelor de incaltaminte destinate vanzarii catre consumatori. Acest act normativ introduce reguli unitare pentru etichetarea materialelor folosite la partile principale ale incaltamintei: fata, talpa exterioara, captuseala si acoperis de brant. In domeniul compatibilitatii electromagnetice prin HG nr. 1032/18.10.2001 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata si punere in functiune a aparatelor electrice si electronice, din punct de vedere al compatibilitatii electromagnetice au fost transpuse de catre Ministerul Industriei si Resurselor si Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei prevederile Directivei 89/336/CEE privind compatibilitatea electromagnetica. HG transpune integral prevederile directivei europene cu precizarea ca pana la incheierea Protocolului European de Evaluare a Conformitatii - PECA, marcajul de conformitate aplicat pe produse va fi marcajul de conformitate CS, fiind admisa in acelasi timp comercializarea produselor avand marcajul de conformitate CE, in situatia in care marcajul este aplicat de un producator dintr-un stat membru al Uniunii Europene. 107

Prin acest act normativ s-au introdus: domeniile de aplicare, cerintele esentiale de securitate si conditiile de introducere pe piata si functionare a aparatelor electrice si electronice din punct de vedere al compatibilitatii electromagnetice, cerintele minime pentru proiectare, construire, montare si verificare a acestora, procedurile de examinare, verificare si certificare a conformitatii, modelul declaratiei de conformitate, precum si criteriile minime cu privire la organismele de certificare recunoscute. Supravegherea pietei este asigurata de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului (pentru receptoare radio si TV, echipamente radio mobile radiotelefoane comerciale, aparate medicale, aparate TI, aparate electrice si electronice de uz casnic, echipamente electronice educationale, retele si echipamente de telecomunicatii destinate consumatorilor persoane fizice), de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (pentru receptoare radio si TV, echipamente radio mobile radiotelefoane comerciale, aparate TI, aparate pentru radionavigatie aeriana, fluviala si maritima, emitatoare radio si TV destinate consumatorilor persoane juridice) si de Ministerul Industriei si Resurselor (pentru echipamente de productie industriala, echipamente medicale si stiintifice, aparate electrice si electronice de uz casnic, echipamente electronice educationale, lampi fluorescente si cu descarcare in gaz). Pentru implementarea HG nr. 1032/2001 au fost elaborate si adoptate urmatoarele acte normative: Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 409/06.12.2001 si al ministerului comunicatiilor si tehnologiei informatiei nr. 555/27.12.2001 privind aprobarea Listei cuprinzand standardele romane din domeniul compatibilitatii electromagnetice; Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 407/05.12.2001 pentru aprobarea Metodologiei privind desemnarea organismelor pentru evaluarea conformitatii produselor cu cerintele de protectie din punct de vedere al compatibilitatii electromagnetice; Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 430/17.12.2001 privind aprobarea Listei cuprinzand organismele desemnate in domeniul compatibilitatii electromagnetice. Organismele desemnate pana in prezent si cuprinse in lista sunt: ICMET Craiova (Laboratorul de compatibilitate electromagnetica) si ICPE SA Bucuresti (Laboratorul de incercari pentru cerificarea produselor).

In domeniul jucariilor a fost promovata HG nr. 1275/20.12.2001, pentru modificarea si completarea HG nr. 710/1999 privind asigurarea securitatii utilizatorilor de jucarii care transpune integral prevederile Directivei 88/378/CEE referitoare la jucarii. HG nr. 1275/2001 aduce precizari privind marcajul de conformitate CS, recunoasterea marcajului CE si clarificari privind responsabilitatile organismelor de evaluare a conformitatii si a celor de supraveghere a pietei jucariilor. In aplicarea acestei HG a fost elaborat Ordinul nr. 32/12.02.2002 al ministrului industriei si resurselor pentru aprobarea Listei cuprinzand standardele romane pentru asigurarea securitatii utilizatorilor de jucarii. Domeniul cazanelor, recipientelor sub presiune, arzatoarelor cu combustibili gazosi si instalatiilor de ridicat este reglementat atat prin directive New Approach, cat si prin directive Old Approach. Prin HG nr. 571/14.06.2001 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a recipientelor simple sub presiune au fost transpuse integral prevederile Directivei 87/404/CEE referitoare la recipientele simple sub presiune. Prin acest act normativ s-au introdus cerintele esentiale de securitate si conditiile de introducere pe piata pentru recipientele simple sub presiune, cerintele minime obligatorii pentru proiectare, construire, montare si verificare a acestora, procedurile unice pentru evaluarea conformitatii, modelul declaratiei de conformitate, metodologia de inspectie, de executare a testelor si de supraveghere, precum si criteriile minime cu privire la organismele de certificare recunoscute. 108

Organismul desemnat pentru supravegherea pietei este Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat. In conformitate cu prevederile HG, au fost emise o serie de acte normative necesare implementarii, respectiv: Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 13/21.01.2002 privind aprobarea Listei cuprinzand standardele romane care adopta standardele europene armonizate referitoare la recipientele simple sub presiune; Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 35/15.02.2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind desemnarea organismelor care realizeaza evaluarea conformitatii in domeniul recipientelor simple sub presiune.

Prin HG nr. 761/26.07.2001 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata pentru aparatele consumatoare de combustibili gazosi au fost transpuse integral prevederile Directivei 90/396/CEE referitoare la aparate consumatoare de combustibili gazosi. Prin acest act normativ s-au introdus cerintele esentiale de securitate si conditiile de introducere pe piata pentru aparatele consumatoare de combustibili gazosi, cerintele minime obligatorii pentru proiectare, construire, montare si verificare a acestora, procedurile pentru evaluarea conformitatii, modelul declaratiei de conformitate, metodologia de inspectie, de executare a testelor si de supraveghere, precum si criteriile minime cu privire la organismele de certificare desemnate. Organismul desemnat pentru supravegherea pietei este Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat (ISCIR). In conformitate cu prevederile HG, au fost emise o serie de acte normative necesare implementarii, respectiv: Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 49/18.02.2002 privind aprobarea Listei cuprinzand standardele europene ale caror prevederi se refera la aparatele consumatoare de combustibili gazosi; Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 50/19.02.2002 pentru aprobarea Listei cuprinzand tipurile de gaze si presiunea de alimentare corespunzatoare utilizate la aparatele consumatoare de combustibili gazosi.

Prin HG nr. 225/07.03.2002 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a ascensoarelor au fost transpuse integral prevederile Directivei 95/16/CE privind ascensoarele. Prin acest act normativ s-au introdus cerintele esentiale de securitate si conditiile de introducere pe piata pentru ascensoare, cerintele minime obligatorii pentru proiectare, construire, montare si verificare a acestora, procedurile pentru evaluarea conformitatii, modelul declaratiei de conformitate, metodologia de inspectie, de executare a testelor si de supraveghere, precum si criteriile minime cu privire la organismele de certificare desemnate. Organismul desemnat pentru supravegherea pietei este Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat. Prin Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 113/19.04.2001 privind aprobarea unor reglementari tehnice pentru recipiente butelii au fost preluate prevederile Directivelor 76/767/CEE privind prevederile comune pentru recipientele sub presiune si metodele de verificare a acestora, 84/525/CEE privind recipientele butelii pentru gaz executate din otel fara sudura, 84/526/CEE privind recipientele butelii pentru gaz executate din aluminiu nealiat si aliaje cu aluminiu fara sudura si 84/527/CEE privind recipientele butelii pentru gaz executate din otel nealiat sudate. Prin acest Ordin s-au introdus cerintele impuse a fi respectate de fiecare categorie de recipient, aprobarea modelului, verificari, marcajul specific care se aplica pe astfel de recipiente, precum si documentatia tehnica care trebuie sa le insoteasca pentru a putea fi introduse pe piata. 109

Organismul desemnat pentru supravegherea pietei este Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat. In conformitate cu prevederile Ordinului mentionat, au fost emise o serie de acte normative necesare implementarii, respectiv: Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 48/18.02.2002 privind aprobarea listei cuprinzand organismele de inspectie desemnate in domeniul recipiente butelii; Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 51/19.02.2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind desemnarea organismelor de inspectie in domeniul recipiente butelii.

In vederea aplicarii prevederilor actelor normative mentionate si in vederea implementarii acestora s-a procedat la reorganizarea institutionala a ISCIR pentru separarea functiilor de evaluare a conformitatii, supraveghere a pietei si inspectie in functionare pentru produsele acoperite de Directivele din domeniul reglementat enumerate mai sus, in acest scop fiind elaborata HG nr. 1340/27.12.2001 privind organizarea si functionarea ISCIR. In domeniul dispozitivelor medicale, Legea nr. 176/2000 privind dispozitivele medicale, a intrat in vigoare in luna septembrie 2001, odata cu publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei a Ordinului ministrului sanatatii si familiei nr. 429/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare. In cursul anului 2002, Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 429/2001 a fost abrogat prin Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 183/15.03.2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 176/2000 privind dispozitivele medicale. Noile norme metodologice aprobate prin Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 183/2002 cuprind: Normele tehnice privind functionarea unitatilor de tehnica medicala cu activitate de fabricare, depozitare, comercializare, reparare si punere in functiune a dispozitivelor medicale; Procedurile de evaluare a conformitatii dispozitivelor medicale; Procedura inregistrarii dispozitivelor medicale si a reprezentantului autorizat al producatorului; Procedura de investigatie clinica sau evaluare a performantei care se desfasoara sub controlul Ministerului Sanatatii si Familiei si al Comisiei de Dispozitive Medicale.

Prin Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 428/25.06.2001 a fost desemnat ca organism notificat in domeniul dispozitivelor medicale, Oficiul pentru Dispozitivele Medicale. Acest organism, creat prin reorganizarea Statiei de Verificare si Intretinere a Aparaturii Medicale (SVIAM) este acreditat si este format dintr-o retea de laboratoare. Domeniul produselor chimice este reglementat de directivele Old Approach si vizeaza substantele si preparatele chimice periculoase, detergentii, ingrasamintele, precursorii de droguri si buna practica de laborator pentru produsele chimice. Legislatia cadru in domeniu este reprezentata de Legea nr. 451/2001 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase. Prin aceasta Lege au fost preluate prevederile Directivelor 67/548/CEE privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, pana la al 7-lea amendament (exclusiv notificarea) si 88/379/CEE privind clasificarea, ambalarea si etichetarea preparatelor periculoase, pana la al 3-lea amendament. Prin Legea nr. 451/2001 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, s-au preluat prevederile privind definirea terminologiei in domeniu, categoriile de substante si preparate periculoase, cerintele pentru ambalaje, cerintele privind etichetarea, cerintele privind ambalarea si etichetarea. 110

In baza Legii nr. 451/2001 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase au fost elaborate si adoptate urmatoarele acte normative: HG (adoptat in sedinta de Guvern din data de 09.05.2002 si care urmeaza a fi publicat in Monitorul Oficial) privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase (ANSPCP). Conform acestui act normativ, Agentia Nationala pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase are urmatoarele atributii: Solicita si primeste informatii despre proprietatile substantelor sau ale preparatelor chimice periculoase, inclusiv despre compozitia lor chimica, care vor fi utilizate numai in scopul satisfacerii oricarei cerinte medicale impuse de elaborarea masurilor preventive si curative, in mod special a urgentelor; Coordoneaza si furnizeaza suportul informational in domeniul substantelor si al preparatelor chimice periculoase; Autorizeaza inspectorii de specialitate pentru controlul respectarii prevederilor reglementarilor in domeniul substantelor si al preparatelor chimice periculoase; Furnizeaza informatii specifice si detaliate tuturor agentiilor si organismelor guvernamentale care au atributii in domeniul substantelor si preparatelor periculoase (autoritati vamale, inspectorate de protectia muncii, directii de sanatate publica, agentii de protectia mediului).

HG nr. 490/06.05.2002 (MO nr. 356/28.05.2002) privind Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 451/2001 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, care include prevederi referitoare la: Lista substantelor si preparatelor chimice periculoase (Anexa I a Directivei 67/548/CEE privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase care cuprinde 2571 pozitii); Simboluri si indicatii de pericol (Anexa II a Directivei 67/548/CEE privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase); Natura riscurilor speciale, frazele R (Anexa III a Directivei 67/548/CEE privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase); Avertismente de siguranta, frazele S (Anexa IV a Directivei 67/548/CEE privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase); Metode de testare (Anexa V a Directivei 67/548/CEE privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase); Principiile de clasificare a substantelor si preparatelor periculoase (Anexa VI a Directivei 67/548/CEE privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase si Directiva 99/45/CEE privind clasificarea, ambalarea si etichetarea produselor chimice periculoase, care a abrogat Directiva 88/379/CEE).

In domeniul ingrasamintelor prin HG nr. 716/2001 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a ingrasamintelor chimice din productia interna si din import au fost transpuse prevederile Directivelor 76/116/CEE privind ingrasamintele cu toate amendamentele ulterioare si 80/876/CEE privind ingrasamintele cu continut ridicat de azotat de amoniu. Principalele prevederi ale acestei HG se refera la: Stabilirea tipurilor de ingrasaminte chimice, continutul minim al nutrientilor si macroelementelor cu tolerantele privind abaterea permisa care pot fi introduse pe piata in Romania; Cerintele privind ambalarea ingrasamintelor chimice; 111

Cerintele impuse pentru identificarea ingrasamintelor prin etichetarea si marcarea ambalajelor.

Autoritatile responsabile cu armonizarea legislatiei sunt Ministerul Industriei si Resurselor si Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, acesta din urma asigurand si controlul aplicarii prevederilor legislative. In baza acestei HG a fost elaborat Ordinul nr. 358/12.11.2001 al ministrului industriei si resurselor privind metodele de analiza pentru ingrasaminte prin care au fost transpuse prevederile Directivelor 77/535/CEE, 87/566/CEE, 89/519/CEE, 93/1/CEE, 95/8/CEE, 80/876/CEE si 87/94/CEE referitoare la metodele de analiza pentru ingrasaminte. In domeniul bunei practici de laborator prin HG nr. 63/2002 privind Buna practica de laborator, au fost preluate prevederile Directivelor 87/18/CEE si 99/11/CE referitoare la aplicarea principiilor Bunei practici de laborator si verificarea aplicarii lor la analizele efectuate asupra substantelor chimice, si 88/320/CEE si 99/12/CE, privind controlul si verificarea Bunei practici de laborator. Conform acestei HG, responsabilitatea aplicarii Bunei practici de laborator revine Agentiei Nationale pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase pentru substante si preparate chimice periculoase, preparate chimice industriale, produse fitosanitare, cosmetice si aditivi alimentari pentru uz uman, Agentiei Nationale a Medicamentului pentru medicamentele de uz uman si Agentiei Nationale Sanitare Veterinare pentru medicamente de uz veterinar si aditivi furajeri. In domeniul detergentilor prin HG nr. 527/2001 privind stabilirea gradului minim de biodegradabilitate a agentilor de suprafata continuti in detergenti, produse de intretinere si produse de curatat au fost preluate prevederile Directivelor 73/404/CEE si 73/405/CEE, cu amendamentele ulterioare, referitoare la detergenti. Principalele prevederi ale Hotararii de Guvern se refera la: Reglementarea gradului minim de biodegradabilitate a agentilor de suprafata continuti in detergenti, produse de intretinere si produse de curatat care se introduc pe piata; Indicarea metodelor pentru determinarea gradului de biodegradabilitate (metoda de referinta, metodele OCDE, germana, franceza, engleza).

Institutiile responsabile pentru controlul aplicarii prevederilor legislatiei nationale in domeniu sunt Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului si autoritatile teritoriale de mediu. In domeniul cosmeticelor, legislatia cadru a fost creata prin elaborarea Legii nr. 178/2000 privind produsele cosmetice prin care au fost transpuse prevederile Directivei 76/768/CEE privind produsele cosmetice. In baza acestei Legi a fost elaborata si adoptata urmatoarea legislatie: HG nr. 670/2001 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a legii produselor cosmetice, prin care este detaliata procedura de notificare; Ordinul comun al ministrului industriei si resurselor si al ministrului sanatatii si familiei nr. 309/729 din 10.11.2001/17.11.2001 privind inventarul pentru ingredientele folosite in produsele cosmetice, prin care au fost preluate prevederile Directivei 96/335/CE privind stabilirea nomenclatorului de ingrediente folosite la produsele cosmetice; HG nr. 560/2001 privind unele masuri pentru pastrarea confidentialitatii unor ingrediente din compozitia produselor cosmetice prin care sunt preluate prevederile Directivei 95/17/CE privind pastrarea confidentialitatii unor ingrediente din compozitia produsului cosmetic;

112

Ordinul nr. 308/10.10.2001 al ministrului industriei si resurselor pentru aprobarea Ghidului privind principiile de buna practica de fabricatie pentru produsele cosmetice, prin care au fost preluate prevederile ghidului similar elaborat de COLIPA.

Urmare aplicarii Legii nr. 178/2000 privind produsele cosmetice s-au evidentiat unele dificultati in operarea notificarii, context in care au fost analizate atat legea, cat si normele de aplicare, constatandu-se necesitatea amendarii unor prevederi. In acest sens Legea nr. 178/2000 privind produsele cosmetice a fost amendata de catre Ministerul Sanatatii si Familiei, fiind transmisa Parlamentului pentru adoptare. Prevederile legii modificate referindu-se la: Actualizarea definitiei produsului cosmetic; Reformularea responsabilitatilor Ministerului Sanatatii si Familiei privind regimul ingredientelor; Simplificarea procedurilor de notificare; Adaptarea la progresul tehnic conform amendamentelor Uniunii Europene din anul 2000 aduse Directivei 76/768/CEE privind produsele cosmetice.

In domeniul autovehiculelor, ambarcatiunilor de agrement si a produselor pentru constructii, Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei (MLPTL) este autoritatea competenta pentru transpunerea si aplicarea acquis-ului comunitar in domeniu. In domeniul autovehiculelor legislatia comunitara este formata din: 1 directiva cadru si 56 de directive de baza in cazul autovehiculelor cu 4 sau mai multe roti si a remorcilor acestora; 1 directiva cadru si 13 directive de baza in cazul autovehiculelor cu 2 sau 3 roti; 1 directiva cadru si 23 directive de baza in cazul tractoarelor agricole si forestiere.

Acquis-ul din domeniu este transpus in legislatia nationala prin RNTR 2: Reglementari privind conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca vehiculele rutiere in vederea admiterii in circulatie pe drumurile publice din Romania, adoptat prin Ordin al ministrului si actualizat periodic in functie de evolutia acquis-ului din domeniu. Amendamentele directivelor sunt preluate in legislatia romana anual, prin actualizarea RNTR 2. Ultima actualizare a RNTR 2 a fost realizata prin adoptarea Ordinului ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei nr. 1938 din 18.12.2001, fiind astfel transpuse directivele europene cu amendamentele corespunzatoare anului 2000 si avandu-se in vedere observatiile expertilor Comisiei Uniunii Europene pe marginea editiei anterioare a RNTR 2. In cazul amendamentelor adoptate de Comisia Europeana in cursul anului 2000, precum si in cazul amendamentelor la directivele privind emisiile poluante ale autovehiculelor si rezistenta structurii autovehiculelor la impact lateral si frontal, reglementarile nationale prevad perioade de tranzitie, intre 1 si 4 ani, datorita implicatiilor tehnice pe care acestea le genereaza in procesul de aplicare. In anul 2000 a fost adoptata Directiva 2000/25/CE referitoare la masurile care trebuie luate impotriva emisiilor de gaze si particule poluante de catre motoarele instalate pe tractoare agricole sau forestiere care nu a facut obiectul CTAC 2000. Aceasta directiva a fost transpusa prin CTAC 2002, cu o aplicare decalata fata de termenele din directiva, 01.01.2004 la omologarea de tip si 01.01.2005, la prima inmatriculare. Sunt astfel transpuse 23 de directive din 23. De asemenea, in CTAC 2002 au fost precizate datele de introducere a normelor EURO 4, valabile de la acelasi termen atat pentru autovehiculele produse in Romania cat si pentru autovehiculele importate. Directivele 96/79/CE referitoare la protectia ocupantilor autovehiculelor in caz de impact frontal si 96/27/CE referitoare la protectia ocupantilor autovehiculelor in caz de impact lateral 113

se va aplica din 01.01.2004 la omologarea de tip si 01.01.2005 la prima inmatriculare atat pentru autovehiculele din productia interna cat si autovehiculele din import (conform CTAC 2002). Directiva 2000/3/CE de modificare a directivei de baza 77/541/CEE referitoare la centurile de siguranta si sistemele de retinere la autovehicule a fost transpusa prin CTAC 2002, existand o decalare de termen in ceea ce priveste aplicarea pentru centurile de siguranta in 3 puncte pentru locurile autovehiculelor M1 (termenul de aplicare in ceea ce priveste omologarea de tip este 01.01.2004). In ceea ce priveste omologarea de tip a intregului vehicul se fac urmatoarele mentiuni: omologarea de tip a autoturismelor se face exclusiv pe baza directivei 70/156/CEE cu amendamentele ulterioare ( 2000/40/CE), fara alte cerinte in afara celor precizate prin directiva respectiva; omologarea de tip a autovehiculelor cu doua sau trei roti se face exclusiv pe baza directivei 92/61/CEE cu amendamentele ulterioare (ultima modificare 2000/7/CE), fara alte cerinte in afara celor precizate prin directiva respectiva; omologarea de tip a celorlalte vehicule (alte autovehicule cu cel putin patru roti, remorci, semiremorci, tractoare agricole si forestiere) la care nu exista sisteme de omologare comunitara obligatorii, cerintele tehnice care se aplica sunt cele cuprinse in directivele de baza corespunzatoare, la care se adauga o serie de regulamente ECE-UN.

Registrul Auto Roman, deruleaza activitati de registru, omologare, certificare, control tehnic si supraveghere a activitatii de inspectie tehnica periodica fiind notificat la Secretariatul general al Organizatiei Natiunilor Unite ca serviciu tehnic pentru Regulamentele CEE ONU pe care Romania le aplica. La aderare, Registrul Auto Roman va fi organismul notificat din domeniu. Registrul Auto Roman are implementat un sistem al calitatii conform SR EN ISO 9001. Laboratorul de incercari al Registrului Auto Roman este acreditat pe baza SR EN ISO 45001 de catre RENAR. Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, prin Registrul Auto Roman, va actualiza continuu aceste reglementari avandu-se in vedere noile directive, precum si amendamentele la directivele existente adoptate in cursul anului 2001. Acestea vor fi transpuse in legislatia nationala in cursul anului 2002. In domeniul ambarcatiunilor de agrement, prin HG nr. 312/04.04.2002 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a ambarcatiunilor de agrement au fost transpuse integral prevederile Directivei 94/25/CE privind ambarcatiunile de agrement. Prin acest act normativ s-au introdus cerintele esentiale de securitate si conditiile de introducere pe piata pentru ambarcatiunile de agrement, cerintele minime obligatorii pentru proiectare, construire, montare si verificare a acestora, procedurile pentru evaluarea conformitatii, modelul declaratiei de conformitate, metodologia de inspectie, de executare a testelor si de supraveghere, precum si criteriile minime cu privire la organismele de certificare desemnate. Pentru a da posibilitate producatorilor sa implementeze noul sistem de certificare, acest act normativ va intra in vigoare la 1 ianuarie 2004, cand legislatia actuala din domeniu va fi abrogata. Activitatea de supraveghere a pietei va fi realizata de catre Inspectoratul Navigatiei Civile, autoritate aflata in subordinea MLPTL. Prioriti pe termen scurt In scopul dezvoltarii unui mediu transparent, favorabil liberei circulatii a bunurilor si serviciilor se va transpune in legislatia nationala Directiva 98/34/CE, amendata prin 98/48/CE, referitoare la procedura de schimb de informatii in domeniul standardelor si

114

reglementatilor tehnice si regulile privind serviciile aferente societatii informationale. Punerea in practica a mecanismelor promovate de cele doua directive se va face in momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Pentru a se asigura conditiile functionarii sistemului privind schimbul de informatii in domeniu, se va dezvolta un Centru de Informare, la nivelul organismului de standardizare; Avand in vedere principalele cerinte pentru incheierea acordurilor de recunostere reciproca, pe baza progreselor inregistrate in transpunerea acquis-ului comunitar, corelat cu dezvoltarea infrastructurii necesare pentru implementarea acestuia, Romania va demara in anul 2003 negocierile pentru PECA; Transpunerea pana la finele anului 2002, prin Ordine ale ministrului sanatatii si familiei a prevederilor legate de Procedurile speciale pentru sisteme si sisteme de ambalare pentru dispozitivele medicale, conform art. 12 din Directiva 93/42/CEE privind dispozitivele medicale, a Deciziilor privind clasificarea dispozitivelor medicale, clauza derogatorie pentru acestea, aplicarea marcajului CE si cele referitoare la masurile avute in vedere de structurile de supraveghere a pietei in cazul aplicarii incorecte a marcajului CE pe dispozitivele medicale, precum si cele legate de masurile speciale de monitorizare a sanatatii conform art. 13 din Directiva 98/79/CEE privind dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro; Modificarea si completarea Legii sanitar-veterinare nr. 60/1974 republicata si aprobarea prin Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor a normelor si metodologiei privind dispozitivele medicale pana la 31.12.2003 prin transpunerea in legislatia nationala a prevederilor Directivei 84/539/CEE privind echipamentele electro-medicale utilizate in medicina umana si veterinara referitoare la dispozitivele utilizate in medicina veterinara; Continuarea procesului de elaborare si aprobare a proiectelor de acte legislative pentru definitivarea armonizarii legislatiei romanesti cu directivele referitoare la produsele chimice; Transpunerea in legislatia romaneasca a prevederilor Directivei 97/23/CE referitoare la echipamentele sub presiune; Continuarea procedeului de acreditare a organismelor de certificare produs si a laboratoarelor de incercari in vederea desemnarii pentru efectuarea activitatilor legate de certificarea produselor din domeniul reglementat; Adoptarea HG privind conditiile de introducere pe piata a produselor pentru constructii care preia Directiva 89/106/CEE privind produsele pentru constructii. Adoptarea deciziilor Uniunii Europene emise in temeiul prevederilor Directivei 89/106/CEE, se va face prin transpunerea in legislatia nationala prin trei Regulamente: Regulament privind clasificarea si incadrarea produselor pentru constructii si a constructiilor din punct de vedere a cerintei de siguranta la incendii; Regulament privind atestarea conformitatii produselor pentru constructii; Regulament privind solicitarea, intocmirea si publicarea Agrementelor Tehnice si Europene pentru produse pentru constructii.

Aceste Regulamente vor fi aprobate prin Ordine comune ale ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei, ministrului industriei si resurselor si ministrului de interne in termen de 180 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei a HG privind conditiile de introducere pe piata a produselor pentru constructii. Actualizarea continua de catre Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei a reglementarilor nationale in domeniul vehiculelor rutiere, in raport cu modificarile aparute in legislatia si reglementarile comunitare, urmarindu-se reducerea treptata a perioadelor de tranzitie in ceea ce priveste data aplicarii ultimelor amendamente. 115

Prioriti pe termen mediu Continuarea implementarii noii legislatii administrative de implementare a acesteia; armonizate si perfectionarea capacitatii

Elaborarea de catre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale a unui act normativ pentru amendarea Legii protectiei muncii nr. 90/1996, in vederea transpunerii integrale in legislatia nationala a prevederilor Directivei 98/37/CE referitoare la masini; Elaborarea de catre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale a unui act normativ pentru amendarea Legii protectiei muncii nr. 90/1996, in vederea preluarii integrale a prevederilor Directivei 89/686/CEE privind echipamentele de protectie personala.

4.1.7. Achiziiile publice


Situaia actual Legislatia cadru in domeniu este reprezentata de Legea nr. 212/2002 care a aprobat OUG nr. 60/2001 privind achizitiile publice. Modificarile si completarile cele mai semnificative se refera la imbunatatirea modului de formulare a definitiei autoritatilor contractante, a modului de stabilire a datelor limita de depunere a ofertelor, eliminarea unor prevederi care induc posibilitatea descurajarii ofertantilor de a depune contestatii, preluarea prevederilor Directivei 93/37/CEE privind contractele de concesiune a lucrarilor. In cursul anului 2001, a fost adoptata legislatia secundara in vederea aplicarii prevederilor legislative referitoare la achizitiile publice: Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1012/2001, privind aprobarea structurii, continutului si modului de utilizare a Documentatiei standard pentru elaborarea si prezentarea ofertei pentru achizitia publica de produse; Ordinul comun al ministrului finantelor publice si ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei nr. 1013/873/2001, privind aprobarea structurii, continutului si modului de utilizare a Documentatiei standard pentru elaborarea si prezentarea ofertei pentru achizitia publica de servicii; Ordinul comun al ministrului finantelor publice si ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei nr. 1014/874/2001, privind aprobarea structurii, continutului si modului de utilizare a Documentatiei standard pentru elaborarea si prezentarea ofertei pentru achizitia publica de lucrari.

Legea nr. 212/2002 privind achizitiile publice reprezinta un pas important in procesul de armonizare a legislatiei romanesti in acest domeniu, vizand transpunerea principiilor si prevederilor tuturor directivelor comunitare in domeniu: Directiva 93/36/CEE (Directiva privind achizitia publica de produse), Directiva 92/50/CEE (Directiva privind achizitia publica de servicii), Directiva 93/37/CEE (Directiva privind achizitia publica de lucrari), Directiva 97/52/CE care amendeaza Directivele 92/50/CEE, 93/36/CEE si 93/37/CEE, Directiva 93/38/CEE (Directiva pentru utilitati), Directiva 98/4/CE care amendeaza Directiva 93/38/CEE, Directiva 89/665/CEE (Directiva pentru remedii) si Directiva 92/13/CEE (Directiva pentru remedii in domeniul utilitatilor). Ordinele mai sus mentionate contin Documentatia Standard care trebuie intocmita pentru elaborarea si prezentarea ofertei (instructiuni pentru ofertanti, fisa de date a achizitiei, caietul de sarcini, formulare-tip precum si modele pentru elaborarea conditiilor generale de contractare) in cazul aplicarii procedurilor de licitatie deschisa, licitatie restransa si negociere competitiva pentru achizitia publica de produse, lucrari si servicii. 116

Atribuirea contractelor de achizitie publica se realizeaza, in conformitate cu prevederile Legea nr. 212/2002, atat de catre autoritatile publice ale administratiei centrale si locale, cat si de catre entitatile contractante care desfasoara activitati relevante in sectoarele de utilitati publice (apa, energie, transport, telecomunicatii). In anul 2002, a fost adoptata OG nr. 20/24.01.2002 privind achizitiile publice prin licitatii electronice (MO nr. 86/1.02.2002), care stabileste infiintarea si reglementarea modului de utilizare a Sistemului electronic de achizitii publice. Ordonanta are drept scop stabilirea principiilor, cadrului general si a conditiilor de utilizare a procedurii on-line pentru atribuirea contractelor de achizitie publica. Sistemul de achizitii publice prin mijloace electronice: va contribui la eficientizarea procesului de achizitie publica si la asigurarea transparentei procedurii pentru atribuirea contractului de achizitie publica; va imbunatati eficienta si echitatea procesului de distributie a achizitiilor publice; va permite reducerea cheltuielilor bugetare prin efectul de scala prin achizitii de volume mari; va determina modernizarea si integrarea sistemelor majore ale Guvernului, cum ar fi procesarea electronica a platilor, administrarea cheltuielilor publice, administrarea sistemului vamal, facilitarea comertului.

Prioriti pe termen scurt Adoptarea legislatiei privind situatiile si modul in care contestatarii au dreptul de a apela la procedura de conciliere, procedura care va asigura conditiile pentru o rezolvare mai operativa a litigiilor (trimestrul IV 2003); Dezvoltarea sistemului de monitorizare a achizitiilor publice; Imbunatatirea competitivitatii si transparentei procedurilor de lucru pentru acordarea contractelor de achizitie publica.

Prioriti pe termen mediu Eliminarea prevederilor referitoare la acordarea unei bonificatii de punctaj pentru oferte care prevad indeplinirea contractului de achizitie publica, intr-o anumita proportie, cu mana de lucru formata din cetateni romani, cu produse de origine romana sau cu subcontractori care sunt persoane fizice sau juridice romane (1 ianuarie 2005 angajament asumat in cadrul negocierilor, in documentul de pozitie pentru capitolul 1 Libera circulatie a marfurilor).

4.2.

Libera circulaie a persoanelor

Proiectul documentului de pozitie pentru capitolul 2 - Libera circulatie a persoanelor - a fost aprobat in sedinta de Guvern din data de 6 decembrie 2001, iar negocierile s-au deschis in cadrul Conferintei de Aderare din 21-22 martie 2002. In prezent este in curs de elaborare un document de pozitie complementar, care sa raspunda solicitarilor formulate in Pozitia Comuna a Statelor Membre ale UE si in care sa se evidentieze progresele importante facute de Romania in sensul indeplinirii angajamentelor.

117

4.2.1. Recunoaterea reciproc a calificrilor profesionale


4.2.1.1. Recunoaterea reciproc a calificrilor profesionale n cadrul sistemului general de recunoatere
Situaia actual In martie 2002, Centrul National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor (CNRED) a publicat o brosura care prezinta sistemul general de recunoastere a calificarilor profesionale (directivele 89/48/CEE, 92/51/CEE si 99/42/CEE), precum si cele sectoriale in materie (medici, stomatologi, farmacisti, veterinari, asistente medicale si moase); brosura contine si anexa-lista a profesiilor reglementate din Romania si institutiile responsabile de autorizarea si practicarea profesiilor respective. Prin natura activitatii, CNRED functioneaza si ca punct de contact pentru cetatenii UE care doresc sa desfasoare o activitate reglementata in Romania. Pentru a accelera procesul de implementare a directivelor sistemului general de recunoastere si pentru a familiariza institutiile romanesti cu mecanismele europene de recunoastere, CNRED implementeaza incepand cu luna mai 2002 programul Phare - RO 0006.03 Recunoasterea reciproca a calificarilor in scopuri profesionale care se va desfasura pe o perioada de 18 luni (partener comunitar este "Asociatia de formare profesionala si academica" din Franta). Proiectul isi propune sa finalizezeze doua proiecte de acte normative pentru transpunerea integrala a directivelor 89/48/CEE si 92/51/CEE, care urmeaza sa fie adoptate pana la sfarsitul anului 2003. Prioriti pe termen scurt Consolidarea cadrului legislativ si institutional pentru recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale: alinierea legislatiei privind recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale si consolidarea structurilor administrative necesare recunoasterii reciproce a calificarilor profesionale.

4.2.1.2. Recunoaterea reciproc a calificrilor profesionale prin directivele sectoriale


Situaia actual Conditiile legale actuale privind eliberarea autorizatiei de libera practica pentru profesiile de medic si farmacist sunt armonizate cu directivele Uniunii Europene: Directiva 93/16/CEE, art.11, 13, 16,17, alin.3, Directiva 78/686/CEE, art.9, alin.2, art.11 si Directiva 78/687/CEE, art.1, pentru medici; Directiva 85/433/CEE, art.8, alin.2, art.13, Directiva 85/432/CEE, art.1 alin.1 si 2, art.2 alin.1 si 3, pentru farmacisti. Nomenclatorul specialitatilor medicale, farmaceutice, supraspecializarilor si competentelor din reteaua de asistenta medicala - revizuit a fost aprobat prin Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 923/2001 (MO nr.117/13.02.2002). OMSF nr. 254/2000 care reglementa anterior aceasta problematica a fost abrogat. Acordul European pentru instruirea si formarea asistentului medical a fost semnat in luna noiembrie 2001, la Strasbourg. Proiectul Legii de ratificare a Acordului European pentru 118

instruirea si formarea asistentului medical a fost aprobata in sedinta de Guvern din data de 30.04.2002. A fost elaborat proiectul de Ordin al Ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor pentru transpunerea cerintelor europene privind recunoasterea certificatelor si a altor documente pentru calificarea formala in medicina veterinara, incluzand masurile pentru facilitarea exercitarii efective a profesiei si libertatea de a asigura servicii veterinare specifice. Acesta transpune in totalitate Directiva Consiliului 78/1026/CEE si legifereaza recunoasterea certificatelor si a altor documente ce atesta calificarea formala de medic veterinar in Statele Membre si in Romania. Ordinul va fi adoptat pana la finalul anului 2002 si va intra in vigoare incepand cu trimestrul III 2003. Institutiile implicate, respectiv Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor Agentia Nationala Sanitara Veterinara, impreuna cu Ministerul Educatiei si Cercetarii Centru National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor, in consultare cu Comisia Europeana si cu Statele Membre, vor stabili modalitatea si procedura de legiferare a prevederilor cuprinse in proiectul de Ordin privind recunoasterea reciproca a diplomelor de medic veterinar intre Romania si Statele Membre, pe baza criteriilor comunitare. Prevederile Deciziei Consiliului nr. 78/1028/CEE sunt transpuse in totalitate in proiectul de Ordin al Ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor privind infiintarea Comitetului Consultativ de Educatie Veterinara, care urmeaza a fi adoptat in trimestrul IV 2002 si va intra in vigoare in trimestrul III 2003. Prevederile Directivei Consiliului 78/1027/CEE privind coordonarea prevederilor stabilite prin lege, a reglementarilor sau actiunilor administrative cu referire la activitatile de competenta veterinara sunt transpuse in totalitate in proiectul de Ordin comun al Ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si Ministrului Educatiei si Cercetarii, care urmeaza a fi adoptat in trimestrul IV 2002 si va intra in vigoare incepand cu trimestrul III 2003. Ministerul Justitiei a elaborat un proiect de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, care este armonizat cu prevederile Acordului European instituind o asociere intre Romania, pe de o parte, si Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de alta parte. Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei in data de 4 aprilie 2002. Acest proiect de lege elimina restrictiile referitoare la obligativitatea stabilirii in Romania a domiciliului avocatului strain si la posibilitatea exercitarii profesiei de avocat numai in cadrul unor societati civile profesionale in asociere cu avocati romani, in numar cel putin egal cu cei straini. A mai fost inlaturata o alta restrictie cuprinsa in lege, si anume cea referitoare la neexercitarea unei profesii autorizate sau salarizate in alta tara. Dispozitiile acestui proiect de lege transpun si unele prevederi ale Directivelor sectoriale 77/249 si 98/5 cu privire la facilitarea exercitarii profesiei de avocat. In actualul proiect de lege este prevazuta posibilitatea pentru avocatii straini de a acorda consultanta juridica in dreptul romanesc, dupa sustinerea unui examen de verificare a cunostintelor de drept roman si de limba romana, organizat de Uniunea Avocatilor din Romania. Restul dispozitiilor comunitare privind exercitarea profesiei de avocat vor fi transpuse pana in trimestrul IV 2003 angajament asumat prin Documentul de pozitie pentru cap. 2. A fost promulgata si a intrat in vigoare Legea nr. 184/2001 referitoare la organizarea si exercitarea profesiei de arhitect. Aceasta este partial conforma cu prevederile Directivei Consiliului 85/384/CEE privind recunoasterea reciproca a diplomelor, certificatelor si a altor forme de evidenta a calificarilor oficiale in domeniul arhitecturii, inclusiv masuri in vederea facilitarii exercitarii efective a dreptului de stabilire si a libertatii de a profesa in ceea ce priveste standardele de pregatire a arhitectilor si cu conditiile pe baza carora se acorda recunoasterea reciproca a diplomelor. 119

Pentru preluarea integrala a prevederilor directivei mai sus mentionate, va fi modificata Legea 184/2001 pana la 1 ianuarie 2003, modificarile urmand a intra in vigoare de la 1 ianuarie 2004. Prioriti pe termen scurt Armonizarea legislatiei nationale cu prevederile directivelor sectoriale specifice profesiilor de medic, farmacist, moasa, avocat, medic veterinar si arhitect: modificarea si aplicarea legislatiei privind exercitarea profesiilor de medic, farmacist, moasa; aplicarea legislatiei privind organizarea invatamantului postuniversitar medical si farmaceutic uman; intrarea in vigoare a Ordinului MSF nr. 923/2002 privind aprobarea Nomenclatorului de specialitati medicale si farmaceutice, supraspecializari si competente pentru reteaua de asistenta medicala si a Normelor metodologice de aplicare a acestuia (armonizat cu Directiva Consiliului 78/686/CEE ); recunoasterea reciproca a certificatelor si specializarilor post-universitare a medicilor si farmacistilor romani si a cetatenilor din Uniunea Europeana, conform Ordinul ministrului sanatatii nr. 541/2001; continuarea participarii la lucrarile grupului interministerial vizand cooperarea intre institutiile implicate in recunoasterea academica in scopuri profesionale, in vederea aplicarii sistemului general de recunoastere (veterinari); infiintarea Comitetului Consultativ de Educatie Veterinara si demararea organizarii Centrului National de Educatie Continua Veterinara ; adoptarea proiectului de lege de modificare a Legii nr. 51/1995 privind reglementarea profesiei de avocat (trim. IV 2003); armonizare legislativa in ceea ce priveste recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale in domeniul arhitecturii.

Prioriti pe termen mediu Elaborarea unor proiecte de acte normative privind recunoasterea certificatelor si titlurilor care atesta specializarea medicilor si farmacistilor cetateni ai statelor Uniunii Europene; Armonizarea Legii invatamantului nr. 84/1995 .cu prevederile Directivei Consiliului 77/452/CEE si Directivei Consiliului 77/453/CEE privind pregatirea asistentului generalist; Modificarea Legii nr. 81/97 privind exercitarea profesiei de farmacist conform Directivei 85/433/CEE; Participarea Romaniei in cadrul unei retele institutionale care sa asigure fluxul de informatii si cooperarea intre furnizorii de educatie si cei de formare profesionala (veterinari).

4.2.2. Dreptul de stabilire a persoanelor


Situaia actual Legislatia romaneasca este in prezent partial armonizata cu acquis-ul comunitar. Autoritatile romane manifesta o implicare deosebita in ceea ce priveste alinierea totala la normele comunitare referitoare la dreptul de rezidenta.

120

Prin OUG nr. 265/2000 aprobata prin Legea nr. 227/2001, Romania a desfiintat regimul de vize pentru cetatenii apartinand statelor membre ale UE, acestora fiindu-le permisa sederea nelimitata pe teritoriul tarii noastre. In prezent, conform Legii nr. 123/2001, cetatenilor apartinand statelor membre ale UE care sunt angajati in munca ori desfasoara diferite activitati (activitati economice, activitati didactice, stagii de documentare, activitati in domeniul cultelor sau umanitar, activitati de presa) li se elibereaza un document de identitate similar permisului de rezidenta, valabil 6 luni cu posibilitatea prelungirii pe noi perioade. In cazul strainilor aflati la studii, acest document se elibereaza pe o perioada de un an, cu posibilitatea prelungirii pe noi perioade de cate un an pana la finalizarea acestora. Ca urmare a angajamentelor asumate de autoritatile romane cu privire la armonizarea legislativa cu acquis-ul comunitar, la 10.12.2001, Directia Generala de Evidenta Informatizata a Persoanelor (DGEIP) din cadrul Ministerului de Interne a inaintat proiectul de lege privind ratificarea Conventiei Europene de Stabilire la nivelul Directiei Juridice a Ministerului de Interne, proiectul aflandu-se in prezent in procedura specifica de avizare. Totodata, expertii DGEIP au elaborat si proiectul noii legi privind regimul strainilor in Romania. Proiectul se afla in faza de consultari la nivelul Ministerului de Interne si va fi adoptat pana la 31.12.2002. Noua lege privind regimul strainilor in Romania va contine prevederi speciale referitoare la dreptul de rezidenta al cetatenilor statelor UE Astfel, cetatenilor Statelor Membre li se vor putea elibera permise de sedere, in scopurile prevazute de lege, fara obtinerea prealabila a unei vize de lunga sedere. Permisele de sedere pentru cetatenii Statelor Membre vor fi eliberate pe o perioada de 2 ani si vor putea fi reinnoite pe perioade de cate 5 ani. Sotului/sotiei, copiilor minori, precum si rudelor aflate in intretinerea cetatenilor Statelor Membre, posesori ai unui permis de sedere li se vor acorda permise de sedere cu aceeasi valabilitate. Proiectul de lege stabileste ca, de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, prevederile legii privind regimul juridic al strainilor vor inceta sa fie aplicabile cetatenilor Statelor Membre, cu exceptia cazului cand acestea le sunt mai favorabile. In acelasi timp, se prevede faptul ca, incepand cu aceeasi data, Romania va pune in aplicare reglementarile comunitare referitoare la libera circulatie, intrarea si dreptul de rezidenta al cetatenilor statelor membre. Prioritati pe termen scurt Alinierea la legislatia si practica UE in materie de stabilire a persoanelor: punerea in circulatie a noilor documente de calatorie/identitate pentru cetatenii straini, in conformitate cu normele comunitare in materie ; modificarea Legii nr. 123/2001 privind regimul strainilor in Romania si a normelor metodologice de aplicare, aprobate prin HG nr. 476/2001.

4.2.3. Dreptul de a iniia i dezvolta activiti economice ca angajai proprii i de a nfiina i conduce ntreprinderi
Situaia actual A fost elaborat si aprobat de Guvern proiectul de Lege privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice de catre persoane fizice (care abroga Decretul Lege nr. 54/1990). In prezent proiectul se afla la Parlament pentru dezbatere si adoptare, urmand sa intre in vigoare in cursul anului 2002. Proiectul de lege reglementeaza dreptul cetatenilor romani si cetatenilor Uniunii Europene si ai Spatiului Economic European de a desfasura activitati economice in Romania in calitate de 121

angajati proprii. Proiectul de lege stabileste cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca persoanele fizice pentru a fi autorizate sa desfasoare activitati independente sau in cadrul asociatiilor familiale, precum si atributiile autoritatilor administratiei publice locale in legatura cu eliberarea, vizarea anuala, completarea, revocarea autorizatiei. Totodata, sunt reglementate drepturile si obligatiile persoanelor fizice in cadrul activitatilor pe care le desfasoara in baza autorizatiei si sanctiunile care se aplica celor care nu respecta prevederile acestui act normativ. Prioriti pe termen scurt Continuarea alinierii la legislatia si practica UE in domeniul initiativei private.

4.2.4. Circulaia lucrtorilor


Situaia actual In baza Acordului de Asociere si cu sprijinul misiunilor diplomatice ale Romaniei din statele membre ale Uniunii Europene, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale a incheiat in perioada iulie 2001-aprilie 2002 urmatoarele acorduri privind circulatia fortei de munca: Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Marelui Ducat de Luxemburg privind schimbul de stagiari, semnat la Luxembourg, la 20 iulie 2001, aprobat prin Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 36/ 16 august 2001 (MO nr. 511/ 28 august 2001) intrat in vigoare la 1 decembrie 2001; Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Portugheze privind sederea temporara in scopul angajarii lucratorilor romani pe teritoriul Republicii Portugheze, semnat la Lisabona la 19 iulie 2001, aprobat prin Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 35/16 august 2001 (MO nr. 511/28 august 2001); Acord intre Romania si Regatul Spaniei pentru reglementarea si organizarea circulatiei fortei de munca intre cele doua state, semnat la Madrid, la 23 ianuarie 2002.

Au fost initiate, de asemenea, negocieri cu Italia, Franta, Austria, Luxemburg si Grecia, in vederea incheierii unor noi acorduri bilaterale, pe langa cele deja existente. Prin aceste instrumente juridice bilaterale se realizeaza accesul controlat si protejat al lucratorilor romani pe piata internationala a fortei de munca. Prioriti pe termen scurt Adoptarea modificarilor legislative necesare pentru eliminarea tuturor restrictiilor privind libera circulatie a lucratorilor Adaptarea institutiilor si structurilor responsabile pentru implementarea acquis-ului cumunitar din domeniul liberei circulatii a lucratorilor si a regulilor de coordonare a sistemelor de securitate sociala: perfectionarea legislatiei interne in materie de munca, in principal prin adoptarea noului Cod al muncii, care va reglementa ansamblul normelor juridice in materie de munca, armonizate cu legislatia comunitara; incheierea de noi acorduri referitoare la angajarea lucratorilor romani in strainatate, pregatirea si perfectionarea stagiarilor si circulatia fortei de munca, pe baza standardelor europene in materie cu statele membre UE si cu statele asociate la Uniunea Europeana.

122

Prioriti pe termen mediu Adaptarea institutiilor si structurilor responsabile pentru implementarea acquis-ului cumunitar din domeniul liberei circulatii a lucratorilor si a regulilor de coordonare a sistemelor de securitate sociala: pregatirea personalului din institutiile responsabile pentru implementarea acquis-ul comunitar in domeniul liberei circulatii a lucratorilor; infiintarea Centrului de informare si documentare privind lucratorii migranti; incheierea de noi acorduri referitoare la regimul de circulatie a fortei de munca.

4.2.5. Coordonarea sistemelor de securitate social


Situaia actual In aplicarea regulilor de coordonare a sistemelor de securitate sociala sunt implicate urmatoarele institutii: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, Ministerul Sanatatii si Familiei, Casa Nationala de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, Ministerul Educatiei si Cercetarii. Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale coordoneaza institutiile implicate in aplicarea Regulamentului 1408/71 cu privire la coordonarea sistemelor de securitate sociala pentru persoanele angajate, lucratorii independenti si membrii familiilor acestora care se deplaseaza in Comunitatea Europeana si a Regulamentului 574/72 cu privire la procedurile de implementare a Regulamentului 1408/71. De la 1 aprilie 2001 a intrat in vigoare Legea nr 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale (MO nr. 140/1.04.2000). In aceasta perioada s-au depus eforturi pentru aplicarea acesteia, precum si pentru completarea unor neajunsuri. Astfel Legea nr 19/2000 a fost modificata si completata prin OUG nr. 294/2000 (MO nr. 707/30.12.2000), modificata prin OUG nr. 49/2001 (MO nr. 161/30.03.2001) si modificata prin OUG nr. 107/2001 (MO nr. 352/30.06.2001). Legislatia in acest domeniu este conforma cu prevederile Regulamentului 1408/71, permitand aplicarea acestuia dupa data aderarii. Conform HG nr. 258/22.02.2001 privind aprobarea Statutului Casei Nationale de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale (MO nr. 110/5 martie 2001), CNPAS aplica prevederile conventiilor internationale de asigurari sociale la care Romania este parte, precum si ansamblul reglementarilor comunitare si dezvolta relatii cu organisme similare in domeniul asigurarilor sociale din alte tari. Ordinul ministrului muncii si solidaritatii sociale nr. 718/1.12.2001 simplifica procedura prin care se poate afectua plata pensiilor cetatenilor romani cu domiciliul in strainatate. In domeniul rambursarii costurilor aferente prestatiilor medicale, adoptarea Legii nr. 296/2002 (MO nr. 365/30.05.2002) privind acordarea asistentei medicale in Romania cetatenilor straini in baza acordurilor, intelegerilor, conventiilor sau protocoalelor internationale de reciprocitate in domeniul sanatatii, la care Romania este parte, initiata de Ministerul Sanatatii si Familiei, asigura cadrul legislativ pentru acordarea serviciilor medicale de catre institutiile sanitare publice si decontarea serviciilor acordate din Fondul Asigurarilor Sociale de Sanatate, la tarifele prevazute pentru cetatenii romani asigurati. Legislatia in domeniul asigurarilor sociale de sanatate este conforma in mare parte cu prevederile Regulamentului 1408/71. 123

In cadrul Programului PHARE, a inceput la data de 2 iulie 2001 derularea Proiectului RO 99-14 CONSENSUS III Dezvoltarea capacitatii institutionale in Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si Casele Judetene de Asigurari de Sanatate", derulat de Ministerul Sanatatii si Familiei si avand drept beneficiar Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) in parteneriat cu Ministerul Sanatatii din R.F.Germania si AOK-BV. Obiectivele proiectului sunt dezvoltarea capacitatii administrative viabile, maximizarea eficientei operationale prin clarificarea rolurilor si armonizarea relatiilor dintre institutii, stabilirea Unitatii de Coordonare pentru Continuarea Instruirii (UCCI) pentru dezvoltarea, punerea in practica si mentinerea activitatii de instruire. Proiectul este structurat in cinci Componente si este implementat in sapte judete pilot, urmand sa fie extins la nivel national. Pana in prezent, a fost stabilit UCCI, au fost facute propuneri pentru imbunatatirea tuturor structurilor interne si s-a completat structura CNAS cu Biroul Evaluare (pentru realizarea UCCI) si cu Serviciul de Strategie si Programe de Dezvoltare, conform Ordinului nr. 100/ 28.03.2002 al Presedintelui CNAS. Au fost, de asemenea, elaborate modelele de pregatire regionala si urmeaza elaborarea unui manual standard pentru desfasurarea acesteia. Legea nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca (MO nr 103/6.02.2002) inlatura discriminarile in acest domeniu referitoare la cetatenii straini. Astfel, aceasta prevede ca asiguratii pot fi, pe langa cetateni romani care sunt incadrati in munca sau realizeaza venituri in Romania, in conditiile legii, si cetateni romani care lucreaza in strainatate, straini care, pe perioada in care au domiciliul sau resedinta in Romania, sunt incadrati in munca sau realizeaza venituri, in conditiile legii. Asiguratii au obligatia sa plateasca contributiile de asigurari pentru somaj si au dreptul sa beneficieze de indemnizatie de somaj. Art. 37 al Legii da posibilitatea luarii in considerare a perioadelor in care angajatii sau, dupa caz, si angajatorii au platit contributii de asigurari pentru somaj in sistemul asigurarilor pentru somaj in Romania, precum si in alte tari, in conditiile stabilite prin acordurile si conventiile internationale la care Romania este parte. Drepturile cuvenite in sistemul asigurarilor pentru somaj din Romania se pot transfera in tarile in care asiguratii isi stabilesc domiciliul sau resedinta, in conditiile reglementate prin acorduri si conventii internationale la care Romania este parte. Pregatirea pentru aplicarea Regulamentului 1408/71 si a Regulamentului 574/72 se desfasoara indeosebi prin incheierea si aplicarea acordurilor bilaterale de securitate sociala, conform principiilor acestor regulamente. In acest sens a fost semnat la 13 noiembrie 2001, la Bucuresti, Acordul intre Romania si Regatul Tarilor de Jos pentru exportul prestatiilor de securitate sociala, fiind initiate procedurile interne in vederea avizarii proiectul legii de ratificare, precum si a proiectului de lege pentru ratificarea Acordului intre Romania si Republica Turcia in domeniul securitatii sociale. Negocieri pentru redefinirea cadrului juridic bilateral au avut loc si vor continua cu statele membre ale Uniunii Europene si statele candidate la Uniunea Europeana, urmand sa fie semnat Acordul dintre Romania si Republica Cehia in domeniul securitatii sociale si apoi sa fie initiate negocieri sau continuate cu Regatul Spaniei, Republica Italiana, Republica Franceza, Republica Slovaca, Republica Ungara. Proiectele aflate in negociere sunt elaborate pe baza principiilor comunitare ale coordonarii sistemelor de securitate sociala. De asemenea, angajamentul pentru imbunatatirea cadrului general necesar implementarii acquisului comunitar in domeniul coordonarii sistemelor de securitate sociala s-a concretizat in constituirea in cursul anului 2001 a unui grup de lucru care reuneste reprezentanti ai tuturor institutiilor implicate; grupul se reuneste periodic si are ca prim obiectiv elaborarea anexelor la Regulamentul 1408/71, prin identificarea prestatiilor contributive si necontributive. 124

In cursul anului 2001 a fost organizat cu sprijinul Fundatiei Hanns Seidel, un seminar in domeniul coordonarii sistemelor de securitate sociala, la care au participat reprezentanti ai grupului de lucru, un alt seminar urmand a se desfasura in anul 2002. In anul 2002 se are in vedere infiintarea Centrului de informare si documentare pentru lucratorii migranti, care va avea un rol important in difuzarea informatiilor legate de circulatia lucratorilor. Prioriti pe termen scurt Adaptarea cadrului legislativ, a institutiilor si structurilor responsabile pentru implementarea acquis-ului comunitar din domeniul liberei circulatii a lucratorilor si al regulilor de coordonare a sistemelor de securitate sociala ratificarea Acordurilor in domeniul securitatii sociale cu Turcia si Olanda; realizarea proiectului Phare Program pentru un mediu favorabil de munca, subcomponenta Securitate sociala pentru lucratorii migranti; pregatirea personalului responsabil pentru implementarea acquis-ului comunitar in domeniul liberei circulatii a lucratorilor si a regulilor referitoare la coordonarea sistemelor de securitate sociala; dezvoltarea schimbului de informatii intre institutiile competente si institutii corespondente din statele membre si statele asociate in domeniul coordonarii sistemelor de securitate sociala; incheierea si aplicarea acordurilor in domeniul securitatii sociale, pe baza standardelor europene in materie, cu statele membre UE si cu statele asociate la UE, precum si cu alte state; stabilirea metodologiei de efectuare a decontarii si de rambursare a cheltuielilor legate de acordarea prestatiilor de securitate sociala in strainatate; stabilirea metodologiei de efectuare a exportului prestatiilor de securitate sociala (procedura, formulare); infiintarea Centrului de informare si documentare privind lucratorii migranti.

Prioriti pe termen mediu incheierea de acorduri in domeniul securitatii sociale cu state membre ale Uniunii Europene, state asociate la UE si cu statele in care lucreaza un numar relevant de cetateni romani; perfectionarea personalului privind implementarea acquis-ul comunitar in domeniul coordonarii sistemelor de securitate sociale; dezvoltarea capacitatii administrative a institutiilor si structurilor responsabile pentru elaborarea si aplicarea acestor masuri; adoptarea Acordului european interimar privind securitatea sociala alta decat sistemele pentru batranete, invaliditate si urmasi si a Acordului european interimar privind sistemele de securitate sociala pentru batranete, invaliditate si urmasi.

4.3.

Libera circulaie a serviciilor

Servicii financiare Documentul de pozitie aferent Capitolului 3 - Libera circulatie a serviciilor a fost adoptat in sedinta Guvernului din 6 decembrie 2001 si transmis Conferintei Interguvernamentale de Aderare Romania - UE. 125

4.3.1. Asigurri
Situaia actual Comisia de Supraveghere a Asigurarilor,numita la data de 27.06.2001, ca autoritate de supraveghere in domeniul asigurarilor, controleaza modul de aplicare a legislatiei in vigoare in domeniul asigurarilor, asigurarea stabilitatii pietei romanesti a asigurarilor si protejarea intereselor asiguratilor. In prezent structura organizatorica a CSA cuprinde directii pentru: autorizarea societatilor si brokerilor de asigurare, controlul si supravegherea actorilor de pe piata asigurarilor, analiza raportarilor financiare, evaluarea activelor si marja de solvabilitate, reglementarea sectorului de asigurari, monitorizarea asigurarilor obligatorii, cu un serviciu specializat in analiza si solutionarea contestatiilor si reclamatiilor, integrare europeana si relatii internationale si juridic. In cadrul CSA sunt angajate circa 67 persoane, iar principala sursa de finantare este reprezentata de taxele de constituire si de functionare platite de societatile si brokerii de asigurare. Piata asigurarilor este formata din 48 societati si 108 brokeri de asigurare. Asociatiile profesionale existente pe piata asigurarilor sunt Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare din Romania (UNSAR), iar pentru brokeri, Uniunea Nationala a Societatilor de Intermediere si Consultanta in Asigurari din Romania (UNSICAR). De asemenea, a fost infiintat cand un colegiu format din reprezentantii acestor asociatii profesionale. Totodata, in luna februarie a.c, societatile care practica asigurarea Carte Verde au constituit Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din Romania (BAAR). In vederea aplicarii Legii nr. 32/2000, CSA a elaborat pana la sfarsitul anului 2001 un numar de 15 norme, dupa cum urmeaza: normele nr. 1 privind cuantumul si termenul de plata a taxei de functionare datorate de asiguratori si brokerii de asigurare; normele nr. 2 privind informatiile si documentele cerute pentru autorizarea asiguratorilor si criteriile pentru aprobarea actionarilor semnificativi si a persoanelor semnificative ale asiguratorilor. Acestea au fost modificate si completate prin Ordinul Presedintelui CSA nr. 16/2001, pentru armonizarea cu Directivele 73/239/CEE, 92/49/CEE; normele nr. 3 privind clasele de asigurari care pot fi practicate de societatile de asigurare, in vederea armonizarii cu Directiva 73/239/CEE; normele nr. 4 privind informatiile si documentele cerute pentru autorizarea brokerilor de asigurare, pentru armonizarea cu Directiva 77/92/CEE; normele nr. 5 privind metodologia de calcul si de evidenta a rezervelor tehnice, in vederea armonizarii cu Directivele 73/239/CEE, 88/357/CEE, 91/674/CEE; normele nr. 6 privind categoriile de active admise sa reprezinte rezervele tehnice ale asiguratorului care practica asigurari generale, regulile de dispersare a plasamentelor, precum si coeficientul de lichiditate, in vederea armonizarii cu Directiva 92/49/CEE; normele nr. 8 privind aplicarea legii in domeniul asigurarilor obligatorii de raspundere civila pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule, pentru armonizarea cu Directiva 72/166/CEE; normele nr. 9 privind conditiile pentru administrarea fondului asigurarilor de viata, investitiile si evaluarea activelor, precum si calculul rezervelor matematice, pentru transpunerea Directivelor 79/267/CEE, 92/96/CEE;

126

normele nr. 10 privind limita minima a marjei de solvabilitate a asiguratorilor care practica asigurari generale si metodologia de calcul a acesteia, in vederea transpunerii Directivelor 73/239/CEE, 92/49/CEE; normele nr. 11 privind limita minima a marjei de solvabilitate a asiguratorilor care practica asigurari de viata si metodologia de calcul a acesteia, pentru armonizarea cu Directivele 79/267/CEE, 92/96/CEE; normele nr. 12 privind insolvabilitatea asiguratorului si administratorul special, in vederea transpunerii Directivelor 73/239/CEE, 92/49/CEE, 79/267/CEE, 92/96/CEE; normele nr. 13 privind forma si continutul rapoartelor financiare, inclusiv ale raportului privind asigurarile de viata, precum si informatiile, documentele si certificarile necesare pentru intocmirea acestor rapoarte, in vederea armonizarii cu Directivele 92/49/CEE, 92/96/CEE; normele nr. 14 privind transferul de portofoliu, pentru transpunerea Directivelor 92/49/CEE, 92/96/CEE; normele nr. 15 privind regimul confidentialitatii informatiilor, in vederea armonizarii cu directiva 92/49/CEE.

A fost, de asemenea, adoptat Ordinul nr. 2.328/2.390/2001 (M.O. nr 34 bis 18.01.2002) privind aprobarea reglementarilor contabile specifice domeniului asigurarilor, armonizate cu Directiva 91/674/CEE si standardele internationale de contabilitate. Referitor la desfasurarea activitatii de asigurare: societatea de asigurare si brokerii de asigurare trebuie sa fie autorizati de catre CSA si trebuie sa indeplineasca cerintele prevazute de Legea nr. 32/2000 privind valoarea minima a capitalului social varsat, stabilit in functie de clasele de asigurare; legislatia romaneasca permite desfasurarea simultana, de catre aceeasi societate de asigurare, atat a activitatii de asigurari de viata, cit si pe aceea de asigurari non-viata. Pentru activitatea de asigurari de viata trebuie tinute insa conturi distincte, sa se asigure conducerea contabilitatii fondului asigurarilor de viata pentru identificarea operativa a activelor si a obligatiilor aferente acestuia. De asemenea s-a prevazut ca prin modificarea Legii nr. 32/2000 sa nu se mai permita acest lucru (angajament asumat prin documentul de pozitie); societatile straine, apartinand fie unui stat membru UE, fie unei tari terte, pot sa desfasoare activitate de asigurare in Romania numai ca filiale ale unor asiguratori straini, constituite ca persoane juridice romane sau ca sucursale ale unor asiguratori, persoane juridice straine autorizate de CSA. Pentru asiguratorii straini exista o conditie speciala la autorizare: solicitantul trebuie sa faca dovada ca este constituit legal in tara de origine si ca desfasoara de cel putin 5 ani o activitate similara cu aceea pentru care doreste autorizatie in Romania. Aceasta conditie va fi eliminata prin amendarea Legii nr. 32/2000, al carui proiect se afla in curs de avizare.

Prioriti pe termen scurt Actualizarea cadrului legislativ si institutional in ceea ce priveste: informatiile si documentele cerute pentru autorizarea asiguratorilor si criteriile pentru aprobarea actionarilor semnificativi si a persoanelor semnificative ale asiguratorilor; informatiile care trebuie prezentate asiguratilor inainte de incheierea contractului de asigurare; rezervele societatilor de asigurari de viata; utilizarea Fondului de protectie a victimelor strazii; Modificarea Legii nr. 32/2000, prin preluarea prevederilor referitoare la: aprobarea actionarilor semnificativi, directi sau indirecti; 127

aprobarea schimbarii structurii actionarilor semnificativi; informatiile care trebuie puse la dispozitia asiguratilor inainte de incheierea contractului de asigurare; avizarea extinderii obiectului de activitate; schimb de informatii cu autoritati similare, cu conditia pastrarii secretului profesional.

Modificarea Legii nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania (angajament asumat prin documentul de pozitie); Completarea structurii organizatorice si de personal necesare desfasurarii in bune conditii a activitatii CSA; Elaborarea unui program de pregatire si de perfectionare a personalului propriu; Realizarea unei retele interne de calculatoare; Realizarea unui software necesar crearii bazei de date in scopul supravegherii eficiente a pietei asigurarilor; Elaborarea strategiei si a programelor de control pentru toti participantii din cadrul pietei asigurarilor; Fundamentarea si diversificarea permanenta a programelor de control a societatilor si brokerilor de asigurare, precum si a altor participanti din piata asigurarilor; Organizarea de catre CSA, impreuna cu institutiile din domeniu, de programe de instruire profesionala in vederea aplicarii legislatiei primare si secundare; Protejarea intereselor asiguratilor prin crearea unui suport tehnic de informare prompta si exacta asupra potentialului societatilor de asigurare, precum si a produselor principale si de larg interes public promovate de societatile de asigurare.

Prioriti pe termen mediu Actualizarea cadrului legislativ si institutional privind: fondul minim de garantare; supravegherea suplimentara a societatilor de asigurare, care au relatii stranse cu persoane fizice, juridice; societati in dificultate; retragerea autorizatiei; crearea unei baze de date unice privind asigurarea obligatorie de raspundere civila a autovehiculelor; includerea in asigurarea obligatorie a soferului si a membrilor sai de familie; prevederi referitoare la riscurile cu expunere mare; Instruirea societatilor de asigurare privind noile prevederi legislative; Modificarea Legii nr. 32/2000 in ceea ce priveste autorizarea si supravegherea unica, exercitate de autoritatea de supraveghere din statul membru de origine (prevazuta a fi aplicabila la data aderarii).

4.3.2.

Servicii bancare

Situaia actual Progrese semnificative au fost inregistrate in ceea ce priveste evolutia situatiei creditelor neperformante (definite ca imprumuturi clasificate in categoria indoielnic si in categoria pierderi). De asemenea, creantele restante si indoielnice considerate la valoarea neta au inregistrat dimensiuni reduse si fluctuatii nesemnificative, pe intreaga perioada de referinta. Masurile de imbunatatire a capitalizarii sistemului bancar au condus la majorarea semnificativa a 128

ratelor de solvabilitate care s-au situat pe tot parcursul anului 2001 peste dublul cotei minime reglementate (12% pentru rata de solvabilitate 1 si, respectiv, 8% pentru rata de solvabilitate 2) si peste pragul considerat de metodologia BNR pentru bancile bine capitalizate (15%, respectiv 10%). Aceste evolutii arata o atitudine prudenta inca manifestata de unele banci in creditarea economiei reale. Principalele cauze care au determinat modificari importante in nivelul capitalizarii sistemului bancar sunt: finalizarea primei etape (mai 2001) de majorare a capitalului social minim al bancilor impus de BNR; recapitalizarea Bancii Agricole ce a premers privatizarii acesteia; majorarea capitalului social al Eurom Bank.

Ca urmare, s-a ajuns la aproape o dublare a volumului total al capitalului bancilor, cresterea substantiala situandu-se la nivelul bancilor romanesti. Preocuparea permanenta a BNR pentru intarirea capacitatii sale administrative s-a concretizat, pe de o parte, in eficientizarea activitatii de supraveghere bancara, inclusiv prin cooperarea cu alte autoritati de supraveghere, iar pe de alta parte, in intarirea cadrului legal si a reglementarilor referitoare la sectorul bancar. In perioada de referinta au fost aduse modificari Legii bancare nr. 58/1998, Legii nr. 101/1998 privind statutul BNR si Legii nr. 83/1998 privind procedura falimentului bancilor (angajamente asumate prin documentul de pozitie) au avut in vedere urmatoarele: Legea nr. 58/1998 a fost modificata prin OUG nr. 137/18.10.2001 (MO nr. 671/24.10.2001) in sensul cresterii exigentei in autorizarea conducatorilor, administratorilor si actionarilor bancilor prin introducerea: unor cerinte mai stricte privind accesul la functiile de conducere din banci; obligativitatii aprobarii de catre Banca Nationala a Romaniei a administratorilor; unor cerinte de ordin calitativ pentru actionarii semnificativi; unei prevederi care confera Bancii Nationale a Romaniei competenta de a determina grupurile de persoane care fac o politica comuna fata de banca.

Legea nr. 101/1998 a fost modificata prin OUG nr. 136/18.10.2001 (MO nr. 671/24.10.2001) pentru: crearea unui cadru legislativ, care sa permita colaborarea Bancii Nationale a Romaniei cu autoritatile competente din tara si strainatate, inclusiv prin relaxarea prevederilor referitoare la pastrarea secretului bancar in ceea ce priveste schimbul de informatii cu aceste autoritati; asigurarea protectiei persoanelor implicate in activitatea de supraveghere, in sensul ca indeplinirea sau omisiunea indeplinirii, cu buna credinta, a oricarui act sau fapt in legatura cu exercitarea atributiilor de supraveghere nu poate atrage raspunderea civila sau penala, dupa caz, a membrilor consiliului de administratie sau a personalului insarcinat de Banca Nationala a Romaniei in acest sens.

Legea nr. 83/1998 a fost revizuita prin OUG nr. 136/18.10.2001 (MO nr. 671/24.10.2001) in ceea ce priveste procedurile de eliminare din sistem a bancilor problema, urmarindu-se: declansarea procedurii falimentului unei banci insolvabile inainte ca aceasta sa inregistreze patrimoniu net negativ, in vederea asigurarii unei mai bune protectii a deponentilor; 129

scurtarea timpului de eliminare din sistem a unei astfel de banci, in vederea reducerii riscului de contaminare.

Intarirea capacitatii de supraveghere are ca scop cresterea competitivitatii si stabilitatii sectorului bancar si a capacitatii bancilor de a asigura o intermediere financiara eficienta. Masurile impuse de realizarea acestuia au fost orientate cu predilectie spre: intarirea activitatii de supraveghere prudentiala; imbunatatirea procedurilor de solutionare a situatiei bancilor insolvabile; finalizarea procesului de privatizare a bancilor cu capital de stat; aducerea cooperativelor de credit sub autorizarea, reglementarea si supravegherea BNR; castigarea increderii publicului in sistemul bancar si, implicit, incurajarea economisirii, prin cresterea rolului Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar; intarirea cooperarii cu alte autoritati de supraveghere nationale si straine.

Pe parcursul anului 2001, procesul de supraveghere bancara s-a concentrat indeosebi pe latura lui calitativa, principalele masuri in acest sens fiind: perfectionarea Sistemului Uniform de Rating Bancar - CAAMPL prin completarea acestuia cu doua componente (Calitatea actionariatului si Managementul). Aceste componente au un rol esential in stabilirea profilului de risc al bancilor, a politicilor si strategiilor de dezvoltare, precum si in alinierea la cerintele prudentiale. De asemenea, evaluarea componentei Lichiditate a fost imbunatatita prin introducerea, incepand cu luna iulie 2001, a unui nou indicator; mentinerea unui contact permanent cu comunitatea bancara prin intalniri periodice cu conducerea si principalii actionari ai bancilor, cu reprezentanti ai auditorilor independenti, precum si cu Asociatia Romana a Bancilor; suplimentarea programului anual de inspectie cu numeroase actiuni avand o tematica speciala sau declansate in urma unor sesizari; cresterea exigentei in verificarea si sanctionarea bancilor; intensificarea cooperarii cu alte autoritati de supraveghere din tarile de origine a capitalului investit; prin incheierea de acorduri privind schimbul de informatii din domeniul supravegherii se realizeaza astfel alinierea la prevederile Directivei 2000/12/EC privind accesul la activitatea institutiilor de credit si modul de desfasurare a acesteia, de asigurare a unui cadru optim privind schimbul de informatii, cu respectarea confidentialitatii informatiilor primite; intarirea colaborarii cu autoritati de supraveghere din tara, responsabile cu supravegherea celorlalte segmente componente ale sistemului financiar, respectiv sectorul valorilor mobiliare si al burselor de valori, precum si al asigurarilor. In acest sens, BNR a incheiat in anul 2001 un Protocol de cooperare cu CNVM, iar in aprilie 2002 s-a semnat un Protocol de cooperare intre BNR, CNVM si CSA. Totodata, BNR coopereaza si cu alte banci centrale si autoritati de supraveghere, pana in prezent fiind semnat acordul de cooperare cu Banca Nationala a Moldovei si Agentia de Reglementare si Supraveghere din Turcia; in prezent se afla in faza de finalizare procesul de negociere cu alte doua autoritati: Banca Centrala din Cipru si Oficiul Federal pentru Supravegherea Bancara din Germania; continuarea perfectionarii profesionale a supraveghetorilor prin participarea acestora la cursuri organizate de institutii specializate din tara si strainatate;

130

utilizarea asistentei tehnice externe, alaturi de valorificarea resurselor interne existente, in promovarea unor proiecte de imbunatatire a calitatii activitatii de supraveghere, pe baza experientei internationale acumulate in acest domeniu.

Incepand cu luna octombrie 2001, Directia Supraveghere evalueaza lunar calitatea activitatii de supraveghere prin prisma performantelor sistemului bancar, precum si prin gradul de preluare a Principiilor de baza adoptate de Comitetul de la Basel. Aceasta evaluare are ca fundament modelul elaborat in conformitate cu cele doua documente emise de Comitetul de supraveghere bancara de la Basel, respectiv Principiile de baza in vederea realizarii unei supravegheri bancare eficiente si Ghidul metodologic de autoevaluare. Pentru armonizarea reglementarilor prudentiale nationale cu cele comunitare in materie si cu regulile de buna practica, in anul 2001 Banca Nationala a Romaniei a emis: Normele BNR nr. 1/2001 privind lichiditatea bancilor (modificate prin Normele BNR nr. 3/2001 si Normele BNR nr. 1/2002) care reglementeaza nivelul minim al acestui indicator, cuprinzand si cerinte de management si control intern in vederea limitarii riscului de lichiditate. Normele BNR nr. 4/2001 privind supravegherea pozitiilor valutare ale bancilor care stabilesc ca principale elemente de noutate: impunerea de limite pe fiecare valuta si calcularea pozitiei valutare totale prin metoda short-hand.

In ceea ce priveste sistemul contabil aplicabil bancilor, acesta raspunde, in linii generale, cerintelor de armonizare cu standardele europene in domeniu. Un pas important in aceasta directie l-a constituit emiterea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva 86/635/CEE privind conturile anuale si conturile consolidate ale bancilor si altor institutii financiare si cu Standardele Internationale de Contabilitate aplicabile institutiilor de credit, aprobate prin OMFP si BNR nr. 1982/5/08.10.2001. Noua reglementare marcheaza nu numai realizarea obiectivului general de asimilare deplina a prevederilor Directivei 86/635/CEE si de continuare a armonizarii cu Standardele Internationale de Contabilitate, dar si indeplinirea unuia din angajamentele asumate prin documentul de pozitie. De asemenea, in scopul crearii unui cadru legislativ caracteristic economiilor de piata dezvoltate, in cursul anului 2001 au fost elaborate urmatoarele proiecte de norme si regulamente bancare: proiectul Normelor privind elaborarea situatiilor financiare consolidate de catre institutiile de credit; proiectul Normelor privind operatiunile cu instrumente financiare derivate; proiectul Regulamentului de modificare si completare a Regulamentului BNR nr. 2/2000 privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit si a Normelor metodologice nr. 2/2000 de aplicare a acestuia, potrivit caruia va fi introdus un criteriu suplimentar de clasificare, respectiv performanta financiara a debitorului; proiectul Normelor privind determinarea si raportarea ratelor medii ale dobanzilor practicate in sistemul bancar. Normele BNR nr. 3/2002 privind standardele de cunoastere a clientelei. Circulara BNR nr. 4/2002 privind reflectarea unor operatiuni in contabilitate, intocmirea unor situatii financiar-contabile si masuri referitoare la incheierea exercitiilor financiare la banci.

In aceasta directie, in primul trimestru al anului 2002, au fost emise: -

De asemenea, in vederea preluarii recentelor modificari ale legislatiei bancare, au fost elaborate Normele pentru modificarea si completarea Normelor nr. 2/1999 privind autorizarea bancilor si 131

Normele pentru modificarea si completarea Normelor nr. 3/1999 privind modificarile in situatia bancilor. Aceste norme au fost deja aprobate de Consiliul de administratie al BNR, urmand a fi publicate in Monitorul Oficial. In cadrul procesului de elaborare a unora dintre proiectele reglementarilor contabile si de prudenta bancara, Directia Reglementare si Autorizare a beneficiat de asistenta tehnica, in cadrul Conventiei de infratire incheiata cu un consortiu de banci centrale (Banca Frantei, Banca Olandei, Banca Italiei) condus de Banca Frantei (Programul de Dezvoltare Institutionala si Consolidare a Supravegherii Bancare). Prioriti pe termen scurt Continuarea transpunerii directivelor comunitare in reglementarile nationale; Adaptarea normelor existente la specificul organizatiilor cooperatiste de credit; Continuarea reformei sectorului bancar; Intarirea capacitatii institutionale a bancii centrale, la nivelul standardelor necesare participarii la Sistemul European al Bancilor Centrale; Intarirea capacitatii de supraveghere a BNR. Initierea de masuri privind dezvoltarea capacitatii sectorului de a efectua activitati bancare specifice economiei de piata si de a forma personalul din sectorul bancar: Participarea la amendarea Legii bancare noiembrie 2002 si a legislatiei privind falimentul decembrie 2002; Amendarea unor prevederi privind aplicarea planului de conturi bancar (reclasarea titlurilor) - septembrie 2002 si a normelor privind: modificarile in situatia bancilor (completarea obiectului de activitate cu operatiuni cu instrumente financiare derivate - iunie 2002, cresterea exigentelor privitoare la calitatea managementului si a actionariatului bancilor - decembrie 2002), autorizarea bancilor (extinderea obiectului de activitate pentru banca universala decembrie 2002, modificarea motivelor de respingere a cererii de autorizare trimestrul IV 2003), fondurile proprii ale bancilor (potrivit modificarilor din legislatia bancara decembrie 2002, inclusiv introducerea de prevederi privind fondurile proprii ale altor institutii de credit, altele decat bancile si organizatiile cooperatiste de credit trimestrul IV 2003), solvabilitatea bancilor (stabilirea de cerinte de capital in cazul expunerilor din operatiuni cu instrumente financiare derivate iunie 2002, introducerea de prevederi privind recunoasterea acordurilor de compensare bilaterala trimestrul IV 2003); reglementarile contabile BNR pentru organizatiile cooperatiste de credit -iunie 2002; capitalul caselor centrale al retelelor cooperatiste de credit - iunie 2002; procedurile si mecanismele de control intern de care trebuie sa dispuna institutiile de credit - iunie 2002; modificarile in situatia organizatiilor cooperatiste de credit - august 2002;

Emiterea de catre de noi reglementari, cum ar fi norme privind: -

132

fondurile proprii, solvabilitatea si expunerile mari ale organizatiilor cooperatiste de credit - septembrie 2002; norme privind nivelul minim al capitalului social si fondurilor proprii ale unei institutii emitente de moneda electronica - trimestrul IV 2003; adecvarea capitalului bancilor (Directiva 93/6/CEE privind adecvarea capitalului societatilor de investitii si institutiilor de credit) - trimestrul IV 2003; reglementari privind instrumentele financiare derivate (faza II) - trimestrul IV 2003; supravegherea consolidata a fondurilor proprii, solvabilitatii si expunerilor mari ale institutiilor de credit - trimestrul IV 2003;

Emiterea unor norme de catre BNR privind reesalonarea creditelor, pozitia valutara a sucursalelor bancilor straine, transferurile de fonduri interbancare pentru organizatiile cooperatiste de credit si in cadrul unei retele cooperatiste de credit, autorizarea si supravegherea sistemelor de plati de interes national. Totodata, BNR urmeaza sa amendeze normele privind capitalul minim al bancilor si sucursalelor bancilor straine. In ceea ce priveste intarirea capacitatii de supraveghere, BNR are in vedere: imbunatatirea functionarii Sistemului de Avertizare Timpurie; dezvoltarea sistemului de Rating Bancar si Avertizare Timpurie, prin introducerea unei noi componente, senzitivitatea la riscul pietei; perfectionarea supravegherii on-site si off-site; modernizarea si intarirea, in concordanta cu standardele europene, a sistemului juridic si institutional al activitatii de reglementare prudentiala si supraveghere bancara de catre BNR. privatizarea Bancii Comerciale Romane; restructurarea activitatii Eximbank, prin renuntarea la componenta de banca comerciala, in scopul stimularii exporturilor romanesti si al cresterii eficientei indicatorilor de performanta ai bancii; implementarea restructurarii Casei de Economii si Consemnatiuni, in sensul pregatirii pentru privatizare.

In vederea consolidarii sistemului bancar si imbunatatirii eficientei sale, se au in vedere: -

Prioriti pe termen mediu Supravegherea pe baza consolidata a institutiilor de credit sfarsitul anului 2003 - anul 2004; Adecvarea capitalului bancilor (Directiva 98/31/CE privind modificarea Directivei 93/6/CEE) -sfarsitul anului 2003 - anul 2004. Continuarea armonizarii legislatiei romanesti din domeniul bancar cu cea comunitara; Eficientizarea activitatii de supraveghere bancara, inclusiv prin cooperarea cu alte autoritati de supraveghere.

In acest sens, este necesara modificarea Legii privind statutul BNR, precum si emiterea de noi reglementari care sa asigure atat armonizarea deplina cu directivele UE, cat si preluarea recomandarilor Comitetului de la Basel pentru Supraveghere Bancara (angajament asumat prin documentul de pozitie). 133

Garantarea depozitelor Prevederile OG nr. 39/1996 modificata si aprobata prin Legea nr. 88/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, transpun dispozitiile Directivei cu doua exceptii, respectiv: neincluderea in schema de garantare a depozitelor constituite de persoanele juridice; nivelul minim de garantare.

In scopul transpunerii integrale a prevederilor Directivei 94/19/EC privind schemele de protectie a depozitelor, BNR, ca urmare a negocierilor cu Banca Mondiala, a promovat un proiect de ordonanta de urgenta privind functionarea Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar, care urmeaza sa intre in vigoare la sfarsitul anului 2002. Prioriti pe termen scurt si mediu Transpunerea integrala a prevederilor Directivei 94/19/EC privind schemele de protectie a depozitelor, prin: includerea persoanelor juridice in schema de garantare a depozitelor (angajament asumat in documentul de pozitie - incepand cu anul 2005); majorarea graduala a plafonului de garantare a depozitelor (angajament asumat in documentul de pozitie - termen 2007)

Prin majorarea plafonului de garantare se va asigura practic garantarea integrala a depozitelor constituite in sistemul bancar.

4.3.3.

Piaa de capital i a valorilor mobiliare

Situaia actual In ceea ce priveste Statutul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, aprobat OUG nr. 25/13.03.2002 (MO nr.226/04.04.2002), acesta a fost fundamentat pe recomandarile Bancii Mondiale, pe principiile IOSCO si pe concluziile studiilor referitoare la statutele si regimul juridic al autoritatilor cu putere de reglementare, supraveghere si control din alte tari. Prin prevederile statutului se urmareste intarirea autonomiei si indeplinirea functiei administrative si financiare a CNVM, precum si sporirea atributului de control al acesteia. In conformitate cu noul statut, principalele sarcini si atributii ale CNVM sunt urmatoarele: stabilirea si mentinerea cadrului necesar dezvoltarii pietelor reglementate; promovarea increderii in pietele reglementate si in investitiile in instrumente financiare; asigurarea protectiei operatorilor si investitorilor contra practicilor neloiale, abuzive si frauduloase; promovarea functionarii corecte si transparente a pietelor reglementate; prevenirea manipularii pietei si a fraudei si asigurarea integritatii pietelor reglementate; stabilirea standardelor de soliditate financiara si de practica onesta pe pietele reglementate; adoptarea masurilor necesare pentru evitarea aparitiei riscului sistemic pe pietele reglementate; prevenirea afectarii egalitatii de informare si tratament a investitorilor, sau a intereselor acestora.

134

In perioada august - octombrie 2001, CNVM a derulat un proces de revizuire legislativa, proces care s-a concretizat prin elaborarea urmatoarelor proiecte de acte normative: OUG nr. 26/13.03.2002 (MO nr. 229/05.04.2002) privind organismele de plasament colectiv in valori mobiliare; OUG nr. 27/13.03.2002 (MO nr. 232/08.04.2002) privind pietele reglementate de marfuri si instrumente financiare derivate; OUG nr. 28/13.03.2002 (MO nr. 238/09.04.2002) privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate.

Prin aceste ordonante de urgenta, CNVM urmareste actualizarea legislatiei existente prin prisma armonizarii cu normele UE precum si o evolutie si reformare a conceptiei prezente asupra pietei de capital si institutiilor acesteia. Astfel, daca in ceea ce priveste codul de conduita ce trebuie respectat in efectuarea tranzactiilor mobiliare, prevederile Recomandarii Comisiei 77/534/CEE erau transpuse in legislatia romaneasca in vigoare, OUG nr. 28/13.03.2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate aduce noi elemente privind listarea la bursa, prospectul de oferta publica, sistemele de compensare a investitorilor, serviciile de investitii, adecvarea capitalului si manipularea pietei. Prin completarile si reformularile propuse, prin ordonanta de urgenta ce modifica legea 52/1994, s-a avut in vedere necesitatea realizarii unor progrese importante referitoare la listarea la bursa de valori, ofertele publice si cerintele de informare continua, reflectate in modul de reglementare a urmatoarelor aspecte: posibilitatea organizarii si a altor piete reglementate sub forma societatilor pe actiuni, spre deosebire de BVB care este institutie publica; diversificarea tranzactiilor prin introducerea tranzactiilor in marja si a celor in lipsa; posibilitatea tranzactionarii instrumentelor financiare derivate si la BVB; posibilitatea tranzactionarii si a drepturilor de preferinta; infiintarea fondului de compensare a investitorilor; protectia investitorilor; incriminarea tranzactiilor bazate pe informatii privilegiate; reguli speciale pentru derularea ofertelor de preluare a unor societati detinute public.

OUG nr. 28/2002 privind valorile mobiliare si serviciile de investitii financiare si pietele reglementate cuprinde sectiunea Fondul de compensare a investitorilor. Prin aceste prevederi se infiinteaza fondul de compensare a investitorilor care urmeaza sa asigure, conform prevederilor Directivei 97/9/EEC, despagubirea investitorilor in limita unui anumit plafon, in situatia incapacitatii societatii de investitii financiare de a returna fondurile banesti si instrumentele financiare datorate sau apartinnd investitorilor care au fost administrate in numele lor in legatura cu servicii de investitii financiare. In vederea armonizarii cu Directiva 93/22/EEC referitoare la serviciile de investitii In domeniul valorilor mobiliare, in OUG nr. 28/2002 s-au introdus numeroase concepte si institutii noi in raport cu cadrul legislativ anterior si s-au adus completari unor notiuni sau institutii precum: piata reglementata, societati de servicii de investitii financiare , servicii de investitii financiare, instrumente financiare, valori mobiliareetc. De asemenea, a fost inclusa in proiectul de lege sectiunea Societati de servicii de investitii financiare cu sediul in alt stat care da posibilitatea societatilor de servicii de investitii financiare inregistrate in alt stat sa presteze servicii de investitii financiare pe teritoriul Romniei, prin sucursale sau in mod direct. 135

In ceea ce priveste Directiva 93/6/EEC (adecvarea capitalului firmelor de investitii), desi au fost introduse prevederi de principiu, detalierea regulilor referitoare la transpunerea acestui mecanism (stabilirea plafonului minim, obligatii de raprtare lunara pentru societatile de servicii de investitii fiananciare, detalierea aspectelor legate de diferentierea pe categorii de risc, precum si modul de calcul pe operatiuni) ce fi realizata la nivel de regulament. Armonizarea cu Directiva 89/592/EEC privind insider dealing s-a urmarit prin introducerea sectiunii Interzicerea manipularii pietei si a tranzactiilor bazate pe informatii privilegiate. Prin prevederile propuse se urmareste armonizarea cu acest act normativ comunitar att in ceea ce priveste modul de definire a unor notiuni, cat si reglementarea unor institutii. Actul comunitar avut in vedere la redactarea OUG nr. 26 privind organismele de plasament colectiv in valori mobiliare (OPCVM) este Directiva 85/611/EEC care contine prevederi referitoare la organismele de plasament colectiv in valori mobiliare (UCITS), conditiile de calificare, de infiintare si de functionare a acestora, depozitarul si societatea de administrare. Elementele de noutate aduse de proiectul de ordonanta sunt: distinctia clara intre organismele de plasament colectiv in valori mobiliare, asa cum sunt definite in Directiva UCITS si alte organisme de plasament colectiv; tratarea organismelor de plasament colectiv in valori mobiliare ca investitori institutionali a caror activitate consta in realizarea de plasamente in valori mobiliare, lor nefiindu-le permis, prin limitarea detinerii prevazute la articolele 19-25 din Directiva UCITS sa atinga nivelul detinerii care sa faca posibila numirea administratorilor si/sau cenzorilor; masuri suplimentare de administrare prudentiala a riscului de portofoliu prin reguli, limitari si interdictii; limitarea avizului de depozitar doar la societatile bancare; obligatii de transparenta; obigatii de informare si raportare; intarirea supravegherii.

In conformitate cu prevederile Directivei 2001/107/EC care modifica Directiva UCITS, In OUG nr. 26 au fost introduse reglementari privind administrarea de catre societatile de administrare a investitiilor, a conturilor individuale de investitii sau de plasament ale persoanelor fizice sau juridice. Aspecte privind autoritatile insarcinate cu supravegherea si autorizarea entitatilor ce opereaza pe pietele reglementate (directiva 93/22/EEC), stabilirea unor standarde comune de etica comportamentala in vederea asigurarii unei functionari corecte a pietei de capital (Directiva 77/534/EEC), reguli ce privesc compensarea, reducerea riscului sistemic si procedurile de insolvabilitate (Directiva 98/26/EEC) au fost preluate in proiectul de ordonanta de urgenta privind pietele reglementate de marfuri, serviciile si instrumentele financiare derivate: asigurarea riscului de sistem si protejarea investitiilor prin infiintarea unor fonduri de compensare; cresterea lichiditatii si atractivitatii prin introducerea instrumentelor financiare derivate si a operatiunilor cu acestea.

In cadrul Documentului de pozitie pentru Capitolul nr. 3 Libera circulatie a serviciilor, CNVM se angajeaza ca, pana la data aderarii, sa implementeze in legislatia si reglementarile nationale prevederile directivelor si recomandarilor comunitare referitoare la piata de capital (77/534/EEC, 34/2001/EEC, 89/298/EEC, 89/592/EEC, 85/611/EEC, 93/22/EEC, 93/6/EEC, 97/9/EEC). Avnd In vedere stadiul de dezvoltare al pietei de capital romanesti (societatile de investitii nu au inca posibilitatea sa contribuie cu suma de 20 000 EURO asa 136

cum prevede directiva la constituirea fondului de compensare a investitorilor, intr-o perioada scurta de timp), pentru transpunerea prevederilor Directivei 97/9/EEC s-a solicitat o perioada de tranzitie de 5 ani, pna la sfrsitul anului 2011. Prioriti pe termen scurt Intarirea capacitatii administrative a CNVM; Cresterea capacitatii de reglementare a acesteia; Elaborarea reglementarilor contabile pentru institutiile care opereaza pe piata de capital (angajament asumat in documentul de pozitie - termen 2003).

Prioriti pe termen mediu Elaborarea de regulamente pentru aplicarea legislatiei privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate si a legislatiei privind organismele de plasament colectiv in valori mobiliare (angajament asumat in documentul de pozitie -termen 2004); Elaborarea de noi regulamente privind bursele de marfuri, urmare a adoptarii legislatiei privind pietele reglementate de marfuri si instrumente financiare derivate (angajament asumat in documentul de pozitie - termen 2004); Intarirea capacitatii de supraveghere a CNVM prin: perfectionarea sistemului electronic de administrare a informatiei al CNVM; perfectionarea sistemului electronic de supraveghere a pietelor reglementate; organizarea de programe de pregatire profesionala pentru personalul CNVM.

4.3.4.

Protecia datelor cu caracter personal

Situaia actual In domeniul protectiei persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, au fost adoptate urmatoarele acte normative: Legea nr. 677/2001 (MO nr. 790/12.12.2001) pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, in vederea armonizarii cu Directiva 95/46/CE; Legea nr. 676/2001 (MO nr. 800/14.12.2001) privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul, pentru armonizarea cu Directiva 97/66/CE; Legea nr. 682/2001 (MO nr. 830/21.12..2001) pentru ratificarea Conventiei pentru protejarea persoanelor fata de prelucrarea automatizata a datelor cu caracter personal.

In temeiul Legii nr. 677/2001, s-a stabilit ca Avocatul Poporului este autoritatea se supraveghere, care monitorizeaza, controleaza sub aspectul legalitatii tratamentele datelor cu caracter personal ce cad sub incidenta dispozitiilor legale si reglementeaza protectia persoanelor cu privire la tratamentul datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date. Regulamentul de organizare si functionare al Autoritatii este In procedura de adoptare de catre Biroul Permanent al Senatului, iar structura propusa este o Directie in cadrul institutiei Avocatul Poporului, care se va ocupa de protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date. Principalele atributii ce revin Avocatului Poporului, ca autoritate de supraveghere, sunt: 137

primeste si analizeaza notificarile privind prelucrarea datelor cu caracter personal; autorizeaza prelucrarile de date in situatiile prevazute de lege; poate dispune, in cazul in care constata incalcarea dispozitiilor prezentei legi, suspendarea provizorie sau incetarea prelucrarii datelor, stergerea partiala ori integrala a datelor prelucrate; poate sa sesizeze organele de urmarire penala sau sa intenteze actiuni in justitie; pastreaza si pune la dispozitie publicului registrul de evidenta a prelucrarilor de date cu caracter personal; primeste si solutioneaza plangeri, sesizari sau cereri de la persoanele fizice si comunica solutia data ori, dupa caz, diligentele depuse; efectueaza investigatii din oficiu sau la primirea unor plangeri ori sesizari; constata contraventiile si aplica sanctiunile prevazute de Legea nr. 677/2001 si unele dintre cele prevazute de Legea nr. 676/2001.

Legea nr. 677/2001 contine prevederi referitoare la caracteristicile datelor cu caracter personal in cadrul prelucrarii, conditiile de legitimitate a prelucrarii, incheierea operatiunilor de prelucrare, prelucrarea datelor sensibile, drepturile persoanelor fizice In privinta prelucrarii datelor cu caracter persoanal. Au fost incluse reguli stricte referitoare la confidentialitatea si securitatea prelucrarilor, precum si la transferul in strainatate al datelor cu caracter personal, in concordanta cu Directiva 95/46/CE. Totodata, acest act normativ nu se va aplica prelucrarilor si transferului de date cu caracter personal efectuate in cadrul activitatilor in domeniul apararii nationale si sigurantei nationale, dar se va aplica, cu exceptiile expres prevazute in textul sau, prelucrarilor si transferului de date cu caracter personal efectuate in cadrul activitatilor de prevenire, cercetare si reprimare a infractiunilor si de mentinere a ordinii publice, precum si a altor activitati desfasurate in domeniul dreptului penal. Prioriti pe termen scurt Informarea potentialilor operatori pe piata serviciilor asupra obligatiilor ce le revin in conformitate cu Legea nr. 677/2001; Inregistrarea operatorilor In baza notificrilor transmise si realizarea unei baze de date distincte; Stabilirea modalitatii de publicitate a registrului de evidenta a prelucrarilor de date cu caracter personal; Definirea notiunii de cerinte minime de securitate si a modalitatii de utilizare a acesteia.

4.3.5.

Servicii fr caracter financiar

Situaia actual In domeniul exercitarii unei activitati in calitate de angajat propriu, MMSS a initiat un proiect de lege pentru modificarea Decretului Lege nr. 54/1990 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice pe baza liberei initiative, care a fost adoptat in plenul Senatului in sedinta din 11 aprilie 2002, urmand ca in perioada imediat urmatoare sa fie adoptat si de Camera Deputatilor. In proiectul de lege privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice de catre persoane fizice, se reglementeaza in mod explicit dreptul cetatenilor romani si al celor din Statele Membre ale UE sau din Spatiul Economic European de a desfasura, in Romania, asemenea 138

activitati in calitate de angajati proprii (lit. A pct. 5 Rezolutia Consiliului din 30 noiembrie 1994 privind limitarea accesului cetatenilor tarilor terte pe teritoriul Statelor Membre pentru a desfasura activitati independente). Proiectul de act normativ stabileste cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca persoanele fizice pentru a fi autorizate sa desfasoare activitati independente sau in cadrul asociatiilor familiale si precizeaza atributiile autoritatilor administratiei publice locale in legatura cu conditiile de autorizare, eliberarea autorizatiilor si controlul asupra activitatilor economice ale acestor persoane; sunt de asemenea reglementate drepturile si obligatiile persoanelor fizice in cadrul activitatilor pe care le realizeaza in baza autorizatiei precum si sanctiunile care se aplica celor care nu respecta conditiile prevazute de lege. Autorizatia pentru desfasurarea de catre persoane fizice a unor activitati independente sau pentru infiintarea si functionarea de asociatii familiale se va viza anual de catre autoritatea emitenta. In luna ianuarie 2002 s-a constituit grupul de lucru pentru eliminarea barierelor in drept de stabilire si libera practicare a serviciilor (angajament asumat prin documentul de pozitie). Acest grup de lucru va propune Guvernului solutii pentru eliminarea barierelor identificate. In vederea simplificarii procedurilor administrative pentru inregistrarea si functionarea comerciantilor, persoane fizice si juridice, a fost adoptata OUG nr. 76/2001 amendata prin Legea nr.370/2002 (MO 406/12.06.2002) privind simplificarea unor formalitati administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor. In baza acestui act normativ s-a infiintat Biroul unic in cadrul camerelor de comert si industrie teritoriale, de la care solicitantii pot obtine codul unic. Prioriti pe termen scurt Adoptarea Legii privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice de catre persoane fizice; Elaborarea de propuneri privind modificarea actelor normative in vigoare pentru eliminarea barierelor identificate In libera practicare a serviciilor; Identificarea solutiilor de acordare a codului unic pentru persoane fizice si simplificarea procedurilor de autorizare a acestor persoane in concordanta cu procedurile instituite pentru persoane juridice in cadrul birourilor unice; Adoptarea OG nr. 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata, care reglementeaza practicile comerciale aflate in perspectiva apropiata a reglementarii unitare de catre Comisia Europeana; Elaborarea de programe in sprijinul comerciantilor pentru cresterea calitatii vietii cetatenilor si promovarea serviciilor transfrontaliere.

Prioriti pe termen mediu Continuarea activitatilor de elaborare a strategiei serviciilor in contextul pietei interne si identificarea serviciilor noi aparute ca urmare a dezvoltarii serviciilor societatii informationale; Transpunerea prevederilor Directivei 99/42 de completare a sistemului general de recunoastere in vederea recunoasterii experientei profesionale acumulate In activitatea desfasurata de catre mestesugari, fermieri si comercianti; Elaborarea de programe in sprijinul comerciantilor pentru cresterea calitatii vietii cetatenilor si promovarea serviciilor transfrontaliere. 139

4.4.

Libera circulaie a capitalurilor

Situaia actual Negocierile de aderare aferente Capitolului 4 Libera circulatie a capitalurilor au fost deschise in cadrul Conferintei de Aderare din luna iunie 2001. La data de 21 noiembrie 2001, Romania a elaborat Documentul de pozitie complementar I. Prin Documentul de pozitie complementar II, transmis la UE in data de 11 aprilie 2002, Romania isi reinnoieste angajamentele asumate si asigura ca legislatia nationala va fi armonizata cu acquis-ul comunitar, rezervandu-si dreptul ca pe parcurs sa actualizeze continutul acestuia in functie de progresele legislative si institutionale realizate. In domeniul liberalizarii miscarilor de capital, prevederile Regulamentului nr. 3/1997 privind efectuarea operatiunilor valutare, cu modificarile ulterioare au fost armonizate cu cele ale Directivei 88/361/CEE in ceea ce priveste terminologia, definitiile si nomenclatorul operatiunilor de capital prin Circulara BNR nr. 26/2001 (in conformitate cu angajamentele asumate prin documentul de pozitie complementar). In mod concret, au fost liberalizate operatiunile de capital programate pentru anii 2001-2002, respectiv: investitiile directe in strainatate ale rezidentilor; investitiile imobiliare in strainatate ale rezidentilor; admiterea valorilor mobiliare si a unitatilor organismelor de plasament colectiv nationale pe piata de capital straina; garantiile acordate de nerezidenti rezidentilor; miscarile de capital cu caracter personal reprezentand imprumuturi acordate de nerezidenti rezidentilor, cadouri si dote, zestre, mosteniri si legate; creditele, pe termen mediu si lung, legate de comertul international acordate de rezidenti nerezidentilor; transferurile aferente derularii contractelor de asigurare; importul si exportul fizic de active financiare reprezentand valori mobiliare si mijloace de plata, cu exceptia celor sub forma de numerar (in concordanta cu angajamentele asumate prin documentul de pozitie si documentul de pozitie complementar).

De asemenea, a fost creat cadrul de reglementare necesar realizarii liberalizarii graduale a celorlalte operatiuni de capital autorizabile. Liberalizarea totala a operatiunilor de capital va fi realizata cel tarziu pana la data aderarii. Liberalizarea graduala presupune parcurgerea mai multor etape, dupa cum urmeaza: Liberalizarea, incepand cu 1 ianuarie 2003, a operatiunilor de achizitionare de catre rezidenti de valori mobiliare si unitati ale organismelor de plasament colectiv straine, a imprumuturilor financiare si creditelor cu termen de rambursare mai mic de un an acordate de nerezidenti rezidentilor, a imprumuturilor financiare si creditelor acordate de rezidenti nerezidentilor, a garantiilor acordate de rezidenti nerezidentilor si a miscarilor de capital cu caracter personal reprezentand imprumuturi acordate de rezidenti nerezidentilor; Liberalizarea, incepand cu 1 ianuarie 2004, a miscarilor de capital legate de admiterea valorilor mobiliare si a unitatilor organismelor de plasament colectiv straine pe piata de capital nationala, a operatiunilor realizate in conturile de depozite in lei ale nerezidentilor

140

deschise la institutii financiare rezidente, precum si a importului si exportului fizic de active financiare reprezentand mijloace de plata sub forma de numerar; Liberalizarea, pana cel mai tarziu la data aderarii, a operatiunilor cu impact semnificativ asupra balantei de plati: achizitionarea de catre nerezidenti de valori mobiliare si instrumente nationale specifice pietei monetare, achizitionarea de catre rezidenti de valori mobiliare si instrumente straine specifice pietei monetare, admiterea de valori mobiliare si instrumente nationale pe o piata monetara straina, admiterea de valori mobiliare si instrumente straine pe piata monetara nationala, operatiuni realizate in conturi curente si de depozit ale rezidentilor deschise la institutii financiare nerezidente.

Calendarul de liberalizare prevede perioade de tranzitie pentru mentinerea restrictiei privind achizitionarea de terenuri de catre nerezidenti, persoane fizice. In ceea ce priveste sistemul de plati, in luna ianuarie a anului 2002, BNR a emis Regulamentul nr. 1 privind sistemul de transfer de fonduri de mare valoare, prin care se stabilesc principiile si modul de desfasurare a procesarii si decontarii pe baza bruta in decursul unei zile bancare a platilor de mare valoare intre participanti. Aceste operatiuni vor fi realizate prin intermediul sistemului de transfer de fonduri de mare valoare administrat de Societatea Nationala de Transfer si Decontare a Fondurilor - TransFonD S.A., in calitate de agent al BNR si constituie o faza premergatoare introducerii sistemului electronic de plati. Noul sistem national de plati va fi aliniat in totalitate la exigentele existente in domeniu in UE, putandu-se conecta, ulterior, la TARGET. Decontarea finala a operatiunilor este realizata in continuare de catre banca centrala. In ceea ce priveste pietele de capital, in perioada august octombrie 2001, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a derulat un proces de revizuire legislativa, proces care s-a concretizat prin elaborarea a doua proiecte de acte normative privind circulatia capitalurilor, adoptate in data de 13 martie 2002 si intrate in vigoare odata cu publicarea lor in Monitorul Oficial, respectiv: OUG nr. 26/13.03.2002 privind organismele de plasament colectiv in valori mobiliare (MO nr. 229/5.04.2002); OUG nr. 28/13.03.2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate (MO nr. 238/9.04.2002).

Prin aceste ordonante de urgenta, CNVM si-a propus sa actualizeze legislatia existenta, prin prisma armonizarii cu normele UE precum si o reformare si evolutie a conceptiei prezente asupra pietei de capital si institutiilor acesteia. In ceea ce priveste capacitatea administrativa, CNVM dispune de un sediu nou corespunzator desfasurarii activitatii sale, reprezentand una din conditionalitatile prevazute pentru implementarea proiectului Phare 2000 RO0005.03. Referitor la stadiul reformei terenurilor, incepand cu a doua jumatate a anului 2001, Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie a preluat organizarea si coordonarea executarii masuratorilor pentru punerea in posesie a titularilor prevazuti de Legea nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si de Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997. Pentru a indeplini angajamentul Guvernului Romaniei de finalizare a legislatiei referitoare la fondul funciar, a fost emis Regulamentul privind procedura de constitutire, atributiile si functionarea Comisiilor pentru stabilirea drepturilor de proprietate privata asupra terenurilor, a modelului si modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum si punerea in posesie a proprietarilor, aprobat prin HG nr. 1172/2001 (MO nr. 829/21.12.2001); de asemenea, au fost 141

stabilite proceduri de corelare tehnica a datelor rezultate din aplicarea Legii nr. 18/1991 si a Legii nr. 1/2000, pentru a fi preluate in documentele cadastrului general, si au fost realizate masuratori pentru 95% din suprafata agricola. In scopul asigurarii unei transpuneri depline in legislatia interna a acquis-ului comunitar in domeniul prevenirii si combaterii spalarii banilor, respectiv prevederile Directivei 91/308/CEE in forma amendata, Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ONPCSB) a elaborat un proiect de amendare a Legii nr. 21/1999 privind prevenirea si combaterea spalarii banilor, care se afla in procedura de aprobare parlamentara. Modificarile aduse Legii nr. 21/1999 au avut in vedere: eliminarea listei infractiunilor generatoare de bani murdari si introducerea conceptului de infractiuni grave, ca baza a infractiunii de spalare a banilor, in conformitate cu recomandarile GAFI; aplicarea obligatiilor de identificare din momentul intrarii in relatii de afaceri cu un client, conform art. 3 al Directivei, Recomandarii nr. 10 a GAFI; mentionarea expresa a neopozabilitatii secretului profesional si bancar fata de ONPCSB.

In vederea stimularii investitiilor straine directe, a fost adoptata Legea nr. 332/29.06.2001 (MO nr. 356/3.07.2001) privind promovarea investitiilor directe cu impact semnificativ in economie. Acest act normativ vizeaza investitiile directe de peste 1 milion dolari USD, care pot fi efectuate in toate domeniile de activitate, cu exceptia sectoarelor financiar, bancar, de asigurari-reasigurari, precum si a celor reglementate de legi speciale, cu respectarea urmatoarelor conditii: sa nu incalce normele de protectie a mediului inconjurator; sa nu aduca atingere intereselor de securitate si aparare nationala ale Romaniei; sa nu dauneze ordinii, sanatatii sau moralei publice.

Prin aceasta lege s-a instituit un cadru juridic stabil, echilibrat, nediscriminatoriu, nebirocratic si eficient, care asigura: stimularea investitorilor romani si atragerea investitorilor straini; garantarea stabilitatii si coerentei cadrului legislativ privind investitiile directe; aplicarea uniforma a legislatiei economice in favoarea mediului de afaceri si garantarea investitiei; aplicarea efectiva a conventiilor internationale in materie de investitii straine, la care Romania este parte.

Prioriti pe termen scurt Prioritatile pe termen scurt se concentreaza asupra continuarii armonizarii legislative si transpunerii acquis-ului comunitar in reglementarile BNR, prin: Alinierea legislatiei romanesti (Regulamentul nr. 6/1996 al BNR privind principiile si organizarea platilor cu carduri) la prevederile Recomandarii Comisiei Europene 97/489/CE privind tranzactiile prin intermediul instrumentelor de plata electronica si, in special, relatia dintre emitent si detinator (semestrul I 2002 - angajament asumat prin document de pozitie); Liberalizarea miscarilor de capital programate pentru anul 2003; Completarea/modificarea legislatiei privind falimentul cu prevederi care sa asigure transpunerea in legislatia nationala a dispozitiilor art. 3, 4, 6, 8 si 9 ale Directivei 98/26/CE (semestrul I 2003 - angajament asumat prin document de pozitie);

142

Adoptarea unui Regulament care sa cuprinda prevederi referitoare la principiile de organizare si functionare a sistemelor de plati, precum si supravegherea sistemelor de plati de interes national, conform prevederilor Directivei 98/26/CE privind finalitatea decontarii in sistemele de plati si valori mobiliare (semestrul I 2003 - angajament asumat prin document de pozitie); Avizarea de catre BNR a procedurilor de lucru elaborate de sistemele de transfer de fonduri autorizate; prin noile norme care vor fi emise de BNR vor fi stabilite cerintele pentru sistemele de transfer de fonduri existente, care sa asigure implementarea prevederilor Directivei 98/26/CE (semestrul II 2003 - angajament asumat prin document de pozitie); Finalizarea implementarii sistemului electronic de plati (pana la sfarsitul anului 2003 angajament asumat prin document de pozitie); Promovarea unei legi speciale care sa acorde BNR calitatea de institutie competenta in rezolvarea plangerilor legate de transferurile credit transfrontaliere si elaborarea cadrului de reglementare si a procedurilor de aplicare, conform Directivei 97/5/CE privind transferul creditelor transfrontaliere (pana la sfarsitul anului 2003 - angajament asumat prin document de pozitie). Implementarea proiectului privind sistemul electronic de plati interbancare, care include: sistemul de decontare bruta in timp real (RTGS), Casa Automata de Compensatie (ACH), sistemul de inregistrare si decontare a titurilor de stat si sistemul de back-up si recuperare pe cele trei componente, prezentand caracteristicile cerute de conectarea la sistemul european de plati (TARGET), in caz de dezastru. Primul sistem ce va fi finalizat va fi RTGS si va intra in functiune in prima jumatate a anului 2003;

Dezvoltarea sistemului de plati in domeniul bancar prin: -

In ceea ce priveste pietele de capital, CNVM si-a propus ca prim obiectiv prioritar intarirea capacitatii administrative prin: Amenajarea si dotarea cu echipamente si birotica a noului sediu al CNVM; Proiectarea si desfasurarea de programe de prezentare a pietei de capital, ca mijloc de finantare.

In domeniul prevenirii si combaterii spalarii banilor, obiectivul principal il constituie continuarea armonizarii cu acquis-ul comunitar prin modificarea Legii nr. 21/1999 astfel: Transpunerea prevederilor Directivei 91/308/CEE pana la sfarsitul lunii iunie 2002, prin adoptarea de catre Parlamentul Romaniei a proiectului de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 21/1999; Transpunerea prevederilor noii Directive 2001/97/CEE pana la sfarsitul anului 2003.

Prioriti pe termen mediu Continuarea procesului de liberalizare a miscarilor de capital legate de alte fluxuri de capital cu influenta semnificativa asupra economiei reale, conform calendarului de liberalizare (angajament asumat prin document de pozitie); Implementarea cadrului legal pentru legea care acorda BNR calitatea de institutie competenta in rezolvarea plangerilor legate de transferurile credit transfrontaliere, armonizat cu prevederile Directivei 97/5/CE, incepand cu anul 2004.

Avand in vedere noul cadru normativ aplicabil pietei de capital, un obiectiv prioritar il constituie cresterea capacitatii de reglementare a CNVM prin: 143

Elaborarea de regulamente pentru aplicarea legislatiei privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate si a legislatiei privind organismele de plasament colectiv in valori mobiliare; Elaborarea de noi regulamente privind bursele de marfuri, urmare a adoptarii legislatiei privind pietele reglementate de marfuri si instrumente financiare derivate; Elaborarea reglementarilor contabile pentru institutiile care opereaza pe piata de capital. Perfectionarea sistemului electronic de administrare a informatiei al CNVM; Perfectionarea sistemului electronic de supraveghere a pietelor reglementate; Organizarea de programe de pregatire profesionala pentru personalul CNVM.

Un alt obiectiv il reprezinta intarirea capacitatii de supraveghere a CNVM prin:

Obiectivul principal al ONPCSB il constituie intarirea capacitatii institutiilor romanesti implicate in lupta impotriva spalarii banilor si a crimei organizate, avand termen semestrul I 2005, prin: Imbunatatirea sistemului informational al ONPCSB si interconectarea cu bazele de date ale institutiilor implicate in combaterea spalarii banilor; Proiectarea si implementarea unui program de cooperare inter-institutionala; Instruirea personalului entitatilor cu obligatii de raportare in conformitate cu evolutia standardelor legale internationale; Dezvoltarea cooperarii internationale prin conectarea la reteaua FIU NET, destinata schimbului de informatii intre entitatile de informatii financiare din statele membre UE si semnarea de acorduri bilaterale cu institutiile similare din UE si tarile candidate.

4.5.

Dreptul societilor comerciale

Negocierile pentru Capitolul 5 Dreptul societatilor comerciale au fost deschise la data de 30 martie 2001 si au fost inchise provizoriu la Conferinta interguvernamentala de aderare din 28 noiembrie 2001. Dezvoltarea acquis-ului comunitar este in continuare urmarita, in vederea implementarii actelor normative si masurilor nou-aparute, informand Conferinta pentru aderare sau Consiliul de Asociere asupra stadiului implementarii si a eventualelor probleme aparute pe parcursul acestui proces.

4.5.1. Dreptul societilor comerciale


Situaia actual Conform angajamentului asumat in documentul de pozitie, in cadrul Ministerului Justitiei a fost elaborat proiectul de lege care modifica Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale (republicata in MO nr. 033/29.01.1998, modificata prin Legea nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei) si Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului (republicata in MO nr.015/19.01.1998). Proiectul de lege armonizeaza integral dispozitiile de drept intern cu prevederile celor sase directive comunitare. Dispoziile respective se refera la nivelul garantiilor acordate tertilor si asociatilor, formalitatile de publicitate, fuziunea sau divizarea societatilor, achizitionarea actiunilor. Proiectul de lege mai sus mentionat a fost aprobat de Guvern si se afla in procedura parlamentara de adoptare. 144

Prin OUG nr. 76/2001 (MO nr. 283/31.05.2001) au fost simplificate formalitatile administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor, prin constituirea Biroului unic pe langa camerele de comert si industrie teritoriale, aducand unele modificari Legilor 26/1990 si 31/1990 (ex. renuntarea la solicitarea formei autentice pentru actele de constituire a societatilor comerciale, cu unele exceptii, introducerea codului unic de inregistrare). Pentru reglementarea situatiei unor societati comerciale a fost adoptata Legea nr. 314/2001 (MO nr.338/26.06.2001) care prevede ca datorita numarului ridicat al societatilor comerciale care nu isi completasera capitalul social, s-a introdus o procedura speciala, rapida, de dizolvare, lichidare si radiere a societatilor comerciale care nu si-au majorat capitalul social la nivelul minim stabilit de Legea nr. 31/1990, in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a legii, fiind dizolvate de drept. De asemenea, au fost dizolvate de drept si radiate din oficiu, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a legii, societatile cu raspundere limitata cu asociat unic, constituite de alte societati cu raspundere limitata cu asociat unic, care incalca art. 14 din Legea nr. 31/1990. Legea nr. 348/2001 (MO nr. 381/12.07.2001, a modificat art. 25 al Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului (republicata in MO nr. 049/04.02.1998), contestatiile persoanelor prejudiciate printr-o inmatriculare sau mentiune in registrul comertului fiind de competenta tribunalului in a carui raza teritoriala se afla sediul comerciantului, si nu de competenta judecatorului delegat, de natura a asigura o solutionare adecvata a acestor cereri. In acelasi timp au fost separate oficiile registrului comertului pentru Bucuresti si Judetul Ilfov. In vederea stimularii investitiilor directe majore in Romania, a fost adoptata Legea nr. 332/2001 privind promovarea investitiilor directe cu impact semnificativ in economie (MO nr.356/03.07.2001) ce acorda facilitati importante pentru investitorii ce se incadreaza in dispozitiile legii (pentru investitiile cu o valoare care depaseste echivalentul a 1 milion de dolari SUA), inclusiv pentru stabilirea unor societati comerciale in Romania. In ceea ce priveste legislatia falimentului, a fost adoptata de catre Guvern, Ordonanta nr. 38/2002 (MO nr. 095/02.02.2002) pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului. Modificarile aduse Legii nr. 64/1995 au la baza observatiile primite de Ministerul Justitiei de la instantele judecatoresti, administratorii sau lichidatorii desemnati in cadrul procedurilor, de la institutiile publice implicate in aplicarea legii, in calitate de creditori ai debitorilor aflati in incetare de plati sau de supraveghetori ai desfasurarii activitatii economice. Obiectivul principal al acestui act normativ il constituie realizarea unui echilibru sensibil intre protejarea intereselor creditorilor si incurajarea reorganizarii activitatii debitorilor, de care beneficiaza si angajatii acestora. A fost largita sfera conditiilor in care procedura poate fi declansata, cererile introductive putand fi formulate si de titularii de creante civile, nu numai de titularii de creante comerciale, a fost introdusa obligatia desemnarii in comitetul creditorilor a cate unui reprezentant al titularilor de creante bugetare, a fost largita sfera atributiilor administratorului desemnat. Deschiderea procedurii a fost conditionata de existenta unor creante de un anumit cuantum, iar dupa data deschiderii procedurii a fost interzisa incheierea oricaror acte juridice, sub sanctiunea nulitatii, cu exceptia cazurilor expres prevazute de lege sau autorizate de judecatorul sindic. Prioriti pe termen scurt Adoptarea legii de modificare si completare a Legii 26/1990 privind registrul comertului si a Legii 31/1990 privind societatile comerciale, in vederea armonizarii depline cu legislatia comunitara in materie (Directivele Consiliului 77/91/CEE privind conditiile de infiintare a societatilor pe actiuni si a mentinerii sau modificarii capitalului acestora, 78/855/CEE privind fuziunea societatilor pe actiuni, 82/891/CEE privind divizarea societatilor pe actiuni, 89/667/CEE, privind societatile cu raspunderea limitata cu unic asociat, 89/666/CEE 145

privind formalitatile de publicitate la care sunt supuse sucursalele societatilor comerciale cu sediul intr-un stat membru deschise intr-un alt stat membru) (angajament asumat prin documentul de pozitie); Adoptarea legii privind grupurile internationale de interes economic, pentru transpunerea Regulamentul Consiliului nr. 2137/1985, privind grupurile europene de interes economic (angajament asumat prin documentul de pozitie); Completarea cadrului legislativ national pentru reglementarea falimentului judiciar cu caracter transnational, in conformitate cu dispozitiile Regulamentului Consiliului nr. 1346/2000 privind procedura falimentului (angajament asumat prin documentul de pozitie).

Prioriti pe termen mediu Imbunatatirea disciplinei financiare in Romania prin dezvoltarea legislatiei si a jurisprudentei privind falimentul este urmarita in continuare prin: Imbunatatirea cadrului legal si institutional in materia falimentului; Elaborarea unui ghid de buna practica si a unei aplicatii informatice pentru instante si practicieni; Crearea unei jurisprudente uniforme prin pregatirea judecatorilor si a celorlalti practicieni in materia falimentului.

Pe termen mediu este urmarita dezvoltarea acquis-ului comunitar in materie pentru transpunerea integrala a acestuia.

4.5.2. Contabilitatea societilor comerciale


Situaia actual Armonizarea legislatiei nationale in domeniul contabilitatii cu directivele europene si standardele internationale are in vedere, pe de o parte, asimilarea acestora, iar pe de alta parte, asigurarea si urmarirea implementarii corespunzatoare a acestor reglementari in practica. Procesul de implementare a reglementarilor contabile a fost corelat cu punerea in aplicare a unor masuri care au vizat: tiparirea in limba romana a editiei revizuite a lucrarii Standardele Internationale de Contabilitate 2001, cu sprijinul Programului de dezvoltare a sistemului contabil din Romania; elaborarea, in luna septembrie a anului 2001, a unui Ghid practic de aplicare a Standardelor Internationale de Contabilitate pentru a intelege conceptele, principiile si problematica de ansamblu a Standardelor Internationale de Contabilitate in conditii de aplicare a rationamentului profesional.

In vederea asigurarii implementarii corespunzatoare a Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate au fost organizate cursuri de pregatire profesionala a contabililor si auditorilor financiari implicati in acest proces. Astfel, din septembrie 2001 pana in prezent se deruleaza pentru un numar de peste 300 de auditori financiari cursuri de pregatire finantate de Guvernul Marii Britanii prin Departamentul de Dezvoltare Internationala in cadrul Programului de reforma a sistemului de contabilitate si de audit din Romania. Prevederile Directivei a IV-a au fost transpuse in legislatia nationala prin Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, modificata si completata prin Legea nr. 310/22.05.2002 (MO nr. 380/05.06.2002) pentru aprobarea OG nr. 61/2001 (MO nr. 531/31.08.2001), prin Ordinul 146

ministrului finantelor publice nr. 94/2001 pentru aprobarea reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate (MO nr.85/20.02.2001), prin Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii aprobat prin HG nr. 704/1993, recent revizuit prin Reglementarile contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 306/26.02.2002 (MO nr. 279/25.04.2002). Prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 94/2001 s-au stabilit conditiile de implementare graduala a Standardelor Internationale de Contabilitate pana in anul 2005. Astfel, Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a 78/660/CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate se aplica obligatoriu, incepand cu situatiile financiare ale anului 2000, de catre societatile comerciale cotate la Bursa de Valori, unele regii autonome, companii si societati nationale, alte intreprinderi de interes national, precum si de unele categorii specifice de societati ce opereaza pe piata de capital. In perioada 2002-2005, programul de implementare vizeaza societatile ce indeplinesc doua din cele trei criterii prevazute de Directiva a IV-a, respectiv cifra de afaceri, total active si numarul mediu de salariati, reglementarile putand fi aplicate si de societatile care nu se incadreaza in criteriile de marime, dar opteaza pentru intocmirea situatiilor financiare potrivit regulilor europene si internationale. Pentru celelalte societati care nu intra sub incidenta reglementarilor mentionate se aplica Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, modificata si completata prin OG nr. 61/2001 si Regulamentul de aplicare a acesteia aprobat prin HG nr. 704/1993. Pentru aceste societati s-au elaborat si au fost aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 306/2002, Reglementarile contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, cu aplicabilitate de la 01.01.2003, data la care isi inceteaza aplicabilitatea Regulamentul aprobat prin HG nr. 704/1993. Pentru persoanele juridice care se incadreaza in conditiile prevazute la art.1 alin. (1) din OG nr. 24/26.07.2001 (MO nr. 472/17.08.2001) privind impunerea microintreprinderilor, au fost elaborate, in conformitate cu prevederile art. 3 alin.(1) din ordonanta mentionata, Normele metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii la microintreprinderi, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1880/28.09.2001 (MO nr. 651/17.10.2001). Pentru societatile din domeniul asigurarilor, au fost aprobate prin Ordinul comun al ministrului finantelor publice si al presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 2328/2390/2001, Reglementarile contabile specifice domeniului asigurarilor, armonizate cu directivele europene si Standardele Internationale de Contabilitate. Aceste reglementari sunt obligatorii pentru societatile din domeniul asigurarilor persoane juridice romane si pentru sucursalele din Romania ce apartin unor asiguratori persoane juridice straine, incepand cu data de 01.01.2002. Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, dupa consultarea cu asociatiile profesionale ale operatorilor din asigurari, actualizeaza periodic aceste Reglementari, in functie de reglementarile ce se adopta pe parcurs si le supune aprobarii Ministerului Finantelor Publice, in conformitate cu prevederile Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, modificata si completata prin OG nr.61/2001 si ale Legii nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor. Sunt in curs de elaborare de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, reglementarile contabile specifice institutiilor care opereaza pe piata de capital, armonizate cu directivele europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate. Dupa aprobarea lor de catre Ministerul Finantelor Publice, aceste reglementari vor fi aplicate de la 1 ianuarie 2003, de catre toate societatile din domeniul pietei de capital. Prevederile Directivei a VII-a au fost transpuse in legislatia nationala prin Ordinul ministrului finantelor nr. 772/2000 de aprobare a Normelor privind consolidarea conturilor.Pentru punerea 147

in aplicare a acestor norme, prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 189/2001, a fost aprobat Programul de aplicare experimentala, program care in prezent este in curs de derulare. Prevederile Directivei a VIII-a au fost transpuse in legislatia nationala prin OUG nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, aprobata prin Legea nr. 133/2002 (MO nr. 230/5.04.2002). De asemenea, au fost elaborate, publicate si difuzate reglementarile specifice activitatii de audit financiar (Codul privind conduita etica si profesionala in domeniul auditului financiar, Standardele de audit, Normele privind procedurile minimale de audit, Normele privind procedurile de control al calitatii auditului financiar, Regulile privind pregatirea continua a auditorilor). Obligativitatea auditarii de catre auditori financiari, membri ai Camerei Auditorilor din Romania, a situatiilor financiare anuale, intocmite de persoanele juridice care aplica Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a 78/660/CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate, a fost instituita prin OG nr. 61/2001 de modificare si completare a Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata. Prioriti pe termen scurt Definitivarea de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si aprobarea de catre Ministerul Finantelor Publice a reglementarilor contabile specifice institutiilor care opereaza pe piata de capital armonizate cu directivele europene si Standardele Internationale de Contabilitate (angajament asumat prin document de pozitie); Continuarea si urmarirea implementarii Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a 78/660/CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate la persoanele juridice care indeplinesc criteriile de marime prevazute de directiva; Reorganizarea Colegiului Consultativ al Contabilitatii pentru asigurarea cadrului organizatoric de consultare si analiza in procesul de elaborare a normelor si reglementarilor din domeniul contabilitatii.

Prioriti pe termen mediu Monitorizarea unor programe de pregatire profesionala a specialistilor implicati in implementarea Standardelor Internationale de Contabilitate, precum si a Standardelor Internationale de Audit, impreuna cu asociatiile profesionale in domeniu; Urmarirea modului de implementare a reglementarilor contabile armonizate cu directivele europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, potrivit graficului de etapizare prin care intra sub incidenta acestor reglementari, pana in anul 2005, la societatile care, potrivit Directivei a IV-a, indeplinesc 2 din cele 3 criterii, dupa cum urmeaza: Sfarsitul exercitiului financiar 31 31 31 31 31 decembrie decembrie decembrie decembrie decembrie 2001 2002 2003 2004 2005 Cifra de afaceri a anului anterior EURO Peste Peste Peste Peste Peste 9 8 7 6 5 milioane milioane milioane milioane milioane Total active pentru anul anterior EURO Peste Peste Peste Peste Peste 4,5 milioane 4,0 milioane 3,5 milioane 3,0 milioane 2,5 milioane Numarul mediu de salariati ai anului anterior 250 200 150 100 50

Actualizarea permanenta a legislatiei contabile in vigoare, in conformitate cu evolutiile directivelor europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate.

148

4.5.3. Dreptul de proprietate intelectual


Situaia actual In PNAR 2001 a fost subliniat faptul ca in domeniul dreptului de autor si drepturilor conexe au fost inregistrate progrese semnificative atat din punct de vedere legislativ, cat si al aplicarii legislatiei. Anul 2001 a fost marcat de continuarea de catre Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor a actiunilor in ambele directii. Din punctul de vedere al capacitatii administrative au fost inregistrate numeroase schimbari. Astfel, prin OUG nr. 9/2001 privind unele masuri in domeniile culturii si artei, cultelor, cinematografiei si dreptului de autor, ORDA a fost subordonata Ministerului Culturii si Cultelor. In momentul aprobarii acestei Ordonante prin Legea nr. 574/2001 (MO nr. 685/30.10.2001), la nivelul ambelor Camere ale Parlamentului s-a convenit ca este necesar ca ORDA sa isi pastreze statutul anterior, si anume, de subordonare directa fata de Guvern. Datorita acestei modificari de statut, Regulamentul de organizare si functionare a ORDA aprobat prin HG nr. 846/2001(MO nr. 555/06.09.2001) a trebuit, de asemenea, sa fie modificat, in prezent fiind in faza de avizare. In ceea ce priveste activitatea legislativa a ORDA, aceasta a fost axata pe elaborarea proiectului de act normativ care modifica si completeaza Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe. ORDA a elaborat proiectul actului normativ in anul 2001, urmand ca acesta sa fie aprobat de Parlament. Aparitia celor doua noi directive in domeniul dreptului de autor (privind dreptul de suita si dreptul de autor in societatea informationala) a determinat, insa, prelungirea termenului initial pentru adoptare, avand in vedere atat necesitatea armonizarii noilor prevederi, cat si caracterul de lege organica al Legii nr. 8/1996, fapt ce presupune o procedura de amendare mai complicata. Proiectul acestui act normativ cuprinde de asemenea, o actualizare a cuantumurilor amenzilor penale prevazute de Legea nr. 8/1996, amenzi care, datorita inflatiei, nu isi mai indeplineau rolul descurajant pentru cei tentati sa incalce drepturile de proprietate intelectuala. De asemenea, adoptarea HG nr. 974/2001 (MO nr. 656/18.10.2001) pentru aprobarea Programului de cooperare dintre Guvernul Romaniei si Organizatia Mondiala pentru Proprietate Intelectuala reprezinta un pas important pentru intarirea sistemului proprietatii intelectuale in Romania. A doua directie majora a activitatii ORDA a fost reprezentata de aplicarea legislatiei specifice: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, OG nr. 45/2000 privind combaterea producerii si comercializarii neautorizate a fonogramelor si OG nr. 124/2000 privind adoptarea de masuri pentru combaterea pirateriei in domeniile audio, video si programelor pentru calculator. Au continuat astfel eforturile de reducere a ratei pirateriei in domeniul proprietatii intelectuale pe piata romaneasca. Rezultatele actiunilor ORDA in cursul anului 2001 in aceasta directie au constat in incheierea a 311 procese verbale contraventionale, aplicarea unor amenzi contraventionale insumand 5.750 miliarde lei (aprox. 200.000 EURO) si confiscarea a 26.730 fonograme in aplicarea Ordonantelor mentionate mai sus. In aplicarea Legii nr. 8/1996 au fost intreprinse 1032 de actiuni de control, de catre ORDA, sau de ORDA in colaborare cu Politia, fiind ridicate in vederea cercetarii un numar de 29.043 fonograme, 8.660 CD-Rom-uri, 15.849 casete video sau CD-uri cu filme. Activitatea Parchetului a crescut in 2001 fata de 2000 de 2,7 ori, numarul de dosare instrumentate in baza Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe fiind de 4695. Conform datelor statistice furnizate de Ministerul Justitiei, de la intrarea in vigoare a Legii nr. 8/1996 au fost inaintate instantelor 1090 de cauze, din care 432 au fost solutionate (150 dosare admise, 145 dosare respinse, 23 dosare retrase, 107 dosare au primit alte solutii). 149

Punerea in aplicare a prevederilor Legii nr. 202/2000 privind unele masuri pentru asigurarea respectarii drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul operatiunilor de vamuire si a HG nr.301/2001 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 202/2000, reprezinta un pas deosebit de important pentru intarirea masurilor la frontiera. La fel de importanta este insa si aplicarea acestor prevederi legale, autoritatile romane implicate depunind toate eforturile pentru eficientizarea acestui proces. In cursul anului 2001, Directia Generala a Vamilor a intreprins in aceasta directie 9 actiuni de control, fiind confiscate 5.460 CD-uri, 182 DVD-uri, 9 casete video. ORDA administreaza Registrul National al Fonogramelor si Registrul Programelor pentru Calculator (pina in prezent in RNF fiind inscrise 1732 de persoane fizice sau juridice, iar in RPC 582) si monitorizeaza activitatea Organismelor de Gestiune Colectiva. In cursul anului 2001 acestea au raportat, in ceea ce priveste numarul de membri si drepturile gestionate, urmatoarele: UCMR-ADA (Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romania Asociatia Drepturilor de Autor);

Nr. membrilor: 2586 (487 fiind succesori legali) Sume incasate reprezentand drepturi gestionate: 64.234.454 mii lei (aprox. 2 150 000 EURO) Sume incasate reprezentand copie privata: 872.082 mii lei (aprox. 30 000 EURO) COPY-RO; Nr. membrilor: 901 Venituri: 4.186.593.886 lei (aprox. 140 000 EURO) DACIN-SARA (Societatea pentru Drepturi de Autor in Cinematografie si Audiovizual Societatea Autorilor Romani din Audiovizual);

Nr. membrilor: 166 Sume incasate reprezentand drepturi gestionate: 1.672.740.642 lei (aprox. 56 000 EURO) CREDIDAM (Centrul Roman pentru Administrarea Drepturilor Artistilor Interpreti); Nr. membrilor: 2654 Sume incasate reprezentand drepturi gestionate: 6.830.504.653 lei (aprox. 227 000 EURO) SADCO (Societatea de Administrare a Drepturilor Conexe); UPFR (Uniunea Producatorilor de Fonograme din Romania); Nr. membrilor: 351 Nr. membrilor: 25 Sume incasate reprezentand drepturi gestionate: 5.175.000.000 lei (aprox. 170 000 EURO) UPFAR (Uniunea Producatorilor de Film si Audiovizual din Romania); Nr. membrilor: 30 Sume incasate reprezentand drepturi gestionate: 595.000.000 lei (aprox. 20 000 EURO) VISARTA (Societatea de Gestiune Colectiva a Dreptului de Autor in domeniul Artelor Vizuale)

Nr. membrilor: 108 Sume incasate reprezentand drepturi gestionate: 179.622.000 lei (aprox. 6 500 EURO)

150

Colaborarea cu celelalte institutii implicate in procesul de protectie a drepturilor de proprietate intelectuala: Politie, Vama, Justitie si cu asociatiile private antipiraterie a fost imbunatatita, dar pentru eficientizarea acesteia este necesara depunerea unor eforturi concertate de catre toate aceste autoritati. In scopul indeplinirii obiectivelor sale, ORDA beneficiaza de sprijinul UE prin intermediul a doua proiecte in cadrul programelor PHARE 2000 si PHARE 2001 (ambele in curs de derulare). Prin intermediul unor componente de asistenta tehnica din proiectele elaborate in cadrul programelor PHARE mentionate, se incearca identificarea unor modalitati de eficientizare a managementului institutional si va fi elaborata o strategie a Oficiului. Pregatirea de specialitate a personalului institutiilor implicate in sistemul de protectie a proprietatii intelectuale a continuat si in perioada analizata. Reprezentantii ORDA au sustinut programe de pregatire in cadrul urmatoarelor actiuni: Februarie 2002 Bucuresti - Antipirateria o problema de afaceri; Tot in cursul lunii februarie 2002 au fost organizate in cadrul Institutului National al Magistraturii cursuri de pregatire cu participarea asociatiilor private antipiraterie: RO-ACT, BSA si UPFR; Martie 2002, Bucuresti Conferinta E-business in Romania; 8-10 aprilie 2002, Seminar de pregatire pentru specialistii din domeniul audio-vizual, organizat de Televiziunea Romana, avind ca tema Legea Dreptului de Autor si Drepturilor Conexe.

Ziua mondiala a Proprietatii intelectuale a reprezentat un punct de plecare motivant in derularea unui numar mare de actiuni destinate diseminarii informatiilor privind importanta acestui domeniu atit din punct de vedere cultural cit si economic. Seria acestor evenimente a fost deschisa de cea de a doua actiune de distrugere publica a produselor pirat confiscate de ORDA (aprox. 32.000 produse purtatoare de drepturi de proprietate intelectuala) si de Politie (aprox. 30.000 fonograme). Au urmat actiuni derulate in cadrul celor mai prestigioase Colegii bucurestene, actiuni vizind sensibilizarea elevilor cu privire la necesitatea respectarii drepturilor de proprietate intelectuala, urmate de premierea elevilor cu rezultate deosebite in competitiile nationale si internationale. Un simpozion privind proprietatea intelectuala si industriala, organizat in colaborare de OSIM, ORDA si Camera de Comert si Industrie a Romaniei, a incheiat aceste manifestari. Prioritatile ORDA vizeaza definitivarea procesului de armonizare legislativa si eficientizarea aplicarii legislatiei la nivelul tuturor verigilor implicate in sistemul de protectie a proprietatii intelectuale, precum si intensificarea pregatirii personalului de specialitate. Prioriti pe termen scurt Asigurarea conformitatii legislatiei nationale cu cele doua noi tratate OMPI Intarirea capacitatii institutionale si administrative se va realiza prin: Revizuirea Regulamentului de organizare si functionare a ORDA; Elaborarea si derularea unor programe de perfectionare a personalului ORDA implicat in procese specifice; Cresterea numarului de personal a ORDA; Actiuni de imbunatatire a managementului institutiei. 151

Cresterea eficientei aplicarii legislatiei in domeniul dreptului de autor si drepturilor conexe prin: Elaborarea si urmarirea adoptarii proiectului de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, pentru armonizarea cu prevederile Directivei 96/9, ale Directivei 92/100 (referitoare la recunoasterea dreptului sui generis fabricantului de baze de date si un drept conex producatorului de audiovizual) angajament asumat prin documentul de pozitie, si ale noilor Directive privind dreptul de suita si dreptul de autor in societatea informationala; Derularea unor actiuni in scopul reducerii pirateriei in domeniul dreptului de autor: actiuni de control; incheierea unui protocol de colaborare cu Inspectoratul General al Politiei de Frontiera; actiuni de colaborare cu celelalte institutii implicate in domeniul protectiei proprietatii intelectuale; Organizarea unor programe de perfectionare a personalului institutiilor implicate in protectia proprietatii intelectuale si a unor campanii de crestere a gradului de intelegere a publicului larg asupra importantei acestui domeniu (crearea unei baze de date publice continand informatii privind repertoriul si titularii drepturilor de autor si drepturilor conexe, informatii detinute de OGC-uri angajamente asumate prin documentul de pozitie; crearea unui site Web al ORDA).

Prioriti pe termen mediu In conditiile indeplinirii obiectivelor prioritare pe termen scurt, procesul de armonizare legislativa va fi definitivat, iar ORDA isi va fi atins capacitatea administrativa optima. In acest context si in conditiile unor alocari bugetare suficiente, ORDA considera ca nu vor mai exista prioritati pentru definitivarea procesului de aderare. Activitatea Oficiului se va desfasura conform atributiilor si competentelor sale legale. In speta aceasta va fi axata in continuare pe doua directii principale: elaborarea actelor normative in domeniu (avind in vedere inclusiv posibilele noi prevederi adoptate in acest domeniu la nivel comunitar si international) si aplicarea legislatiei ( lupta impotriva pirateriei va reprezenta o preocupare permanenta a autoritatilor romane. In acelasi scop se va permanentiza si cooperarea cu celelalte institutii implicate in acest proces dar si procesul de pregatire a celor implicati in astfel de activitati).

4.5.4. Dreptul de proprietate industrial


Situaia actual In domeniul proprietatii industriale a continuat procesul de implementare a acquis-ului comunitar. Astfel, potrivit angajamentelor asumate de Romania prin Documentul de pozitie initial in cadrul capitolului Dreptul societatilor comerciale, in scopul armonizarii cu dispozitiile directivei 98/44/CE privind protectia inventiilor biotehnologice, precum si pentru deplina compatibilitate cu dispozitiile Conventiei Brevetului European si cu cele ale Acordului TRIPS, a fost adoptata Legea nr.203/2002 (MO nr. 340/22.05.2002) pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1991 privind brevetele de inventie. Se afla in curs de adoptare in Parlament un proiect de lege pentru modificarea si completarea Legii nr.129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale, in scopul transpunerii dispozitiilor Directivei 98/71/CE si a Regulamentului Consiliului nr. 6/2002 asupra desenelor si modelelor industriale. 152

Proiectul de lege este de asemenea armonizat cu prevederile Acordului TRIPS, atat in ceea ce priveste acordarea protectiei, cat si in ceea ce priveste respectarea mijloacelor de aparare a drepturilor, in acest domeniu. In ceea ce priveste protectia suplimentara prin brevet a produselor medicamentoase si de uz fitosanitar, OSIM a elaborat un proiect de Lege privind certificatul de protectie suplimentara, care transpune pe deplin dispozitiile Regulamentului CEE nr. 1768/1992 si dispozitiile Regulamentului CE nr. 1610/1996. Autoritatile romane au estimat ca punerea in aplicare a acestei legislatii va presupune costuri economice si sociale crescute si prin urmare, prin documentul de pozitie complementar II, Romania a declarat ca Legea privind certificatul de protectie suplimentara va fi adoptata pana la data de 31 decembrie 2004 si va intra in vigoare la data aderarii Romaniei la UE. In ceea ce priveste problema aderarii la sistemul marcii comunitare, documentele de pozitie complementare din 2001 contin acordul Romaniei pentru solutiile propuse de Comisia Europeana, in sensul ca marcile comunitare care au fost inregistrate sau pentru care s-a depus o cerere de inregistrare inainte de data aderarii vor fi automat extinse pe teritoriul Romaniei, dupa aderarea la UE. In plan institutional si in indeplinirea obligatiilor decurgand din Regulamentul CE nr.40/1994 privind marca comunitara, in cursul anului 2001, au continuat programele de asistenta tehnica pentru judecatori si procurori (atat in cadrul RIPP 4, cat si seminarii organizate in cooperare cu OMPI, OHIM, OMC), obiectivul fiind acela ca la data aderarii Romaniei la UE sa fie creata o instanta specializata pentru marci comunitare. Astfel, numai in perioada 10-14 septembrie 2001 un numar de 3 judecatori si procurori au participat la un simpozion international organizat de Oficiul European de Brevete Munchen cu tema Litigii in domeniul apararii drepturilor de proprietate industriala. In aplicarea Legii nr. 202/2000 privind unele masuri pentru asigurarea respectarii drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul operatiunilor de vamuire si in baza Protocolului de colaborare incheiat cu DGV, OSIM a continuat furnizarea de informatii catre aceasta institutie din domeniul marcilor, inventiilor si desenelor/modelelor industriale, in sprijinul indeplinirii de catre DGV a atributiilor de control si supraveghere a operatiunilor de vamuire. De asemenea, in procesul de combatere a contrafacerii, OSIM a continuat sa puna la dispozitia organelor de politie, informatiile si documentele necesare desfasurarii activitatii organelor de ancheta penala. La data de 4 octombrie 2001, Guvernul Romaniei a adoptat Hotararea nr. 974 pentru aprobarea Programului de cooperare dintre Guvernul Romaniei si Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale (MO nr.656/18.10.2001). In baza acestui program, OMPI a dat accesul gratuit la ROMARIN (CD-ROM care contine informatii privind inregistrarea internationala a marcilor) conform Aranjamentului si Protocolului de la Madrid. Cat priveste programul de instruire a lucratorilor din vama si politie, acesta a continuat la nivelul anului 2001 prin participarea la seminarii si simpozioane organizate de OSIM in cooperare cu OEB, OHIM, OMPI si OMC avand tematica apararea drepturilor de proprietate industriala. In anul 2001 a fost infiintata in Romania filiala Retelei Europene Anti-Contrafacere (REACT) cu care DGV va colabora pentru combaterea traficului cu marfuri contrafacute si pirat. In cadrul programului de diseminare a informatiilor din domeniul proprietatii industriale si de dezvoltare a centrelor regionale, in octombrie 2001, in Romania, a avut loc un seminar care a dezbatut problema Dezvoltarii de servicii noi cu valoare adaugata in cadrul centrelor regionale si de prelucrare a informatiilor pentru acestea. 153

De asemenea, specialisti OSIM si reprezentanti ai centrelor regionale au participat in octombrie 2001, la Conferinta anuala EPIDOS-Patinova (Cardiff) in cadrul careia au fost prezentate noutati in sistemul de informare al OEB-EPIDOS si politicile de inovare la nivel european. Un seminar a fost organizat in Romania, in luna mai 2002, de catre OSIM in cooperare cu OMPI (cu sprijin financiar OMPI) avand tematica Intreprinderile mici si mijlocii si proprietatea industriala. Aceasta actiune se incadreaza in programul de cooperare dintre guvernul roman si OMPI pentru sprijinirea IMM-urilor privind utilizarea efectiva a sistemului de proprietate industriala de catre aceste intreprinderi. In ceea ce priveste sistemul informatic din cadrul OSIM, au avut loc urmatoarele evolutii: dezvoltarea bazei de date pentru documentare in domeniul marcilor si inventiilor; finalizarea unei versiuni de baza de date pentru administrarea colectiei de brevete; extinderea bazei de date pentru arhiva de marci; dezvoltarea programelor pentru soft-ul comun desene si modele industriale; realizarea unei noi retele de calculatoare in cadrul OSIM.

Prioriti pe termen scurt Implementarea sistemului brevetului european presupune atat masuri legislative, cat si de intarire a capacitatii institutionale: Un regulament in aplicarea noii legi de modificare si completare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, se afla in curs de elaborare la OSIM si urmeaza sa fie adoptat de Guvernul Romaniei pana in luna august 2002. De asemenea, se afla in curs de desfasurare procedurile pentru aderarea Romaniei la Conventia Brevetului European, obligatie ce decurge din Acordul de Asociere a Romaniei la UE. Un proiect de lege de aderare a fost elaborat de OSIM si se afla in curs de avizare de catre autoritatile romane competente. Aderarea efectiva la Conventia Brevetului European este prevazuta a avea loc inainte de data de 31 decembrie 2002. Implementarea sistemului brevetului european presupune continuarea procesului de pregatire atat pentru specialistii OSIM, cat si pentru consilierii in proprietate industriala, magistrati, procurori, politie pentru aplicarea sistemului brevetului european. De asemenea, indeplinirea acestui obiectiv inseamna si crearea unui sistem informatic in vederea compatibilizarii cu sistemul OEB.

Pregatirea cadrului institutional in vederea implementarii sistemului marcii si desenului comunitar: Potrivit angajamentelor asumate de Romania prin Documentul de pozitie initial in cadrul Capitolului Dreptul societatilor comerciale, o lege de modificare si completare a Legii nr.129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale se afla in curs de adoptare in Parlamentul Romaniei, termenul prevazut pentru adoptare fiind 30 septembrie 2002. De asemenea, se are in vedere adoptarea unei Hotarari de catre Guvernul Romaniei pentru aprobarea unui Regulament in aplicarea noii legi, pana la sfirsitul anului 2002. Un seminar avand tematica Sistemul marcii comunitare va fi organizat in Romania, in luna iunie 2002 de catre OSIM; in cooperare cu OHIM si OMPI, cu sprijin financiar din partea acestor organizatii internationale.

154

Implementarea legislatiei in domeniul proprietatii industriale pentru prevenirea si combarea contrafacerii: OSIM va continua sa organizeze seminarii si alte forme de instruire in domeniul proprietatii industriale in cadrul unor programe destinate atat specialistilor OSIM, cat si magistratilor, politiei, vamii. Procesul de prevenire si combatere a contrafacerii va presupune si achizitionare de echipament informatic necesar furnizarii de catre OSIM a unor servicii calificate, organelor de politie, parchetului si vamii. continuarea de modernizari hard in domeniul retelei interne a PC-urilor si imprimantelor; dezvoltarea serverului existent si introducerea de noi facilitati pentru acesta; completarea sistemului de juke box-uri; finalizarea software-ului pentru baza de date a desenelor si modelelor industriale; crearea si administrarea depozitului electronic in domeniul proprietatii industriale; angajare personal de specialitate necesar realizarii masurilor pentru dezvoltarea sistemului informatic (5 persoane).

In scopul dezvoltarii sistemului informatic al OSIM se vor avea in vedere: -

Dezvoltarea sistemului de diseminare de informatii din domeniul proprietatii industriale, in special prin dotarea si dezvoltarea centrelor regionale si dezvoltarea programelor cu intreprinderile mici si mijlocii Dotarea logistica a centrelor regionale de diseminare de informatii din domeniul proprietatii industriale, compatibila cu centrele din tarile europene dezvoltate; Instruirea personalului din cadrul centrelor regionale, in cadrul programelor comune cu OSIM.

Prioriti pe termen mediu Pregatirea cadrului institutional in vederea implementarii sistemului marcii si desenului comunitar: In scopul indeplinirii obligatiilor care decurg din Regulamentul marcii comunitare, respectiv obligatia de infiintare a unui tribunal de marci comunitare la data aderarii Romaniei la UE, precum si pentru implementarea sistemului marcii si desenului comunitar va continua procesul de instruire a specialistilor OSIM, cat si a consilierilor in proprietate industriala si a magistratilor prin diferite forme: seminarii, simpozioane, ateliere de lucru, etc. Adoptarea legislatiei in domeniul protectiei suplimentare pentru produse medicamentoase sau de uz fitosanitar si pregatirea cadrului institutional corespunzator: Prin Documentul de pozitie complementar II, Romania s-a angajat ca va adopta pana la data de 31 decembrie 2004 o lege privind protectia suplimentara pentru produse medicamentoase sau de uz fitosanitar, cu intrare in vigoare la data aderarii Romaniei la UE. In acest scop, un proiect de lege a fost elaborat de catre OSIM urmand sa fie supus avizarii de catre autoritatile competente. Pentru implementarea acestei legislatii se are in vedere continuarea procesului de instruire a specialistilor OSIM, precum si a personalului autoritatilor competente in aplicarea noilor reglementari. De asemenea, implementarea noilor reglementari va presupune si dezvoltarea sistemului informatic si in special, a bazei de date in domeniu. 155

Elaborarea unui proiect de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 16/1995 in scopul transpunerii integrale a dispozitiilor Directivei 87/54 privind protectia juridica a topografiilor circuitelor integrate.

4.5.5. Msuri ale autoritii vamale referitoare la proprietatea intelectual i proprietatea industrial
Situaia actual In scopul respectarii drepturilor de proprietate intelectuala, pe baza Legii nr. 202/2000 privind unele masuri pentru asiguarea respectarii drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul operatiunilor de vamuire si a HG nr. 301/2001 privind normele de aplicare a legii respective au fost depuse la Directia Generala a Vamilor, de catre titularii de drepturi de proprietate intelectuala, 26 cereri de interventie a autoritatii vamale. Pe baza acestor cereri de interventie a autoritatii vamale au fost confiscate medicamente (provenienta indiana), 3 tone profile de aluminiu (provenienta turca), incaltaminte (19588 perechi) si imbracaminte de provenienta chinezeasca (19350 bucati obiecte de acoperit capul, 1884 bucati pantaloni si bluze sport) in valoare de aproximativ 63 mii euro, precum si peste 7260 compact discuri. In baza protocolului de colaborare existent, OSIM transmite Directiei Generale a Vamilor, periodic, pe CD, informatii referitoare la marcile, brevetele, desenele si modelele industriale inregistrate, precum si la titularii de drepturi ale acestora. Directia Generala a Vamilor continua intalnirile care se desfasoara periodic, intre lucratori/ inspectori vamali si titularii de drepturi de proprietate intelectuala. De asemenea, s-au intensificat controalele vamale in birourile vamale, pentru depistarea marfurilor contrafacute si pirat. Prioriti pe termen scurt In luna iunie 2002 va fi organizat seminarul cu tema Marfurile contrafacute, in cadrul programului bilateral de cooperare intre administratia vamala romana si cea franceza; Se are in vedere organizarea unui curs de instruire a lucratorilor vamali in domeniul antipirateriei software, in luna octombrie 2002; Extinderea cooperarii intre DGV si titularii de drepturi de proprietate intelectuala si identificarea unor cai rapide de comunicare; Imbunatatirea metodologiei privind controlul aplicarii uniforme a legislatiei vamale in domeniul drepturilor de proprietate intelectuala si industriala.

Prioriti pe termen mediu Continuarea programelor de pregatire profesionala a lucratorilor vamali in domeniul protectiei drepturilor de proprietate intelectuala si industriala; Intarirea cooperarii intre administratia vamala si titularii de drepturi de proprietate intelectuala, precum si cu alte institutii cu atributii in domeniul drepturilor de proprietate intelectuala; Intarirea capacitatii administrative la frontiera si asigurarea aplicarii adecvate a legislatiei referitoare la frontiera.

156

4.5.6. Dreptul civil


Prioriti pe termen scurt Completarea si modernizarea reglementarilor privind recunoasterea si executarea hotararilor straine in materie civila si comerciala, pentru armonizarea legislatiei nationale cu dispozitiile regulamentelor ce au inlocuit conventiile Bruxelles I si II, referitoare la competenta jurisdictionala, recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti in cauzele civile si comerciale si, respectiv in materia matrimoniala si a responsabilitatii parentale asupra copiilor ambilor soti. (Angajament asumat prin documentul de pozitie in ceea ce priveste Regulamentul CE nr. 44/2001). Prioriti pe termen mediu Se va urmari dezvoltarea acquis-ului comunitar in materie, pentru transpunerea integrala a acestuia.

4.6.

Politica n domeniul concurenei

Situaia actual Negocierile de aderare pentru Capitolul 6 Politica in domeniul concurentei au fost deschise in cadrul Conferinei de Aderare din 14 iunie 2000. Documentul de pozitie complementar I a fost transmis Conferintei Interguvernamentale pentru aderare la data de 28 februarie 2001. Ca urmare a prezentarii Pozitiei comune II de catre UE, au fost initiate consultari in cadrul delegatiei sectoriale in vederea definitivarii Documentului de pozitie complementar II. Acest Document a fost transmis Comisiei Europene in data de 27 februarie 2002 pentru consultari informale. Directiile de actiune ale Consiliului Concurentei si Oficiului Concurentei in vederea atingerii obiectivelor fixate prin Parteneriatul de Aderare, Documentul de pozitie si Documentul de pozitie complementar si a punerii in aplicare a recomandarilor formulate de Comisia Europeana in rapoartele anuale, au urmarit: continuarea procesului de armonizare a legislatiei romanesti cu acquis-ul comunitar prin completarea cadrului legislativ in domeniul concurentei si ajutorului de stat; aplicarea efectiva a politicii de concurenta si ajutor de stat; intarirea capacitatii institutionale a autoritatilor romane de protectie a concurentei si control al ajutorului de stat.

CONCURENA Procesul de armonizare legislativ Completarea cadrului legislativ s-a realizat in primul trimestru al anului 2002, ca urmare a consultarilor cu expertii italieni in cadrul programului de twinning Aplicarea efectiva a politicii de concurenta si ajutor de stat. Luand in considerare necesitatea transpunerii in legislatia romaneasca a noilor politici comunitare in domeniul intelegerilor verticale si a acordurilor orizontale in vederea consolidarii mediului concurential, Consiliul Concurentei a adoptat, in 4 martie 2002, urmatoarele Regulamente si Instructiuni: Regulament privind aplicarea art. 5 alin. (2) din Legea concurentei nr. 21/1996 in cazul intelegerilor verticale; 157

Regulament privind acordarea exceptarii acordurilor de cercetare-dezvoltare de la interdictia prevazuta la articolul 5 alin (1) din Legea concurentei nr. 21/1996; Regulament privind acordarea exceptarii acordurilor de specializare de la interdictia prevazuta la articolul 5 alin (1) din Legea concurentei nr. 21/1996; Instructiuni privind aplicarea art. 5 din Legea concurentei nr. 21/1996 in cazul intelegerilor verticale; Instructiuni privind aplicarea art. 5 din Legea concurentei nr. 21/1996 acordurilor de cooperare pe orizontala.

Documentele au primit avizul Consiliului Legislativ si au fost transmise pentru publicare la Monitorul Oficial. In acest fel, legislatia romana este in mare masura armonizata cu acquis-ul comunitar in domeniul antitrust (intelegeri verticale, acorduri de cooperare pe orizontala, acorduri de specializare si acorduri de cercetaredezvoltare). De asemenea, Consiliul Concurentei a adoptat modificarea Regulamentului privind autorizarea concentrarilor economice, prin completarea acestuia cu precizari referitoare la termenele limita pentru notificare, in conformitate cu prevederile acquis-ului comunitar in acest sens. Aplicarea legislaiei n domeniul concurenei Numarul cazurilor analizate si rezolvate de Consiliul Concurentei a crescut continuu de la data intrarii in vigoare a Legii concurentei nr. 21/1996, de circa 5 ori in anul 2001 fata de anul 1997. Tendinta generala de crestere a numarului notificarilor de fuziuni sau achizitii de actiuni s-a mentinut in cursul anului 2001, fiind reflectata si in activitatea Consiliului Concurentei. Pragul de notificare a concentrarilor a crescut de 2,6 ori in 2001 fata de 2000 si au fost analizate 206 cazuri, reprezentand aproximativ acelasi nivel al anului precedent. Ponderea cazurilor de concentrari economice (24,8%) in 2001 a scazut fata de 2000, in timp ce numarul cazurilor privind intelegeri intre agentii economici a crescut de 2,2 ori in acelasi interval de timp. Pe ansamblu, se remarca o dublare a numarului cazurilor de potentiale practici anticoncurentiale analizate (de la 107 in 2000 la 229 in 2001), fapt ce demonstreaza implicarea tot mai puternica a Consiliului Concurentei in dezvoltarea mediului concurential, prin identificarea, evaluarea cazurilor si sanctionarea, dupa caz, a agentilor economici a caror activitate contravine prevederilor Legii concurentei nr. 21/1996. Ilustrativ pentru aplicarea legislatiei concurentei este si faptul ca toate cele 18 procese finalizate in justitie in anul 2001 au avut solutii favorabile Consiliului Concurentei. Oficiul Concurentei, a abordat in anul 2001 un numar de 405 cazuri cuprinzand investigatii, avize, puncte de vedere, cereri de clarificare, din care au fost finalizate 392 de cazuri, de peste 6 ori mai mult comparativ cu numarul cazurilor abordate in anul 1997 (67 de cazuri). La acestea se adauga si cazurile de concurenta neloiala instrumentate de Oficiul Concurentei incepand cu anul 2001: au fost abordate 41 de cazuri, din care s-au finalizat 33 de cazuri, restul cazurilor aflandu-se inca in cercetare. In cursul primelor patru luni ale anului 2002, Oficiul Concurentei a instrumentat 92 de cazuri din care au fost rezolvate 37 de cazuri, doua din acestea referindu-se la investigatii finalizate prin Decizii ale Consiliului Concurentei. In ansamblul investigatiilor instrumentate de catre Oficiul Concurentei in anul 2001, ponderea o detin cazurile privind abuzul de pozitie dominanta si intelegerile intre agentii economici. Decizia asupra acestor cazuri revine Consiliului Concurentei. Astfel, au fost instrumentate cazuri privind fapte interzise de art. 5, 6 si 9 din Legea concurentei nr. 21/1996, adica intelegeri sau practici concertate pentru fixarea preturilor, limitarea sau controlul productiei sau distributiei, practici 158

discriminatorii din partea agentilor economici, a organismelor administratiei publice centrale sau locale, participarea cu oferte trucate la licitatii sau folosirea abuziva a unei pozitii dominante prin impunerea preturilor, aplicarea unor conditii inegale la prestatii echivalente, etc. pe unele piete: piata cimentului; piata carnii; piata painii, in domeniul moraritului si panificatiei; serviciul de utilizare a retelei de cablu pentru receptionarea programelor TV de catre abonati si/sau pe alte piete adiacente; piata pieselor de schimb auto; piata medicamentelor; piata exploatarii, livrarii si vanzarii materialelor de constructii. Au mai fost realizate studii de piata in vederea analizarii modului de functionare a mecanismelor concurentiale pe piata berii, piata comertului cu legume si fructe in jurul Municipiului Bucuresti si piata produselor agroalimentare de baza in consumul populatiei. AJUTORUL DE STAT Procesul de armonizare legislativ Avand in vedere noile abordari comunitare in domeniul ajutorului de stat privind stabilirea unor criterii clare pentru acordarea ajutoarelor de stat, Consiliul Concurentei a adoptat in 15 martie 2002 urmatoarele Regulamente: Regulament privind ajutorul de stat regional si ajutorul pentru intreprinderile mici si mijlocii; Regulament privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea firmelor in dificultate; Regulament privind ajutorul de stat pentru cercetare-dezvoltare; Regulament privind ajutorul de stat pentru pregatire profesionala; Regulament privind ajutorul de stat pentru protectia mediului.

Regulamentele au primit avizul Consiliului Legislativ si au fost transmise spre publicare la Monitorul Oficial, urmand sa intre in vigoare in semestrul II al anului 2002. Aceste regulamente transpun in legislatia romaneasca reglementarile comunitare orizontale, cat si regulile materiale referitoare la eligibilitate, intensitate, echivalentul net al ajutorului de stat. Noua legislatie adoptata se refera in mod deosebit la acele directii de ajutor de stat ajutor regional, orizontal si sectorial, care se axeaza in special pe aspecte de importanta majora pentru industria din Romania (ajutorul regional, ajutorul pentru intreprinderi mici si mijlocii, precum si ajutorul de salvare si restructurare pentru agentii economici aflati in dificultate). Harta regional i prelungirea statutului conferit prin art. 87(3) (a) din Tratat In conformitate cu dispozitiile Deciziei Consiliului de Asociere Romania Uniunea Europeana nr. 2/2000 cu privire la prelungirea pentru o perioada de cinci ani a statutului Romaniei de zona identica cu acele zone din cadrul comunitatii descrise la art. 87 (3) (a) din Tratat, Romania a inaintat, in data de 18 octombrie 2001, Comisiei Europene - DG Concurenta, un proiect de harta a ajutoarelor de stat regionale. Dupa analiza datelor statistice, DG Concurenta a avizat propunerea de harta regionala, care urmeaza sa fie aprobata prin Decizie a Consiliului de Asociere Romania UE. Tinand seama de faptul ca durata de valabilitate a hartii regionale trebuie corelata cu data expirarii statutului conferit Romaniei prin incadrarea in categoria stabilita prin art. 87 (3) (a) din Tratat si avand in vedere ca au fost initiate demersurile necesare pentru prelungirea acestui statut, Consiliul Concurentei a inaintat Comisiei Europene DG Concurenta propunerea de a include in decizia de aprobare a hartii regionale o prevedere referitoare la prelungirea duratei de aplicare a acesteia pana la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana sau pana la 31 decembrie 2006, daca aderarea are loc dupa aceasta data. 159

Conform practicii din ultimii ani, in trimestrul I 2002 Consiliul Concurentei si Oficiul Concurentei au elaborat si transmis la Comisia Europeana situatia cazurilor analizate in anul 2001 in domeniul concurentei si ajutorului de stat. De asemenea, a fost elaborata si transmisa prima lista a ajutoarelor de stat existente, lista care va fi actualizata semestrial si va fi inclusa in Tratatul de Aderare. Romania va continua sa acorde orice ajutor inclus pe aceasta lista si impotriva caruia Comisia Europeana nu a ridicat obiectii. Aplicarea legislaiei n domeniul ajutorului de stat In aplicarea legislatiei ajutorului de stat, Consiliul Concurentei are in vedere realizarea unui echilibru adecvat intre necesitatea si admisibilitatea interventiei statului pe piata si protejarea concurentei corecte. Din cele 106 cazuri analizate de catre Consiliul Concurentei in 2001, au fost solutionate pana la sfarsitul anului 97 de cazuri, restul de 9 fiind inca in analiza. In functie de natura lor, cazurile analizate de Consiliul Concurentei in anul 2001 se grupeaza astfel: 63 reprezinta notificari ale autoritatilor publice sau ale altor organisme care administreaza surse de stat, in calitate de initiatori si/sau furnizori de ajutor de stat, 37 de cazuri reprezinta puncte de vedere asupra unor acte normative ce includ masuri susceptibile a fi considerate ajutor de stat, 6 cazuri reprezinta avize la proiecte de Hotarari de Guvern care contin prevederi de natura ajutorului de stat.

Evolutia numarului de decizii emise de Consiliul Concurentei in anul 2001, in urma analizei notificarilor asupra intentiei de a acorda ajutor de stat (54 decizii) reflecta o crestere de peste 3 ori fata de anul 2000 (17 decizii emise de Consiliul Concurentei). Aceasta evolutie demonstreaza faptul ca la nivelul autoritatilor initiatoare si/sau furnizoare de ajutor de stat a inceput sa se formeze reflexul de notificare a ajutoarelor de stat. In primele patru luni ale anului 2002 au fost analizate de Consiliul Concurentei 32 de cazuri in domeniul ajutorului de stat, din care 26 notificari, 3 puncte de vedere si 3 avize. Au fost solutionate 28 de cazuri, ramanand spre solutionare 4 notificari. In concordanta cu prevederile Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, activitatea de implementare a procedurilor de monitorizare a ajutoarelor de stat existente revine Oficiului Concurentei. Activitatea Oficiului Concurentei privind implementarea si monitorizarea ajutoarelor de stat existente poate fi concretizata la nivelul anului 2001 printr-o serie de actiuni cum sunt: Identificarea ajutoarelor de stat ilegale care actioneaza in economie si informarea autoritatilor publice initiatoare, cat si a Consiliului Concurentei, asupra existentei unor astfel de situatii, in vederea initierii actiunilor necesare in conformitate cu atributiile ce le revin prin lege; Astfel, au fost supuse analizei circa 250 acte normative emise in cursul anului 2000 si 2001 susceptibile de a contine scheme de ajutor de stat sau ajutoare individuale si care nu au fost notificate in vederea autorizarii Consiliului Concurentei. Initierea unor actiuni de verificare si indrumare la nivelul agentilor economici beneficiari privind modul concret de organizare a evidentei specifice domeniului ajutorului de stat, efectele economice generate de alocarea unor ajutoare de stat si obligatiile de raportare a ajutoarelor. Au fost supusi unor astfel de verificari peste 400 de agenti economici beneficiari de ajutor de stat;

160

Acordarea de asistenta de specialitate autoritatilor publice initiatoare, la elaborarea a 20 de proiecte de notificare a unor noi scheme de ajutor de stat.

In conformitate cu prevederile Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, precum si a HG nr. 599/2000 pentru aprobarea procedurilor de raportare, monitorizare si informare in aplicarea legii, Oficiul Concurentei realizeaza inventarierea ajutoarelor de stat si elaboreaza anual Raportul asupra ajutoarelor de stat acordate de catre Romania. Raportul cuprinde - in concordanta cu practica europeana in domeniu - o radiografie asupra ajutoarelor de stat acordate in perioada anterioara, respectiv intervalul incepand cu anul 1996 si pana in anul precedent elaborarii propriu-zise a Raportului privind ajutoarele de stat. Este in curs de finalizare Raportul 2000, care acopera perioada 19962000 si prin care vor fi actualizate si completate informatiile cuprinse in precedentul Raport. Structura Raportului 2000 va fi armonizata cu structura ultimului Raport (al IX-lea) al Comisiei Europene si va tine seama de observatiile Comisiei Europene asupra Raportului 19961999 (primite de catre Oficiul Concurentei in 25 aprilie a.c.). Regimul parcurilor industriale In ceea ce priveste regimul parcurilor industriale, Legea nr. 134/2000 privind regimul parcurilor industriale a fost abrogata si inlocuita cu OG nr. 65/30.08.2001 privind constituirea si functionarea parcurilor industriale (MO nr. 536/1.09.2001), care corespunde exigentelor acquisului comunitar in acest domeniu. In conformitate cu prevederile acestei ordonante, infiintarea fiecarui parc industrial si implicit acordarea alocarilor specifice in baza schemei generale, constituie obiect al notificarii catre Consiliul Concurentei, urmand ca acesta sa fie autorizat in conformitate cu prevederile Legii nr. 143/1999 si a legislatiei secundare (adoptate si in curs de publicare in Monitorul Oficial al Romaniei). Respectarea deciziilor de autorizare, emise de Consiliul Concurentei, va fi monitorizata de catre Oficiul Concurentei. Evaluarea impactului facilitilor acordate n zonele libere Scopul principal al instituirii regimului de zona libera este promovarea schimburilor internationale si atragerea de capital strain in anumite regiuni (porturile maritime si fluviale, zonele din apropierea punctelor de trecere a frontierei). Conform legislatiei in vigoare (HG nr. 682/1994), fiecarei Regii Autonome Administratia Zonelor Libere, in calitate de concedent, ii revin bunurile care au facut obiectul concesionarii, precum si cele rezultate in urma investitiilor impuse prin caietul de sarcini si prin programul minimal de lucrari de amenajare. Astfel dezvoltarea infrastructurilor si a utilitatilor necesare desfasurarii activitatii in zonele libere se realizeaza din resurse proprii ale agentilor economici, iar acestea raman in proprietatea statului la sfarsitul perioadei stipulate in contract. Concret, valoarea totala a obiectivului de investitii in infrastructura si utilitati a degrevat bugetul de stat de 245 milioane USD, de la intrarea in vigoare a legii si pana la sfarsitul anului 2001. Totodata si celelalte investitii in valoare de 303 milioane USD (conform contractelor de concesiune incheiate pana la data de 1 decembrie 2001) vor ramane in proprietatea statului la sfarsitul perioadei de concesionare. Astfel este satisfacuta conditia de definire a unui proiect de parteneriat public privat, si anume, ca acesta sa se realizeze in intregime sau in majoritate cu resurse financiare proprii ori atrase de catre un investitor, si ca rezultatul sa fie un bun public (conform OG nr. 16/2002). Astfel facilitatile acordate in zonele libere nu contravin acquis-ului comunitar, satisfacand totodata criteriile Parteneriatului Public-Privat. Rata redus a impozitului pe profitul aferent veniturilor obinute din export In prezent, cota de impozit pe profit aferenta veniturilor incasate din export este de 6%. Aceasta cota este in vigoare de la 1 ianuarie 2002 si a fost instituita prin OUG nr. 163/2001 privind 161

reglementarea unor masuri financiare. Prin proiectul de Lege privind impozitul pe profit, lege care se preconizeaza a intra in vigoare la 1 iulie 2002, se etapizeaza cresterea acestei cote dupa urmatorul calendar: incepand cu 1 ianuarie 2003, cota va fi 12,5%; incepand cu 1 ianuarie 2004, cota va fi 25% (cota standard).

Facilitile acordate zonelor D Politica zonelor defavorizate reprezinta o componenta distincta a politicii de dezvoltare regionala, fiind determinata de existenta unor reale dezavantaje de ordin socio-economic, structural, pozitie geografica etc., care trebuie identificate in scopul luarii unor masuri specifice care sa ajute la redresarea lor. Ministerul Dezvoltrii si Prognozei (MDP) promoveaza politici de dezvoltare economica si sociala, in vederea redresarii unor zone grav afectate de restructurari industriale, de disponibilizari masive, precum si a celor miniere, denumite zone defavorizate, prin atragerea de investitii in aceste zone. O preocupare constanta a MDP a constituit-o imbunatatirea legislatiei care reglementeaza domeniul zonelor defavorizate. Regimul zonelor D este reglementat prin Legea nr. 621/2001 privind aprobarea OUG nr. 75/2000 pentru modificarea OUG nr. 24/1998, republicata, privind regimul zonelor defavorizate (MO nr. 737/19.11.2001), OUG nr. 75/2000 pentru modificarea OUG nr. 24/1998, republicata si OUG nr. 24/1998 privind regimul zonelor D, aprobata si modificata prin Legea nr. 20/1999. In vederea clarificarii, simplificarii si aplicarii eficiente a normelor legale in materie, au fost modificate si republicate Normele metodologice pentru aplicarea OUG nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, republicata, cu modificarile ulterioare, aprobate prin HG nr. 728/2001 (MO nr. 467/15.08.2001). Astfel, s-a urmarit atat clarificarea termenilor si stabilirea conditiilor de acordare a stimulentelor prevazute, pentru a veni in sprijinul intreprinzatorilor, cat si aplicarea eficienta in vederea atingerii obiectivelor pentru care se promoveaza aceasta politica. Pentru stimularea activitatilor economice in zonele defavorizate si inlaturarea posibilitatilor de eludare a legii, prin HG nr. 1028/2001 (MO nr. 674/25.10.2001) au fost stabilite institutiile responsabile cu urmarirea utilizarii corecte a materiilor prime specifice industriei de prelucrare a carnii, pentru care s-a beneficiat de scutire de la plata taxelor vamale. Aceste prevederi au fost detaliate in Ordinul comun al Ministrului Dezvoltarii si Prognozei, Ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si Ministrului Finantelor Publice privind conditiile in care isi pot desfasura activitatea agentii economici ce realizeaza productie de produse alimentare in zonele defavorizate si beneficiaza de scutire de la plata taxelor vamale. Dispozitiile actelor normative in vigoare, referitoare la facilitatile acordate in zonele D, vor fi mentinute pana in momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Conform angajamentului asumat in Documentul de pozitie complementar pentru capitolul 6 Politica in domeniul concurentei, MDP a realizat un studiu privind analiza activitatii din zonele defavorizate in perioada iulie 1999 - iunie 2001. Rezultatele studiului au condus la concluzia mentinerii facilitatilor acordate in zonele D. Astfel, principalele efecte economice in urma aplicarii politicilor regionale in domeniul zonelor defavorizate se intensifica in continuare, acestea urmand sa influenteze pozitiv nivelul indicatorilor economici si sociali caracteristici zonelor defavorizate si implicit al judetelor si regiunilor din care acestea fac parte. La nivelul Ministerului Dezvoltarii si Prognozei au demarat consultari tehnice cu asociatiile beneficiarilor in vederea identificarii unor solutii care sa permita ca in termen de 2 luni sa se faca propuneri pentru modificarea sistemului prezent de facilitati. 162

Industria siderurgic Pentru restructurarea industriei siderurgice, Ministerul Industriei si Resurselor a elaborat Strategia sectoriala care a fost aprobata de Guvern in 18 octombrie 2001 si se afla in negociere cu expertii Comisiei Europene. Aceasta restructurare majora se face in conditiile accelerarii privatizarii conform Legii nr. 137/2002. Ajutoarele de stat pentru aceasta industrie au fost acordate pe baza unor scheme de ajutor de stat prin alocari specifice sau sub forma ajutoarelor individuale. Oficiul Concurentei monitorizeaza ajutoarele de stat ai caror beneficiari sunt agentii economici din sectorul siderurgic, astfel incat acestea sa poata fi strict identificate pe furnizori si beneficiari de ajutor de stat. De asemenea, Oficiul Concurentei are atributii, acordate prin lege, privind urmarirea concordantei dintre strategia guvernamentala adoptata si aplicarea efectiva a acesteia referitoare la modul de derulare a schemelor de ajutor de stat si a ajutoarelor individuale, inclusiv cele prevazute prin planurile individuale de restructurare a agentilor economici beneficiari. Capacitatea administrativ In prezent, pentru aplicarea legislatiei in domeniul concurentei si ajutorului de stat, Consiliul Concurentei functioneaza cu un numar de 107 angajati fata de un numar de 205 de posturi. Ca urmare a deciziei luate in luna ianuarie 2002, de infiintare a unui departament specializat pe problematica ajutorului de stat, in data de 18 februarie 2002 a fost adoptat Ordinul Presedintelui Consiliului Concurentei nr. 38/2002 privind punerea in aplicare a Regulamentului pentru modificarea si completarea Regulamentului de organizare, functionare si procedura al Consiliului Concurentei (MO nr. 144/ 25.II.2002). In ceea ce priveste Oficiul Concurentei, pentru indeplinirea sarcinilor care ii revin in baza legislatiei concurentei si a ajutoarelor de stat, numarul de personal total este in prezent de 276 angajati (la nivel central si in structurile teritoriale). In conformitate cu Strategia de Dezvoltare a Oficiului Concurentei pe perioada 20022004 (inclusa in Strategia Ministerului Finantelor Publice), se are in vedere constituirea unor directii pentru Ajutor de Stat si respectiv Integrare Europeana, precum si constituirea unui compartiment specializat pentru activitatatea privind concurenta neloiala, necesar pentru indeplinirea atributiilor conferite Oficiului Concurentei incepand cu semestrul II 2001 prin Legea nr. 298/2001. Prioriti pe termen scurt Intarirea si imbunatatirea capacitatii administrative a autoritatilor din domeniul concurentei si al controlului ajutorului de stat pentru asigurarea unui mediu concurential capabil sa faca fata fortelor Pietei Interne a Uniunii Europene; Asigurarea cu personal si spatiu adecvat a departamentului specializat in problematica ajutorului de stat in cadrul Consiliului Concurentei; Pregatirea intensiva a personalului direct implicat in analiza cazurilor de concurenta si ajutor de stat prin participarea la seminariile si workshop-urile organizate in Romania, stagiile de pregatire si vizitele de studiu la autoritatile de concurenta din Germania si Italia; Continuarea in 2003 a actiunilor pentru imbunatatirea pregatirii profesionale a personalului autoritatilor de concurenta, avand in vedere noua legislatie secundara in domeniul concurentei si ajutorului de stat si pentru realizarea corelarii cu domenii conexe: impozitarea, politica industriala, energia, politica regionala, libera circulatie a serviciilor si agricultura. 163

Completarea cadrului legislativ si aplicarea corecta si efectiva a politicilor in domeniul concurentei si ajutorului de stat; Completarea cadrului legislativ in domeniul concurentei, prin adoptarea Regulamentului privind aplicarea regulilor de concurenta in domeniul transporturilor, Regulamentului privind acordarea exceptarii pe categorii de intelegeri, decizii ale asociatiilor ori practici concertate de la interdictia prevazuta la art.5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 pentru transportul maritim, Regulamentului privind acordarea exceptarii pe categorii de intelegeri, decizii ale asociatiilor ori practici concertate de la interdictia prevazuta la art.5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 pentru transportul aerian, Regulamentului privind acordarea exceptarii pe categorii de intelegeri, decizii ale asociatiilor ori practici concertate de la interdictia prevazuta la art.5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 pentru sectorul telecomunicatiilor; Continuarea procesului de armonizare legislativa in domeniul ajutoarelor de stat prin adoptarea urmatoarelor regulamente: Regulament privind ajutorul de stat acordat societatilor comerciale din zonele urbane defavorizate, Regulament privind ajutoarele de stat acordate sub forma de garantii, Regulament privind acordarea ajutorului de stat pentru ocuparea fortei de munca, Regulament privind Cadrul multisectorial referitor la ajutorul de stat regional pentru proiecte mari de investitii.

Elaborarea anuala a inventarului ajutoarelor de stat si a raportului privind ajutoarele de stat acordate in Romania; Imbunatatirea aplicarii legislatiei relevante in conformitate cu practica europeana, prin intermediul asistentei pe termen lung si scurt din partea unor experti comunitari pe probleme de concurenta si ajutor de stat.

Cresterea gradului de cunoastere si aplicarea efectiva a regulilor de concurenta si ajutor de stat de catre agentii economici, sistemul judiciar, precum si de catre autoritatile publice, in special in calitatea lor de furnizori de ajutor de stat; Continuarea pregatirii profesionale a judecatorilor de la Curtea Suprema de Justitie si Curtea de Apel Bucuresti in domeniul concurentei si ajutorului de stat cu asistenta primita in cadrul programului de twinning; Imbunatatirea pregatirii profesionale a expertilor din cadrul autoritatilor furnizoare de ajutor de stat, avand in vedere ultimele abordari comunitare in domeniu; Cresterea gradului de constientizare a publicului, a comunitatii oamenilor de afaceri, a institutiilor publice cu privire la importanta aplicarii politicii concurentei si ajutorului de stat si cu privire la rezultatele acestei aplicari prin promovarea actiunilor autoritatilor de concurenta prin mass-media, editarea unor publicatii/reviste de specialitate, elaborarea si publicarea de rapoarte de activitate ale institutiilor de concurenta; Aplicarea imediata si completa a acquis-ului pentru a permite agentilor economici sa fie pregatiti inca inainte de aderare sa faca fata presiunii concurentiale a pietei interne.

Prioriti pe termen mediu Intarirea si imbunatatirea capacitatii administrative a autoritatilor de protectie a concurentei si control al ajutorului de stat pentru asigurarea unui mediu concurential capabil sa faca fata fortelor Pietei Interne a Uniunii Europene;

164

Evaluarea eficientei activitatii autoritatilor de concurenta, a structurii interne a acestora si urmarirea permanenta a promovarii de actiuni in directia imbunatatirii capacitatii administrative a Consiliului Concurentei si Oficiului Concurentei; Asigurarea cu personal specializat conform organigramelor aprobate ale celor doua institutii; Reevaluarea periodica a necesarului de echipament informatic si de birotica in vederea functionarii eficiente a autoritatilor de concurenta si asigurarea spatiului necesar Consiliului Concurentei pentru desfasurarea activitatilor sale; Elaborarea unui program, in urma evaluarii, pentru dotarea corespunzatoare cu echipament informatic si de birotica a autoritatilor de concurenta, pentru asigurarea unei activitati eficiente.

Continuarea completarii si modificarii cadrului legislativ in vederea aplicarii corecte si efective a politicilor in domeniul concurentei si ajutorului de stat; Completarea cadrului legislativ, avand in vedere evolutia dinamica a acquis-ului comunitar in domeniul concurentei si ajutorului de stat (de exemplu noua abordare comunitara privind distributia de autovehicule, piese de schimb si service, aflata sub forma de proiect); Evaluarea oportunitatii amendarii Legii concurentei nr. 21/1996 si a Legii privind ajutorul de stat nr. 143/1999; Evaluarea posibilitatii de a introduce sistemul Analizei de Impact prin care fiecare proiect de act normativ ar trebui supus unei analize preventive in vederea evaluarii tuturor consecintelor aplicarii sale asupra pietei; Elaborarea anuala a inventarului ajutoarelor de stat si a raportului privind ajutoarele de stat acordate in Romania; Analiza posibilitatii si oportunitatii preluarii in legislatia secundara romaneasca a principiilor de tratare/sanctionare diferentiata a participantilor la o intelegere anticoncurentiala, in functie de gradul lor de cooperare cu autoritatile de protectie a concurentei; Analiza schemelor existente de ajutor de stat si alinierea celor incompatibile cu acquis-ul comunitar.

4.7.

Agricultura

In anul 2001 a fost elaborat proiectul Documentului de Pozitie pentru capitolul 7 Agricultura. Pentru a realiza un schimb de informatii asupra proiectului de Document de Pozitie si pentru a facilita cunoasterea cerintelor statelor membre cu privire la acest document, in luna noiembrie 2001 au avut loc la Bruxelles consultari tehnice intre reprezentanti ai Delegatiei sectoriale si cei ai Comisiei Europene. La data de 6 decembrie 2001, Guvernul Romaniei a adoptat Documentul de Pozitie pentru Capitolul 7 Agricultura, acesta fiind comunicat Consiliului Uniunii Europene la data de 10 decembrie 2001.

165

4.7.1. Dezvoltarea capacitii instituionale i administrative a Ministerului Agriculturii, Alimentaiei i Pdurilor de a implementa PAC
Situaia actual Organizarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor Prin HG nr. 362/15.04.2002 (MO nr. 273/23.04.2002) privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP) se stabileste rolul acestuia in aplicarea strategiei si a Programului Guvernului pentru dezvoltarea agriculturii si industriei alimentare, in conformitate cu cerintele economiei de piata si utilizarii mecanismelor financiare pentru stimularea si valorificarea productiei in domeniul agroalimentar si dezvoltarea durabila a fondului forestier national, gospodarirea si exploatarea rationala a acestuia. Aceasta Hotarare de Guvern stabileste functiile MAAP de strategie, reglementare, administrare, reprezentare si autoritate in domeniu, precum si atributiile pentru realizarea obiectivelor din sectorul sau de activitate. Structura organizatorica a MAAP este prevazuta pentru a raspunde urmatoarelor problematici:

Elaborarea si armonizarea politicilor, strategiilor si programelor prin Directia generala de specialitate coordonatoare a acestei activitati, organizata in: Serviciul de productie vegetala; Serviciul de productie zootehnica si piscicultura; Serviciul de silvicultura; Serviciul de analize si statistici; Serviciul de fond funciar si cadastru; Serviciul de imbunatatiri funciare; Elaborarea legislatiei, a programelor de implementare a politicilor, strategiilor si programelor prin Directia generala de specialitate coordonatoare a acestei activitati, organizata in: Directia de productie vegetala; Directia de zootehnie; Directia de acvacultura si pescuit; Directia de industrie alimentara, standarde, marci si licente; Directia fitosanitara; Serviciul de exploatatii agricole, cooperatie si asociatii profesioanale si de productie; Serviciul de politici comerciale interne si externe; Compartimentul de servicii in agricultura si industria alimentara; Serviciul de cercetare, invatamant si consultanta; Activitatea de inspectie in responsabilitatea Directiei generale de inspectii, organizata in urmatoarele servicii: Inspectia zootehnica si veterinara; Inspectia fitosanitara; Inspectia de stat pentru controlul viti-vinicol; Inspectia pentru piscicultura si pescuit; Inspectia de stat pentru controlul semintelor si materialului saditor; Inspectia in silvicultura; Inspectia de licente si marci; Domeniul forestier si montan in responsabilitatea Directiei fond forestier si cinegetic, Directiei strategii, reglementari silvice si reconstructie ecologica, Serviciului managementul padurilor private si Agentiei Nationale a Zonei Montane; Activitatea sanitara veterinara in responsabilitatea Agentiei Nationale Sanitare Veterinare organizata in: Directia de sanatate a animalelor, Directia de igiena si sanatate publica veterinara si Directia de politie sanitara veterinara; Legatura cu Parlamentul Romaniei asigurata prin Directia relatii cu Parlamentul si organizatii parteneriale; Activitatea de integrare europeana si dezvoltare rurala in responsabilitatea Directiei integrare europeana si relatii internationale, organizata in Serviciul integrare europeana si Serviciul de relatii internationale si a Directiei generale de dezvoltare rurala, care are in componenta Directia de strategii si programe.

166

Ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor coordoneaza in mod direct activitatea Agentiei Nationale Sanitare Veterinare (ANSV), a Directiei generale de inspectie si a agentiei de plati organizata incepand cu anul 2002 ca nucleu al viitoarei Agentii de Plati si Interventie. Pentru pregatirea organizarii Sistemului Integrat de Administrare si Control (IACS), in cadrul Directiei de productiei vegetala este organizat Biroul IACS. In anul 2001 a fost aprobata Strategia dezvoltarii agriculturii, industriei alimentare si silviculturii, pentru perioada 20012004 si au fost initiate masuri specifice pentru realizarea obiectivelor prevazute in Programul de Guvernare. Realizarea reformelor structurale care vizeaza intarirea proprietatii private constituie o conditie de baza a dezvoltarii integrate a agriculturii Romaniei. In procesul de retrocedare a terenurilor agricole si forestiere catre proprietarii de drept, s-au inregistrat urmatoarele evolutii: Pana la 31 decembrie 2001, in baza Legii nr. 18/1991, cu modificarile si completarile ulterioare, si in baza Legii nr. 1/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, au fost eliberate 3.564.673 titluri de proprietate pentru o suprafata de 7.412.909 ha, iar in perioada 1 ianuarie 30 aprilie 2002 au fost emise 384.175 titluri de proprietate, corespunzator unei suprafete de 1.355.121 ha; Pentru terenurile cu vegetatie forestiera au fost incheiate un numar de 64.227 procese verbale, pentru o suprafata de 1.848.612 ha.

Privatizarea intreprinderilor agricole cu capital majoritar de stat a cunoscut un proces de accelerare, din 739 intreprinderi agricole cu capital majoritar de stat aflate in portofoliul Agentiei Domeniilor Statului fiind privatizate pana in prezent 210 unitati, iar 266 unitati aflandu-se in curs de privatizare. Intregul proces de privatizare a intreprinderilor agricole cu capital majoritar de stat este prevazut sa se incheie in anul 2004. In ceea ce priveste circulatia juridica a terenurilor, in baza prevederilor Legii nr. 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor (MO nr. 102/4.03.1998), pana la 31 ianuarie 2002 au fost tranzactionate 133.458 hectare, din care in intravilan 38.126 hectare, iar in extravilan 95.332 hectare. Pentru asigurarea unei mai bune eficiente a sectorului agricol, precum si pentru dezvoltarea, concentrarea si orientarea fermelor si gospodariilor agricole faramitate spre economia de piata si cresterea indicatorilor de eficienta prin formarea unor structuri viabile, au fost promovate si adoptate o serie de acte normative, dupa cum urmeaza: Legea nr. 778/2001 privind organizatiile interprofesionale pe produse agroalimentare (MO nr.15/14.01.2002); Legea nr. 166/2002 pentru aprobarea OUG nr. 108/2001 privind exploatatiile agricole (MO nr. 256/16.04.2002) si Ordinul MAAP nr. 69/2002 privind acreditarea persoanelor fizice care pot conduce si administra exploatatii agricole; Legea nr. 73/2002 pentru organizarea si functionarea pietelor agricole si alimentare (MO nr. 110/8.02.2002); Legea nr. 268/2001 (MO nr. 299/7.06.2001) si HG nr. 626/2001 (MO nr. 390/17.07.2001) privind privatizarea societatilor comerciale care detin in administrare terenuri proprietate publica si privata a statului cu destinatie agricola si infiintarea Agentiei Domeniilor Statului; Ordinul MAAP nr. 69/2002 (MO nr. 137/21.02.2002) privind acreditarea persoanelor fizice care pot conduce si administra exploatatii agricole.

Pentru aplicarea cerintelor privind Organizatiile Comune de Piata si a prevederilor comunitare in domeniu, in anul 2002 vor fi initiate procedurile legale pentru infiintarea Agentiei de Plati si Interventie, care va incepe sa se organizeze din 2004. 167

Organizarea Sistemului Integrat de Administrare si Control (in ceea ce priveste identificarea parcelelor), va demara in 2002 prin incheierea unui Protocol intre institutiile cu responsabilitate in domeniu, respectiv MAAP (Biroul IACS) si Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie. Protocolul va stabili un sistem informational de transmitere a datelor cadastrale si va identifica proiecte pilot, necesare completarii bazei de date conform cerintelor europene. In anul 2001, prin Legea nr. 7/1996 a cadastrului si publicitatii imobiliare, modificata si completata prin OUG nr. 70/2001 (MO nr. 266/23.05.2001), a fost infiintat in subordinea Ministerului Administratiei Publice, Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, ca organ de specialitate al administratiei publice centrale. Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie si oficiile judetene subordonate organizeaza realizarea lucrarilor de cadastru agricol si sistemul informational al teritoriului agricol, precum si introducerea si intretinerea cadastrului agricol cantitativ si calitativ. De asemenea, prin OG nr. 13/2001 au fost infiintate serviciile comunitare pentru cadastru si agricultura in subordinea consiliilor locale, sub indrumarea Oficiilor judetene de Cadastru, Geodezie si cartografie si Directiilor Generale pentru Agricultura si Alimentatie judetene (MO nr. 461/13.08.2001). Agricultura ecologic In conformitate cu angajamentele asumate in Documentul de pozitie pentru capitolul 7 Agricultura, in cadrul Directiei productie vegetala a fost constituit biroul Autoritatea Nationala a Produselor Ecologice (ANPE). Legislatia elaborata pentru acest sector, armonizata partial cu cerintele comunitare in domeniu (Reglementarile Consiliului nr. 2092/91 si 1804/1999) este menita sa creeze un sistem de agricultura ecologica conform standardelor europene si cuprinde: OUG nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, aprobata prin Legea nr. 38/7.03.2001. Aceasta Ordonanta de Urgenta stabileste autoritatea responsabila pentru agricultura ecologica, reguli si principii generale ale productiei ecologice, durata perioadei de conversie, etichetarea, sistemul de inspectie si certificare, sanctiunile care se aplica celor care se abat de la aceste reguli. Conform prevederilor cuprinse in Reglementarea CEE nr. 2092/91, aceasta ordonanta se refera la urmatoarele produse obtinute dupa modul de productie ecologic: produse vegetale primare neprocesate, animale si produse animaliere neprocesate; produse de origine vegetala si animala procesate, destinate consumului uman, preparate din unul sau mai multe ingrediente de origine vegetala si/sau de origine animala; furaje, furaje compuse si materii prime.

HG nr. 917/13.09.2001, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice (MO nr. 640/12.10.2001). Acest act normativ stabileste: regulile productiei ecologice, principiile productiei ecologice, lista produsele permise sa fie utilizate in agricultura ecologica precum si ingredientele si metodele de prelucrare care pot fi utilizate la prepararea alimentelor ecologice; HG nr. 677/19.07.2001 privind infiintarea Institutului de Bioresurse Alimentare (MO nr. 424/30.07.2001), care stabileste ca Institutul de Bioresurse Alimentare desfasoara activitatea de acreditare a organismelor de inspectie si certificare pentru produsele ecologice, ca unitate delegata a Autoritatii Nationale pentru Produse Ecologice din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor;

168

Legea nr. 166/2002 (MO nr. 256/16.04.2002) pentru aprobarea OUG nr. 108/2001 privind exploatatiile agricole. Prin acest act legislativ exploatatiile agricole familiale vor fi stimulate pentru obtinerea productiei marfa si pentru aplicarea agriculturii ecologice, prin acordarea de facilitati financiare si subventii pe produs, in baza unor legi speciale; Ordinul MAAP nr. 70/2002 privind constituirea Comisiei pentru dezvoltarea agriculturii ecologice in Romania. Aceasta Comisie implica si asociaza participantii din sector pentru crearea unui sistem de agricultura ecologica, similar cu cel din UE, stabileste diagnoza sectorului si prioritatile de dezvoltare si elaboreaza programul plurianual pe perioada 20032007 - se afla la Monitorul Oficial pentru publicare; Ordinul MAAP nr. 186/27.04.2002 pentru aprobarea cerintelor de inspectie si masurilor de precautie din cadrul programului de inspectie si inregistrarea operatorilor pe piata produselor agroalimentare ecologice, armonizat cu Art.9 si Anexa III a Reglementarii CEE nr. 2092/91 se afla la Monitorul Oficial pentru publicare.

Sectorul culturi arabile In baza prevederilor Reglementarii CEE nr. 1251/1999 privind infiintarea unui sistem de sprijin pentru producatorii agricoli la unele culturi arabile, a fost adoptata Legea nr. 388/2001 pentru aprobarea OUG nr. 30/2001 privind acordarea in cursul anului 2001, de la bugetul de stat, a unui sprijin direct de 1,0 milion lei producatorilor agricoli pentru fiecare hectar de teren cultivat cu culturi arabile, sfecla de zahar, pentru plantatiile de vii si pomi, in conditiile utilizarii de seminte certificate si respectarii tehnologiilor de cultura; pentru culturile din sere se acorda suma de 20 milioane lei pe ha (MO nr. 392/18.07.2001). Pentru anul 2002, in baza HG nr. 210/2002 este prevazut sprijin direct prin acordarea de subventii pe produs producatorilor agricoli care cultiva, exploateaza terenuri agricole si valorifica pe piata produsele obtinute (MO nr. 171/11.03.2002). De asemenea, conform prevederilor HG nr. 131/2002, producatorii beneficiaza de reducerea pretului la semintele certificate (MO nr. 139/22.02.2002), iar OUG nr. 21/2002 prevede acordarea unor facilitati furnizorilor de ingrasaminte chimice, pesticide, seminte si material saditor certificate (MO nr. 159/5.03.2002). In vederea organizarii si reglementarii sistemului de depozitare a cerealelor a fost aprobat Ordinul MAAP nr. 136/25.03.2002 pentru infiintarea Comisiei de licentiere a depozitelor si aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a comisiei. In cursul anului 2002 urmeaza sa fie elaborate si adoptate Ordinul comun MAAP si al Ministerului Finantelor Publice pentru aprobarea cuantumului taxei pentru licentierea depozitelor destinate depozitarii, cheltuielilor normale pentru emiterea licentei si Ordinul MAAP pentru aprobarea instructiunilor si normelor de licentiere si inspectie a depozitelor. Sectorul zahr In vederea cresterii graduale pana la 110 mii ha a suprafetelor cultivate cu sfecla de zahar si maririi randamentului de zahar astfel incat productia interna sa asigure necesarul de consum, s-au stabilit Programe prioritare de redresare a sectorului zahar si a fost elaborata Strategia produsului, in colaborare cu partenerii sociali. Prin Ordine comune MAAP/MSF, in anul 2001 au fost transpuse o serie de cerinte europene privind : Calitatea tip pentru produsele de baza din industria zaharului - zahar alb, zahar brut si melasa (R 793/72, R 431/68, R CE 1260/2001, Anexa I, pct.1 si 2 si R 785/68);

169

Norme referitoare la denumirea, definirea, descrierea, etichetarea si marcarea unor zaharuri destinate consumului uman (Directiva 73/473) si norme cu privire la metode de analiza pentru testarea unor zaharuri destinate consumului uman (Directiva 79/796).

In baza adoptarii OUG nr. 55/2000, aprobata si completata de Legea nr. 41/2001, acte normative consolidate prin Legea nr. 778/2001 privind organizatiile interprofesionale pe produse agroalimentare (MO nr. 15/14.01.2002), in anul 2001 s-a constituit Organizatia interprofesionala Zaharul recunoscuta de MAAP prin Avizul nr. 1/2001. Organizatia inter-profesionala Zaharul a elaborat Proiectul de acord interprofesional armonizat cu Reglementarea CEE nr. 1260/2001 Anexe, care cuprinde Scala de conversie privind cresterile si reducerile aplicate pretului sfeclei de zahar in functie de continutul de zahar si Contractul tip care se incheie intre cultivatori si procesatori. Odata cu intrarea in vigoare a Legii nr. 73/2002 privind organizarea si functionarea pietei produselor agricole si alimentare in Romania (MO nr. 110/8.02.2002), in anul 2002, se va realiza prin Ordin MAAP, recunoasterea Acordului interprofesional, fapt care va introduce obligativitatea incheierii contractelor de preinsamantare intre cultivatorii de sfecla de zahar si fabricanti, cu aplicare din campania agricola 2003. A fost adoptat si transmis spre publicare in Monitorul Oficial, Ordinul MAAP nr. 196/7.05.2002 privind stabilirea calitatii tip de sfecla de zahar rezultata din productia anului 2003, receptionata de societatile comeciale pentru industrializarea acesteia (Reglementarea nr. 1260/2001). Sectorul legume - fructe In perioada 2001-2002 a crescut numarul asociatiilor de producatori legume si fructe de la 5 la 232 in legumicultura, 231 in pomicultura, 54 cultivatori de capsuni, arbusti si 66 producatori in sere si solarii. Asociatiile s-au constituit in baza OUG nr. 108/2001 privind exploatatiile agricole (MO nr. 352/30.06.2001). In baza Legii nr. 73/2002 privind organizarea si functionarea pietelor produselor agricole si alimentare, (MO nr. 110/8.02.2002), in anul 2002 urmeaza sa fie adoptata o Hotarare de Guvern privind organizatiile de producatori in sectorul legume si fructe Reglementarea CEE nr. 2200/96) si Ordinul MAAP privind recunoasterea preliminara a organizatiilor de producatori din sectorul legume fructe. Pana in anul 2001, din 35 de intreprinderi procesatoare au fost privatizate 10 unitati si lichidate 8 unitati. Pana in prezent au mai fost privatizate 5 societati comerciale pentru prelucrarea fructelor si legumelor si o societate comerciala pentru sucuri din fructe si legume. Tutunul A fost adoptata OUG nr. 186/2001 privind instituirea sistemului de declaratii de livrare a tutunului brut (MO nr. 848/29.12.2001), armonizata in totalitate cu cerintele Reglementarii CE nr. 2848/1998. In baza acestei Ordonante de Urgenta si a Normelor metodologice de punere in aplicare, urmeaza sa fie realizata banca de date necesara calculului cotelor de productie. Sectorul zootehnic A fost adoptata Legea Zootehniei nr. 72/2002 (MO nr. 110/8.02.2002), care are ca principale prevederi: cresterea si reproductia animalelor, ameliorarea raselor de animale, exploatarea fondului pastoral, calitatea furajelor. Legea reprezinta cadrul de baza pentru adoptarea de acte normative armonizate cu cerintele europene din sectoarele carne de vita, porc, oaie, capra, pasare si oua, lapte si produse lactate, miere, furaje uscate si viermi de matase. 170

Prin Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 72/2002, care sunt in curs de elaborare, se preiau reglementarile europene specifice privind acordarea de stimulente pentru dezvoltarea sectorului. In vederea redresarii sectorului zootehnic au fost aprobate o serie de acte normative privind : Punerea in valoare a constructiilor zootehnice dezafectate, destinate cresterii, ingrasarii si exploatarii animalelor, precum si a fabricilor de nutreturi combinate dezafectate (OUG nr. 168/2001 MO nr. 823/20.12.2001 si HG nr. 216/2002 MO nr. 178/14.03.2002); Sprijinirea fermierilor privati pentru achizitionarea de animale si procurarea de utilaje noi (Ordinul MAAP nr. 141/2002 MO nr. 222/2.04.2002); Sprijinul direct al statului prin acordarea de subventii in anul 2002 producatorilor agricoli din sectorul animalier pentru cresterea productiei de carne si a efectivelor de animale (HG nr. 54/2002 MO nr. 31/31.01.2002 si Ordinul MAAP nr. 110/2002 MO nr. 236/9.04.2002); Acordarea stimulentelor la lapte (OUG nr. 18/2002 MO nr. 146/26.02.2002 si Ordinul MAAP nr. 111/2002 MO nr. 184/18.03.2002).

Prioriti pe termen scurt Obiectivul principal il constituie dezvoltarea capacitatii institutionale si administrative a MAAP de a implementa Politica Agricola Comuna. Masurile prevazute pe termen scurt sunt: Continuarea armonizarii legislative in principalele sectoare agricole, cu accent pe standardele de comercializare, organizatiile de producatori si sistemul informational al pietei; Acordarea de asistenta Birourilor/Serviciilor pe produs privind: identificarea si adoptarea masurilor comunitare orizontale relevante pentru prioritatile de dezvoltare agricola si rurala pe termen scurt si mediu si imbunatatirea coordonarii orizontale a directiilor MAAP, in vederea dezvoltarii capacitatii sectoarelor agricole de a face fata solicitarilor specifice pietei Uniunii Europene; Stabilirea unui registru cadastral agricol si asigurarea functionarii efective a pietei funciare; Infiintarea Corpului de control pentru monitorizarea standardelor de comercializare pentru fructe si legume; Constituirea colectivului cu atributii de control administrativ al livrarilor de tutun brut; Intarirea capacitatii institutionale a Autoritatii Nationale a Produselor Ecologice prin creerea unei structuri regionale in cadrul Directiilor generale pentru agricultura si industrie alimentara; Elaborarea procedurilor de acreditare a organismelor de inspectie si certificare pentru produsele ecologice si acreditarea acestor organisme; Transpunerea prin Ordine MAAP a Cerintelor minime de inspectie si certificare si masurile de precautie prevazute in cadrul regimului de control pentru produsele ecologice (conform Art.9 si Anexei III a Reglementarii CEE nr. 2092/91); Transpunerea prin Ordine MAAP a Conditiilor de acreditare a organismelor de inspectie si certificare (conform Art.9 al Reglementarii CEE nr. 2092/91) si a regulilor specifice pentru etichetarea produselor agroagroalimentare ecologice (conform Reglementarii CEE nr. 2092/91); Infiintarea Organismelor de inspectie si certificare pentru produsele ecologice (conform Art.9 al Reglementarii CEE nr. 2092/91). 171

Prioriti pe termen mediu Continuarea dezvoltarii capacitatii institutionale si administrative a MAAP se va axa pe: Transpunerea legislatiei si a cerintelor politicii agricole comunitare pentru principalele sectoare agricole prevazute ca prioritare pe termen scurt; Cresterea capacitatii de expertiza (inclusiv analiza economica) a expertilor la nivel central si teritorial, pentru elaborarea strategiilor si implementarea politicilor agricole de piata; Continuarea organizarii registrului cadastral si actualizarea permanenta a acestuia in functie de evolutia indicatorilor specifici; Pregatirea cadrului institutional necesar aplicarii mecanismelor Politicii Agricole Comune, in principal IACS si Agentia de Plati si Interventie: armonizarea legislativa, instruirea personalului, dotarea cu echipamente specifice; Dotarea cu logistica si echipamente informationale a administratiei centrale si teritoriale; Promovarea permanenta a conceptului de agricultura ecologica prin institutii specializate; infiintarea de ferme pilot cu suprafata optima specializate in agricultura ecologica; organizarea de stadii de pregatire pentru: formatori, operatori, inspectori; crearea unei structuri nationale de cercetare in agricultura ecologica; sprijinirea producatorilor care trec de la agricultura traditionala la cea ecologica, pe durata perioadei de conversie, inclusiv prin Programul SAPARD; delimitarea de areale ecologice.

4.7.2. Sectorul viti-vinicol


Situaia actual A fost adoptata Legea nr. 244/2002 a viei si vinului in sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole, armonizata cu Reglementarea CE nr. 1493/1999 privind organizarea comuna a pietei vinului. In anul 2001, in baza Ordinului MAAP nr. 34/2000 privind metodologia de inventariere a plantatiilor viticole, au fost identificate si delimitate suprafetele de vii hibride totalizand 122.259,43 ha pe soiuri si pe judete, din care: 78.137,72 ha in extravilan si 44.121,71 in intravilan. Suprafata de de 78.137,72 ha vii hibride pe rod din extravilan cuprinde: 4.218 ha cu hibrizi interspecifici, admisi temporar in cultura, din generatia a treia cu rezistenta relativa la boli si valoare economica satisfacatoare; 73.919,72 ha, din care: 13.391,47 ha cu hibrizi producatori directi interzisi la plantare (Noah, Othello, Isabelle, Jacquez, Clinton, Herbemont); 60.528,25 ha cu hibrizi interspecifici din prima si a doua generatie cu valoare economica slaba.

Pentru suprafata de 73.919,72 ha din extravilan, ocupata cu hibrizi producatori direct interzisi la plantare si unii hibrizi interspecifici pentru defrisare, a fost elaborat de catre Directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene, Programul de masuri privind defrisarea esalonata a acestora, pentru perioada 20022014. Programul are in vedere si inlocuirea cu vite altoite din soiuri nobile recomandate si autorizate la plantare.

172

Pentru actualizarea cadastrului viticol, au fost inventariate, pe judete, un numar de 307.572 gospodarii individuale pe suprafata de 72.612 ha cu vii nobile, reprezentand 74% din total sector privat vii nobile pe rod, respectiv 98.462 ha. In vederea eficientizarii activitatii Inspectiei de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol si al Bauturilor Alcoolice Naturale cu Denumire de Origine a fost elaborat si adoptat Ordinul MAAP nr. 184/8.06.2001 (MO nr. 499/24.08.2001) privind organizarea Inspectiei (conform HG nr. 1369/2000 pentru modificarea HG nr. 314/1999 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii viei si vinului nr. 67/1997). Prin acest Ordin se consolideaza structura Inspectiei, care in prezent cuprinde 48 inspectori, din care, 4 inspectori la nivel central si 44 inspectori la Directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene. Pentru transpunerea cerintelor comunitare privind aromele utilizate in alimente si sursele materiale pentru producerea lor (Reglementarea nr. 2232/1996 si Directivele 388/1988, 389/1988, 71/1997) a fost adoptat Ordinul comun MAAP/MSF nr. 412/769/2001 privind utilizarea aromelor la fabricarea vinurilor si bauturilor pe baza de vin (MO nr. 823/20.12.2001), care prevede ca in Romania este interzisa producerea, comercializarea sau utilizarea aromelor pentru vinuri, indiferent de natura lor, din productie interna sau de alta provenienta care pot fi folosite la falsificarea vinurilor de consum curent si de calitate superioara. In cursul anului 2001 s-au desfasurat actiuni de identificare a agentilor economici din reteaua comerciala care apeleaza la practici si tratamente oenologice nepermise de legislatia vitivinicola in vigoare, prin verificarea si analiza produselor vinicole suspecte de a fi falsuri sau substituiri. Au fost controlati si verificati un numar de peste 60 agenti economici din judetele: Bacau, Buzau, Botosani, Cluj, Dolj, Galati, Iasi, Mures, Neamt, Prahova, Tulcea, Vaslui si Vrancea, privind modul de respectare a legislatiei vitivinicole. In urma controalelor efectuate in perioada iunie decembrie 2001 au fost suspendate 24 de licente de functionare, au fost aplicate amenzi contraventionale, si au fost declasate sau distruse importante cantitati de produse vinicole necorespunzatoare (vrac sau imbuteliate). Prioriti pe termen scurt Obiectivul prioritar il constituie continuarea armonizarii legislatiei si intarirea capacitatii administrative in domeniul viticol si sunt prevazute urmatoarele masuri pe termen scurt: Continuarea armonizarii legislatiei nationale vitivinicole cu acquis-ul comunitar in domeniu; Imbunatatirea activitatii de control a Inspectiei de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol si al Bauturilor Alcoolice Naturale cu Denumire de Origine; Imbunatatirea activitatii Oficiului National pentru Denumiri de Origine al Vinurilor (ONDOV) si dotarea laboratoarelor de analiza si control al vinurilor.

Prioriti pe termen mediu Monitorizarea realizarii Programului de defrisare a viilor hibride, pe judete si localitati; Generalizarea utilizarii Registrului plantatiilor viticole la nivelul exploatatiilor viticole, incepand cu anul 2004; Implementarea mecanismelor de piata a vinului privind sprijinul financiar al producatorilor vitivinicoli incepand cu anul 2005, prin Agentia de Plati si Interventie.

173

4.7.3. Statistica agricol


Situaia actual In anul 2001, MAAP, prin reteaua de statistica agricola constituita in cadrul Directiilor generale pentru agricultura si alimentatie judetene (DGAIA) si a municipiului Bucuresti, a participat alaturi de reprezentantii Institutului National de Statistica (INS) la realizarea unei anchete privind suprafata si productia agricola vegetala, ale carei rezultate au fost finalizate si sunt in curs de publicare. Pentru realizarea, incepand cu luna decembrie 2002, a Recensamantului General Agricol (RGA), a fost adoptata OUG nr. 70/13.06.2002 (MO nr. 428/19.06.2002) privind efectuarea recensamantului general agricol din Romania, care are prevederi privind atributiile institutiilor implicate, respectiv MAAP, INS si MAP, si fondurile necesare derularii recensamantului. De asemenea vor fi elaborate si adoptate o serie de acte normative privind nominalizarea membrilor Comisiei Centrale, a comisiilor judetene si locale de recensamant si constituirea Secretariatului tehnic central si a secretariatelor judetene. In vederea organizarii RGA a fost intocmit calendarul lucrarilor pregatitoare, care cuprinde actiunile tehnice si metodologice, necesarul de instrumentar statistic, proiectarea si realizarea sistemului informatic, etc. Pentru verificarea volumului si calitatii informatiilor inscrise in formularele de recensamant, in perioada 5 15 februarie 2003 se prevede organizarea unei anchete de control. Se estimeaza ca rezultatele preliminare ale RGA sa poata fi date publicitatii pana la finalul lunii aprilie 2003, iar diseminarea rezultatelor definitive sa fie operata pana la sfarsitul trimestrului II 2004. Prioriti pe termen scurt Obiectivul principal pe termen scurt este armonizarea statisticii agricole din Romania cu normele si standardele sistemului statistic european. Principalele masuri si activitati pe termen scurt vizeaza: Continuarea armonizarii legislative si instruirea personalului; Derularea anchetei statistice conform Programului Cercetarilor Statistice si Studiilor Economice pentru anul 2002, pentru suprafata cultivata a serelor si productia de legume cultivate in sere; Pregatirea la sfarsitul anului 2002 a Recensamantului General Agricol. Rezultatele recensamantului vor constitui baza Registrului Exploatatiilor Agricole.

Prioriti pe termen mediu Continuarea armonizarii si alinierii la metodele si practicile statistice ale Uniunii Europene, precum si instruirea personalului; Realizarea unor anchete in domeniul statisticii agricole (ancheta structurala si anchetele specifice in agricultura); Derularea anchetelor statistice si a recensamantului agricol; Promovarea metodelor moderne de statistica privind utilizarea terenului, folosind serviciile de teledetectie CRUTA - Centrul Roman pentru Utilizarea Teledetectiei in Agricultura

174

Reteaua de Informare Contabila Agricola S-a elaborat Planul de implementare a sistemului RICA in Romania, care prevede realizarea a trei etape tehnice: Crearea cadrului legislativ de baza, infiintarea centrelor judetene si regionale RICA, desemnarea Organului de legatura, infiintarea Comitetului National, instruirea specialistilor si fermierilor; Crearea cadrului legislativ necesar pentru stabilirea tipologiei comunitare a exploatatiilor agricole; Conceptualizarea sistemului informational de culegere si prelucrare a datelor (stabilirea domeniului de observatie, esantionare si calcularea indicatorilor inclusiv calcularea marjei brute standard).

La nivel central, functionarea RICA se va realiza prin Institutul National de Cercetari Economice, Institutul de Economie Agrara din cadrul Academiei Romane si Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor. La nivel teritorial se vor infiinta 8 comitete regionale si 42 de birouri judetene de contabilitate si gestiune agricola. Prioriti pe termen scurt Transpunerea cerintelor europene privind implementarea studiului de contabilitatea fermei (Reglementarea CEE nr. 1915/83); Transpunerea prevederilor Reglementarii CE nr. 2737/77 privind stabilirea tipologiei comunitare utilizate in contabilitatea fermei; Infiintarea Comitetului National (R 1859/82 si R 1915/83).

Prioriti pe termen mediu Adoptarea unei Hotarari de Guvern privind crearea retelei pentru colectarea datelor referitoare la veniturile si operatiunile comerciale ale exploatatiilor agricole (Reglementarea CEE nr. 79/65); Demararea dotarii cu personal si tehnica de calcul a Retelei de Informare Contabila Agricola.

4.7.4. Sectorul sanitar veterinar


Situaia actual Sntatea animal In domeniul sanatatii animalelor, din luna iunie 2001 si pana in prezent au fost elaborate si promovate 63 norme sanitare veterinare armonizate cu legislatia comunitara, aprobate prin Ordonante de Urgenta, Hotarari de Guvern si Ordine MAAP. Pentru supravegherea si prevenirea transmiterii Encefalopatiilor Spongiforme Bovine (ESB), in anul 2001 si 2002 au fost elaborate si promovate 12 norme sanitare veterinare aprobate prin Ordine MAAP (108/2001, 475/2001, 485/2001, 486/2001, 495/2001, 496/2001, 498/2001, 504/2001, 20/2002, 21/2002, 22/2002, 144/2002) si armonizate cu reglementarile comunitare referitoare la: 175

Importurile de animale vii din speciile B, O, C si a unor produse provenite de la acestea cu originea in tari contaminate cu ESB; Masuri care se aplica pentru prelucrarea deseurilor de origine animala in vederea protectiei contra Encefalopatiilor Spongiforme Transmisibile (EST); Sisteme de tratament termic alternativ pentru prelucrarea materialelor cu grad ridicat de risc; Comertul cu anumite tipuri de deseuri animale provenite de la mamifere; Comercializarea si prevenirea agentilor patogeni din furajele care contin produse de origine animala sau peste.

Ca urmare a evaluarii efectuate in cursul anului 2001 de catre specialistii Comisiei Europene, referitor la supravegherea si controlul pentru ESB, incepand cu anul 2002 Romania a fost inclusa in grupa a 3-a a tarilor privind evaluarea riscului regional pentru ESB, ceea ce permite continuarea exporturilor de bovine vii si produse provenite de la acestea catre statele membre ale UE. In anul 2002, ca urmare a aplicarii masurilor de supraveghere si diagnostic pentru bruceloza ovina, a fost emisa Decizia CE nr. 3/2002 prin care Romania este recunoscuta libera de Brucella melitensis, ceea ce permite continuarea exporturilor de ovine vii catre statele membre ale UE. Pentru supravegherea si diagnosticul de laborator al ESB s-a organizat o retea nationala de monitorizare si control formata din 16 laboratoare judetene care efectueaza examene histopatologice la toate animalele moarte sau sacrificate in afara abatoarelor, in cazuri de urgenta. Supravegherea pentru ESB se efectueaza si la bubaline, cervideele din mediul silvatic si cele aflate in captivitate, moarte sau sacrificate. In prezent, aceasta retea nationala de laboratoare care supravegheaza si analizeaza probele recoltate din teritoriu pentru diagnosticul ESB este coordonata de Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala (IDSA), care efectueaza prin laboratorul national de referinta pentru supravegherea ESB testele rapide pentru confirmarea bolii pe probele recoltate din abatoare. Igiena i sntatea public In domeniul igienei si sanatatii publice, au fost elaborate si promovate 35 de norme sanitare veterinare armonizate cu legislatia comunitara, aprobate prin Ordonante de Urgenta, Hotarari de Guvern si Ordine MAAP. Incepand cu anul 2002, pentru implementarea ordinelor MAAP, ANSV a elaborat instructiuni privind masurile care se aplica pentru supravegherea si controlul ESB in toate abatoarele in care se sacrifica bovine si ovine, a fost limitat numarul abatoarelor care sacrifica bovine si au fost nominalizate abatoarele care sacrifica bovine peste 24 si peste 30 luni. Pentru organizarea corespunzatoare a activitatii personalului sanitar veterinar de stat care desfasoara activitatea de asistenta, inspectie si control veterinar de stat in unitatile care taie animale, colecteaza, prelucreaza, proceseaza, depoziteaza si valorifica produse de origine animala, in anul 2001 a fost elaborat Ordinul MAAP nr. 400/2001 prin care au fost aprobate instructiuni ce stabilesc conditiile in care se angajeaza medicii veterinari si asistentii precum si taxele care se percep pentru activitatea de inspectie si control in unitatile mentionate. Functionarea unitatilor din categoria celor amintite este permisa numai daca acestea au asigurata asistenta, inspectia si controlul sanitar veterinar de stat prin medici veterinari oficiali angajati prin contract de catre Directiile sanitare veterinare.

176

Prin Ordinul MAAP nr. 400/2001, au fost transpuse o parte din cerintele Directivei CEE nr. 85/97 privind finantarea controalelor in domeniul sanitar veterinar si s-a eliminat angajarea si finantarea directa a medicilor veterinari de catre unitati. In anul 2001 a fost elaborat Ordinul MAAP nr. 487/2001, care a aprobat Norma sanitara veterinara privind actiunile sanitare veterinare obligatorii in domeniul expertizei produselor de origine animala si de supraveghere a unitatilor, conform careia agentii economici au obligatia sa suporte contravaloarea examenelor de laborator in cazul importului si exportului produselor de origine animala. In vederea, printre altele, a simplificarii unor formalitati administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii unitatilor supuse controlului sanitar veterinar si a comerciantilor care desfasoara activitati supuse controlului veterinar, a fost elaborata si aprobata OUG nr. 76/2001 (MO nr. 283/2001), prin care s-au stabilit procedurile de inregistrare si autorizare de catre un Birou Unic in a carui componenta intra si reprezentanti ai autoritatii veterinare judetene. Autorizarea sanitara veterinara a functionarii unitatilor supuse supravegherii sanitare veterinare se face in cadrul Biroului Unic, organizat la nivel judetean in cadrul Camerei de Comert si Industrie. In anul 2001 Institutul de Igiena si Sanatate Publica Veterinara (IISPV), care reprezinta autoritatea sanitara veterinara de stat pentru expertiza si controlul de laborator al produselor de origine animala si furajelor - cu statut de laborator national de referinta, a demarat pregatirile in vederea acreditarii unor laboratoare pentru analize fizico-chimice, toxicologice si determinari de reziduuri din produsele alimentare de origine animala si furaje. Actiunea a fost finalizata prin acreditarea acestor laboratoare, la inceputul anului 2002, de catre organismul national de acreditare RENAR. Controlul veterinar de frontier Prin Ordinul MAAP nr. 376/2001 privind aprobarea punctelor de inspectie veterinara de frontiera stabilite pentru importul, exportul si tranzitul tipurilor de marfuri supuse controalelor veterinare, a fost restructurata activitatea Inspectoratelor de Politie Sanitara Veterinara de Frontiera si s-a redus numarul acestora de la 17 la 15, iar numarul de puncte de trecere a frontierei (PTF) a fost redus de la 44 la 27. Pentru supravegherea si controlul importurilor, in anul 2002 a fost elaborat Ordinul MAAP nr. 131/2002 (MO nr. 224/03.04.2002) care a completat Ordinul MAAP nr. 285/2001, stabilind lista care cuprinde animalele vii, produsele si subprodusele de origine animala si alte marfuri supuse controlului sanitar veterinar (incluzand codurile acestora) la punctele de control pentru trecerea frontierei de stat. In anul 2002 a fost elaborat un Caiet de sarcini pentru realizarea unui software capabil sa permita monitorizarea controalelor veterinare la frontiera, precum si comunicarea si transmiterea directa de informatii intre punctele de inspectie veterinara si frontiera, directia care coordoneaza IISPV si administratia veterinara centrala. In prezent, informatiile intre punctele de control veterinar de la frontiera se transmit prin posta electronica, telefon si fax. Prioriti pe termen scurt Continuarea transpunerii legislatiei comunitare in domeniul sanatatii animalelor in legislatia nationala, cu finalizare la 31.12.2002; Elaborarea unui Program national pentru evaluarea si restructurarea unitatilor de taiere a animalelor si a celor de procesare a carnii si laptelui in vederea atingerii standardelor de igiena prevazute in legislatia UE; 177

Organizarea in cadrul ANSV a unui compartiment specializat cu responsabilitati in monitorizarea activitatii de identificare si inregistrare a animalelor si adoptarea unei Ordonante de Urgenta a Guvernului privind identificarea si inregistrarea animalelor in Romania; Organizarea si functionarea a inca 5 laboratoare judetene din cadrul Directiilor Sanitare Veterinare care vor acoperi intreg teritoriul tarii, pentru analiza probelor recoltate din abatoare, pentru diagnosticul si confirmarea ESB, care in prezent se analizeaza la IDSA; Demararea investitiei proiectate pentru contructia noului sediu al IISPV si integrarea institutului intr-un sistem national de comunicatii si informatica veterinara; Cresterea capacitatii analitice a IISPV prin dotarea cu echipamente care sa permita extinderea gamei de analize de laborator pentru determinarea toxinelor bacteriene, a biotoxinelor marine, a aminelor biogene si a gradului de contaminare radioactiva; Modernizarea si extinderea spatiilor unor laboratoare din cadrul DSV judetene si in mod special a celor 6 laboratoare zonale pentru controlul reziduurilor; Elaborarea si semnarea unui Protocol intre Agentia SAPARD si ANSV in vederea stabilirii procedurilor de evaluare si avizare a unor proiecte prezentate in cadrul acestui Program; Evaluarea proiectelor prezentate prin Programul SAPARD privind modernizarea si dezvoltarea unor unitati de abatorizare a animalelor si a unor unitati de procesare a carnii si laptelui; Stabilirea unei strategii pentru imbunatatirea calitatii laptelui materie prima privind reducerea contaminarii acestuia cu pesticide sau reziduuri utilizate in agricultura si in tratamente medicale veterinare la animale; Evaluarea punctelor de inspectie veterinara de frontiera in vederea stabilirii capacitatilor de proiectare pentru cele 5 puncte de trecere la frontiera (PTF) care vor fi dezvoltate si modernizate conform standardelor UE pentru importul, exportul si tranzitul animalelor vii, produselor de origine animala si altor produse supuse controlului veterinar; Continuarea dotarii punctelor de inspectie veterinara de frontiera cu echipamente de control pentru produse si animale vii si cu echipamente de informatica si finalizarea software-ului necesar implementarii retelei computerizate pentru punctele de inspectie veterinara de frontiera; Pregatirea specialistilor de la nivel central si regional prin organizarea unor instruiri organizate in mai multe centre, pe teme specifice activitatii veterinare.

Prioriti pe termen mediu Implementarea tuturor normelor sanitare veterinare armonizate in domeniul sanitar veterinar si controlul modului in care se aplica masurile prevazute prin norme; Finalizarea modernizarii celor 4 fabrici de procesare a deseurilor provenite de la rumegatoare, constituind materiale de risc specific si risc inalt; Finalizarea investitiei privind constructia noului sediu al IISPV si continuarea dotarii cu echipamente performante de laborator; Elaborarea procedurilor si pregatiriilor necesare pentru acreditarea laboratoarelor zonale pentru controlul reziduurilo;

178

Integrarea IISPV, a laboratoarelor sanitare veterinare de stat si a laboratoarelor zonale pentru controlul reziduurilor intr-un sistem informatic veterinar care sa raspunda cerintelor pentru notificarea unui sistem rapid de alerta; Extinderea competentelor IISPV pentru activitati de cercetare in domeniul igienei si sanatatii publice; Continuarea si extinderea investilor la cele 8 puncte de inspectie veterinara de frontiera stabilite pentru viitoarea frontiera externa a UE; Implementarea retelei computerizate pentru punctele de inspectie veterinara de frontiera in vederea monitorizarii prelucrarii si transmiterii informatiilor si datelor necesare controalelor de frontiera si realizarea unui sistem de control integrat al frontierei.

4.7.5. Sectorul fitosanitar


Situaia actual In conformitate cu OG nr. 136/2000, care transpune prevederile Directivei 2000/29/CEE, MAAP, prin Directia Fitosanitara, reprezinta autoritatea unica centrala in domeniul organizarii si functionarii carantinei fitosanitare. Reteaua de control fitosanitar vamal cuprinde in prezent un numar de 20 Inspectorate de carantina fitosanitara vamale (ICFV), amplasate in principalele puncte de trecere a frontierei de stat a Romaniei, ca urmare a reducerii numarului de ICFV de la 32 la 20, in urma unei evaluari realizate in cadrul programului PHARE 1998 de infratire institutionala Romania Grecia. In cadrul programului de armonizare a legislatiei nationale cu acquis-ul comunitar, au fost elaborate si aprobate urmatoarele acte normative: HG nr. 1030/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OG nr. 136/2000 privind masurile de protectie impotriva introducerii si raspandirii organismelor de carantina daunatoare plantelor sau produselor vegetale in Romania (MO nr. 721/13.11.2001), armonizata cu Directiva Consiliului 2000/29/CEE privind masurile de protectie impotriva introducerii si raspandirii in Statele Membre a organismelor daunatoare plantelor sau produselor vegetale; Ordinul MAAP nr. 503/2001, privind procedura de inregistrare a producatorilor, depozitelor colective, centrelor de expediere si a importatorilor de plante, produse vegetale sau articole reglementate (MO nr. 61/29.01.2002), armonizat cu Directiva Comisiei 92/90/CEE; Ordinul MAAP nr. 31/23.01.2002 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea controlului de calitate si fitosanitar la importul si exportul semintelor si materialului saditor; Ordinul MAAP nr. 163/2002 privind controlul tortricidelor frunzelor de garoafa (MO nr. 307/2002), armonizat cu Directiva Consiliului 74/647/CEE.

Prioriti pe termen scurt In cadrul obiectivului general de intarire a capacitatii administratiei fitosanitare in domeniul controlului fitosanitar, controlului calitatii produselor de uz fitosanitar si al reziduurilor de pesticide in plante si produse vegetale, pe termen scurt se prevede armonizarea legislativa cu Directivele europene privind: Controlul fitosanitar: 179

92/105/CEE privind gradul de standardizare al pasaportului fitosanitar folosit in circulatia anumitor plante, produse vegetale sau alte obiecte in cadrul Comunitatii si stabilirea procedurilor de eliberare si inlocuire a pasaportului fitosanitar; 93/50/CEE privind anumite plante nelistate in Anexa V, partea A a Directivei Consiliului 2000/29, ai caror producatori, depozite, centre de expediere din zonele de productie trebuie inregistrati intr-un registru oficial; 92/70/CEE privind regulile monitorizarii ce trebuie desfasurata in scopul recunoasterii zonelor protejate in Comunitate; 95/44 privind conditiile in care anumite organisme daunatoare, plante, produse vegetale si alte obiecte listate in Anexele I-V ale Directivei Consiliului 2000/29/CEE pot fi introduse sau deplasate in Comunitate sau anumite zone protejate ale acesteia, pentru testari sau scopuri stiintifice si pentru selectii varietale; 98/57/CEE privind controlul la Ralstonia solanacearum. 79/117/CEE care interzice plasarea pe piata si folosirea produselor de uz fitosanitar care contin anumite substante active; Dotarea, modernizarea Laboratorului Central de Carantina Fitosanitara in vederea acreditarii; Instruirea specialistilor: control fitosanitar, controlul reziduurilor de pesticide in plante si produse vegetale, controlul calitatii pesticidelor.

Plasarea pe piata a produselor de uz fitosanitar:

Prioriti pe termen mediu Alinierea metodelor de diagnostic, prin modernizarea echipamentelor, reorganizarea si extinderea retelei de laboratoare existente; Imbunatatirea facilitatilor de comunicare si a surselor de informare stiintifica; Continuarea armonizarii legislatiei privind controlul fitosanitar (Directiva 93/51/CEE privind circulatia anumitor plante, produse vegetale sau articole reglementate in zonele protejate din Comunitate); Continuarea armonizarii legislatiei privind plasarea pe piata a produselor de uz fitosanitar si controlul reziduurilor de pesticide in plante si produse vegetale (Directiva Consiliului 91/414/CEE privind plasarea pe piata a produselor de uz fitosanitar - angajament asumat prin document de pozitie; Reglementarea 3600/92/CEE care stabileste regulile detaliate de implementare a primului stadiu din programul prevazut in Articolul 8(2) al Directivei 91/414/CEE privind plasarea pe piata a produselor de uz fitosanitar; Reglementarea 94/933/CEE care stabileste substantele active ale produselor de uz fitosanitar si Statele Membre raportoare privind implementarea Reglementarii 3600/92; transpunerea ultimelor amendamente ale directivelor comunitare referitoare la reziduurile de pesticide in plante si produse vegetale, in legislatia romana deja armonizata); Instruirea specialistilor: control fitosanitar, controlul calitatii produselor de uz fitosanitar, controlul reziduurilor de pesticide in plante si produse vegetale; Eliminarea deseurilor de pesticide; Extinderea sistemului informational computerizat la nivelul celor 42 de Directii Fitosanitare si la nivelul Inspectoratelor de Carantina Fitosanitara Vamale;

180

Dotarea laboratoarelor de control al calitatii produselor de uz fitosanitar, laboratoarelor de prognoza si avertizare; Intarirea controlului fitosanitar vamal; Reducerea numarului ICFV pana la 15; Intarirea controlului fitosanitar la locul de productie; Intarirea controlului reziduurilor de pesticide in plante si produse vegetale.

Sectorul semine i material sditor Situaia actual Pentru asigurarea armonizarii legislatiei in domeniul semintelor si materialului saditor cu reglementarile comunitare, a fost adoptata Legea nr. 266/15.05.2002 privind producerea, controlul calitatii, comercializarea si folosirea semintelor si materialului saditor, precum si inregistrarea soiurilor de plante (MO nr. 343/23.05.2002), care inlocuieste Legea nr. 75/1995. Prin noul cadru legislativ, se asigura optimizarea adoptarii actelor normative secundare, care vor cuprinde reguli de aplicare care permit o armonizare mai rapida cu prevederile specifice din legislatia Uniunii Europene in domeniu. In anul 2001 au avut loc cursuri de instruire a personalului din cadrul unitatilor teritoriale de control si certificare a semintelor, precum si a firmelor producatoare, prelucratoare si de comercializare, prin stagii de instruire in Olanda si in Romania privind sistemul de calitate al semintelor si materialului saditor aplicat in Olanda, respectiv in UE. A fost reacreditat Laboratorul Central pentru Controlul Calitatii Semintelor Bucuresti de catre ISTA Asociatia Internationala pentru Testarea Semintelor, pentru a putea emite certificate de analiza pentru exportul semintelor, recunoscute pe plan international. Laboratoarele de analiza din cadrul Inspectoratelor teritoriale pentru calitatea semintelor si materialului saditor Arad, Arges si Brasov au beneficiat de dotari cu echipamente de analiza, iar personalul a beneficiat de instruire in cadrul a doua proiecte PSO promovate de Guvernul Olandei. Personalul din cadrul Inspectoratelor teritoriale pentru calitatea semintelor si materialului saditor a fost instruit pentru dezvoltarea sistemului informational si operarea specifica pe calculator. In scopul promovarii informatiilor si a noutatilor din domeniul semintelor si materialului saditor, a continuat publicarea trimestriala a revistei Info-AMSEM, a Asociatiei Amelioratorilor Producatorilor si Comerciantilor de Seminte si Material Saditor. De asemenea, a fost lansat web-site-ul Inspectiei de Stat pentru Calitatea Semintelor si Materialului Saditor (www.iscsms.ro), care prezinta legislatia si alte informatii in domeniu, precum si un buletin informativ saptamanal rezervat retelei proprii de control si certificare a semintelor. Prioriti pe termen scurt Obiectivul de intarire a capacitatii institutionale si administrative in sectorul controlului si certificarii semintelor si materialului saditor, are prevazute urmatoarele masuri pe termen scurt: Elaborarea si adoptarea legislatiei secundare in domeniul producerii si comercializarii semintelor si materialului de inmultire si plantare (saditor); Continuarea procesului de armonizare legislativa implementarea reglementarilor adoptate prin Ordine ale ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor 31.12.2002; 181

Implementarea graduala in ceea ce priveste reglementarea acreditarii si supravegherea oficiala pentru inspectia in camp, ridicarea probelor si testarea semintelor 31.12.2002; Introducerea pasaportului plantei pentru materialul de reproducere vegetativ in cooperare cu sectorul fitosanitar 31.12.2002; Transpunerea reglementarilor plantelor ornamentale (Directiva Consiliului 98/56/EC) 31.12.2002; Continuarea dotarii si modernizarii inspectoratelor teritoriale pentru calitatea semintelor si materialului saditor si a Laboratorului Central pentru Controlul Calitatii Semintelor Bucuresti, din surse proprii si bugetare 31.12.2002; Dezvoltarea retelei informatice nationale in acest sector.

Prioriti pe termen mediu Urmatoarele masuri specifice sunt prevazute pe termen mediu: Perfectionarea procedurilor practice de aplicare a reglementarilor comunitare si urmarirea actualizarii permanente a legislatiei in domeniu; Intarirea capacitatii administrative, trecerea la autofinantarea organismelor care administreaza sectorul seminte si material saditor si cooperarea cu organismele asociative ale agentilor economici implicati; Intarirea controlului calitatii semintelor si materialului saditor, supravegherea si monitorizarea furnizorilor si a activitatilor acestora.

4.7.6. Dezvoltare agricol i rural integrat prin Programul SAPARD


Situaia actual Pentru indeplinirea criteriilor privind acreditarea la nivel national si acreditarea externa a Agentiei SAPARD, a fost stabilit un calendar detaliat de activitati, actiunile realizate fiind concentrate pe consolidarea cadrului legislativ, institutional si administrativ. Pentru definirea conditiilor privind regulile de gestiune si control financiar, precum si a cadrului general administrativ, legislativ si tehnic pentru implementarea Programului SAPARD, la data de 18 iunie 2001 a fost promulgata Legea nr. 316 pentru ratificarea Acordului Multianual de Finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia Comunitatilor Europene, semnat la Bruxelles la 2 februarie 2001 (MO nr. 362/05.07.2001). In vederea angajarii contributiei comunitare aferente anului 2000, la data de 18 iunie 2001 a fost promulgata Legea nr. 317 pentru ratificarea Acordului Anual de Finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia Comunitatilor Europene, semnat la Bruxelles la 27 februarie 2001 (MO nr. 338/26.07.2001). Prin Decizia nr. 397/2001 a Primului Ministru, a fost numit Responsabilul National cu Autorizarea Finantarii SAPARD, care are ca responsabilitate managementul financiar al fondurilor SAPARD, conform prevederilor Acordului Multianual de Finantare. Fondul National din cadrul Ministerului Finantelor Publice, aflat sub responsabilitatea RNAF, actioneaza in calitate de Autoritate Competenta pentru Programul SAPARD. Prin HG nr. 859 din 30 august 2001 s-a constituit Comitetul de Acreditare Nationala SAPARD, iar prin Decizia nr. 396/2001 a Primului Ministru a fost stabilita componenta Comitetului de Acreditare Nationala SAPARD. 182

In vederea abilitarii Curtii de Conturi a Romaniei ca Organism de Certificare al Programului SAPARD, prin Legea nr. 77/2002 (MO nr. 104/7.02.2002) a fost modificata si completata Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi a Romaniei. In conformitate cu prevederile Acordului Multianual de Finantare SAPARD, Agentia SAPARD poate delega indeplinirea unor atributii catre institutii specializate. In acest sens, au fost semnate acordurile de delegare cu Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei si MAAP, documente care stabilesc cadrul juridic, administrativ si tehnic conform caruia Agentia SAPARD deleaga o serie de atributii pentru implementarea masurii 2.1 Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale si respectiv a masurii 1.1. Imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole. In scopul accelerarii procesului de acreditare si preluarii cat mai rapide a gestiunii Programului SAPARD, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor a identificat si stabilit trei masuri prioritare cu care va demara Programul SAPARD: Imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole (masura 1.1); Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale (masura 2.1); Asistenta tehnica (masura 4.2).

La data de 28 noiembrie 2001 a avut loc prima reuniune a Comitetului de Monitorizare (infiintat prin Decizia Primului Ministru nr. 271/14.05.2001), organism cu atributii de coordonare si asigurare a eficientei si calitatii implementarii Programului SAPARD, care are in structura sa institutii si organisme nationale relevante, parteneri sociali, precum si reprezentanti ai Comisiei Europene, cu rol consultativ. La data de 17 aprilie 2002 s-a desfasurat la Bucuresti cea de-a doua reuniune a Comitetului de Monitorizare pentru Programul SAPARD, urmatoarea reuniune fiind stabilita pentru luna decembrie 2002. In vederea angajarii contributiei comunitare aferente anului 2001, la data de 30 ianuarie 2002 s-a semnat la Bruxelles, Acordul Anual de Finantare 2001 dintre Guvernul Romaniei si Comisia Comunitatii Europene. Acest Acord prevede extinderea perioadei pentru angajamentul financiar al Comunitatii aferent anului 2000, stabilind data de 31 decembrie 2003 ca data limita de valabilitate a acestuia, ceea ce va permite eficientizarea actiunilor specifice, in vederea realizarii investitiilor si absorbtiei fondurilor alocate in cadrul Programului SAPARD. Acordul Anual de Finantare 2001 se afla in procedura de ratificare, la nivelul Comisiilor de specialitate din Parlamentul Romaniei. In vederea finalizarii procesului de acreditare externa a Agentiei SAPARD, in cursul lunii aprilie 2002 s-au desfasurat in Romania doua misiuni ale reprezentantilor Comisiei Europene, pentru monitorizarea sistemului de proceduri si a structurilor institutionale SAPARD. Scopul acestor misiuni a constat in examinarea structurilor Fondului National, ale Agentiei SAPARD, ale Birourilor regionale SAPARD si ale Serviciilor tehnice delegate, la nivel central, regional si local, precum si in evaluarea personalului si a abilitatilor acestuia privind derularea activitatilor si procedurilor specifice Programului. Pentru parcurgerea etapei finale de acreditare externa, in perioada 30-31 mai 2002 s-a desfasurat la Bucuresti, exercitiul de prezentare a sistemului SAPARD efectuat de catre Fondul National din cadrul Ministerului Finantelor Publice. In baza verificarilor efectuate pana in prezent, s-a constatat ca, sistemul SAPARD din Romania indeplineste criteriile si conditiile pentru asigurarea unui management descentralizat al Programului, iar Agentia SAPARD este pregatita pentru etapa de acreditare externa. Agentia SAPARD a demarat campania de promovare a programului. S-a creat un serviciu de promovare comunicare la sediul Agentiei SAPARD, unde sunt puse la dispozitia potentialilor 183

beneficiari informatii despre modul de accesare a fondurilor. Prin programul Phare Europa au fost infiintate Centre de informare in localitatile unde isi desfasoara activitatea Birourile Regionale pentru Implementarea Programului SAPARD. In cadrul campaniei de promovare, in conformitate cu Planul de promovare si comunicare al Agentiei SAPARD, sunt publicate materiale informative si au fost organizate o serie de seminarii si conferinte regionale. In scopul facilitarii pregatirii proiectelor de tip SAPARD, la data de 7 mai a.c., la sediul MAAP a avut loc lansarea proiectului Ghidului Solicitantului pentru Programul SAPARD, pentru Masura 1.1 Imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole si Masura 2.1 Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale. Aceasta actiune a reprezentat o faza pregatitoare a lansarii oficiale a Programului pentru cele doua masuri, avand drept scop: Informarea solicitantilor asupra conditiilor preliminare de participare la licitatiile de proiecte care vor fi lansate oficial pentru masurile 1.1 si 2.1, referitoare la conditiile de conformitate ale cererii de finantare, criteriile de eligibilitate si criteriile de selectie; Declansarea pregatirii proiectelor de catre potentialii beneficiari; Asigurarea verificarii conformitatii si eligibilitatii proiectelor in cadrul Birourilor Regionale pentru Implementarea Programului SAPARD (BRIPS) si a Serviciilor tehnice delegate (STD); Asigurarea informatiilor necesare potentialilor beneficiari in cazul cererilor de finantare neconforme precum si a celor neeligibile; Identificarea unui portofoliu de proiecte eligibile; Asigurarea absorbtiei fondurilor alocate prin Programul SAPARD pentru anii 2000 si 2001, pana la sfarsitul anului 2003.

In scopul pregatirii acestei importante actiuni, Agentia SAPARD a elaborat Instructiuni de lucru, aprobate prin Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, privind lansarea procesului de pregatire a proiectelor pentru finantare in cadrul Programului SAPARD, precum si procedurile de primire/inregistrare a proiectelor elaborate de potentialii beneficiari, la nivelul Birourilor Regionale pentru Implementarea Programului SAPARD. Pachetul de lansare pentru Masura 1.1 Imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole si Masura 2.1 Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale, care include: Ghidul Solicitantului, Cererea de finantare, Instructiuni de completare a Cererii de finantare precum si Declaratia solicitantului de luare la cunostinta a scopului si conditiilor in care se deruleaza procesul de pregatire a proiectelor pentru finantarea in cadrul Programului SAPARD, a fost distribuit Birourilor Regionale de Implementare a Programului SAPARD in vederea difuzarii catre solicitanti, la cererea acestora. Documentatia referitoare la aceasta faza premergatoare lansarii oficiale a proiectelor este distribuita solicitantilor de catre personalul BRIPS. Documentatia este pusa la dispozitia solicitantilor si pe site-ul Agentiei SAPARD http://www.sapard.ro. Expertii din cadrul BRIPS au fost instruiti ca pana la obtinerea acreditarii externe sa furnizeze celor interesati toate informatiile necesare si sa acorde consultanta solicitantilor pentru verificarea conformitatii cererii de finantare, ori de cate ori se considera necesar. Conform metodologiei de lucru, Cererile de finantare care indeplinesc conditiile de conformitate vor fi transmise la Serviciile tehnice delegate, in vederea verificarii eligibilitatii.

184

Prioriti pe termen scurt Dotarea completa cu echipamente de calcul si birotica pentru Agentia SAPARD la nivel central si regional; Instruirea personalului din institutiile implicate in conformitate cu Planul de instruire elaborat pentru Agentia SAPARD si Serviciile Tehnice Delegate; Incheierea de protocoale cu Agentia Nationala Sanitara Veterinara si Ministerul Sanatatii si Familiei, in vederea stabilirii cadrului legislativ, operational si administrativ pentru certificarea conformitatii proiectelor finantate prinProgramul SAPARD cu normele si standardele UE; Acreditarea externa a Agentiei SAPARD, la nivelul Comisiei Europene; Publicitatea Programului si a masurilor; Lansarea oficiala a Programului SAPARD; Lansarea cererilor de finantare pentru cele trei masuri acreditate (1.1, 2.1, 4.2); Desemnarea de responsabili si organizarea de grupuri de lucru pentru pregatirea acreditarii celorlalte masuri; Pregatirea, elaborarea manualelor de proceduri si acreditarea pentru inca patru masuri: Investitii in exploatatiile agricole (masura 3.1); Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice pentru generarea de venituri si activitati multiple (masura 3.4); Silvicultura (masura 3.5); Imbunatatirea pregatirii profesionale (masura 4.1).

Prioriti pe termen mediu Intarirea capacitatii institutionale a Agentiei SAPARD la nivel central si regional prin instruirea personalului si completarea dotarii cu echipamente pentru sistemul informatic si utilitati specifice birourilor, la standardele cerute de catre organismele abilitate cu acreditarea; Actualizarea sistemului informatic, prin informatizarea totala a activitatii de gestiune a platilor, la nivel central si regional; Acreditarea ultimelor masuri cuprinse in Programul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (PNADR); Dezvoltarea actiunilor de promovare si comunicare inclusiv prin organizarea de seminarii si conferinte la nivel central si regional; Derularea corespunzatoare a programului SAPARD pe cele 4 Axe principale si masurile aferente acestora; Asigurarea implementarii programului SAPARD si a functionalitatii intregului sistem operational, conform prevederilor Acordurilor de finantare incheiate cu Comisia Comunitatii Europene.

185

4.7.7. Promovarea dezvoltrii sectorului agricol i a zonelor rurale


Situaia actual a) In vederea sustinerii dezvoltarii sectorului agricol si a zonelor rurale, a fost ratificat Acordul de imprumut 485-RO, dintre Romania si Fondul International pentru Dezvoltare Agricola (FIDA), pentru finantarea proiectului de dezvoltare rurala a Muntilor Apuseni, in valoare de 12,4 mil. DST (aprox. 16,4 mil. USD), semnat in 10 mai 1999 si ratificat prin OG nr. 115/1999. Obiectivele proiectului sunt imbunatatirea si stabilizarea mediului economic al comunitatilor rurale prin promovarea intreprinderilor implicate direct sau care deservesc sectorul agroalimentar, precum si furnizarea de credite si servicii de dezvoltare rurala pentru acestea. Pentru derularea imprumutului a fost incheiat la data de 19 iunie 2001, Acordul de Imprumut Subsidiar, intre Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor prin care sunt stabilite responsabilitatile MAAP/Directia Generala Dezvoltare Rurala (DGDR) si Directiile Generale pentru Agricultura si Industrie Alimentara (DGAIA). Componentele proiectului prevad: Sprijin institutional, din care se finanteaza echipament de birou si costuri de operare, cursuri de formare; Credit rural, din care se acorda subimprumuturi beneficiarilor din zona proiectului, pentru activitati ca: imbunatatirea septelului, prelucrarea produselor alimentare, agroturismului si industriilor rurale; furnizarea de capital circulant pentru intreprinderi productive si finantarea stocurilor pentru comercializarea produselor de larg consum si agroalimentare.

In urma analizei efectuate intre reprezentantii partii romane si cei ai FIDA, s-au intreprins urmatoarele actiuni: Aplicabilitatea proiectului s-a extins la 6 judete: Arad, Alba, Bihor, Cluj, Hunedoara si Salaj; Contributia proprie a fost redusa la 15% pentru proiectele mai mici de 4000 USD investitie totala; Nivelul de creditare a proiectelor de investitii pentru turism a crescut la 20.000 USD; S-au acceptat garantii fixe si/sau garantarea de catre un fond de garantare (Fondul de Garantare a Creditului Rural - FGCR); S-a extins numarul bancilor care urmeaza sa deruleze creditul.

Avand in vedere responsabilitatile stabilite precum si noua arie de aplicabilitate a proiectului, a fost emis Ordinul MAAP nr. 292/31.07.2001 privind repartizarea responsabilitatilor ce revin din Acordul de Imprumut Subsidiar pentru derularea Proiectului de dezvoltare rurala a Muntilor Apuseni finantat prin FIDA (modificat si completat prin Ordinul MAAP nr. 466/3.12.2001). Au fost facute propuneri pentru completarea Manualului de proceduri, in special in diversificarea tipurilor de proiecte care se pot finanta prin acest credit, pentru a putea asigura complementaritatea cu Programul SAPARD. b) Implementarea Programului SAPARD - Functie tehnica delegata catre Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor Directia Generala Dezvoltare Rurala In Romania, Agentia SAPARD este responsabila pentru implementarea tehnica si financiara a Programului SAPARD, precum si pentru procedura de evaluare si selectare a proiectelor (verificarea conformitatii, eligibilitatii, criteriilor de selectie, controlul pe teren al proiectelor). 186

Pentru masura 1.1, evaluarea/selectarea proiectelor este delegata serviciilor tehnice din cadrul structurilor centrale si descentralizate ale MAAP. Prin Acordul Cadru nr. 1/2001, Agentia SAPARD deleaga Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor urmatoarele atributii pentru implementarea Masurii 1.1 Imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole: Verificarea eligibilitatii cererilor de finantare; Evaluarea cerilor de finantare conform criteriilor de selectie; Verificarea eligibilitatii cererilor de plata.

Prin Ordinul MAAP nr. 337/04.09.2001, privind infiintarea, organizarea si functionarea serviciilor tehnice delegate pentru implementarea tehnica a Programului SAPARD, s-au infiintat si organizat in cadrul Directiei generale dezvoltare rurala (DGDR) doua servicii: Serviciul verificare eligibilitate proiecte, criterii selectie proiecte Program SAPARD si Serviciul verificare eligibilitate cereri plata Program SAPARD, prin care sa se poata derula activitatile pentru implementarea tehnica a Programului SAPARD. In baza Ordinului MAAP nr. 338/04.09.2001 privind infiintarea, organizarea si functionarea serviciilor tehnice delegate de la nivelul Directiilor generale pentru agricultura si industrie alimentare judetene si Municipiului Bucuresti pentru implementarea tehnica a Programului SAPARD, s-au infiintat si organizat in cadrul DGAIA judetene si Municipiul Bucuresti cate doua Birouri in cadrul fiecarui Serviciu de Dezvoltare Rurala: Biroul verificare eligibilitate proiecte, criterii selectie proiecte Program SAPARD si Biroul verificare eligibilitate cereri plata Program SAPARD, prin care sa se poata derula activitatile pentru implementarea tehnica a Programului SAPARD. Prioriti pe termen scurt i mediu Promovarea dezvoltarii sectorului agricol si a zonelor rurale prevede, pe termen scurt si mediu, derularea urmatoarelor componente: Consolidarea sistemului administrativ; Sprijinul institutional: asistenta tehnica, dotare, instruire profesionala; Elaborarea cadrului legislativ necesar pentru mentinerea si intarirea structurilor din spatiul rural; Derularea de linii de credit si acordare de granturi, pentru sustinerea activitatilor prevazute in acordurile financiare incheiate.

4.7.8. Sectorul forestier


Situaia actual A fost adoptat si publicat Ordinul MAAP nr. 269/2001 privind aprobarea Catalogului national al surselor pentru materiale forestiere de reproducere din Romania (MO nr. 439/06.08.2001). In vederea clasificarii teritoriului Romaniei in functie de gradul de risc al padurilor la incendii a fost aprobata realizarea unui studiu specific, in prezent fiind in curs de realizare contractarea acestuia cu Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice, care dispune de baza de date si specialisti. Prin aprobarea OUG nr. 38/2002 (MO nr. 223/3.04.2002) privind intocmirea si finantarea studiilor pedologice si agrochimice si finantarea Sistemului national de monitorizare sol-teren pentru agricultura si sol-vegetatie forestiera pentru silvicultura, s-a creat cadrul legal prin care se 187

armonizeaza prevederile legislatiei UE privind protectia padurilor Comunitatii impotriva poluarii atmosferice. Pregatirea Programului de dezvoltare forestiera, finantata printr-un grant din partea Guvernului Japoniei, a fost finalizata in cursul anului trecut, in prezent fiind in curs de negociere cu Banca Mondiala un imprumut pentru realizarea acestui program. Pentru implementarea proiectului Managementul conservarii biodiversitatii s-au alocat 8.8 milioane USD, din care: 5,5 milioane USD reprezinta contributia GEF - Fondul Global de Mediu (in baza acordului de imprumut nerambursabil acordat de catre Banca Mondiala din GEF, ratificat prin OG nr. 47/26.08.1999 MO nr. 407/26.08.1999); 2,4 milioane USD contributia Guvernului Romaniei si 0,9 milioane USD contributia Regiei Nationale a Padurilor (RNP). Sunt in curs de desfasurare, cu caracter de statie pilot, lucrarile de certificare a 31.000 ha de padure din Parcul forestier Vanatori Neamt, administrat de RNP. Proiectul cuprinde urmatoarelor patru mari componente: a) Intarirea cadrului national pentru conservarea biodiversitatii; Realizarea printr-o analiza participativa si revizuirea cadrului legislativ pentru gestionarea ariilor protejate. Acest lucru implica analiza proiectelor de legi existente, elaborarea unei legi nationale pentru ariile protejate, si elaborarea unor reglementari specifice pentru ariile demonstrative. Crearea unor sisteme de gestionare a biodiversitatii in trei arii demonstrative si anume Retezat, Piatra Craiului si Vanatori-Neamt. Proiectul va crea structuri de planificare si management a conservarii biodiversitatii, va asigura echipamente, instruiri si facilitati, inclusiv centre de vizitare in toate cele trei arii, va realiza monitorizarea biodiversitatii in zonele proiectului, va elabora o strategie pentru eco-turism, care se va concentra asupra demonstrarii legaturilor intre conservare si beneficiile economice pentru comunitatile locale, demonstrarea unor practici de gestionare durabila a padurilor, inclusiv cerificarea produselor forestiere. De asemenea, programul vizeaza reintroducerea zimbrului in Parcul Vanatori-Neamt, care este parte a fostului areal natural al acestui animal autohton. Elaborarea si aplicarea unor strategii atat la nivel national cat si la nivel de parc si a unor planuri de actiune pentru constientizarea factorilor de decizie si a publicului larg despre importanta conservarii biodiversitatii. Componenta va integra si incuraja posibilitatile comerciale durabile cum ar fi eco-turismul si folosirea marcii ecologice in comercializarea produselor care sunt legate de conservarea necesitatilor si oportunitatilor.

b) Crearea unor modele pentru gestionarea ariilor protejate si a parcurilor forestiere; -

c) Atragerea sprijinului public pentru conservarea biodiversitatii; -

d) Managementul si monitorizarea proiectului; Pana in prezent, in cadrul proiectului s-a realizat: Elaborarea legislatiei privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice; Infiintarea de structuri administrative specifice in cadrul RNP si subunitatile acesteia (administratiile parcurilor Retezat, Piatra Craiului si Vanatori-Neamt, iar pentru reiterarea modelelor de management dezvoltate la nivel national continuarea actiunii si pentru celelale parcuri naturale si nationale); Derularea activitatilor de achizitii de bunuri, servicii de consultanta, constructii etc, conform planurilor de implementare;

- Demararea actiunii de realizare a cadastrului pentru parcurile nationale din Romania; 188

Definitivarea planurilor de management pentru zonele vizate de proiect.

Prioriti pe termen scurt Obiectivul general de armonizare legislativa si pregatire institutionala in domeniul forestier prevede pe termen scurt: Imbunatatirea cadrului institutional la nivel central si judetean care sa contribuie la gospodarirea durabila a padurilor de catre detinatorii acestora; Realizarea clasificarii teritoriului Romaniei in functie de gradul de risc al producerii incendiilor de padure; Elaborarea si aprobarea Programului national de monitorizare a solurilor si a vegetatiei forestiere, precum si a metodologiei de monitorizare a solurilor si a vegetatiei forestiere, pentru aplicarea OUG nr. 38/2002 (MO nr. 223/3.04.2002); Elaborarea unui act normativ privind producerea si utilizarea materialelor forestiere de reproducere prin care sa se realizeze armonizarea cu legislatia UE.

Prioriti pe termen mediu Revizuirea standardelor nationale privitoare la materialele forestiere de reproducere, in conformitate cu Directiva 1999/105/EC; Adaptarea sistemului national informational din silvicultura la Sistemul European de Informatii si Comunicare pentru Silvicultura (EFICS).

4.8.

Pescuitul

Pentru Capitolul 8 Pescuitul, negocierile au fost inchise provizoriu in cursul semestrului I 2001. Situaia actual Cadrul legislativ In conformitate cu prevederile HG nr. 362/2002 (MO nr. 273/23.04.2002) privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP), coordonarea si controlul activitatilor de pescuit si piscicultura se afla in atributiile Directiei de acvacultura si pescuit, directie aflata in structura organizatorica a ministerului. Legea nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura (MO nr. 200/20.04.2001) reprezinta cadrul legislativ de baza pentru reorganizarea sectorului pescaresc si promovarea masurilor legislative si de constructie institutionala, care vizeaza implementarea acquis-ului comunitar in domeniu. Pentru asigurarea cadrului legal de organizare si functionare a Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol (CNAFP), se afla in procedura de adoptare proiectul de ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul i acvacultura. In vederea armonizarii legislatiei romanesti si transpunerii cerintelor comunitare in domeniul pescuitului, au fost adoptate urmatoarele acte normative: Ordinul MAAP nr. 350/2001 (MO nr. 617/1.10.2001) pentru aprobarea continutului si modelelor autorizatiilor de pescuit in scop comercial, recreativ/sportiv si stiintific, precum si 189

a permiselor de pescuit individuale, prin care a fost reglementata activitatea de pescuit comercial prin emitere de autorizatii speciale, fise de captura si marcarea individuala a sturionilor; Legea nr. 793/2001 (MO nr. 21/16.01.2002) privind retragerea Romaniei din Conventia asupra viitoarei cooperari multilaterale in domeniul pescuitului in NV Oceanului Atlantic, semnata la Ottawa la 24 octombrie 1978; Ordinul comun MAAP/MAPM nr. 140/247/2002 (MO nr. 221/2.04.2002) privind prohibitia pescuitului.

Organizarea fiierului navelor i ambarcaiunilor de pescuit In baza Ordinului comun MAAP/MLPTL nr. 262/1459/2001 (MO nr. 707/7.11.2001) privind infiintarea fisierului navelor si ambarcatiunlor de pescuit a fost creat cadrul legal pentru organizarea si functionarea fisierului navelor si ambarcatiunilor de pescuit. In prezent, sunt licentiate 11 nave traulere costiere, inscrise in fisier. Sistemul de inspecie piscicol In baza Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura, se afla in curs de avizare proiectul de Hotarare de Guvern privind Regulamentul de organizare si functionare a Inspectiei piscicole. Acest proiect legislativ se afla in faza de avizare la ministerele implicate. Conform prevederilor cuprinse in aceasta Hotarare de Guvern, Inspectia piscicola va exercita atributiile unui organism public de control, specializat in domeniul protectiei fondului piscicol, pescuitului, acvaculturii, transportului, comercializarii pestelui si a altor vietuitoare acvatice. In luna martie 2002, a fost incheiat intre MAAP, Ministerul Apelor si Protectiei Mediului si Ministerul de Interne, un Plan comun de masuri pentru prevenirea si combaterea practicarii pescuitului neautorizat in bazinele naturale si amenajarile piscicole. Structura naional de administrare a fondului piscicol Pentru asigurarea unui sistem unitar, la nivel national, de administrare a activitatilor de pescuit si acvacultura si pentru delimitarea responsabilitatilor care revin MAAP si MAPM in domeniul protectiei si conservarii fondului piscicol, precum si pentru exploatarea durabila a fondului piscicola este in curs de adoptare Ordonanta de Urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura. In baza prevederilor acestei Ordonante de Urgenta, a fost elaborat proiectul de Ordin MAAP privind aprobarea Statutului Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol, care urmeaza sa intre in circuit de avizare. CNAFP are ca responsabilitate administrarea fondului piscicol din domeniul public si privat al statului. Compania va functiona in subordinea MAAP si va administra si exploata patrimoniul de stat constituit din fondul piscicol din bazinele piscicole naturale si amenajarile piscicole care au ca destinatie producerea de puiet, remonti si reproducatori, in vederea repopularii bazinelor piscicole naturale. De asemenea, in baza prevederilor Ordonantei de Urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2001, se are in vedere infiintarea Comitetului Consultativ National pentru Sectorul Piscicol, ceea ce va permite transpunerea in totalitate a Directivei CE 619/93.

190

ntrirea structurii administraiei Directia de acvacultura si pescuit din structura MAAP are atributii si responsabilitati privind implementarea strategiilor si politicilor in domeniul acvaculturii si pescuitului. Directia de acvacultura si pescuit este structurata in: Serviciul pentru implementarea programelor si strategiilor pentru acvacultura si pescuit, care are in responsabilitate elaborarea de acte normative in vederea implementarii de programe si strategii pentru pescuit si acvacultura, activitati legate de fisierul navelor si ambarcatiunilor de pescuit, precum si statistica pescuitului; Biroul de acvacultura si pescuit, care monitorizeaza activitatea de acvacultura si pescuit. In structura MAAP a fost creat si Serviciul de Inspectie Piscicola, in subordinea Directiei generale de inspectii. Organizarea pieei de pete In ceea ce priveste acquis-ul comunitar aferent pietei de peste, prevederile art. 4 din Reglementarea CE nr. 104/2000 privind organizarea comuna a pietei au fost transpuse partial prin Ordinul MAAP nr. 171/19.04.2002 (MO nr. 332/20.05.2002) privind lista cu denumirile comerciale ale speciilor de pesti si alte vietuitoare acvatice care pot fi valorificate pe teritoriul Romaniei. In prezent, isi desfasoara activitatea urmatoarele asociatii pescaresti:

asociatii de pescari la Dunare si Prut:


Asociatia Pescarul Profesionist Sf. Gheorghe; Asociatia Pescarilor Dunavat; Asociatia Pescarilor Mila 23 Periprava Matita; Asociatia Pescarul Profesionist Galati; Asociatia Pescarilor Profesionisti din Delta Dunarii. Asociatia Pescarusul Marea Neagra; Asociatia Pescarilor de la Marea Neagra. Asociatia Fermierilor Piscicoli Organizatia Patronala Rompescaria; Asociatia Profesionala a Comerciantilor si Producatorilor Privati de Peste Bucuresti; Asociatia Profesionala a Producatorilor si Exportatorilor de Caviar Ro Caviar Export.

asociatii de pescari la Marea Neagra:


asociatii de procesatori si comercianti:


La 12 octombrie 2001, Romania a devenit membra a Organizatiei Internationale privind Dezvoltarea Pescariei in Europa Centrala si de Est Eurofish. Prioriti pe termen scurt Obiectivul general in domeniul piscicol il reprezinta continuarea armonizarii legislative si intarirea capacitatii institutionale si administrative in domeniul pescuitului, prin:

Organizarea si functionarea Comitetului Consultativ National pentru Sectorul Pescaresc organism cu rol de consultanta in elaborarea strategiei de dezvoltare a sectorului (angajament asumat prin document de pozitie); 191

Implementarea sistemul de raportare a capturilor si debarcarilor, normele de comercializare si etichetare a pestelui si produselor din peste, statistica pescuitului (angajament asumat prin document de pozitie); Crearea cadrului legal privind criteriile de recunoastere a organizatiilor de producatori in sectorul pescaresc (angajament asumat prin document de pozitie); Intarirea capacitatii administrative si institutionale centrale, prin infiintarea Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol si a Inspectiei piscicole (angajament asumat prin document de pozitie).

Prioriti pe termen mediu

Consolidarea sistemului de inspectie a pescuitului in Marea Neagra, fluviul Dunarea si apele interioare, de supraveghere si control asupra respectarii reglementarilor privind exploatarea rationala a resurselor pescaresti si de incadrare in cotele alocate (angajament asumat prin document de pozitie); Organizarea si functionarea pietei de peste la nivel national, supravegherea normelor de igiena si de calitate si a standardelor de comercializare a pestelui (angajament asumat prin document de pozitie); Elaborarea actului normativ privind conditiile de acces ale navelor straine de pescuit in apele teritoriale ale Romaniei, pe baza de reciprocitate, similare conditiilor aplicate in statele membre UE (angajament asumat prin document de pozitie); Continuarea consolidarii institutionale si administrative centrale si teritoriale si instruirea personalului (angajament asumat prin document de pozitie); Dotarea cu echipamente pentru sectoarele: Inspectia piscicola, activitatea de statistica si asigurarea igienei si calitatii in punctele de debarcare (angajament asumat prin document de pozitie).

4.9.

Politica n domeniul transporturilor

Situaia actual Asa cum se precizeaza si in ultimul Raport al Comisiei Europene privind progresele inregistrate de Romania pe calea aderarii la UE, Romania a facut progrese semnificative in transpunerea si implementarea acquis-ului din domeniul transporturilor. Negocierile pentru Capitolul 9 Politica in domeniul transporturilor s-au deschis la data de 12.06.2001. In data de 15 martie 2002, a fost transmis Consiliului UE Documentul de pozitie complementar. In ceea ce priveste stadiul indeplinirii angajamentelor asumate prin documentele de pozitie si avand ca termen de realizare anul 2001 si trimestrul I 2002, precum si stadiul realizarii masurilor prevazute in Programul de masuri pentru intensificarea si accelerarea pregatirilor in vedere aderarii Romaniei la UE in perioada ianuarie mai 2002, situatia este urmatoarea: angajamentele prevazute in documentul de pozitie la acest capitol au fost realizate in mare masura, iar restantele ramase sunt in curs de indeplinire. Astfel: in domeniul transportului rutier, sunt doua proiecte de acte normative in curs de adoptare si anume Legea pentru necesitatile de infrastructura, care transpune Decizia nr. 1692/96/CE, si Hotararea de Guvern privind masurile care trebuie luate in cazul unei crize pe piata transporturilor rutiere prin care se transpun prevederile Regulamentului nr. 3916/90/CEE;

192

in domeniul transportului maritim, Legea pentru aprobarea OG nr. 42/1997 privind navigatia civila, in faza actuala fiind adoptata de Parlament, va crea un sistem administrativ intarit in domeniul naval si va include clauze mai stricte privind navele sub standard.

In domeniul transportului feroviar au fost adoptate toate masurile legislative prevazute. Romania va transpune si va aplica legislatia comunitara in vigoare la sfarsitul anului 2000 pana la 1 ianuarie 2003. Transporturi interioare Transporturi rutiere Sectorul transporturilor rutiere nationale si internationale este in continuare cel mai dinamic in ceea ce priveste dezvoltarea si adaptarea la principiile economiei de piata. Pentru a satisface normele europene si a avea acces pe piata comunitara, operatorii romani de transport rutier au achizitionat camioane performante, in conditii financiare care au presupus eforturi substantiale. Astfel, o prima estimare arata ca, la 31 decembrie 2001, existau in dotarea agentilor economici circa 1.658 de vehicule corespunzand normelor Euro 1, 5.855 de vehicule corespunzand normelor Euro 2 si circa 3.221 de vehicule Euro 3 folosite pentru transportul rutier national si international. Operatorii romani de transport rutier beneficiaza pentru anul 2002 de 1.008 carnete CEMT, fata de 677 in anul 2001. In raport cu parcul de vehicule performante, numarul de carnete CEMT este in continuare insuficient. Transporturile rutiere internationale se desfasoara in baza autorizatiilor bilaterale de transport. Numarul acestora, pe relatiile cu pondere mare in ceea ce priveste schimburile comerciale, este insuficient, ceea ce duce la costuri enorme pentru operatorii romani. Ca urmare a ratificarii Acordului intre Romania si Comunitatea Europeana privind tranzitul rutier de marfuri si promovarea transportului combinat, transportatorii romani beneficiaza de 7000 de autorizatii de tranzit, numar insuficient in continuare. Toate acestea cumulate, conduc la costuri uriase pentru operatorii romani si implicit la decapitalizarea lor, aceasta fiind una din cauzele pentru care aplicarea acquis-ului comunitar din domeniu se poate realiza numai in mod gradat (de exemplu introducerea tahografului, a pragului financiar pentru accesul la profesie, a taxei pe vehicul). Romania este parte la toate acordurile relevante incheiate sub egida Comisiei Economice pentru Europa din cadrul Organizatiei Natiunilor Unite. La data de 20.10.2000, Romania a semnat Acordul privind transportul international ocazional de calatori cu autocare si autobuze INTERBUS, aflat in prezent in proces de ratificare. Totodata, la 28 iunie 2001 s-a semnat Acordul intre Romania si Comunitatea Europeana privind tranzitul rutier de marfuri si promovarea transportului combinat. Acest acord a fost ratificat prin Legea nr. 110/2002, care a intrat in vigoare la data de 1 iunie 2002. In domeniul transporturilor rutiere s-a adoptat un pachet legislativ care permite aplicarea in Romania a celor mai importante acte comunitare din domeniul sigurantei rutiere si a legislatiei sociale. Astfel, au fost adoptate urmatoarele acte normative: OG nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de odihna ale conducatorilor vehiculelor care efectueaza transporturi rutiere nationale. Prin aceasta s-a transpus Regulamentul nr. 3820/85/CEE privind armonizarea anumitor prevederi legislative referitoare la transportul rutier. Aceasta completeaza legislatia existenta referitoare la aplicarea in transporturile internationale a prevederilor acordului AETR. Ordinul MLPTL nr. 1842/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de autorizare si efectuare a transporturilor rutiere si a activitatilor conexe acestora. Prin acest ordin s-a transpus conditia de prag financiar pentru accesul la ocupatia de transportator rutier. Astfel, 193

sumele se vor armoniza in mod treptat, in decurs de 4 ani, incepand cu 1.000/600 EURO pentru primul autovehicul/pentru fiecare vehicul suplimentar din anul 2002 pana la valoarea din Directiva nr. 96/26/CE privind accesul la ocupatia de operator rutier cu amendamentul sau nr. 98/76/CE. Prin acest ordin s-a completat legislatia existenta, in prezent fiind stabilite toate cele trei conditii pentru accesul la profesia de transportator (de capacitate profesionala, onorabilitate si capacitate financiara). Legislatia este implementata de catre Autoritatea Rutiera Romana - ARR prin efectuarea controalelor periodice la sediul intreprinderilor, la eliberarea sau anual, la reinnoirea licentei de transport. Tot prin acest ordin s-a stabilit calendarul pentru montarea tahografelor si a limitatoarelor de viteza (Regulamentul nr. 3821/85/CEE privind echipamentul de inregistrare in transportul rutier). Introducerea tahografelor se va face etapizat, pana in anul 2005. Aplicarea actelor normative din domeniul transporturilor s-a reglementat prin OMLPTL nr. 29/11.01.2002 si Ordinul ministrului de interne nr. 206/16.01.2002 pentru infiintarea echipajelor mobile mixte de control al traficului rutier, formate din reprezentanti ai regiilor autonome AND, RAR si ARR impreuna cu organele de control apartinand Inspectoratului General al Politiei si Inspectoratului General al Politiei de Frontiera. Reprezentantii acestor entitati vor controla in trafic greutatile si dimensiunile, licentele, inspectiile tehnice periodice, limitele de poluare, dotarea vehiculelor cu centuri de siguranta, utilizarea corecta a tahografelor. Acest ordin este in concordanta cu prevederile Directivei nr. 6/92/CEE, Regulamentului nr. 3820/85/CEE, Regulamentului nr. 3821/85/CEE, Directivei nr. 459/89/CEE, Directivei nr. 671/91/CEE, Directivei nr. 95/50/CE, Directivei nr. 55/94/CE, Directivei nr. 53/96/CE si Directivei nr. 599/88/CEE, stabilindu-se astfel un sistem de realizare a controalelor. Prin OG nr. 79/2001 privind regimul drumurilor s-a armonizat legislatia romana cu prevederile Directivei nr. 96/53/CE privind dimensiunile si greutatile. Astfel, pe drumurile aprobate prin OMLPTL nr. 41/2002, autovehiculele avand masele si dimensiunile conforme cu cele prevazute in anexa la Directiva nr. 96/53/CE circula fara a plati alte taxe, cu exceptia vinietei. Acest ordin se va actualiza periodic, in functie de finalizarea lucrarilor de modernizare a drumurilor. Datorita angajamentelor Romaniei referitoare la realizarea retelei de transport, MLPTL a hotarat introducerea tarifului de tip vinieta. Acesta se aplica in mod nediscriminatoriu si etapizat, de la 1 iulie 2002 30% din valoarea maxima aprobata prin Directiva nr. 1999/62/CE pana la 1 ianuarie 2008 cand valoarea vinietei va fi de 100%. Valorile si calendarul de aplicare a vinietei au fost introduse prin OG nr. 15/2002 privind introducerea unor tarife de utilizare a infrastructurii de transport rutier. Vinieta urmeaza a se cumpara de catre toti utilizatorii infrastructurii rutiere de la punctele vamale, oficiile postale si benzinarii. Prin OG nr. 36/2002 privind taxele si impozitele locale, a inceput aplicarea prevederilor Directivei 1999/62/CE privind taxele pe vehicul. Aplicarea va fi graduala, incepand cu 20% din valoarea minima prevazuta in directiva pentru anul 2002 pana la 100% in anul 2011. Pentru eliminarea discriminarilor de taxare la trecerea podului Giurgiu-Ruse, se aplica un program in doua etape de crestere a tarifului aplicat transportatorilor romani si de scadere a celui aplicat transportatorilor straini. Prima etapa s-a realizat in august 2001. A doua etapa si ultima va fi la 1 ianuarie 2003, prin aplicarea unor tarife identice cu cele aplicate vehiculelor inmatriculate in strainatate. Prin OMLPTL nr. 1806/30.11.2001 (MO nr. 105/07.02.2002) privind instituirea tarifelor la transportul rutier public de marfuri, s-a armonizat legislatia nationala cu prevederile aplicabile ale Regulamentului nr. 4058/89/CEE privind stabilirea tarifelor pentru transportul rutier de marfuri intre Statele Membre. Sistemul unitar de evidenta se va realiza pana la 31.12.2003.

194

Prin ratificarea Acordului INTERBUS se va realiza transpunerea totala a prevederilor aplicabile ale Regulamentului nr. 684/92/CEE privind normele comune pentru transportul international de calatori cu autocarul si autobuzul si ale Regulamentului nr. 2121/98/CE care stabileste reguli detaliate pentru aplicarea Regulamentelor nr. 684/92/CEE si nr. 12/98/CE. Prin OMLPTL nr. 1843/2001 pentru aprobarea Normelor privind conditiile de utilizare a vehiculelor detinute temporar in scopul efectuarii operatiunilor de transport rutier, s-a armonizat legislatia nationala cu prevederile aplicabile ale Directivei nr. 84/647/CEE privind utilizarea vehiculelor inchiriate fara sofer. Proiectul de Hotarare de Guvern pentru transpunerea prevederilor aplicabile ale Regulamentului nr. 3916/90/CEE privind masurile care trebuie luate in caz de criza pe piata transporturilor rutiere se afla in circuitul de avizare la nivel ministerial si va fi aprobat cel mai tarziu in trimestrul II 2002.

Capacitatea administrativa in domeniul transportului rutier este functionala. Organismul coordonator este Autoritatea Rutiera Romana, infiintata in anul 1998. In scopul eficientizarii sale, ARR a fost reorganizata in anul 2001. In cadrul ARR functioneaza Inspectoratul Rutier, insarcinat cu activitatile de inspectie si control, atat in trafic cat si la sediul operatorilor. ARR dispune de 618 angajati, trei sferturi dintre acestia derulandu-si activitatea in agentiile din teritoriu. Aplicarea legislatiei si reglementarilor care transpun Directivele nr. 96/96/CE privind inspectiile tehnice periodice, nr. 91/671/CEE privind utilizarea obligatorie a centurilor de siguranta si nr. 89/459/CEE privind adancimea canelurilor anvelopelor, se efectueaza de catre Registrul Auto Roman, organism tehnic aflat sub autoritatea MLPTL. Aceasta activitate se deruleaza ca urmare a aprobarii OMLPTL nr. 1938/2001 pentru aprobarea Reglementarilor privind conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca vehiculele rutiere in vederea admiterii in circulatie pe drumurile publice din Romania - RNTR 2 si OMLPTL nr. 1959/2001 privind aprobarea reglementarilor privind certificarea incadrarii vehiculelor rutiere, inmatriculate, in normele tehnice privind siguranta circulatiei rutiere, protectia mediului si folosinta, conform destinatiei prin inspectia tehnica periodica - RNTR 1. Prin HG nr. 259/2002 s-a aprobat mandatul Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei privind realizarea strategiei de privatizare a unor societati comerciale infiintate prin reorganizarea RA Administratia Nationala a Drumurilor din Romania si declarate ca fiind de interes strategic. Prin externalizarea din RA Administratia Nationala a Drumurilor - AND (organismul care gestioneaza infrastructura rutiera), s-au infiintat 7 societati comerciale in domeniul lucrarilor de constructii cladiri si de geniu civile, intretinere curenta si periodica a drumurilor: Societatea Comerciala DRUM TRANS MIXT S.A. Iasi (HG nr. 957/2001); Societatea Comerciala MECDRU S.A. (HG nr. 956/2001); Societatea Comerciala DRUMSERV S.A. (HG nr. 959/2001); Societatea Comerciala VIA STAR S.A. (HG nr. 960/2001); Societatea Comerciala STARD S.A. (HG nr. 960/2001); Societatea Comerciala Societatea de Intretinere si Reparatii Drumuri S.A. (HG nr. 958/2001); Societatea Comerciala Transporturi, Intretinere - Drumuri OLTENIA S.A. (HG nr. 955/2001). 195

Pentru intarirea capacitatii administrative din domeniul transporturilor rutiere, prin programul PHARE 2001 se va derula un proiect de twinning pentru imbunatatirea sigurantei rutiere si a capacitatii administrative in domeniul transporturilor rutiere. Beneficiarii acestui proiect sunt MLPTL, ARR, AND, RAR si IGP. Se are in vedere pregatirea profesionala a functionarilor acestor institutii. Totodata, prin programul PHARE se vor achizitiona echipamente cum ar fi cantare mobile pentru AND, echipamente pentru determinarea gradului de poluare (RAR) si radare (IGP). Pentru a transpune principiile Deciziei nr. 1692/96/CE privind liniile directoare pentru dezvoltarea retelelor trans-europene si ale raportului final TINA, s-a elaborat un proiect de lege care stabileste proiectele prioritare ale Romaniei in infrastructura pana in anul 2015. De asemenea, a fost aprobata prin Legea nr. 1/2002, OG nr. 16/1999 pentru aprobarea Programului prioritar de constructie a autostrazilor din Romania. Programul cuprinde sectiuni de autostrada avand o lungime totala de 1481 km, amplasate pe coridoarele paneuropene de transport nr. IV si nr. IX. S-a reabilitat autostrada Bucuresti-Pitesti si a inceput constructia autostrazii Bucuresti-Fetesti aflate de-alungul Coridorului IV. Lucrarile se vor termina in anul 2004. In perioada 2002-2005 vor incepe lucrarile la centurile de ocolire ale oraselor Deva, Orastie, Sebes, Sibiu, Pitesti, precum si Centura Bucuresti Sud si Nord.

Transporturi feroviare In prezent, in Romania, operatorii de transport feroviar au la dispozitie o retea de 10.882 km, din care: 2350 km linii duble electrificate si 1.514 linii simple electrificate, avand in retea 1.051 statii de cale ferata. Dotarea operatorilor feroviari cuprinde 63.809 vagoane de marfa, 4.086 vagoane de calatori, 1.771 locomotive electrice, diesel electrice si diesel hidraulice. Au fost modernizate 35 de locomotive diesel si electrice, 157 de vagoane pentru calatori si 750 de vagoane de marfa Reforma sistemului feroviar din Romania a inceput in anul 1998 prin reorganizarea Societatii Nationale a Cailor Ferate Romane (SNCFR). Aceasta s-a divizat intr-o companie nationala, doua societati nationale si doua societati comerciale avand ca obiecte de activitate: gestionarea infrastructurii feroviare si a patrimoniului auxiliar feroviar; transportul feroviar de marfuri; transportul feroviar de calatori; administrarea excedentului de active rezultat din divizarea SNCFR; asigurarea serviciilor financiar-contabile si juridice.

Prin aceasta divizare s-a realizat separarea contabila si financiara a infrastructurii de partea de exploatare si s-a transpus Directiva nr. 91/440/CEE privind dezvoltarea cailor ferate comunitare. In scopul asigurarii unor conditii cat mai bune pentru desfasurarea activitatii de baza a operatorilor feroviari nationali, in anul 2001 au fost externalizate mai multe activitati secundare. Astfel, in transportul feroviar de calatori, prin HG nr. 863/2001 privind infiintarea unor filiale ale Societatii Nationale de Transport Feroviar de Calatori CFR Calatori - SA, au fost externalizate: activitati de intretinere si reparatii locomotive la Brasov; activitati de vanzare legitimatii de calatorie Bucuresti; activitati de desfacere si aprovizionare la baza Brasov.

In transportul feroviar de marfa, prin HG nr. 864/2001 privind infiintarea unor filiale ale Societatii Nationale de Transport Feroviar de Marfa CFR Marfa - SA, au fost externalizate: 196

activitatile de intretinere si reparatii vagoane de la Palas Constanta; activitatile de aprovizionare si desfacere de la baza Chitila; activitati de intretinere si reparatii locomotive si utilaje de la Bucuresti.

Pe langa operatorii enumerati mai sus, numarul transportatorilor de marfa privati licentiati a crescut la noua, dintre care unul este licentiat si pentru transportul de calatori, ceea ce dovedeste ca in transporturile feroviare accesul liber la piata a devenit un fapt. In sprijinul acestora, prin derularea unui proiect cu parteneri din SUA, s-a elaborat o metodologie de stabilire a taxei de utilizare a infrastructurii feroviare care se aplica din trimestrul I 2002. Aceasta metodologie a fost aprobata prin OMLPTL nr. 457/2002 si transpune prevederile Directivei nr. 95/19/CE privind alocarea capacitatilor infrastructurii feroviare si perceperea taxei de utilizare. In scopul asigurarii unor conditii cat mai bune pentru desfasurarea activitatii de baza a gestionarului infrastructurii feroviare, prin HG nr. 880/2001 si HG nr. 887/2001 privind infiintarea unor filiale ale Companiei Nationale de Cai Ferate CFR S.A., au fost externalizate: activitati de intretinere, reparatii si constructii de utilaje de cale ferata la Timisoara si Brasov; activitati de proiectare a lucrarilor de intretinere si reparatii infrastructura feroviara la Bucuresti; activitati tipografice la Filaret Bucuresti; activitati de confectii pentru calea ferata; activitati de productie industriala a aparatajului de centralizari si telecomenzi feroviare la Craiova, Arad, Cluj, Brasov, Galati; activitati de sudura linii de cai ferate.

Prin OMLPTL nr. 1741/2001 privind parametrii fundamentali ai sub-sistemului controlcomanda-semnalizare relativa la sistemul feroviar de mare viteza, s-au transpus prevederile Deciziei nr. 1999/569/CE privind parametrii de baza ai subsistemelor de semnalizare si comanda - control ai retelei feroviare de mare viteza. Pentru aplicare, CFR Infrastructura deruleaza un proiect pilot cu firma Siemens pentru introducerea sistemului de transmitere a informatiilor GSM - R. Romania este parte la urmatoarele acorduri si proiecte europene elaborate sub auspiciile Comisiei Economice pentru Europa a ONU: Acordul european privind principalele linii internationale de cale ferata AGC 1985; Calea Ferata Trans-Europeana TER.

Toate proiectele vizand dezvoltarea infrastructurii feroviare urmaresc respectarea parametrilor din aceste acorduri. Realizarea/modernizarea infrastructurii feroviare are loc cu precadere pe coridoarele de transport nr. IV si IX. Este in derulare proiectul de reabilitare a cailor ferate romane (finantat prin credite IFI, finantare nerambursabila PHARE si bugetul de stat), care consta in achizitionarea de bunuri si servicii dupa cum urmeaza: masini de cale (grele si usoare); materiale de cale (sina si eclise, macazuri si materiale de sudura alumino-termica); sistem informatic integrat pentru cale ferata; modernizarea retelei de telecomunicatii feroviare; 197

modernizarea instalatiei de centralizare in cinci mari statii situate pe coridorul IV (Ploiesti, Timisoara, Arad, Brasov, Bucuresti); vehicul feroviar de masurat calea; sistem informatic pentru elaborarea mersului trenurilor; modernizarea materialului rulant: 100 de vagoane de calatori, 750 de vagoane de marfa, 24 de locomotive electrice.

Sunt in curs de executie lucrarile pentru reabilitarea tronsonului Bucuresti - Campina, parte a componentei feroviare a coridorului pan-european IV. Este in curs de derulare reabilitarea liniei de cale ferata pe sectiunea Baneasa - Fetesti, proiect finantat prin fonduri ISPA de la Uniunea Europeana. De asemenea, s-a semnat un contract de imprumut cu JBIC pentru reabilitarea liniei de cale ferata pe sectiunile Bucuresti Nord - Baneasa si Fetesti - Constanta. Autoritatea Feroviara Romana AFER, organism notificat in sensul Directivelor nr. 96/48/CE privind interoperabilitatea sistemului trans-european de mare viteza si Directiva nr. 2001/16/CE privind interoperabilitatea sistemului trans - european feroviar conventional are printre atributiile sale licentierea transportatorilor feroviari, inspectia sistemului din punct de vedere al sigurantei traficului si cea de cerificare in domeniu. AFER dispune de un poligon de incercari feroviare pentru care este necesara achizitionarea de echipamente in vederea modernizarii. Prin PHARE 2001 s-a aprobat proiectul de Imbunatatire a sigurantei feroviare prin modernizarea centrului feroviar de testare de la Faurei in valoare de 4.5 MEURO. Transporturi pe cai navigabile interioare Ca urmare a transformarilor structurale din domeniu, operatorii portuari sunt companii private iar dintre cei patru operatori fluviali, trei sunt cu capital privat, iar al patrulea este in curs de privatizare. Situatia economica in navigatia interioara este in continuare foarte critica datorita blocarii Dunarii ca urmare a crizei din Kosovo. Pana la blocarea Dunarii, 80% din veniturile transportatorilor fluviali se realizau ca urmare a transporturilor derulate pe sectoarele ungar, german si austriac. In continuare se inregistreaza pierderi. In domeniul transporturilor pe caile navigabile interioare, Romania a preluat cea mai mare parte a acquis-ului comunitar cu exceptia cerintelor tehnice pentru care, in prezent, sunt in vigoare regulile CEE - ONU. Desi exista si nave romanesti care corespund standardelor CCNR si echipajele romanesti au calificare cel putin egala cu a celor renane, nu li se permite accesul pe Rin. In schimb, navelor si echipajelor renane li se permite accesul liber pe Dunare si in porturile dunarene. Prin OMLPTL nr. 984/2001 pentru aprobarea Regulamentului privind eliberarea brevetelor si certificatelor de capacitate nationale pentru personalul navigant fluvial si OMLPTL nr. 1755/2001 pentru aprobarea modelului si continutului carnetelor de marinar, certificatelor de competena pentru personalul navigant maritim si maritim-portuar si documentele de atestare pentru personalul navigant fluvial au fost transpuse in legislatia nationala prevederile Directivei nr. 96/50/CE referitoare la armonizarea conditiilor de obtinere a certificatelor nationale de conducator al navelor pentru navigatia interioara pentru transportul marfurilor si persoanelor in Comunitate. Romania este parte la Memorandum-ul de intelegere privind dezvoltarea Coridorului de transport paneuropean VII si la Acordul european privind principalele cai navigabile interioare de importanta internationala (AGN), 1996. In ceea ce priveste cresterea sigurantei navigatiei s-a finalizat implementarea unui sistem performant de urmarire a traficului (VTMS) pe canalele Dunare-Marea Neagra si Poarta Alba198

Midia (fonduri nerambursabile olandeze si contributie din fonduri proprii ale Administratiei Canalelor Navigabile). Totodata, pentru asigurarea adancimii senalului navigabil la adancimi de navigatie pentru navele maritime, s-a pus in exploatare o draga performanta. Efortul depus de Guvernul Romaniei pentru achizitionarea unui astfel de echipament vine in intampinarea dezvoltarii legaturilor de transport cu tarile din Caucaz si Asia Centrala. In cursul anului 2001 s-a incheiat procesul de inventariere a bunurilor apartinand statului aflate pe domeniul public din porturi. Aceasta actiune a precedat semnarea contractelor de concesionare a domeniului public din porturi intre MLPTL si companiile nationale de administrare portuara. Transporturi maritime Romania figureaza pe Lista alba (IMO - MSC) a statelor care au implementat integral prevederile Conventiei internationale privind standardele de pregatire a navigatorilor, brevetare/atestare si efectuare a serviciului de cart, adoptata la Londra, la 7 iulie 1978 (STCW 1978), a amendamentelor la aceasta si a Codului privind pregatirea, brevetarea/atestarea si efectuarea serviciului de cart (Codul STCW), adoptate prin Actul final al Conferintei partilor la aceasta conventie, la Londra, la 7 iulie 1995. Mai multe administratii maritime si-au manifestat intentia si cu unele s-au stabilit acorduri bilaterale de recunoastere reciproca pe baza carora personalul navigant roman sa poata fi imbarcat la bordul navelor apartinand acelor state. A fost pus in functiune un sistem performant de urmarire a traficului navelor in Portul Constanta (VTMIS), sistem care are drept consecinta cresterea sigurantei portului si a navigatiei. Ca urmare a observatiilor Comisiei Europene referitoare la domeniul sigurantei maritime, MLPTL a solicitat si a primit sprijin pentru rezolvarea aspectelor critice, materializat printr-un proiect de infratire institutionala cu un consortiu format din autoritatile relevante din Suedia si Spania. Acest proiect abordeaza aspectele privind implementarea activitatilor de: Flag State Implementation, Flag State Survey, Port State Control, cautare si salvare si interventie in caz de poluare conform cerintelor conventiilor internationale si a aquis-ului comunitar. Proiectul a fost finantat prin programul PHARE si s-a incheiat in luna mai 2002. Ca rezultate masurabile, pot fi evidentiate urmatoarele: a fost transpusa legislatia europeana din domeniu; a fost implementat PSC; a inceput redactarea legislatiei secundare. Implementarea acesteia va duce la clarificarea rolului institutiilor din domeniu si la intarirea administrativa a acestora; au fost pregatiti 10 inspectori ca formatori pentru siguranta navigatiei si audit; au fost pregatiti 3 formatori pentru Cautare si salvare si coordonarea OPRC; au fost pregatiti 4 formatori pentru PSC; s-a propus reorganizarea sistemului institutional prin crearea unei Autoritati Navale Romane care sa inglobeze sarcinile Inspectoratului Navigatiei Civile (INC), Registrului Naval Roman (RNR) si o parte din atributiile directiei de specialitate din minister.

Administratiile portuare au obligatia de a intretine, repara si asigura functionalitatea infrastructurii portuare si de a asigura serviciile publice portuare. Aceste servicii sunt definite ca fiind serviciile minim necesare pentru functionarea in siguranta a porturilor si sunt restrictiv enumerate de lege. Asigurarea lor se realizeaza direct de administratia portului sau prin intermediul unor agenti economici, prin concesionare, asociere, cesiune sau altele asemenea. Sistemul de tarifare in vigoare in porturile maritime romanesti se aplica nediscriminatoriu operatorilor romani si straini. Sistemul contine prevederi stimulative pentru utilizarea intensiva a serviciilor portuare. 199

Pentru prestarea serviciilor se percep tarife, operatorii portuari fiind obligati sa comunice administratiei portuare limitele maxime ale tarifelor. Administratiile portuare au obligatia sa centralizeze si sa publice anual tarifele pentru toate serviciile prestate in porturi, normele de operare si datele statistice privind traficul portuar. Este in curs de desfasurare activitatea de comercializare a serviciilor in porturi, care consta in externalizarea din cadrul administratiilor a acelor activitati susceptibile sa functioneze in regim concurential. Se desfasoara in regim concurential serviciile de remorcaj, legare/dezlegare a navelor, dragaj. Au fost externalizate din cadrul administratiilor serviciile de reparatii-intretinere a infrastructurii portuare, salubrizarea si paza, care au fost preluate de firme private. Serviciul de pilotaj a fost concesionat pe o durata de 10 ani la 4 firme pentru 4 zone de pilotaj diferite. Numarul de nave romanesti retinute pentru deficiente in cadrul activitatii de Port State Control in statele membre ale Paris MoU, in anii 2000 si 2001 a fost: 2000 Numar nave retinute Numar deficiente Numar zile de retinere 8 156 58 2001 12 323 140

Cresterea numarului de nave retinute se refera la navele cargouri de marfuri generale pentru care prevederile Codului ISM se aplica de la 1 iulie 2002. In aceste conditii, se estimeaza ca introducerea masurii de a nu certifica cargourile aflate in stare tehnica sub standard sau suspendarea acestor certificate sunt de natura a creste siguranta in functionare a navelor maritime si scaderea semnificativa a numarului de nave retinute. In prezent functioneaza trei statii automate de radiocomunicatii in banda de unde ultrascurte la Sfantul Gheorghe Delta, Enisala si Agigea si in urma masuratorilor de camp efectuate de Inspectoratul de Radiocomunicatii s-a concluzionat ca dotarea actuala este corespunzatoare nivelului minim, asigurand acoperirea A1 pe litoralul romanesc al Marii Negre. In spatiul alocat VTMIS Constanta au fost instalate echipamentele de supraveghere si comunicatii ale viitorului centru de coordonare a activitatilor de cautare si salvare (MRCC). Aceste echipamente sunt in dotarea GISN Constanta si permit stabilirea conexiunilor necesare de comunicatii cu navele maritime sau de interventie prin CNRN Radionav Constanta Constanta Radio, precum si cu unitatile si organismele de la uscat implicate. Prin Legea nr. 107/2001 a fost creat cadrul desfasurarii activitatii de cautare si salvare in Marea Neagra, atat in zona aflata sub responsabilitatea Romaniei cat si in rest, prin cooperare. In perioada 2001 - 2002 au fost adoptate urmatoarele acte legislative: Legea nr. 699/2001 privind aprobarea OG nr. 29/2001 privind acceptarea unor amendamente la Conventia referitoare la Regulamentul international din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare, incheiata la Londra la 20 octombrie 1972: Amendamente la Conventia referitoare la Regulamentul international din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare, incheiata la Londra la 20 octombrie 1972, adoptate de Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia Adunarii generale A.464(XII) la Londra la 19 noiembrie 1981; Amendamente la Conventia referitoare la Regulamentul international din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare, incheiata la Londra la 20 octombrie 1972, adoptate de Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia Adunarii generale A. 626(15) la Londra la 19 noiembrie 1987;

200

Amendamente la Conventia referitoare la Regulamentul international din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare, incheiata la Londra la 20 octombrie 1972, adoptate de Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia Adunarii generale A.678(16) la Londra la 19 octombrie 1989; Amendamente la Conventia referitoare la Regulamentul international din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare, incheiata la Londra la 20 octombrie 1972, adoptate de Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia Adunarii generale A.736(18) la Londra la 4 noiembrie 1993.

Legea nr. 715/2001 privind aprobarea OG nr. 30/2001 privind acceptarea amendamentelor la Conventia internationala asupra liniilor de incarcare, incheiata la Londra la 5 aprilie 1966, adoptate de Adunarea Organizatiei Maritime Internationale prin Rezolutia A. 784(19) la Londra la 23 noiembrie 1995; Legea nr. 724/2001 privind aprobarea OG nr. 31/2001 pentru acceptarea Codului international pentru transportul in siguranta al cerealelor in vrac (Codul international pentru cereale), adoptat prin Rezolutia M.S.C. 23(59) a Comitetului Securitatii Maritime al Organizatiei Maritime Internationale la Londra la 23 mai 1991; Legea nr. 33/2002 privind aprobarea OG nr. 32/2001 privind acceptarea de catre Romania a Codului international pentru aplicarea metodelor de incercare la foc (Codul FTP), precum si acceptarea unor amendamente la acesta, adoptate de Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia MSC.61 (67) si, respectiv, prin Rezolutia MSC.101(73) ale Comitetului Securitatii Maritime la Londra la 5 decembrie 1996 si, respectiv, la 5 decembrie 2000; Legea nr. 34/2002 privind aprobarea OG nr. 37/2001 pentru acceptarea Codului international al mijloacelor de salvare (Codul LSA), adoptat de Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia Comitetului Securitatii Maritime MSC.48 (66) la Londra la 4 iunie 1996; Legea nr. 750/2001 privind aprobarea OG nr. 38/2001 privind acceptarea anexei nr. III, amendata, si a unor amendamente la Conventia internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de catre nave, modificata prin Protocolul incheiat la Londra la 17 februarie 1978 (MARPOL 73/78): Amendamente la anexa la Protocolul din 1978 referitor la Conventia internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de catre nave, adoptate de Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia Comitetului pentru Protectia Mediului Marin MEPC.57(33) la Londra la 30 octombrie 1992; Anexa nr. III la Conventia internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de catre nave, modificata prin Protocolul incheiat la Londra la 17 februarie 1978, adoptata de Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia Comitetului pentru Protectia Mediului Marin - MEPC.58(33) la Londra la 30 decembrie 1992, astfel cum a fost amendata prin Rezolutia nr. 2 a Conferintei partilor la Conventia internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de catre nave, astfel cum a fost modificata prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta adoptata la Londra la 2 noiembrie 1994; Amendamente la anexa la Protocolul din 1978 referitor la Conventia internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de catre nave, adoptate prin Rezolutia nr. 1 a Conferintei partilor la Conventia internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de catre nave, astfel cum a fost modificata prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta, la Londra la 2 noiembrie 1994; Amendamente la anexa la Protocolul din 1978 referitor la Conventia internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de catre nave, adoptate de Organizatia Maritima 201

Internationala prin Rezolutia Comitetului pentru Protectia Mediului Marin MEPC.65 (37) la Londra la 14 septembrie 1995; Amendamente la anexa la Protocolul din 1978 referitor la Conventia internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de catre nave, adoptate de Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia Comitetului pentru Protectia Mediului Marin MEPC.68 (38) la Londra la 10 iulie 1996; Amendamente la anexa la Protocolul din 1978 referitor la Conventia internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de catre nave, adoptate de Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia Comitetului pentru Protectia Mediului Marin MEPC.75 (40) la Londra la 25 septembrie 1997; Amendamente la anexa la Protocolul din 1978 referitor la Conventia internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de catre nave, adoptate de Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia Comitetului pentru Protectia Mediului Marin MEPC.78(43) la Londra la 1 iulie 1999; Amendamente la anexa la Protocolul din 1978 referitor la Conventia internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de catre nave, adoptate de Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia Comitetului pentru Protectia Mediului Marin MEPC.84 (44) la Londra la 13 martie 2000; Amendamente la anexa la Protocolul din 1978 referitor la Conventia internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de catre nave, adoptate de Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia Comitetului pentru Protectia Mediului Marin MEPC.89 (45) la Londra la 5 octombrie 2000.

Legea nr. 696/2001 privind aprobarea OG nr. 49/2001 privind acceptarea unor amendamente la Conventia internationala pentru securitatea containerelor, incheiata la Geneva la 2 decembrie 1972: Amendamente la anexa I a Conventiei internationale pentru securitatea containerelor, incheiata la Geneva la 2 decembrie 1972, adoptate de Organizatia Maritima Internationala prin anexa nr. 34 la Raportul Comitetului Securitatii Maritime la a 44-a sa sesiune - MSC XLIV/21 la Londra la 2 aprilie 1981; Amendamente la Conventia internationala pentru securitatea containerelor, incheiata la Geneva la 2 decembrie 1972, adoptate de Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia Comitetului Securitatii Maritime - MSC.3 (48) la Londra la 13 iunie 1983; Amendamente la Conventia internationala pentru securitatea containerelor, incheiata la Geneva la 2 decembrie 1972, adoptate de Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia Comitetului Securitatii Maritime - MSC.20 (59) la Londra la 17 mai 1991; Amendamente la Conventia internationala pentru securitatea containerelor, incheiata la Geneva la 2 decembrie 1972, adoptate de Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia Adunarii - A.737 (18) la Londra la 4 noiembrie 1993.

Legea nr. 700/2001 privind aprobarea OG nr. 59/2001 pentru ratificarea amendamentelor la Conventia privind Organizatia internationala de telecomunicatii maritime prin sateliti "INMARSAT", adoptate la cea de-a 12-a sesiune a Adunarii partilor (Londra, aprilie 1998); Legea nr. 772/2001 privind aprobarea OG nr. 52/2001 pentru ratificarea Conventiei nr.163/1987 privind bunastarea navigatorilor pe mare si in port, adoptata la cea de-a 74-a sesiune a Conferintei generale a Organizatiei Internationale a Muncii, la Geneva la 8 octombrie 1987;

202

Prin OMLPTL nr. 1730/2001 privind raportarea incidentelor in care sunt implicate nave maritime care transporta marfuri periculoase, substante daunatoare si/sau poluanti marini, sau transpus in legislatia romana prevederile Rezolutiei IMO A 851(20) care a inlocuit Rezolutia IMO A 648(16), privind raportarea incidentelor in care sunt implicate nave maritime care transporta marfuri periculoase,substante daunatoare si/sau poluanti marini; Prin OMLPTL nr. 1414/2001, pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a prevederilor OG nr. 38/2000 privind implementarea standardelor internationale pentru siguranta navelor, prevenirea poluarii si asigurarea conditiilor de munca si viata la bordul navelor maritime care utilizeaza porturile romanesti sau care navigheaza in apele nationale s-au preluat prevederile Directivei nr. 95/21/CE (amendata), Directivei nr. 96/40/CE si Directivei nr. 99/95/CE.

In scopul transpunerii si aplicarii efective a acquis-ului din domeniile transportului maritim si sigurantei maritime, ca urmare a recomandarilor rezultate din proiectul de infratire institutionala pentru siguranta maritima, Romania a elaborat Legea pentru aprobarea OG nr. 42/1997 privind transporturile navale in care au fost incluse toate aspectele aparute in ultimul timp. Aceasta Lege se afla in faza finala de aprobare in Parlament. Romania va elimina pana la 31 decembrie 2002 sistemul actual de autorizare a transportatorilor maritimi, prin intrarea in vigoare a codului ISM pentru toate categoriile de nave. De asemenea, noua lege privind transporturile navale stabileste in mod explicit libertatea comertului maritim in porturile romanesti si eliminarea autorizatiilor pentru transportatorii maritimi. Se va asigura astfel conformitatea cu prevederile Regulamentului nr. 4055/86/CEE. Referitor la aplicarea Regulamentului nr. 3577/92/CEE, noua lege privind transporturile navale prevede posibilitatea liberalizarii cabotajului maritim pentru navele care arboreaza pavilioanele statelor cu care Romania a incheiat acorduri ce prevad in mod expres liberalizarea pe baza de reciprocitate a cabotajului maritim. Cabotajul maritim pentru navele sub pavilioane comunitare va fi liberalizat la data aderarii Romaniei la UE. Romania propune negocierea unui acord cu Uniunea Europeana in sensul liberalizarii cabotajului maritim, pe baza de reciprocitate, inainte de acest termen. Noua lege privind transportul naval contine prevederi conforme cu cerintele comunitare, in ceea ce priveste siguranta maritima, dupa cum urmeaza: Primul capitol al legii stabileste cadrul institutional care va permite implementarea adecvata a acquis-ului privind siguranta maritima. Se constituie un nou organism, Autoritatea Navala Romana (ANR), prin fuzionarea Inspectoratului Navigatiei Civile cu Registrul Naval Roman, care va inceta sa existe ca societate de clasificare. Romania va colabora cu societati de clasificare recunoscute in UE. ANR va fi singurul organism responsabil pentru FSI, FSC si PSC, deoarece MLPTL ii va delega toate responsabilitatile privind pastrarea registrului national al navelor, registrului national al navigatorilor, inspectiei si atestarii navelor romane, coordonarea operatiunilor de cautare si salvare (SAR), a celor de raspuns si coordonare in caz de poluare cu hidrocarburi (OPRC), precum si serviciile de urmarire a traficului (VTMS). Prevede conditii clare in ceea ce priveste standardele tehnice a caror respectare este obligatorie pentru dobandirea de catre nave a dreptului de arborare a pavilionului roman. Dupa aprobarea noii legi, armatorii vor fi obligati ca, in termen de doua luni, sa-si reinnoiasca certificatele navelor. Prin urmare, insanatosirea Registrului Roman al Navelor va incepe odata cu intrarea in vigoare a legii. Noua lege si revizuirea Registrului reprezinta primii pasi in eficientizarea FSC prin: realizarea unei baze de date de incredere privind Registrul Roman al Navelor; 203

imputernicirea Autoritatii Navale de a retrage Documentul de Conformitate oricarui armator dupa cazuri repetate de ne-concordanta.

Legea prevede sanctiuni eficace impotriva nerespectarii cerintelor FSC. Prin acest lucru se doreste indepartarea din registrul roman, in anul 2002, a navelor care nu indeplinesc standardele de siguranta.

Legislatia secundara privind aplicarea acestei legi va fi elaborata in cursul anului 2002. Romania a implementat in legislatia sa nationala prevederile cheie ale acquis-ului comunitar, mai ales in ceea ce priveste cele mai importante doua domenii, Flag State Implementation si Port State Control precum si toate conventiile importante IMO si ILO, care au un rol foarte important in aplicarea acquis-ului. Transporturi aeriene Principalul operator aerian in Romania este Compania Nationala de Transporturi Aeriene Romane TAROM S.A. In afara de TAROM, mai sunt licentiati in vederea efectuarii operatiunilor de transport aerian alti sapte operatori aerieni, dintre care sase cu capital privat. Licentierea operatorilor aerieni romani se face in baza OMLPTL nr. 578/1998 pentru aprobarea Reglementarii privind acordarea licentei de transport aerian, modificat prin OMLPTL nr. 813/2000, prin care au fost preluate in cea mai mare parte prevederile aplicabile ale Regulamentului nr. 2407/92/CE privind licentierea transportatorilor aerieni. Toti operatorii aerieni romani detinatori de licenta de operatori de transport aerian au acces nediscriminatoriu pe rutele interne. Drepturile de trafic pe rutele internationale se acorda in conformitate cu prevederile acordurilor aeriene bilaterale incheiate de Romania. In luna octombrie 2000 a demarat proiectul RO 9910.04 Restructurarea TAROM si pregatirea companiei pentru privatizare, proiect finantat de UE prin programul PHARE. Consultantul desemnat prin licitatie este Lufthansa Consulting. Proiectul urmeaza a fi finalizat in luna octombrie 2002. Programul de restructurare al companiei TAROM si Business Plan-ul pentru perioada 2002 - 2005 elaborate de TAROM si Lufthansa Consulting au fost aprobate la inceputul anului 2002. Conform programului de restructurare, compania TAROM urmeaza sa atinga pragul de rentabilitate in anul 2005. In prezent se afla in derulare faza a III-a a proiectului, respectiv implementarea masurilor de restructurare si a programului de training. In martie 2002, Autoritatea Aeronautica Civila Romana a fost vizitata de echipa JAA POAST pentru Romania (JAA Production Organization Approval Standardisation Team of Romania) in scopul parcurgerii fazei a II-a a procesului de standardizare JAA pentru productie. Faza a II-a a procesului mai sus mentionat consta in participarea echipei JAA POAST prin esantionare, la un numar de evaluari POA (Autorizarea Organizatiilor de Productie) desfasurate de catre AACR, pentru a se convinge ca structura si procedurile POA documentate functioneaza eficient si pentru a constata standardul atins in Romania pentru investigatiile POA. Raportul intocmit de echipa JAA POAST pentru Romania, aferent fazei a II-a a procesului de standardizare JAA pentru productie a fost favorabil. Totodata, echipa JAA a mentionat ca, din cele 14 state europene evaluate, Romania este singura tara care a parcurs procesul de standardizare pentru productie fara consemnarea vreunei neconformitati sau recomandari. Aceste succese reprezinta pentru Romania prima integrare sectoriala in structurile europene si o recunoastere a activitatii intense si a eforturilor depuse de Autoritatea Aeronautica Civila Romana pentru ralierea la practicile si politicile europene, inclusiv prin aplicarea in totalitate a acquis-ului comunitar in materie. Ca urmare a acestor succese, unul dintre avantaje pentru Romania il constituie confirmarea indeplinirii cerintelor tehnice pentru integrarea sa in viitoarea Agentie Europeana pentru Siguranta Aviatiei (European Aviation Safety Agency), inca de la infiintarea acesteia. 204

Inspectoratul Aviatiei Civile a fost separat de directia cu specific de aviatie din minister, prin HG nr. 3/2001, fiind astfel subordonat direct ministrului. Prin aceasta separare au fost indeplinite cerintele prevazute in Directiva nr. 94/56/CEE privind investigarea accidentelor si incidentelor in aviatia civila, iar inspectoratul a devenit un organism independent din punct de vedere functional, atat fata de directia de specialitate din minister, cat si fata de toate entitatile responsabile cu navigabilitatea, intretinerea, operatiunile de zbor si aeroportuare, certificarea, licentierea, controlul traficului aerian si, in general, fata de orice entitati cu ale caror interese se poate intra in conflict in cazul exercitarii sarcinilor ce revin inspectoratului. Inspectoratul Aviatiei Civile isi desfasoara activitatea in baza OG nr. 51/1999 privind investigatia tehnica a accidentelor si incidentelor din aviatia civila (care implementeaza directiva comunitara corespunzatoare). In prezent, pentru activitatea de investigare a accidentelor si incidentelor, finantarea se asigura din sursele de alimentare a Fondului special al aviatiei civile (Legea nr. 212/2001 pentru aprobarea OG nr. 47/1998 privind constituirea si utilizarea Fondului special al aviatiei civile). Academia Romana de Aviatie va fi acreditata ca organizatie de training conform JAR FCL. Termenul de finalizare a procedurii de acreditare este 2003. Prin HG nr. 271/2002 pentru aprobarea Regulamentului privind utilizarea sistemelor computerizate de rezervare in transportul aerian au fost preluate in legislatia nationala prevederile aplicabile cuprinse in Regulamentul nr. 2299/89/CEE privind codul de conduita pentru sistemele de rezervari computerizate, asa cum este amendat prin Regulamentele nr. 3089/93/CEE si nr. 393/99/CE, precum si cele cuprinse in Rezolutia ECAC 24/1 privind codul de conduita in utilizarea sistemelor computerizate de rezervare. Regulamentul nr. 2082/2000/CE pentru adoptarea standardelor EUROCONTROL si pentru amendarea Directivelor nr. 97/15/CE si nr. 93/65/CEE a fost implementata prin OMLPTL nr. 1496/2001 pentru modificarea OMLPTL nr. 319/99 privind definirea si folosirea specificatiilor tehnice compatibile, in vederea procurarii echipamentelor si sistemelor pentru managementul aerian. Romania a ratificat Conventia pentru unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian international, adoptata la Montreal la 28 mai 1999, prin OG nr. 107/2000, aprobata prin Legea nr. 14/2001 si a depus instrumentul de ratificare la 20 martie 2001. Pana in prezent, aceasta Conventie nu a intrat in vigoare deoarece nu a fost inca ratificata de minimum 30 de semnatari. La intrarea in vigoare a Conventiei, cea mai mare parte a prevederilor Regulamentului nr. 2027/97/CE privind raspunderea transportatorilor aerieni in cazul accidentelor vor fi aplicate in Romania. Deoarece data intrarii in vigoare a Conventiei este independenta de vointa autoritatilor romane, avand in vedere angajamentele asumate in cadrul negocierilor de aderare pentru Capitolul 9 Politica in domeniul transporturilor, pentru implementarea totala a prevederilor aplicabile ale acestui Regulament precum si ale Rezolutiei ECAC 25/1 privind nivelul minim al asigurarii pentru acoperirea raspunderii transportatorilor pentru daune produse pasagerilor si tertilor, adoptata in cadrul Sesiunii plenare din 13 decembrie 2000, a fost elaborat un proiect de lege. In prezent, proiectul Legii privind raspunderea transportatorilor aerieni si limita minima a sumelor asigurate pentru acoperirea raspunderii in cazul daunelor produse pasagerilor si tertilor este in circuitul de avizare de catre ministerele implicate. Legea va intra in vigoare la sase luni dupa publicarea in Monitorul Oficial. Conform angajamentelor asumate prin documentul de pozitie complementar, prevederile aplicabile cuprinse in Regulamentul nr. 295/91/CEE au fost preluate in proiectul unei Hotarari de Guvern pentru aprobarea unui sistem de compensare de catre transportatorii aerieni a pasagerilor carora li s-a refuzat imbarcarea pe curse aeriene regulate, care va intra in vigoare la 1 ianuarie 2003. In prezent, acest proiect se afla in procedura de avizare de catre ministerele implicate. 205

MLPTL va colabora cu MMSS pentru elaborarea, pana la sfarsitul anului 2003, a unui act normativ pentru implementarea Directivei nr. 2000/79/CE referitoare la Acordul European privind Organizarea Timpului de munca al Personalului Navigant din Aviatia Civila. In continuare se deruleaza proiectele de modernizare a infrastructurii aeroportuare, dupa cum urmeaza: Principalul obiectiv in ceea ce priveste dezvoltarea aeroporturilor din Romania il constituie dezvoltatrea si modernizarea Aeroportului International Bucuresti-Otopeni. In prezent este in curs de derulare etapa a II-a a programului de dezvoltare si modernizare, care consta in: reorganizarea si amenajarea terminalului vechi pentru fluxul de sosiri pasageri in trafic international si intern; extinderea zonelor de prelucrare a bagajelor la terminalul plecari; extinderea si amenajarea caii de rulare; pasaj denivelat de acces la DN1; pasaj denivelat sub calea de rulare nord-sud; cladiri si instalatii tehnologice; achizitii de echipamente aeroportuare; lucrari privind protectia mediului.

In cursul anului 2001 a fost demarata lucrarea de reparatie capitala a suprafetelor de miscare la Aeroportul International Bucuresti-Baneasa. La Aeroportul International Timisoara se afla in faza finala atat lucrarea de reparatie capitala a balizajului luminos pe directia principala de aterizare/decolare, aceasta urmand a se incheia in cursul acestui an, cat si suprafatarea cu covor asfaltic a cailor de rulare si a platformei. La Aeroportul International Constanta a fost reluata lucrarea de reparatie capitala a balizajului luminos si a fost demarata lucrarea de reparatie capitala a suprafetelor de miscare. Termenul estimat de finalizare a acestor lucrari este anul 2003. In ceea ce priveste aeroporturile de interes local, au fost sprijinite, prin completarea finantarii, lucrari de reparatii capitale ale suprafetelor de miscare la aeroporturile Oradea, Cluj, Tulcea, Arad, Bacau, Suceava si se continua lucrarile de modernizare a balizajelor luminoase la aeroporturile Cluj, Targu-Mures si Satu-Mare. In paralel cu lucrarile mentionate mai sus, a fost finantata achizitionarea de echipamente aeroportuare de catre majoritatea aeroporturilor din tara, cu accent deosebit pe echipamentele cu impact direct asupra sigurantei traficului aerian. Serviciile de trafic aerian au fost modernizate prin transferul activitatii de dirijare, control si informare a traficului aerian de la ACC Bucuresti - locatia Bacau la ACC Bucuresti - locatia Constanta si de la ACC Bucuresti - locatia Cluj la ACC Bucuresti - locatia Arad. Programul ISPA seciunea Transporturi In perioada de referinta, Comisia Europeana si Guvernul Romaniei au semnat 3 noi Memorandumuri de finantare ISPA pentru urmatoarele proiecte: Construirea variantei de ocolire a orasului Sibiu la standard de autostrada; Reabilitarea sectorului Drobeta Turnu Severin Lugoj pe DN6 (faza 2 a sectorului CraiovaLugoj);

206

Asistenta tehnica privind reabilitarea liniei de cale ferata granita Curtici Arad Deva Simeria, parte component a Coridorului Pan-european nr. IV pentru o viteza maxima de circulatie a trenurilor de 160 km/h - revizuire si finalizare studiu de fezabilitate.

Prioriti pe termen scurt A. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea infrastructurilor, echipamentelor si mijloacelor de transport; finalizarea etapei a II-a de reabilitare a drumurilor nationale; derularea etapei a III-a de reabilitare a drumurilor nationale; inceperea lucrarilor la etapa a IV-a de reabilitare a drumurilor nationale; derularea reabilitarii DN 6 sectorul Timisoara-Lugoj (coridorul IV) si constructie centuri Craiova si Timisoara; derularea lucrarilor la sectiunea rutiera Vestem-Miercurea Sibiului, situata de DN 7 (coridorul IV); derularea lucrarilor la sectiunea rutiera Ramnicu Sarat-Marasesti, situata pe DN 2 (coridorul IX); reabilitarea DN6 Craiova-Drobeta Turnu Severin (componenta din etapa IV); asistenta tehnica pentru proiectul Reabilitarea DN6 sectiunea Drobeta Turnu SeverinLugoj (componenta din etapa IV); lucrari de consolidare a malurilor pe canalul Sulina; dezvoltarea si modernizarea Aeroportului International Bucuresti-Otopeni etapa II; autostrada Bucuresti Constanta: sectiunea Bucuresti-Drajna; autostrada Bucuresti Constanta: sectiunea Drajna-Cernavoda; largirea la patru benzi a DN 5, Bucuresti-Giurgiu; constructia variantei de ocolire a orasului Sibiu; terminal de containere in portul Constanta; lucrari de reabilitare a caii ferate Bucuresti-Brasov; lucrari de reabilitare a caii ferate Bucuresti-Constanta, sectiunea Bucuresti-Baneasa-Fetesti; electrificarea liniei de cale ferata Doaga-Tecuci-Barbosi; construirea liniei noi de cale ferata Harlau-Flamanzi; proiect de modernizare si reabilitare metrou Bucuresti etapa I; proiect de modernizare si reabilitare metrou Bucuresti etapa II; reabilitarea DN3B intre Dn3 si Calarasi, km 0+000 pana la 3+020; finalizarea amenajarii punctului de trecere a frontierei Petea; continuarea constructiei de pasaje denivelate, de poduri si de ridicare a capacitatii portante a podurilor existente; derularea lucrarilor de modernizare a retelei de telecomunicatii feroviare prin introducerea cablurilor cu fibre optice si a echipamentelor digitale; 207

derularea proiectelor de centralizare electronica a statiilor mari pentru realizarea racordarii retelei romanesti la reteaua de transport europeana; implementarea sistemului informatic IRIS la calea ferata; modernizarea procesului de intretinere si reparatie a infrastructurii feroviare; demararea proiectelor tehnice din cadrul programelor de reabilitare a infrastructurii feroviare pe coridoarele pan-europene de transport nr. IV si IX pe tronsoanele Curtici-Brasov, Bucuresti-Videle-Giurgiu, Ploiesti-Focsani; demararea proiectelor de ecologizare a proceselor tehnologice din complexele feroviare; demararea proiectului tehnic pentru reabilitarea liniei de cale ferata Craiova-Calafat; derularea lucrarilor de constructie a caii ferate Valcele-Ramnicu Valcea; derularea lucrarilor de consolidare a infrastructurii feroviare in zona Portile de Fier; derularea lucrarilor de reparatii la suprastructura si punerea in siguranta a infrastructurii podului de la Giugiu-Ruse; derularea reabilitarii si consolidarii infrastructurii feroviare afectate de calamitati; derularea programului de modernizare a statiilor mari de cale ferata; finalizarea actiunii de concesionare a infrastructurii portuare apartinand domeniului public al statului; demararea constructiei terminalului pentru procesarea soia in portul Constanta pe molul adiacent molului I; finalizarea lucrarilor de reparare a digului de larg in Portul Constanta si a lucrarilor la digurile de nord si sud; demararea lucrarilor de constructie a terminalului LPG in portul Constanta; demararea proiectului de ecologizare a Dunarii, in cadrul caruia se va achizitiona o nava de depoluare; demararea proiectului de asigurare a navigabilitatii pe Dunare pe sectorul Calarasi-Sulina; finalizarea proiectului de modernizare si introducere a taxarii pe autostrada BucurestiPitesti; finalizarea reparatiilor capitale ale balizajului luminos pe directia principala de decolare/aterizare la Aeroportul International Timisoara; finalizarea lucrarilor de reparatie capitala si modernizare balizaje luminoase la aeroporturile Constanta, Cluj, Satu-Mare, Targu-Mures; demararea proiectului de ecologizare a portului Constanta si extinderea facilitatilor de alimentare electrica;

B. Reabilitarea serviciilor de transport, imbunatatirea calitatii acestora, alinierea la conditiile europene de transport in vederea integrarii in sistemul de transport european prin: 208 continuarea proiectului de reabilitare a cailor ferate romane; asistenta pentru restructurarea si modernizarea cailor ferate romane; proiectul de reabilitare locomotive diesel electrice; proiectul de eliminare a efectelor inundatiilor;

amenajarea taluzurilor inalte ale Canalului Dunare - Marea Neagra (Cernavoda Port - Poarta Alba - Constanta Port); protectii si consolidari de maluri pe Canalul Poarta Alba - Midia - Navodari; ecologizarea Dunarii si facilitati de transport; punctul de trecere a frontierei Calarasi-Silistra pentru traficul international de marfuri si persoane; modernizarea serviciului de eliberare a biletelor si a rezervarii locurilor in transportul feroviar de calatori, prin introducerea sistemului informatizat de ticketing; continuarea modernizarii locomotivelor si a vagoanelor de calatori si marfa; demararea proiectului de reabilitare locomotive diesel electrice de 2100CP; demararea programului de dotare a transportului feroviar de calatori cu rame electrice si automotoare; continuarea comercializarii porturilor romanesti; continuarea programului de restructurare a companiei TAROM si a celui de innoire a flotei de aeronave; punerea in functiune a sistemului VTMIS in Portul Constanta; punerea in functiune a sistemului de urmarire a traficului VTMS pe canalele Dunare-Marea Neagra si Poarta Alba-Midia; modernizarea serviciilor de trafic aerian (centre de control aerian in Arad, Bucuresti si Constanta, finalizarea constructiei centrului unic de dirijare CDZ Bucuresti, care va prelua managementul traficului aerian din intregul spatiu aerian al Romaniei-FIR Bucuresti), instalarea echipamentelor meteo automate si semiautomate de aerodrom, instalarea sistemelor de aterizare automata, continuarea procesului de implementare a programului de utilizare flexibila a spatiului aerian/FUA); finalizarea lucrarilor la sistemul de balizaj luminos si a celor de reparatii capitale la pista de decolare/aterizare (suprafatare) la Aeroportul International Timisoara;

C. Armonizarea legislativa, conform anexei de armonizare legislativa, si dezvoltarea institutionala dupa cum urmeaza: imbunatatirea sigurantei rutiere si dezvoltarii institutionale in domeniul transporturilor; imbunatatirea sigurantei feroviare prin modernizarea centrului roman de testare feroviara; proiectul pentru imbunatatirea echipamentelor pentru teste de siguranta rutiera; imbunatatirea sigurantei maritime si fluviale; intarirea managementului si pregatirii profesionale in sectoarele de transport rutier, cai navigabile interioare si transport aerian; asistenta pentru implementarea aspectelor financiare si de siguranta din politica si legislatia UE in domeniul transportului rutier si pe cai navigabile interioare; derularea procesului de reorganizare a unor activitati desfasurate in cadrul societatilor feroviare rezultate in urma reorganizarii SNCFR; reluarea procesului de privatizare a Companiei Nationale TAROM (obiectiv in cadrul programului de dezvoltare institutionala a sectorului privat - imprumut PIBL/BIRD); 209

finalizarea proiectului de asistenta tehnica acordata MLPTL; acreditarea, de catre organismele relevante, a institutiilor de formare profesionala (scolarizare si perfectionare) a personalului din domeniul transporturilor; punerea in practica a unor programe de instruire atat la nivel managerial, cat si la nivel de executie, in vederea dobandirii capacitatii de aplicare a acquis-ului comunitar in domeniul transporturilor; evaluarea capacitatii institutionale a organismelor tehnice specializate existente; finalizarea proiectului de twinning in domeniul sigurantei maritime; perfectionarea cadrului institutional din navigatia maritima, prin: infiintarea unui organism care sa coordoneze intreaga activitate de transport maritim, inclusiv siguranta maritima, cautarea si salvarea vietii umane si a navelor in pericol, lupta impotriva poluarii; stabilirea clara a responsabilitatilor pentru aplicarea acquis-ului comunitar in materie; reorganizarea Registrului Naval Roman; adoptarea cadrului legal de colaborare cu organizatii de inspectie si supraveghere recunoscute in Uniunea Europeana; crearea unui organism care sa execute toate activitatile legate de cautarea si salvarea vietii umane si a navelor aflate in pericol si de actiune in caz de poluare.

D. -

finalizarea procedurii de acreditare a Academiei Romane de Aviatie ca organizatie de training conform JAR FCL. Programul ISPA Semnarea de catre Comisia Europeana a noului proiect ISPA pentru reabilitarea infrastructurii de transport privind navigabilitatea pe Dunare; Revizuirea si completarea Strategiei ISPA Transporturi - trimestrul II 2003; Pregatirea portofoliului de proiecte prioritare pentru perioada 2004-2006, termen - decembrie 2003; Continuarea activitatii de desfasurare a licitatiilor si supervizare a lucrarilor de constructie pentru proiectele aprobate.

Prioriti pe termen mediu A. 210 Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea infrastructurilor, echipamentelor si mijloacelor de transport; finalizarea etapei a III-a de reabilitare a drumurilor nationale; finalizarea etapei a IV-a de reabilitare a drumurilor nationale; demararea lucrarilor la variantele de ocolire a marilor orase pe coridorul IV; finalizarea constructiei autostrazii Bucuresti-Cernavoda (coridorul IV); demararea constructiei autostrazii Cernavoda-Constanta (coridorul IV); demararea proiectului de constructie by-pass-uri (coridorul IV); demararea lucrarilor pe sectiunea de autostrada Deva-Nadlac (coridorul IV); finalizarea sectiunii rutiere Vestem-Miercurea Sibiului (coridorul IV);

finalizarea sectiunii rutiere Ramnicu Sarat-Marasesti (coridorul IX); finalizarea lucrarilor de largire la patru benzi a DN 5, Bucuresti-Giurgiu (coridorul IX); finalizarea reabilitarii DN 6 sectorul Timisoara-Cenad si a constructiei centurilor Craiova si Timisoara; continuarea constructiei de pasaje denivelate, de poduri si de ridicare a capacitatii portante a podurilor existente; demararea lucrarilor de modernizare a componentei feroviare a Coridorului IX; continuarea lucrarilor de modernizare a infrastructurii feroviare de pe coridorul IV CurticiConstanta cu finalizarea lucrarilor pe sectiunea Bucuresti-Brasov, tronson BucurestiCampina; continuarea reabilitarii si modernizarii sectorului feroviar Bucuresti-Constanta (coridorul IV); finalizarea electrificarii liniei de cale ferata Doaga -Tecuci-Barbosi; finalizarea constructiei liniei noi de cale ferata Harlau-Flamanzi; finalizarea lucrarilor de modernizare a retelei de telecomunicatii feroviare prin introducerea cablurilor cu fibre optice si a echipamentelor digitale; continuarea proiectelor de centralizare electronica a statiilor mari pentru realizarea racordarii retelei romanesti la reteaua de transport europeana; finalizarea implementarii sistemului informatic IRIS la calea ferata; modernizarea procesului de intretinere si reparatie a infrastructurii feroviare; demararea lucrarilor de reabilitare a infrastructurii feroviare pe coridoarele pan-europene de transport nr. IV si IX pe urmatoarele tronsoanele Curtici-Brasov, Bucuresti-Videle-Giurgiu, Ploiesti-Focsani; continuarea proiectelor de ecologizare a proceselor tehnologice din complexele feroviare; realizarea lucrarilor pentru reabilitarea liniei de cale ferata Craiova-Calafat; finalizarea lucrarilor de constructie a caii ferate Valcele-Ramnicu Valcea; finalizarea lucrarilor de consolidare a infrastructurii feroviare in zona Portile de Fier; finalizarea lucrarilor de reparatii la suprastructura si punerea in siguranta a infrastructurii podului de la Giugiu-Ruse; finalizarea reabilitarii si consolidarii infrastructurii feroviare afectate de calamitati; continuarea programului de modernizare a statiilor mari de cale ferata; finalizarea lucrarilor la terminalul de containere din portul Constanta; finalizarea comercializarii porturilor romanesti; finalizarea constructiei terminalului pentru procesarea soia in portul Constanta pe molul adiacent molului I; demararea lucrarilor pentru completarea digului de nord cu 1 km in Portul Constanta; finalizarea etapei I de constructie a terminalului LPG; continuarea proiectului privind mediul si infrastructura in portul Constanta; finalizarea proiectului de ecologizare a Dunarii; 211

continuarea lucrarilor pentru imbunatatirea navigabilitatii Dunarii pe sectorul Calarasi-Sulina (consolidari si aparari de maluri, implementarea sistemului de semnalizare si masuratori topohidrografice si demararea lucrarilor de protejare si consolidare a malurilor Canalelor DunareMarea Neagra si Poarta Alba-Midia); demararea fazei a III-a din cadrul proiectului Dezvoltarea si modernizarea Aeroportului International Bucuresti-Otopeni in functie de evolutia traficului; finalizarea lucrarilor de reparatie capitala a suprafetelor de miscare la Aeroportul International Bucuresti-Baneasa; extinderea platformei de imbarcare-debarcare si continuarea suprafatarii cailor de rulare la Aeroportul International Timisoara; continuarea reparatiei capitale a suprafetelor de miscare la aeroporturile de interes local; asigurarea pentru toate aeroporturile a unui parc modern de echipamente aeroportuare, cu accent deosebit pe echipamentele cu impact direct asupra sigurantei traficului aerian; continuarea proiectului de ecologizare a portului Constanta si extinderea facilitatilor de alimentare electrica; demararea proiectului de reabilitare gari si comercializare activitati; demararea etapei a V-a de reabilitare a drumurilor nationale; demararea etapei a VI-a de reabilitare a drumurilor nationale.

MLPTL a solicitat finantarea din PHARE 2000 (din fondurile aferente dezvoltarii regionale) pentru reabilitarea urmatoarelor infrastructuri rutiere: conectarea orasului Vaslui cu coridorul IX prin DN 24 Crasna-Vaslui; DN 2B sectorul Galati-Giurgiulesti; fluidizarea traficului de frontiera pe DN 24 in zona municipiului Tecuci; imbunatatirea traficului pe E 80 intre Galati si Slobozia; realizarea ocolirii municipiului Cluj-Napoca.

B. Reabilitarea serviciilor de transport, imbunatatirea calitatii acestora, alinierea la conditiile europene de transport in vederea integrarii in sistemul de transport european prin: 212 finalizarea proiectului de reabilitare a cailor ferate romane; finalizarea asistentei pentru restructurarea si modernizarea cailor ferate romane; modernizarea serviciului de eliberare a biletelor si de rezervare a locurilor in transportul feroviar de calatori, prin introducerea sistemului informatizat de ticketing; continuarea modernizarii locomotivelor si a vagoanelor de calatori si marfa; continuarea programului de dotare a transportului feroviar de calatori cu rame electrice si automotoare; demararea proiectului de reabilitare a vagoanelor intercity; asistenta pentru restructurarea si modernizarea cailor ferate romane; finalizarea comercializarii porturilor romanesti; introducerea unui sistem computerizat de rezervare locuri si masini de cale;

C. D. E. -

inceperea implementarii sistemului VTMS la capitaniile Galati, Tulcea si Drobeta-Turnu Severin; achizitionarea de aeronave Boeing 737-700; modernizarea parcului de locomotive diesel-electrice; amenajarea taluzurilor inalte ale Canalului Dunare-Marea Neagra; protectii si consolidari de maluri pe canalul Poarta Alba-Midia-Navodari; Armonizarea legislativa: conform anexei de armonizare legislativa. Dezvoltarea institutionala: continuarea proiectului de asistenta tehnica acordata MLPTL; continuarea actiunii de acreditare, de catre organismele relevante, a institutiilor de formare profesionala (scolarizare si perfectionare) a personalului din domeniul transporturilor; continuarea programelor de instruire atat la nivel managerial, cat si la nivel de executie, in vederea dobandirii capacitatii de aplicare a acquis-ului comunitar in domeniul transporturilor; reorganizarea, acolo unde este cazul, a organismelor tehnice specializate existente; continuarea proiectului de asistenta tehnica pentru echipamente de siguranta rutiera pentru RAR; continuarea proiectului de asistenta tehnica pentru intarirea capacitatii administrative a AFER; continuarea proiectului privind imbunatatirea sigurantei feroviare prin modernizarea centrului feroviar de testare de la Faurei; continuarea proiectului de twinning in domeniul sigurantei rutiere; continuarea proiectului privind imbunatatirea sigurantei rutiere si intarirea capacitatii administrative in domeniul transporturilor; continuarea proiectului privind imbunatatirea sigurantei maritime si fluviale. Programul ISPA Pregatirea pentru trecerea la Sistemul Descentralizat Extins de implementare a proiectelor ISPA (EDIS).

4.10. Impozitarea
Documentul de pozitie aferent capitolului 10 - Impozitarea a fost comunicat oficial Consiliului UE in luna iulie 2001, iar negocierile au fost deschise in cadrul Conferintei de Aderare din data de 23 octombrie 2001. In urma primirii Pozitiei Comune a UE, autoritatile romane au elaborat documentul de pozitie complementar, care a fost transmis Comisiei Europene in luna ianuarie 2002 pentru consultari informale. Documentul de pozitie complementar va fi completat, conform observatiilor Comisiei Europene si concluziilor consultarilor tehnice, care au avut loc in data de 19 aprilie 2002 la Bruxelles.

213

4.10.1. Impozitarea indirect


4.10.1.1. Taxa pe valoarea adugat

Situaia actual Armonizarea legislatiei privind taxa pe valoarea adaugata cu reglementarile UE in domeniu a inregistrat un progres important prin adoptarea Legii nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata. Cele mai importante modificari aduse prin acest act normativ sunt: introducerea notiunii de persoana impozabila, care nu era prevazuta in legislatia privind taxa pe valoarea adaugata; revizuirea capitolului de scutiri prin eliminarea prevederilor prin care sunt scutite de TVA unitatile si inlocuirea cu prevederi prin care sunt scutite activitatile; eliminarea notiunii cota zero a taxei pe valoarea adaugata si inlocuirea cu notiunea de scutire cu drept de deducere; introducerea criteriilor de aplicare teritoriala a taxei pe valoarea adaugata pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii; s-a ridicat plafonul de impozitare de la 125 milioane lei la 1,5 miliarde lei (50.000 Euro); scutirile de TVA nu mai sunt legate de scutirile de taxe vamale; s-au eliminat facilitati contrare prevederilor acquis-ului comunitar, conform angajamentelor asumate prin documentul de pozitie, respectiv: scutirea pentru importul de materii prime si materiale destinate exclusiv realizarii de produse finite care sunt exportate in termen de 90 de zile; scutirea pentru importul de bunuri efectuat de institutiile publice finantate din imprumuturi cu garantie de stat; cota zero pentru constructia de locuinte, extinderea, consolidarea si reabilitarea locuintelor existente; cota zero pentru serviciile turistice prestate in favoarea turistilor straini, cu incasare in valuta; scutirea de TVA cu exercitarea dreptului de deducere a tarifelor incasate de catre concesionarii de autostrazi si tronsoane de cale ferata din exploatarea acestora.

eliminarea scutirii de TVA pentru avocati, notari si alti liber profesionisti, precum si pentru persoanele care desfasoara activitati independente pe baza liberei initiative; s-a prevazut posibilitatea acordarii de rambursari de TVA fara control imediat din partea organelor fiscale, pe baza unor criterii de analiza de risc. Ulterior, agentii economici care au beneficiat de rambursari fara control vor fi verificati periodic. Criteriile de risc vor fi astfel stabilite incat numai contribuabilii care se dovedesc deosebit de corecti in ce priveste plata la termen a impozitelor si taxelor catre bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale, alte fonduri speciale, precum si a datoriilor catre furnizori, sa poata beneficia de rambursari imediate, cu control ulterior. Agentii economici care nu vor indeplini punctajul obtinut prin grila de analiza de risc vor beneficia de rambursari numai in urma controlului efectuat de organele fiscale; pentru intreprinderile mici si mijlocii si investitorii din zonele defavorizate s-a prevazut amanarea platii TVA pentru achizitiile de pe piata interna si din import de utilaje, instalatii,

214

echipamente, aparate de masura si control, pe perioada derularii investitiilor, concomitent fiind eliminate scutirile de TVA pentru importul acestor bunuri. Fata de data prevazuta in calendarul pentru eliminarea facilitatilor contrare Directivei a VI-a, prevazut in anexele Documentului de pozitie, prin lege s-au eliminat in avans urmatoarele facilitati: scutirea de TVA pentru uniformele pentru copii din invatamantul prescolar si primar prevazuta sa fie eliminata pana la 31.12.2006; scutirea de TVA pentru articolele de imbracaminte si incaltaminte pentru copii in varsta de pana la un an - prevazuta sa fie eliminata pana la 31.12.2006; scutirea de TVA pentru importul de bunuri efectuat de institutiile publice, direct sau prin comisionari, finantate din imprumuturi contractate de pe piata externa cu garantie de stat prevazuta sa fie eliminata pana la 31.12.2006.

Prioriti pe termen scurt Introducerea in legislatia nationala a cotei reduse de TVA pentru unele produse si servicii prevazute in Anexa H a Directivei a VI-a 77/388/CEE; Eliminarea unor scutiri care nu sunt compatibile cu Directiva a VI-a 77/388/CEE.

Prioriti pe termen mediu Introducerea in legislatia nationala de prevederi referitoare la livrarile intracomunitare cu aplicabilitate la data aderarii Romaniei la UE (31.12.2005 - angajament asumat prin document de pozitie); Introducerea in legislatia nationala de regimuri speciale pentru: producatorii agricoli, micii intreprinzatori si obiectele de arta, de colectie sau antichitati (31.12.2005 - angajament asumat prin document de pozitie); Introducerea in legislatia nationala a prevederii referitoare la impozitarea telecomunicatiilor la locul unde beneficiarul isi are stabilit sediul social (31.12.2005 - angajament asumat prin document de pozitie); Introducerea in legislatia nationala a unor prevederi noi cu privire la rambursarea TVA in vederea armonizarii cu Directiva 79/1072/CEE (31.12.2005 - angajament asumat prin document de pozitie); Eliminarea scutirilor de TVA care sunt contrare Directivei a VI-a 77/388/CEE (conform angajamentelor asumate prin documentul de pozitie).

4.10.1.2.

Accize

Situaia actual Armonizarea legislatiei privind accizele cu reglementarile UE in domeniu (Directivele CEE 92/12/CEE, 92/78/CEE, 92/79/CEE, 92/80/CEE, 92/81/CEE, 92/82/CEE, 92/83/CEE, 92/84/CEE cu modificarile ulterioare) a fost continuata potrivit recomandarilor Comisiei Europene, inregistrandu-se importante realizari prin OUG nr. 158/2001 privind regimul accizelor, care a intrat in vigoare la data de 1 ianuarie 2002. Prin acest act normativ au fost preluate atat prevederile armonizate din OG nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor, cat si alte prevederi ale directivelor comunitare. In mod concret, stadiul actual al procesului de armonizare, pe linia regimului accizelor, se prezinta astfel: 215

produsele si grupele de produse supuse accizelor sunt structurate similar grupelor de produse supuse obligatoriu accizelor in UE si anume: alcool si bauturi alcoolice, produse din tutun si uleiuri minerale; principiul de accizare, conform prevederilor legislatiei comunitare, pentru alcool, bauturi alcoolice, produse din tutun si uleiuri minerale, consta in aplicarea accizelor specifice, stabilite in suma fixa pe unitatea de masura; la grupa bauturi alcoolice spirtoase este prevazut un singur nivel de accize, atat pentru bauturile alcoolice spirtoase - obtinute pe baza de alcool etilic rafinat sau din distilate de cereale, cat si pentru bauturile alcoolice naturale - obtinute din distilate de fructe; la grupa vinuri s-a stabilit acelasi nivel de acciza atat pentru vinul spumos, cat si pentru vinul spumant; la grupa produse din tutun, pentru tigaretele obtinute din productia interna sau importate s-a stabilit o acciza mixta compusa dintr-o acciza specifica la 1000 tigarete si o acciza advalorem aplicata asupra pretului maxim de vanzare cu amanuntul declarat de agentii economici producatori sau importatori; s-au instituit unele prevederi speciale privind regimul accizelor in cazul micilor producatori de bere, care constau in principal in reducerea diferentiata a accizei in functie de capacitatea de productie anuala pe care o detine agentul economic.

Prioriti pe termen scurt Majorarea treptata a cotelor de accize pentru apropierea de nivelul minim legiferat in UE; Adoptarea legislatiei privind sistemul de antrepozitare pentru produsele supuse accizelor (31.12.2003 - angajament asumat prin document de pozitie); Introducerea experimentala a sistemului de marcare a combustibililor in 3 judete cu consum ridicat de carburanti (Constanta, Bihor, Iasi) (septembrie 2002); Armonizarea cu acquis-ul comunitar in domeniul sferei de aplicare a accizelor pentru uleiuri minerale (trim. IV 2003).

Prioriti pe termen mediu Apropierea cotelor de accize de nivelul minim legiferat in UE; Generalizarea la nivel national a sistemului de marcare a carburantilor (31.12.2004 angajament asumat prin document de pozitie); Implementarea sistemului de antrepozitare pentru produsele supuse accizelor (31.12.2005 angajament asumat prin document de pozitie).

4.10.2. Impozitarea direct


4.10.2.1. Impozitul pe profit

Situaia actual In decembrie 2001, a fost adoptata OUG nr. 163/2001, prin care se prevede cresterea cotei de impozit pe profit aferenta activitatilor de export de la 5% la 6%, incepand cu 1 ianuarie 2002. In prezent, a fost elaborat un proiect de lege de modificare a legislatiei impozitului pe profit, pentru care este prevazuta ca data de intrare in vigoare 1 iulie 2002. Prin acest proiect se urmareste: 216

cresterea graduala a cotei de impozit pe profitul obtinut din activitatile de export la 12,5% incepand cu 1 ianuarie 2003 si la cota normala de impozitare de 25% incepand cu 1 ianuarie 2004; unificarea reglementarilor fiscale existente in alte legi; eliminarea unor facilitati fiscale care distorsioneaza mediul de afaceri; restrangerea numarului de cheltuieli nedeductibile si eliminarea unor contributii cu caracter special; simplificarea modului de evidentiere a impozitului pe profit prin introducerea trimestriala a calculului si efectuarii platii; imbunatatirea unor prevederi in scopul diminuarii riscului de evaziune fiscala; limitarea deductibilitatii cheltuielilor cu dobanzile pentru evitarea capitalizarii subtiri.

In ceea ce priveste tratamentul fiscal al provizioanelor si rezervelor din cadrul operatiunilor de fuziune, divizare, dizolvare, lichidare, transfer al activelor, se continua transpunerea acestora in actele normative romaneasti, urmarindu-se armonizarea cu Directiva 90/434/CEE. Referitor la transferul activelor unui sediu permanent, legislatia romaneasca prevede ca sunt impozitate numai veniturile obtinute din tranzactionarea acestora pe piata. Prioriti pe termen scurt i mediu Cresterea graduala a cotei de impozit pe profit aferenta activitatilor de export; Asigurarea treptata a compatibilitatii legislatiei existente si viitoare cu principiile Codului de Conduita privind Impozitarea Afacerilor.

4.10.3. Cooperarea administrativ i asistena reciproc


Situaia actual Armonizarea legislatiei privind asistenta reciproca in domeniul impozitelor directe (Directiva Consiliului Comunitatii Europene 77/799, modificata prin Directiva Consiliului Comunitatii Europene nr. 1070 din 6 decembrie 1979) se realizeaza prin conventiile de evitare a dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit i pe capital incheiate de Romania cu Statele Membre ale UE. Romania are incheiate conventii de evitare a dublei impuneri cu toate cele 15 State Membre ale UE. In ceea ce priveste Germania, conventia de evitare a dublei impuneri a fost renegociata si semnata in data de 4 iulie 2001. Ulterior, conventia a fost ratificata de partea romana si publicata in MO nr. 73/31.01.2002. Dintre celelalte 12 state candidate la aderarea la UE, Romania are incheiate conventii ale caror prevederi se aplica in prezent cu 8 tari. De asemenea, a fost semnata in data de 26 noiembrie 2001 conventia cu Lituania, iar conventia cu Letonia in data de 25 martie 2002. In prezent, tarile candidate cu care Romania a negociat, dar inca nu a semnat conventiile de evitare a dublei impuneri, sunt Slovenia si Estonia. In ceea ce priveste cooperarea administrativa si asistenta reciproca in sensul Reglementarii CE nr. 218/1992 privind cooperarea administrativa in domeniul impozitelor indirecte, MFP nu deruleaza in prezent schimburi de informatii pe probleme de impozite indirecte cu alte state. In primul semestru al anului 2002 a inceput, in cadrul unui proiect destinat imbunatatirii activitatii de colectare a veniturilor derulat in cooperare cu Administratia Fiscala spaniola, 217

pregatirea MFP pentru crearea conditiilor necesare aderarii la Conventia pentru asistenta administrativa reciproca pe probleme de impozitare, incluzand si crearea Biroului Central de Legaturi (cadrul legislativ, structura, proceduri, sisteme). Prioriti pe termen scurt Pregatirea conditiilor de aderare a MFP la Conventia privind asistenta administrativa reciproca in probleme de impozitare, incluzand crearea Biroului Central de Legaturi.

Prioriti pe termen mediu Semnarea conventiei de evitare a dublei impuneri cu Slovenia (2004 - angajament asumat prin document de pozitie); Semnarea conventiei de evitare a dublei impuneri cu Estonia; Dezvoltarea legislatiei nationale in aplicarea conventiilor de evitare a dublei impuneri in conformitate cu prevederile OECD si cu principiile Codului de Conduita privind Impozitarea Afacerilor.

4.10.4. mbuntirea eficienei administraiei fiscale


Situaia actual In perioada septembrie noiembrie 2001 a fost elaborata Strategia Ministerului Finantelor Publice pe perioada 1 ianuarie 2002 31 decembrie 2006, aprobata prin Ordinul ministrului fnantelor publice nr. 289/2002. Acest document prezinta obiectivele strategice pe fiecare functie a ministerului, inclusiv functia de administrare fiscala, obiective orientate catre modernizarea si reforma sistemului actual in scopul aderarii la UE. In procesul de implementare a Planului de management pentru schimbarea afacerii, in luna februarie 2002 a inceput derularea proiectului de cooperare bilaterala cu Administratia Fiscala olandeza Suport pentru adaptarea Administratiei Fiscale romane la standardele europene, proiect in cadrul caruia vor fi dezvoltate: un plan de management stategic pentru Administratia fiscala destinat implementarii strategiei acesteia, politica de resurse umane, strategia de control fiscal pe baza managementului riscului, o metoda de administrare a declaratiilor de venit pe baza unei analize de risc, servicii fiscale imbunatatite catre contribuabili. In scopul prevenirii si combaterii evaziunii fiscale, precum si al intaririi administrarii impozitelor prin identificarea contribuabililor cu risc fiscal ridicat, a fost organizat cazierul fiscal al contribuabililor, care cuprinde toate informatiile referitoare la comportamentul neconform cu legea fiscala a acestora, elaborandu-se in acest sens OG nr. 75/2001 privind organizarea si functionarea cazierului fiscal. In perioada urmatoare se vor defini faptele ce urmeaza a fi inscrise in cazierul fiscal si se vor elabora: normele de organizare, gestionare si acces la informatiile din cazier, procedurile de inscriere a datelor, de solicitare si eliberare a certificatului de cazier fiscal. Cazierul fiscal reprezinta un instrument important in realizarea analizei de risc a contribuabililor. O preocupare importanta a MFP in aceasta perioada o reprezinta continuarea implementarii in bune conditii a impozitului pe venitul persoanelor fizice, motiv pentru care a fost demarata activitatea de elaborare a unei Strategii si unui Plan de actiune, pe o perioada de 3-5 ani, pentru realizarea acestui obiectiv. In acelasi context, in cadrul colaborarii cu Ministerul de Interne se realizeaza schimbul de date referitoare la identificarea contribuabililor persoane fizice. Pe baza datelor primite de la Ministerul de Interne, MFP lucreaza in prezent la elaborarea procedurii de gestionare a Registrului Contribuabililor. 218

Ca urmare a desfasurarii procesului de implementare a Programului de realizare a sistemului de gestiune a dosarelor fiscale, aprobat prin Ordinul ministrului finantelor nr. 1122/1998, se afla in curs de elaborare procedura de gestionare a dosarelor fiscale pentru persoanele fizice si asociatiile fara personalitate juridica. In domeniul simplificarii si unificarii procedurilor administrative de inregistrare a comerciantilor, a fost adoptata OUG nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitati administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor, prin care a fost unificat numarul de inmatriculare atribuit de Registrul Comertului cu codul de inregistrare fiscala atribuit de MFP intr-un cod unic de inregistrare a comerciantilor (CUI). Totodata, a fost incheiat un Protocol de colaborare de schimb de informatii cu Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti, care reglementeaza procedura de inregistrare a comerciantilor prin intermediul Biroului Unic din cadrul Camerelor de Comert si Industrie teritoriale. In cadrul procesului de modernizare si imbunatatire a serviciilor pentru contribuabili a fost initiat si se afla in curs de desfasurare experimentul dedicat implementarii sistemului de trimitere/primire prin posta a declaratiilor fiscale la/de la contribuabili. In prezent, acest experiment se desfasoara intr-un numar de 16 judete, urmand ca, din anul 2003, sa fie extins la nivelul intregii tari. Activitatea de asistare a contribuabililor cunoaste o continua imbunatatire, in acest sens putand fi mentionate: actualizarea Manualului pentru aplicarea impozitului pe venit si realizarea bazei de date pilot a Manualului in vederea adaptarii continutului la procesul de modificare a legislatiei; perfectionarea pregatirii personalului fiscal, in special in ceea ce priveste comunicarea si relatiile publice, si inceperea extinderii acestui gen de cursuri la nivelul intregului personal responsabil cu activitatea de asistenta a contribuabililor; initierea activitatii de proiectare a unui sistem de raspuns telefonic on-line, prin voce sintetizata; dezvoltarea mijloacelor de informare prin: completarea si actualizarea site-ului de asistenta contribuabililor de pe pagina de Internet a MFP, identificarea de noi domenii in care este nevoie de informarea suplimentara a contribuabililor, elaborarea de proiecte de brosuri si ghiduri pentru contribuabili, pe domenii fiscale specifice.

Elaborarea Codului de Procedura Fiscala, care va contine toate procedurile pentru administrarea legislatiei fiscale, reprezinta un obiectiv de maxima importanta pentru Administratia Fiscala. Grupul de lucru constituit in acest scop a elaborat, intr-o prima forma, primele capitole ale Codului, fiind realizata definirea notiunilor teoretice utilizate in administrarea impozitelor si reglementarea procedurilor de inregistrare fiscala, declarare, stabilire a impozitelor, control fiscal si colectare, activitatea desfasurandu-se in continuare in cadrul intalnirilor lunare ale grupului de lucru. Elaborarea Codului de Procedura Fiscala se realizeaza in cadrul unui contract incheiat cu compania GTZ Germania. In cadrul unei conventii de twinning cu Franta, destinate imbunatatirii colectarii veniturilor, a fost elaborat Ghidul de principii si proceduri pentru colectarea impozitelor, ghid ce a fost realizat in doua versiuni: una destinata intreprinderilor si cealalta destinata inspectorilor fiscali. In prezent, se afla in derulare un proiect de twinning cu Agentia fiscala din Spania cu tema Imbunatatirea sistemului de colectare a veniturilor, in cadrul caruia se au in vedere elaborarea unui proiect de lege privind realizarea creantelor bugetare, care sa contina principalele reglementari in materie si care sa contribuie la armonizarea legislatiei in domeniul colectarii veniturilor statului cu cea din UE, si dezvoltarea subsistemului informatic referitor la colectarea veniturilor.

219

Prioriti pe termen scurt Imbunatatirea organizarii Administratiei Fiscale prin reorganizarea, sub o coordonare unica, in cadrul unui departament, a tuturor directiilor implicate in activitatile de administrare fiscala, la nivel central si cresterea gradului de autonomie a acestui departament; Implementarea proiectului Suport pentru adaptarea Administratiei Fiscale romane la standardele europene si a rezultatelor acestuia, derulat in cooperare bilaterala cu Administratia Fiscala olandeza; Continuarea implementarii prevederilor Planului de Management pentru Schimbarea Afacerii si actualizarea periodica a acestuia in functie de rezultatele obtinute, pentru alinierea Administratiei fiscale romanesti la cerintele europene prezentate in Cartile Albastre fiscale elaborate de Comisia Europeana; Dezvoltarea infrastructurii informatice pe masura dezvoltarii functiunilor MFP in conformitate cu Planul de Management pentru Schimbarea Afacerii, in vederea sustinerii acestuia, oferind suport mai ales functiunilor care necesita efort uman mare, mai putin calificat; Finalizarea Codului de Procedura Fiscala; Continuarea elaborarii procedurii de gestionare a dosarelor fiscale pentru persoanele fizice si asociatiile fara personalitate juridica; Continuarea procesului de promovare a utilizarii sistemelor de depunere electronica pentru principalele procese administrative; Dezvoltarea metodelor de asistare a contribuabililor prin folosirea tehnologiei informatiei, pentru a oferi acestora informatii privind completarea si transmiterea pe cale electronica a declaratiilor fiscale, solicitarea de catre acestia de informatii privind situatia fiscala curenta, plata electronica a impozitelor (e- filling, chiosc electronic etc.); Extinderea practicilor de transmitere/primire a declaratiilor fiscale utilizand serviciile postale la nivelul intregii tari; Extinderea in teritoriu a liniilor telefonice hot line permanente si suplimentarea acestora in perioada de varf de depunere a declaratiilor; Dezvoltarea in continuare a paginii de asistare a contribuabililor de pe site-ul MFP pentru a o transforma intr-un instrument activ si pentru a imbunatati serviciile acordate contribuabililor; Elaborarea si actualizarea de brosuri si ghiduri pentru contribuabili; Imbunatatirea activitatii de colectare a veniturilor.

Prioriti pe termen mediu Initierea demersurilor pentru infiintarea unei organizatii unificate/integrate de administrare a veniturilor (care sa includa si colectarea contributiilor sociale si de sanatate); Standardizarea procedurilor de administrare pentru toate impozitele si taxele; Elaborarea/imbunatatirea programelor destinate cresterii integritatii functionarilor fiscali; Imbunatatirea serviciilor pentru contribuabili prin sporirea atentiei acordate marilor contribuabili, cu rol preponderent in asigurarea veniturilor bugetului, precum si prin diversificarea si dezvoltarea mijloacelor de asistare a contribuabililor; Continuarea procesului de implementare a Planului de Management pentru Schimbarea Afacerii si a rezultatelor partiale ale subproiectelor derulate in cadrul acestui proiect;

220

Dezvoltarea capacitatii MFP de a realiza campanii de informare/educare si de a utiliza mijloacele moderne pentru asistenta contribuabililor; Consolidarea capacitatii de pregatire profesionala pentru expertii din domeniul vamal si al finantelor publice prin dezvoltarea Scolii de Finante Publice, la nivel central si regional; Imbunatatirea sistemului informational si a infrastructurii informatice de suport; Cresterea eficientei procesului de administrare a veniturilor.

4.11. Uniunea Economic i Monetar


In cursul anului 2001, Romania a pregatit Documentul de Pozitie privind Capitolul 11 - Uniunea Economica si Monetara, care a fost aprobat de Guvern in luna noiembrie si inaintat Consiliului UE. Procesul de pregatire a deschiderii negocierilor continua si in anul 2002. Astfel, in luna februarie a fost realizata o evaluare generala a armonizarii legislatiei romanesti cu acquis-ul comunitar. Ulterior, la inceputul lunii aprilie, au avut loc la Bruxelles consultari tehnice intre delegatia sectoriala de negociere a Capitolului 11 si reprezentantii DG ECFIN din cadrul Comisiei Europene. In urma acestor consultari, s-a convenit elaborarea, in cel mai scurt timp posibil, a proiectului Documentului Complementar de Pozitie privind Capitolul 11. Acest proiect a fost aprobat de Guvernul Romaniei in sedinta din 16 mai 2002 si inaintat Consiliului UE.

4.11.1. Participarea la procedurile de coordonare a politicilor economice i de supraveghere multilaterala n cadrul Uniunii Europene
A. Programul Economic de Preaderare

Programul Economic de Preaderare (PEP) este instrumentul principal de participare la Procedura de Supraveghere Bugetara in perioada de pre-aderare si de pregatire in vederea cuplarii, dupa aderare, la procedurile de coordonare a politicilor economice in cadrul UE. Romania a elaborat si transmis Comisiei Europene prima editie a Programului Economic de Preaderare la data de 1 octombrie 2001. Programul Economic de Preaderare, document de referinta privind politica economica a Romaniei pe termen mediu, a fost elaborat pe baza prevederilor Programului de guvernare pentru perioada 2001-2004 si conform cerintelor UE, cu participarea ministerelor si institutiilor responsabile de proiectarea si implementarea diverselor componente ale politicii economice, sub coordonarea Ministerului Dezvoltarii si Prognozei (MDP). Privirea de ansamblu pe termen mediu a fost construita pe baza unei prognoze macroeconomice interne, elaborata sub forma a doua scenarii alternative, fundamentate pe prognozele MDP. Incepand cu anul 2002, in scopul de a imbunatati comparabilitatea celor 13 programe ale tarilor candidate si pentru o mai buna coordonare cu ciclurile bugetare nationale, PEP va fi actualizat anual de catre toate tarile candidate si prezentat Comisiei Europene in data de 15 august a fiecarui an. In ceea ce priveste Romania, procesul de actualizare a PEP a fost demarat in luna martie 2002 prin organizarea unui seminar la Bucuresti, la care au fost prezentate cerintele Comisiei Europene privind formatul editiei 2002 a PEP. Ministerul Dezvoltarii si Prognozei a stabilit masurile organizatorice si un calendar precis de lucru, astfel incat PEP-ul actualizat sa reprezinte un document calitativ superior, care sa evidentieze schimbarile semnificative produse in economia romaneasca si directiile viitoare de actiune in vederea indeplinirii criteriilor economice de aderare la UE. In data de 14 iunie a.c. a fost organizat un seminar cu tema Concluzii preliminare privind continutul editiei 2002 a Programului Economic de Preaderare, destinat dezbaterii variantelor preliminare ale principalelor capitole din PEP si stabilirii 221

modalitatilor de finalizare a editiei 2002, in vederea transmiterii documentului actualizat la Comisia Europeana in termenul stabilit. B. Notificarea fiscal

Situaia actual In septembrie 2001, Eurostat (Oficiul de Statistica al UE) a lansat un nou proiect pilot privind datoria publica, deficitul bugetar si conturile financiare. In octombrie 2001 si martie 2002 au avut loc evaluari ale proiectului de catre expertii Eurostat. Pana in prezent au fost realizate urmatoarele actiuni:

a fost stabilita metoda de evaluare a taxelor, impozitelor si cotizatiilor, respectiv metoda time adjusted chased. Aceasta a fost agreata atat de specialistii INS, cat si de cei din Ministerul Finantelor Publice; s-a realizat concordanta datelor din tabelul III al Notificarii fiscale cu datele incluse in conturile financiare; a fost elaborata o noua varianta a Notificarii fiscale, varianta care a fost transmisa la Eurostat in data de 1 aprilie 2002. Datele transmise au fost evaluate conform metodologiei Sistemului European de Conturi in vigoare (SEC95).

Institutul National de Statistica este institutia responsabila pentru calcularea PIB. INS, in cooperare cu Eurostat, actioneaza in sensul aplicarii acquis-ului comunitar in domeniul statisticii si al Regulamentului Consiliului nr. 2223/96 privind sistemul european de conturi nationale si regionale in comunitate. Procesul de elaborare a conturilor nationale, si implicit de calcul al PIB, conform noii metodologii, se realizeaza in mai multe etape, in functie de posibilitatea de creare si exploatare a noi surse de date, de modificarile legislative cu implicatii asupra modului de evaluare a agregatelor din contabilitatea nationala, precum si de deciziile pe care Eurostat le va adopta in urma consultarii statelor membre privind modul de tratare a unor aspecte particulare prevazute de SEC 95. O prima etapa a fost deja parcursa de INS prin elaborarea conturilor nationale pentru anul 1998 si 1999, precum si calcularea PIB pentru anii 2000 (varianta semidefinitiva) si 2001 (varianta provizorie), care reflecta cea mai mare parte a modificarilor prevazute de SEC 95. Prioriti pe termen scurt i mediu In vederea armonizarii totale la cerintele SEC 95, se vor intreprinde urmatoarele masuri: Stabilirea modului de incadrare a veniturilor obtinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB); solutia finala privind modul de incadrare a acestor venituri va fi comunicata expertilor romani de catre Eurostat dupa o consultare cu alti specialisti in acest domeniu, pana la urmatoarea Notificare fiscala din aprilie 2003; Evaluarea dobinzilor nete in baza accrual dupa metoda time adjusted chased pentru includerea acestora in viitoarea notificare din aprilie 2003; Evaluarea pe baza dreptului constatat (accrual) a tuturor impozitelor, contributiilor sociale si dobanzilor; pentru armonizarea cu metodologia SEC 95, Ministerul Finantelor Publice va introduce sistemul contabil in baza accrual (trimestrul I 2003 - angajament asumat prin document de pozitie);

222

Imbunatatirea organizarii si performantei sistemului de contabilitate publica in concordanta cu standardele europene in vigoare, inclusiv prin elaborarea Normelor privind evidenta angajamentelor bugetare, a normelor privind organizarea si conducerea contabilitatii patrimoniului institutiilor publice, Planurilor de Conturi pentru institutiile publice si a monografiei privind inregistrarea in contabilitate a principalelor operatiuni; Alocarea serviciilor de intermediere financiara indirect masurate (SIFIM) pe sectoare institutionale si ramuri de activitate. In prezent, pe plan european, nu exista o metoda unanim agreata de catre statele membre ale Uniunii. Au fost identificate patru metode utilizate de catre statele membre. Incepand cu anul 2002, reprezentantii acestor tari vor demara discutiile pentru stabilirea unei singure metode, acceptate si de catre Eurostat, si care, ulterior, va trebui aplicata de catre toate statele europene; Extinderea sferei de cuprindere a formarii brute de capital fix prin includerea urmatoarelor componente (2005 - angajament asumat prin document de pozitie): lucrarile recreative, literare sau artistice originale; achizitii minus cedari de obiecte de valoare.

4.11.2. Politica fiscal


Situaia actual Romania considera ca nu va intampina dificultati in implementarea acquis-ului comunitar in domeniul finantelor publice, respectiv art. 104 (ex. 104 c) din Tratatul Uniunii Europene si regulamentele comunitare in vigoare privind obligatia Statelor Membre de a evita deficitele excesive. In vederea indeplinirii angajamentelor asumate in documentul de pozitie, Ministerul Finantelor Publice a elaborat un proiect al legii privind finantele publice, care a fost aprobat de Guvern in data de 14 februarie 2002 si transmis spre dezbatere Parlamentului, urmand a fi adoptat in cursul anului 2002. Pentru anul 2002, Ministerul Finantelor Publice a propus un mod nou de prezentare a proiectului de buget, bazat pe reguli si principii noi circumscrise urmatoarelor scopuri: realizarea previziunilor multianuale ale veniturilor si cheltuielilor bugetare; extinderea finantarii pe baza de programe; restructurarea cheltuielilor bugetare in raport cu posibilitatile si reformele pe domenii de activitate.

In scopul imbunatatirii capacitatii Ministerului Finantelor Publice de a administra resursele financiare ale statului, a fost elaborata documentatia necesara infiintarii Unitatii de management a trezoreriei statului. In scopul imbunatatirii colectarii veniturilor bugetare, la data de 28.03.2002 a fost adoptata OUG nr. 40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare (MO nr. 233/8.04.2002), care vizeaza in principal o transparenta totala in ceea ce priveste acordarea de inlesniri la plata de catre creditorii bugetari prin stabilirea de criterii clare de performanta economico-financiara si de disciplina fiscala. Inlesnirile la plata se vor acorda pe baza unui punctaj rezultat din analiza criteriilor de performanta economico-financiara si de disciplina fiscala, iar numarul de luni de esalonare la plata a obligatiilor bugetare, care include si perioada de gratie, se determina in functie de raportul procentual dintre totalul obligatiilor bugetare si cifra de afaceri pe baza unei conventii incheiate intre debitori si creditorii bugetari respectivi. Aplicarea prevederilor acestei Ordonante va 223

contribui la realizarea veniturilor bugetare, respectiv incadrarea in deficitul bugetar prin accelerarea incasarilor, si la fluidizarea activitatii economico-financiare a agentilor economici care desi sunt viabili din punct de vedere economic intampina greutati in achitarea obligatiilor bugetare restante. Prioriti pe termen scurt i mediu Pentru imbunatatirea cadrului legislativ si institutional in vederea continuarii alinierii la acquis-ul comunitar, se vor intreprinde urmatoarele masuri: Adoptarea noii Legi a finantelor publice (iunie 2002 - angajament asumat prin document de pozitie); Elaborarea legislatiei secundare pentru implementarea coerenta a noii legi privind finantele publice; Perfectionarea finantarii bugetare pe baza de programe; Imbunatatirea sistemului de management al trezoreriei prin infiintarea Unitatii de management a trezoreriei statului (septembrie 2002 - angajament asumat prin document de pozitie).

4.11.3. Politica monetar i a cursului de schimb


Situaia actual Romania s-a angajat ca pana la data de 31 decembrie 2004 sa modifice Legea nr. 101/1998 privind Statutul BNR pentru a garanta deplina independenta a bancii centrale si a defini drept obiectiv fundamental al acesteia asigurarea stabilitatii preturilor, in conformitate cu prevederile Tratatului privind UE si Protocolului privind Statutul Sistemului European al Bancilor Centrale si Bancii Centrale Europene. In mod concret, prevederile unor articole din Legea nr. 101/1998 vor fi modificate si armonizate conform legislatiei Uniunii Europene, in scopul: Asigurarii independentei functionale a BNR in elaborarea si conducerea politicii monetare si a cursului de schimb, prin definirea explicita - in conformitate cu prevederile Tratatului - a asigurarii stabilitatii preturilor ca obiectiv fundamental; Asigurarii independentei personale a BNR, prin armonizarea cu legislatia comunitara a prevederilor referitoare la durata mandatului membrilor consiliului de administratie, motivele de revocare din functie, dreptul de contestare in justitie a deciziei de revocare din functie si conflictul de interese; Interzicerii finantarii directe a institutiilor publice de catre banca centrala, astfel incat sa se asigure armonizarea cu prevederile Articolului 101 din Tratatul CE referitor la finantarea directa de catre banca centrala.

In ceea ce priveste interzicerea accesului privilegiat al sectorului public la institutiile financiare, prevederile Art. 49 din Legea bancara nr. 58/1998 si Art. 175 din OUG nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, privind stabilirea unor limite prudentiale, sunt in conformitate cu Principiile Comitetului de la Basel si cu prevederile Directivei 2000/12/CEE si sunt aplicabile fara echivoc atat valorilor mobiliare nationale, cat si celor straine. Potrivit Legii datoriei publice nr. 81/1999, Ministerul Finantelor Publice este autorizat, in prezent, sa imprumute fonduri in numele statului, in mod direct de la Banca Nationala a Romaniei. Totodata, pentru efectuarea la extern a platilor aferente serviciului datoriei publice externe de catre Banca Nationala a Romaniei, se prevede ca decontarea in lei se efectueaza de 224

catre Ministerul Finantelor Publice a doua zi lucratoare de la primirea confirmarii platii la extern. Aceste prevederi contravin art. 101 (ex art. 104) din Tratatul de infiintare a Comunitatii Europene, care interzice ca facilitatea de overdraft sau orice alta facilitate sa fie acordata in favoarea sectorului public. Trebuie mentionat faptul ca facilitatea de overdraft a fost utilizata o singura data de catre Ministerul Finantelor Publice in anul 2000, iar in anul 2001 deloc. In prezent, articolul 15(2) al OG nr. 39/1996 privind organizarea si functionarea Fondului de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar stipuleaza ca Fondul va investi resursele financiare disponibile in titluri de stat si in obligatiuni ale Bancii Nationale a Romaniei. In vederea asigurarii compatibilitatii cu Tratatul UE (art. 101 si 102), Romania se angajeaza sa amendeze acest articol pana la 31 decembrie 2004, prin adoptarea unui proiect de lege care sa modifice OG nr. 39/1996. In acest sens, a fost deja elaborat un proiect de lege, care prevede mai multe variante de investire, diversificand portofoliul Fondului dupa cum urmeaza: Resursele financiare disponibilepot fi investite de Fond in: a) titluri de stat, titluri garantate de stat si titluri de valoare emise de BNR; b) depozite la termen la institutii de credit, depozite ce nu pot depasi 25% din volumul resurselor disponibile pentru investitii; c) titluri de stat sau ale bancilor centrale ale Statelor Membre ale Uniunii Europene sau titluri emise de Trezoreria Statelor Unite ale Americii. Odata cu aceasta modificare, se va avea in vedere eliminarea din textul articolului 14(2) al OG nr. 39/1996 a prevederii conform careia Fondul poate imprumuta de la BNR, realizandu-se astfel armonizarea prevederilor Ordonantei cu prevederile Legii nr. 101/1998, referitoare la accesul exclusiv al bancilor comerciale la creditarea de catre banca centrala. Prioriti pe termen scurt Pe termen scurt, strategia politicii monetare se va baza, in continuare, pe atingerea agregatelor monetare. In favoarea acestei optiuni pledeaza atat indiciile cresterii eficacitatii in atingerea agregatelor monetare, cat si necompletarea cadrului de preconditii necesare trecerii la un alt tip de strategie de politica monetara. Potrivit programului economic al Guvernului, pe termen scurt, politica monetara va fi mai ferm orientata spre obiectivul dezinflatiei, tinta de inflatie stabilita pentru anul 2002 fiind de 22% (decembrie/decembrie); sarcina atenuarii riscurilor ce ameninta sustenabilitatea pozitiei externe va fi in mai mare masura preluata de politica veniturilor, de cea fiscala, precum si de cea structurala. Acestea din urma vor sprijini, de asemenea, eforturile dezinflationiste ale politicii monetare. In acest context, baza monetara si masa monetara vor reprezenta, in continuare, obiectivul operational si, respectiv, tinta intermediara a politicii monetare. Mentinerea bazei monetare in parametrii programati se va realiza prin intermediul ajustarii activelor interne nete ale BNR. Cursul de schimb al leului va continua sa reprezinte si in aceasta perioada o variabila cheie in conceperea si implementarea politicii monetare, politica de curs urmand sa sprijine cu prioritate obiectivul dezinflatiei. In ceea ce priveste instrumentele politicii monetare, in perioada care urmeaza se va accentua tendinta de restrangere a rolului mecanismului rezervelor minime obligatorii, atat prin continuarea reducerii ratei rezervelor minime obligatorii, cat si printr-o relativa flexibilizare a acestui mecanism, favorabila cresterii eficientei si adancirii pietei monetare. De asemenea, operatiunile open-market ale BNR vor fi extinse si mai bine adecvate conditiilor pietei monetare, atat in ceea ce priveste instrumentele folosite, cat si scadentele acestora. 225

Prioriti pe termen mediu In vederea finalizarii armonizarii cadrului legislativ al politicii monetare cu acquis-ul comunitar specific, sunt prevazute urmatoarele masuri: Alinierea la legislatia comunitara a prevederilor din Legea nr. 101/1998 privind Statutul BNR in ceea ce priveste independenta bancii centrale, obiectivul sau principal de asigurare a stabilitatii preturilor, interzicerea finantarii directe a sectorului public si a accesului privilegiat al sectorului public la institutiile financiare (pana la sfarsitul anului 2004 - angajament asumat prin document de pozitie); Modificarea art. 8b, 14 si 19 din Legea datoriei publice nr. 81/1999 (pana la sfarsitul anului 2004 - angajament asumat in documentul de pozitie); Modificarea articolului 15(2) din OG nr. 39/1996 privind infiintarea si functionarea Fondului de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar in vederea armonizarii cu normele UE (pana la sfarsitul anului 2004 - angajament asumat prin document de pozitie); Armonizarea, pana la data aderarii, a celorlalte reglementari din domeniul politicii monetare si a cursului de schimb.

In ceea ce priveste independenta BNR, proiectul de modificare a Legii nr. 101/1998 va cuprinde prevederi clare in ceea ce priveste cooperarea dintre BNR si autoritatile publice centrale si locale. In mod concret, aceasta se refera la discutarea implicatiilor politicii monetare in contextul coerentei si consistentei mix-ului de politici macroeconomice, fara a prejudicia independenta BNR; in plus, sprijinul acordat de BNR pentru realizarea politicii economice a Guvernului nu va afecta obiectivul sau fundamental, care va fi mentinerea stabilitatii preturilor. De asemenea, Bancii Natonale a Romaniei i se va interzice sa solicite sau sa primeasca instructiuni de la autoritatile publice in formularea si conducerea politicii monetare. Politica monetara va fi guvernata de un nou statut al bancii centrale care-i va intari, sub toate aspectele, independenta; de asemenea, obiectivul fundamental al bancii centrale - asigurarea stabilitatii preturilor - va fi formulat fara ambiguitate si politica monetara va fi degrevata de urmarirea altor tinte macroeconomice care ar putea prejudicia atingerea obiectivului sau fundamental. In plus, noul cadru juridic care va reglementa sfera aplicarii politicii monetare va interzice in mod expres orice modalitate de finantare directa a Trezoreriei de catre banca centrala. In ceea ce priveste strategia politicii monetare, se prevede ca actualul cadru analitic sa fie perfectionat in vedere cresterii eficacitatii actiunii bancii centrale. Prima optiune avuta in vedere pentru a substitui strategia bazata pe tinta monetara este strategia bazata pe tinta inflatiei (inflation targeting); corespunzator acesteia, regimul cursului de schimb va evolua rapid dinspre flotarea controlata spre o flotare libera. Adoptarea acestei strategii va acorda o mai mare flexibilitate bancii centrale in utilizarea instrumentelor politicii monetare, permitand adaptarea acesteia la natura socurilor care ameninta atingerea tintei stabilite. Pentru a consolida procesul dezinflatiei, politica monetara isi va pastra, pe intreaga perioada vizata, caracterul prudent; in subsidiar, aceasta va urmari remonetizarea economiei romanesti, care va fi sustinuta de refacerea increderii in moneda si de revigorarea economica. Modificarile ce se vor aduce in aceasta perioada instrumentelor politicii monetare vor urmari atat sporirea eficientei operationale a politicii monetare, cat si armonizarea cadrului operational al BNR cu cel al Bancii Centrale Europene. Principalele aspecte vizate sunt: Completarea infrastructurii necesare utilizarii instrumentelor de piata; Diversificarea instrumentelor de sterilizare pe termen mai indelungat sau chiar definitiva a excesului de lichiditate;

226

Extinderea utilizarii operatiunilor de piata in detrimentul instrumentelor cu un caracter administrativ mai pronuntat (rezervele minime obligatorii); Redobandirea capacitatii BNR de a actiona de pe pozitia de creditor al sistemului bancar, necesara exercitarii unei influente efective asupra ratelor dobanzilor pe termen scurt.

In ipoteza in care conditiile nu vor fi favorabile adoptarii unei strategii bazata pe tinta inflatiei (inflation targeting), pentru perioada vizata se are in vedere si o alta optiune de strategie de politica monetara. Alternativa consta in adoptarea unei strategii avand ca ancora cursul de schimb; viabilitatea acesteia ar fi asigurata de relaxarea constrangerii externe, in special ca efect al castigurilor de productivitate pe care le vor genera politicile structurale. Indiferent de regimul de curs de schimb care se va practica, euro va deveni pana la finele anului 2004 moneda de referinta a cursului de schimb a leului; de-a lungul intregii perioade, leul se va aprecia gradual in termeni reali fata de moneda europeana, aceasta ajustare fiind compatibila cu procesul de convergenta nominala si reala a economiei romanesti.

4.12. Statistica
Situaia actual Negocierile pentru Capitolul 12 Statistica au fost inchise provizoriu, la 21 noiembrie 2000. Documentul privind Informatiile suplimentare referitoare la preluarea acquis-ului comunitar adoptat in anul 2000 pentru Capitolul 12 Statistica si dosarul de fundamentare al acestuia, realizate de catre Delegatia sectoriala pentru negocierea Capitolului 12 si aprobate de Guvernul Romaniei (in sedinta din data de 6 decembrie 2001) au fost transmise Consiliului UE, in data de 7 decembrie 2001. Infrastructura statistic Au fost adoptate urmatoarele acte normative: OUG nr. 75/2001 (MO nr. 283/31.05.2001) pentru modificarea si completarea OG nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale in Romania si HG nr. 488/2001 privind organizarea si functionarea Institutului National de Statistica. Conform actelor normative mentionate, a fost modificata denumirea si organigrama institutiei, avandu-se in vedere responsabilitatile fundamentale ale Institutului National de Statistica; presedintele INS este asistat de doi vicepresedinti, dintre care unul cu responsabilitati in coordonarea activitatilor de integrare europeana. Este prevazuta, de asemenea, infiintarea a 8 directii de statistica regionala. Alinierea totala a Registrului Afacerilor la legislatia comunitara (angajament asumat prin document de pozitie) s-a realizat la sfarsitul trimestrului I 2002, in baza colaborarii cu Ministerul Finantelor Publice si vizeaza imbunatatirea calitatii datelor referitoare la persoanele fizice, in contextul schimbarii sistemului de colectare a datelor. In octombrie 2001, a fost realizata, cu asistenta PHARE, baza de date privind armonizarea legislatiei romanesti cu acquis-ul comunitar, instrument deosebit de util pentru monitorizarea permanenta a alinierii la legislatia comunitara. Structurata pe capitole, teme si module statistice, baza de date include in intregime legislatia comunitara in vigoare, in domeniul statisticii (atat textul in original cat si traducerea in limba romana), transpunerea acesteia in acte normative romanesti, precum si evaluari in ceea priveste stadiul de armonizare cu standardele europene a fiecarui domeniu statistic.

227

In luna februarie 2002, a fost creat Centrul National de Pregatire in Statistica (CNPS), conceput ca unul din mijloacele esentiale destinate instruirii specialistilor din sistemul statisticii, precum si formarii culturii statistice; s-a realizat modernizarea bibliotecii INS. S-a creat, de asemenea, un data-shop (punct de vanzare a produselor statistice) si a fost pusa la punct strategia de diseminare a datelor statistice (inclusiv diseminarea electronica, pagina de web). In luna martie 2002, a avut loc lansarea efectiva a programului de pregatire a personalului din cadrul Institutului National de Statistica si din directiile regionale. In cadrul procesului de continuare a imbunatatirii calitatii statisticilor, inclusiv prin asigurarea resurselor umane necesare, in luna mai 2002, a fost organizat seminarul cu tema Managementul calitatii in statistica. Serverul Nomenclatoarelor de interes national SENIN a fost instalat, iar baza de date aferenta a fost deschisa utilizarii publice, prin INTERNET. Statistici demografice i sociale In prezent, statistica demografica este total armonizata (angajament asumat prin document de pozitie). In domeniul statisticii sociale, au fost realizate o serie de anchete pilot, compatibile cu normele si standardele comunitare. Este vorba despre o noua Ancheta a bugetelor de familie, Ancheta privind utilizarea timpului, Ancheta privind starea de sanatate, Ancheta privind conditiile de viata, Ancheta pregatirii profesionale continue. Incepand cu anul 2001, Ancheta bugetelor de familie si Ancheta conditiilor de viata au fost permanentizate. Ancheta trimestriala asupra fortei de munca este armonizata cu normele europene. Prin reproiectarea anchetei pentru anul 2002, majoritatea variabilelor lipsa au fost introduse in cercetare. Anual, in deplina concordanta cu programul Eurostat, la aceasta ancheta se ataseaza cate un modul ad-hoc. In anul 2001, a fost proiectat si atasat la ancheta fortei de munca modulul ad-hoc Durata si tipologia programului de lucru. Conform prevederilor HG nr. 504/2001 privind efectuarea recensamantului populatiei si locuintelor din Romania (MO nr. 296/06.06.2001) si HG nr. 680/2001 privind organizarea si desfasurarea recensamantului populatiei si locuintelor din Romania, acesta a fost efectuat in perioada 1827 martie 2002. Lucrarile finalizate, pana in prezent, includ: organizarea in teritoriu, tiparirea formularelor si centralizatoarelor, instruirea personalului, actiuni de popularizare, efectuarea recensamantului propriu-zis, efectuarea anchetei de control. Urmeaza ca datele preliminare referitoare la Recensamantul populatiei si locuintelor sa fie prezentate Comisiei Centrale pentru Recensamant, in vederea validarii. Ulterior, aceste date vor fi supuse aprobarii Guvernului si date publicitatii (angajament asumat prin document de pozitie). Statistici regionale Conform prevederilor HG nr. 488/2001 privind organizarea si functionarea Institutului National de Statistica, au fost constituite 8 directii generale de statistica regionala care functioneaza in subordinea Institutului National de Statistica, alaturi de cele 34 directii judetene de statistica. In anul 2001, a fost completata baza de date de statistici regionale la nivelul NUTS II (Nomenclatorul Unitatilor Teritoriale Statistice), cu date agregate pe 10 capitole statistice, grupare determinata de sistemul informatic (angajament asumat prin document de pozitie).

228

Statistici macroeconomice Metodologia Sistemului European de Conturi SEC 95 a devenit operationala in anul 2001 (angajament asumat prin document de pozitie). Conturile nationale nefinanciare (inclusiv cele doua tabele economice de sinteza: Tabelul Intrari Iesiri si Tabelul Economic de Ansamblu) au fost elaborate pe baza Sistemului European de Conturi SEC 95, incepand cu datele pentru anul 1998. Au fost definitivate datele pentru anul 1999; pentru 2000, datele sunt semi-definitive, iar pentru 2001 datele sunt provizorii. Conturile financiare sunt elaborate de Banca Nationala a Romaniei, in colaborare cu INS si cu Ministerul Finantelor Publice. Au fost realizate conturile financiare pentru anul 1998, in conformitate cu SEC 95. In ceea ce priveste conturile nationale trimestriale, au fost elaborate metodologiile de calcul, in conformitate cu standardele comunitare si s-au realizat calculele pentru perioada 1994-2001 privind Produsul Intern Brut trimestrial. Totodata, au fost revizuite datele pentru asigurarea corelatiei cu diferitele variante (provizorie, semidefinitiva, definitiva) de conturi anuale. In cadrul aceluiasi program, a fost definitivata metodologia de evaluare a consumului de capital fix, a fost revizuita metodologia de calcul a PIB regional dupa metoda de productie si s-au elaborat calcule privind formarea bruta de capital fix pe regiuni si conturile administratiei publice pe regiuni. In cadrul procedurii de supraveghere fiscala multilaterala in perioada de pre-aderare, Romania a transmis la Oficiul de Statistica al Uniunii Europene (EUROSTAT), la sfarsitul lunii martie 2002, o noua notificare fiscala, cu date pentru perioada 19982002. In domeniul statisticii preturilor de consum, s-au realizat: actualizarea anuala a ponderilor de cheltuieli, adoptarea noii formule de calcul a indicilor preturilor de consum la nivelul agregatelor elementare, calculul si transmiterea la EUROSTAT a indicilor preturilor de consum, la nivelul sub-indicilor din clasificarea COICOP. Statistica ntreprinderilor Incepand cu anul 2001, anul de referinta pentru cei trei indicatori pe termen scurt din domeniul industriei (indicii productiei industriale, indicii cifrei de afaceri si indicii preturilor productiei industriale) este anul 1998. A fost, de asemenea, elaborata metodologia de calcul a productivitatii muncii in industrie, armonizata cu cerintele EUROSTAT. A fost schimbata periodicitatea cercetarii statistice privind valoarea lucrarilor de constructii, din trimestriala in lunara. S-a elaborat, totodata, o metodologie de calcul a indicelui preturilor in constructii, necesara deflatarii indicatorilor valorici ce caracterizeaza activitatea de constructii, avand in vedere toate elementele pretului de productie: materiale, salarii, echipamente, transport, energie etc. Pentru aceasta, au fost proiectate trei chestionare statistice pentru culegerea de date in vederea stabilirii elementelor de ponderare. A fost proiectat si introdus in sistemul informational statistic, incepand cu anul 2001, un chestionar prin care sunt culese variabilele: numarul de autorizatii eliberate pentru cladiri si suprafata utila a acestora; urmeaza ca, in 2002, sa inceapa diseminarea rezultatelor. In ceea ce priveste ancheta structurala in intreprinderi, pentru sectoarele industrie, constructii, comert si servicii (cu exceptia societatilor bancare, a celor de asigurarereasigurare si fonduri de pensii), armonizarea cu cerintele stipulate in Regulamentul Consiliului (CE) nr. 58/1997 (anexele 1-4) s-a realizat pentru rezultatele anchetei structurale aferente anului 2001. De asemenea, pentru sectoarele mentionate mai sus, s-a realizat si armonizarea la cerintele Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1618/1999 referitor la criteriile de evaluare a calitatii datelor statisticii structurale. In acest sens, s-au calculat indicatorii de calitate pentru datele aferente anului de referinta 1998. 229

Statistica energiei Au fost publicate serii statistice pe perioada 19921999 ale balantelor energetice anuale, recalculate conform metodologiei Uniunii Europene. Balanta energetica pentru anul 2000 a fost realizata si publicata in acord cu metodologia UE. Prin adoptarea Ordinului nr. 15/2001 privind aprobarea Procedurii pentru raportarea datelor privind consumatorii de energie electrica in conformitate cu Directiva CE 90/377 (MO nr. 552/04.09.2001) si a Ordinului nr. 538/2001 privind aprobarea Procedurii pentru raportarea datelor privind consumatorii de gaze naturale in conformitate cu Directiva CE 90/377 (MO nr. 698/02.11.2001), statistica energiei a fost armonizata la standardele si normele europene. Statistica cercetriidezvoltrii Restructurarea sistemului de anchete statistice pe tipurile de unitati care realizeaza activitati de cercetaredezvoltare a condus la cresterea numarului de indicatori rezultati din prelucrarea datelor. Simultan, a fost asigurata completarea chestionarelor pe domenii, conform solicitarii EUROSTAT si OCDE. Au fost realizate doua publicatii cu serii statistice, pe perioada 19931997, respectiv 19962000, datele fiind prezentate conform publicatiilor in domeniu, realizate de OCDE si EUROSTAT. In cea de-a doua publicatie, au fost incluse si date pe regiuni de dezvoltare/judete si un capitol de comparatii internationale. Statistica n transporturi, turism, servicii i comert exterior Incepand cu datele pentru trimestrul I 2001, statisticile transporturilor de marfuri pe calea ferata realizate de INS sunt conforme cu prevederile Directivei Consiliului nr. 80/1177/EEC. Astfel, se colecteaza si se disemineaza date referitoare la principalele legaturi de trafic (national, international, de tranzit), tipul de expediere, natura marfurilor si distanta parcursa. S-a realizat, de asemenea, armonizarea statisticii serviciilor infra-anuale de piata (angajament asumat prin document de pozitie). Referitor la statistica turismului, culegerea datelor privind cazarea turistilor este efectuata lunar si nu trimestrial. A fost initiata colaborarea cu Ministerul Turismului, in vederea identificarii posibilitatilor si modalitatilor concrete de cooperare pentru a face posibila armonizarea acestui capitol. Incepand cu anul 2001, s-a realizat conectarea INS la baza de date de comert exterior a EUROSTAT COMEXT, care este alimentata cu date statistice lunare de export si import, in structura solicitata de EUROSTAT. Pregatirea realizarii sistemului statistic INTRASTAT a inceput in anul 2002 (angajament asumat prin document de pozitie complementar), actele normative necesare implementarii acestui sistem urmand a fi promovate de catre institutiile implicate: Ministerul Finantelor Publice (autoritatile fiscale) si Directia Generala a Vamilor. Statistica agriculturii, silviculturii i pisciculturii In vederea pregatirii desfasurarii recensamantului general agricol, s-au intreprins urmatoarele actiuni: a fost adoptata OUG nr. 70/2002 (MO nr. 428/19.06.2002) privind efectuarea recensamantului general agricol in Romania;

230

a fost elaborata si se afla in procedura de aprobare proiectul de Hotarare de Guvern privind organizarea si desfasurarea recensamantului general agricol; actul normativ contine prevederi referitoare la asigurarea finantarii recensamantului; a fost elaborat planul general de organizare si desfasurare a recensamantului; au fost proiectate lista unitatilor de recenzare, chestionarul pentru recensamantul general agricol si manualul recenzorului.

In domeniul conturilor economice din agricultura, prin participarea la Proiectul pilot initiat de EUROSTAT, au fost calculate si transmise datele aferente anilor 1999 (date definitive) si 2000 (date provizorii), in conformitate cu metodologia prevazuta in Manualul Conturilor Economice din Agricultura si Silvicultura, elaborat de EUROSTAT. Prioriti pe termen scurt Prioritatile pe termen scurt stabilite pentru domeniul statistic sunt: Recensamantul populatiei si locuintelor (angajament asumat prin document de pozitie); Lucrarile de finalizare a recensamantului populatiei si locuintelor se vor realiza in anul 2003 si vor consta in: tehnoredactarea, editarea si tiparirea volumelor, in care se vor evidentia structura demografica, etnica si confesionala a populatiei, precum si cea social-economica, numarul de cladiri, locuinte si gospodarii, principalele date organizate in tabele (disponibile si in limba engleza). Totodata, se va elabora si o monografie a recensamantului populatiei si locuintelor, iar datele depersonalizate vor fi arhivate pe suport magnetic si incarcate si pe website-ul INS. Recensamantul general agricol (angajament asumat prin document de pozitie); In conformitate cu OG nr. 920/1998 privind efectuarea recensamantului general agricol si a anchetelor statistice structurale in agricultura, recensamantul general agricol urmeaza sa aiba loc in perioada 2 decembrie 2002 31 ianuarie 2003. Continuarea armonizarii statisticii romanesti cu normele si standardele europene are in vedere urmatoarele masuri: realizarea unui sistem statistic privind principalele anchete agricole (ancheta utilizarii terenului, ancheta productiei vegetale, ancheta privind efectivele de animale si productia animaliera, ancheta privind preturile agricole) conform normelor si standardelor UE, in vederea asigurarii comparabilitatii datelor statistice privind agricultura din Romania, cu datele statistice comunitare; reproiectarea aplicatiilor statistice din domeniul silviculturii, in vederea observarii exploatatiei forestiere din punct de vedere al structurii, productiei si valorificarii (angajament asumat prin document de pozitie); initierea si realizarea de anchete statistice in profil regional, privind: demografia intreprinderilor mici si mijlocii, transportul rutier de marfuri, statisticile sociale (conditiile de viata); asigurarea, in domeniul statisticii migratiei, pana la sfarsitul anului 2002, a datelor statistice referitoare la cetatenii straini care isi stabilesc domiciliul in Romania, precum si la cetatenii straini care lucreaza cu permis de munca in Romania; calcularea (cu caracter experimental), incepand cu semestrul II 2002, a urmatorilor indicatori: indicele cifrei de afaceri in industrie pentru piata interna si externa, indicele preturilor productiei industriale pentru piata externa si total industrie, indicii comenzilor noi din industrie si indicii productivitatii muncii in industrie; 231

identificarea surselor pentru indicatorii structurali si indicatorii benchmarking, solicitati de EUROSTAT; introducerea graduala, in cazul statisticii preturilor (indicele preturilor de consum, indicii preturilor de productie, indicii de cost in constructii si in agricultura), a elementelor care inca lipsesc, astfel incat armonizarea totala sa se realizeze in 2003. Se au in vedere: extinderea esantionului de sortimente pentru anumite categorii COICOP; implementarea conceptului intern, respectiv introducerea in sistemul de ponderare a cheltuielilor de consum a cheltuielilor persoanelor institutionalizate si ale turistilor straini; implementarea metodologiei de calcul a indicelui preturilor in constructii, conform standardelor UE; calculul preturilor agricole si al indicilor de pret; reproiectarea Registrului Statistic al Intreprinderilor si dezvoltarea sistemului de anchete privind demografia intreprinderilor mici si mijlocii; realizarea unor noi versiuni ale Clasificarii Activitatilor din Economia Nationala CAEN 2002 si Clasificarii Produselor si Serviciilor Asociate Activitatilor CPSA 2002, aliniate la clasificarile corespunzatoare utilizate in cadrul Uniunii Europene; implementarea acestor noi versiuni va avea loc incepand cu anul 2003, conform unui program armonizat cu programul EUROSTAT de implementare a versiunilor 2002, la nivelul Uniunii Europene; armonizarea cerintelor Anchetei Structurale in Intreprinderi, pentru zona serviciilor financiare (societati bancare, de asigurari si fonduri de pensii), cu cerintele Regulamentului Consiliului (CE) nr. 58/97 (anexele 57), incepand cu rezultatele anchetei structurale aferente anului 2003. Elementul de conditionalitate este ca legislatia contabila si de organizare a acestei zone sa se armonizeze cu cerintele legislatiei comunitare corespunzatoare; in domeniul statisticii serviciilor (transport, turism, comert distributiv), masurile avute in vedere pentru respectarea angajamentele asumate sunt: aplicarea, pana la sfarsitul anului 2003, a prevederilor comunitare din domeniul transportului maritim (angajament asumat prin document de pozitie); armonizarea, pana la sfarsitul anului 2003, a statisticilor de transport pe cai navigabile interioare, masura conditionata de posibilitatea administratiilor portuare de a furniza INS date la nivel de nava, in structura prevazuta de reglementarile Uniunii Europene, pe suport electronic si de gasirea unei solutii de catre Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei pentru inregistrarea tranzitului fluvial pe Dunare, in portiunea romaneasca; organizarea unei anchete pilot in gospodarii, privind cererea turistica; ajustarea pentru variatii sezoniere si numar de zile lucratoare, in cazul seriilor de date statistice privind comertul cu amanuntul;

elaborarea unui catalog exhaustiv al indicatorilor statistici; conceptualizarea metodelor matematice pentru masurarea calitatii in statistica; elaborarea un set de norme de aplicare in practica a regimului confidentialitatii datelor statistice.

Intarirea capacitatii administrative se va realiza prin:

232

cresterea capacitatii sistemului informatic aferent sustinerii anchetelor din domeniul statisticii agricole si statisticii regionale; achizitionarea de tehnica de calcul pentru oficiile regionale; achizitionare de echipament tipografic; cresterea calificarii personalului prin programul desfasurat in cadrul Centrului National de Pregatire in Statistica, reevaluarea resurselor umane si financiare necesare realizarii programelor de cercetare statistica, cresterea atractivitatii profesiei de statistician.

Asigurarea durabilitatii progreselor obtinute in statistica romaneasca, in vederea alinierii la normele si standardele europene; realizarea, in domeniul statisticii sociale, a anchetelor complementare privind: ocuparea in randul persoanelor cu probleme de sanatate si invatarea de-a lungul intregii vieti, ca module atasate la ancheta asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO); realizarea, experimental, a anchetei privind structura castigurilor; armonizarea statisticii sociale se va realiza la sfarsitul anului 2002 (angajament asumat prin document de pozitie).

Prioriti pe termen mediu Pentru orizontul de timp 2004-2005, prioritatile stabilite de Institutul National de Statistica sunt urmatoarele: Continuarea armonizarii statisticii romanesti cu normele si standardele europene vizeaza: imbunatatirea calitatii statisticilor prin: realizarea unui instrumentar metodologic capabil sa dovedeasca nivelul calitatii statisticilor romanesti; revizuirea intregului set de metodologii statistice nationale, in conformitate cu standardele UE; armonizarea statisticii mediului inconjurator prin crearea unui sistem statistic de mediu care sa permita evaluarea starii mediului inconjurator; armonizarea statisticii finantelor guvernamentale cu normele europene prin definirea principalelor caracteristici privind tranzactiile financiare, bunurile financiare si datoriile sectorului guvernamental, in conformitate cu Sistemul European de Conturi - SEC 95, precum si prin trecerea de la indicatorii specifici finantelor guvernamentale la cei specifici contabilitatii; armonizarea cu normele si standardele europene a domeniului statisticii macroeconomice (termen: sfarsitul anului 2005) prin: evaluarea, in totalitate, pe baza accrual a impozitelor, contributiilor sociale si dobanzilor; alocarea serviciilor de intermediere financiara indirect masurate (SIFIM) pe sectoare institutionale si ramuri de activitate; extinderea sferei de cuprindere a formarii brute de capital fix, prin includerea lucrarilor recreative, literare sau artistice originale si a achizitiilor minus cedari de obiecte de valoare;

armonizarea statisticilor de comert exterior cu sistemul statistic EXTRASTAT (sfarsitul anului 2004 - angajament asumat prin document de pozitie); pregatirea si implementarea sistemului statistic INTRASTAT privind comertul exterior intra-comunitar. 233

Intarirea capacitatii administrative va urmari: intarirea capacitatii INS de a realiza studii statistice in domeniile economic si social, in conformitate cu noile competente ale Institutului National de Statistica, prevazute in OUG nr. 75/2001 si HG nr. 488/2001; imbunatatirea infrastructurii sistemului statistic national si regional (achizitionarea de tehnica de calcul si echipamente moderne).

Asigurarea durabilitatii progreselor obtinute in statistica romaneasca in vederea alinierii la normele si standardele europene are in vedere: realizarea, in domeniul statisticii sociale, a anchetei (in gospodariile populatiei) privind utilizarea timpului si a anchetei asupra sanatatii; desfasurarea, in intreprinderi, a anchetei privind formarea profesionala continua; realizarea anchetei structurale si a anchetelor specifice, in statistica agricola.

4.13.

Politicile sociale i ocuparea forei de munc

Negocierile privind capitolul 13 - Politica sociala si ocuparea fortei de munca au fost deschise in cadrul Conferintei Interguvernamentale din data de 26 octombrie 2001. Documentul de pozitie complementar pentru acest capitol a fost aprobat de Guvernul Romaniei la 21 martie 2002. In cadrul Conferintei Interguvernamentale de Aderare Romania - U.E. din data de 19 aprilie a.c., negocierile pentru capitolul 13 au fost inchise provizoriu.

4.13.1 Legislaia muncii


Situaia actual In realizarea obiectivului prioritar asumat in Planul National de Aderare al Romaniei - 2001 a fost elaborat proiectul noului Cod al muncii, tinand cont de conditiile sociale si economice actuale, precum si necesitatea accelerarii armonizarii legislatiei nationale cu prevederile acquis-ului comunitar. In data de 19 aprilie 2002, a avut loc o prima reuniune cu reprezentantii tuturor confederatiilor sindicale si patronale reprezentative la nivel national pentru formularea de observatii. Proiectul noului Cod al Muncii a fost aprobat de catre Guvern pe 30 mai 2002 si transmis Parlamentului spre adoptare. Largind sfera de aplicare la toate sectoarele de activitate, cel public si cel privat, proiectul noului Cod al muncii asigura protectia salariatilor care isi desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei, indiferent de cetatenie, precum si cetatenilor romani care lucreaza in strainatate, in baza unor contracte incheiate cu un angajator roman. In domeniul concedierilor colective, proiectul Codului muncii contine dispozitii care obliga angajatorul sa informeze si sa consulte reprezentantii salariatilor, precum si sa comunice in scris inspectoratului teritorial de munca intentia de concediere colectiva, motivele ce o determina, numarul salariatilor ce vor fi concediati, data de la care vor avea loc concedierile, precum si declansarea procedurilor de consultare mentionate. In ceea ce priveste Directiva Consiliului 97/81/CE referitoare la Acordul Cadru privind munca cu fractiune de norma incheiat intre UNICE, CEEP si ETUC, proiectul contine prevederi legate de informarea suplimentara a lucratorilor cu fractiune de norma asupra duratei muncii, repartizarii programului de lucru, conditiilor in care acesta se poate modifica precum si asupra 234

limitelor in care pot fi efectuate ore suplimentare; de asemenea se prevede expres eliminarea discriminarilor lucratorilor cu norma intreaga fata de lucratorii cu fractiune de norma. Persoanele care isi desfasoara activitatea in baza unui contract de munca pe durata temporara vor beneficia de toate drepturile lucratorilor cu contract de munca pe durata nedeterminata, in conformitate cu dispozitiile Directivei Consiliului nr. 1999/70/CE privind Acordul cadru asupra contractelor de munca pe durata determinata. Salariul minim garantat corespunzator programului normal de munca urmeaza a fi stabilit prin hotarare a Guvernului, dupa consultarea sindicatelor si patronatelor, nivelul brut fiind adus la cunostinta salariatilor prin grija angajatorului. Fondul de garantie al salariilor prevazut de proiectul Codului muncii va respecta principiile instituite de Directiva Consiliului 80/987/CEE privind protectia salariatilor in cazul insolvabilitatii patronului. Transpunerea Directivei Consiliului 23/2001/CE cu privire la protectia drepturilor lucratorilor in cazul transferului intreprinderii, al capitalului sau ale unor parti ale acestora este realizata prin obligarea atat a cedentului, cat si a cesionarului ca, premergator transferului, sa asigure informarea sindicatelor sau, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor cu privire la motivele transferului de proprietate, implicatiile juridice, economice si sociale ale acestuia asupra salariatilor si la masurile preconizate fata de salariati. Modificarea Legii nr. 54/1991 cu privire la sindicate stabilita in Programul legislativ al Guvernului Romaniei pe perioada 2001-2004, este realizata prin elaborarea unui proiect de lege, care a fost inaintat Parlamentului in vederea adoptarii. Modificarea Legii nr. 130/1996 republicata privind contractele colective de munca, precum si a Legii nr. 130/1999 privind unele masuri de protectie a persoanelor incadrate in munca, a fost realizata prin introducerea in proiectul Codului muncii a dipozitiilor referitoare la protectia persoanelor incadrate in munca, la negocierea, incheierea, inregistrarea si incetarea contractului colectiv de munca. Prioriti pe termen scurt Crearea unui sistem juridic unitar de drept al muncii, armonizat cu acquis-ul comunitar in domeniu: Punerea in aplicare a noului Cod al muncii si a legislatiei conexe; Pregatirea profesionala a personalului implicat in aplicarea noilor reglementari.

Prioriti pe termen mediu Constituirea fondului de garantie a salariilor, pe baza principiilor prevazute de proiectul Codului muncii prin elaborarea pana in anul 2003 a unei legi speciale si prin adoptarea acesteia pana in anul 2004. Elaborarea unui act normativ privind crearea comitetelor de intreprindere (pana in anul 2004).

4.13.2. Dialogul social


Situaia actual

Dialogul social tripartit


235

La nivelul anului 2002 dialogul social reprezinta o componenta importanta a Programului de Guvernare, reglementat de un ansamblu legislativ cuprinzator. Sub prevederile acestor acte normative functioneaza diferite institutii tripartite cum ar fi Consiliul Economic si Social, Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, Consiliul National pentru Formare Profesionala a Adultilor, Consiliul pentru Standarde Ocupationale si Atestare. Adoptarea HG nr. 314/2001 pentru infiintarea, organizarea si functionarea comisiilor de dialog social la nivelul ministerelor si al prefecturilor (MO nr. 142/22.03.2001), a condus la intensificarea dialogului social tripartit sectorial si la asigurarea conditiilor pentru consultarea sindicatelor si patronatelor la nivel de ramura de activitate. Prin aceste structuri se asigura informarea periodica asupra nevoilor partenerilor sociali si se creaza cadrul de dialog pentru rezolvarea revendicarilor si a problemelor ridicate care sunt in domeniul de activitate al ministerului respectiv. Totodata, se asigura consultarea partenerilor sociali asupra initiativelor legislative sau de alta natura, cu caracter economico-social precum si asupra masurilor care urmeaza a se intreprinde pe linia restructurarii regiilor autonome de sub autoritatea ministerelor sau a prefecturilor. In urma adoptarii actului normativ, au fost create 20 de Comisii de Dialog Social la nivelul ministerelor si 42 de Comisii de Dialog Social la nivelul prefecturilor din fiecare judet. Complexitatea procesului de dialog social a determinat extinderea acestor structuri prin crearea de subcomisii de dialog social pe sub-ramuri de activitate. Astfel, au fost create 8 subcomisii de dialog social la nivelul Ministerului Industriilor si Resurselor, 2 subcomisii la nivelul Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei si 2 subcomisii la nivelul Ministerului Educatiei si Cercetarii. Principalele probleme dezbatute in cadrul comisiilor de dialog social au avut ca punct de referinta obiectivele Acordului Social pe anul 2001 si Programele de actiuni ale fiecarui minister in parte. In data de 6 martie 2002 a fost incheiat un nou Acord Social cu 3 confederatii sindicale si 7 confederatii patronale, stabilindu-se totodata si doua programe individualizate de negocieri cu fiecare dintre cele doua confederatii sindicale care nu au semnat Acordul Social. Implementarea Acordul Social pe anul 2002 se realizeaza pe infrastructura creata de Comisiile de Dialog Social si de Comitetul de Monitorizare structura tripartita cu rol in monitorizarea si evaluarea derularii Acordului. Prin Legea nr. 76/16.01.2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca a fost stabilit cadrul legal pentru infiintarea Comisiei Nationale de Promovare a Ocuparii Fortei de Munca, organism tripartit format din reprezentanti ai Guvernului si ai confederatiilor nationale, organism care are ca scop elaborarea de strategii si politici pentru cresterea nivelului si calitatii ocuparii fortei de munca si pentru dezvoltarea resurselor umane la nivel national, in profil de ramura si teritorial. In urma evaluarilor realizate asupra functionalitatii dialogului social s-a convenit cu partenerii sociali si s-au introdus in cadrul Acordului Social pe anul 2002 elemente care privesc extinderea dialogului social la nivel teritorial, in principal pentru atragerea reprezentantilor Consiliilor Judetene in cadrul Comisiilor de Dialog Social de la nivelul Prefecturilor. Pentru imbunatatirea calitativa a procesului de dialog social in teritoriu, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale a elaborat un ghid de dialog social care va asigura o mai buna intelegere si aplicare a legislatiei in domeniu.

Dialogul social bipartit


In domeniul dialogului social bipartit se pot identifica la nivelul anului 2001 urmatoarele realizari - incheierea a 19 contracte colective de munca pe ramuri de activitate, 8 contracte de munca la nivel de grupuri de unitati si un contract colectiv de munca la nivel national pe o durata de 1 an, inregistrat la Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale cu nr. 54.171/18/23.07.2001. Principalele prevederi ale acestui document reglementeaza timpul de munca, conditiile de munca si protectia 236

muncii, salarizarea si alte drepturi banesti cuvenite salariatilor, concediile si zilele libere, incheierea, executarea si incetarea contractului individual de munca, formarea profesionala, medierea conflictelor de munca, informarea si consultarea salariatilor, protectia liderilor sindicali si alte drepturi si obligatii ale partilor. In domeniul legislativ a fost adoptata Legea nr. 356/2001 prin care se reglementeaza organizarea si functionarea patronatelor. In data de 22 ianuarie 2002 a fost adoptata de Guvern si noua lege a sindicatelor care stabileste noi principii si mecanisme pe care se va dezvolta in perioada urmatoare, miscarea sindicala din Romania. Proiectul de act normativ a fost inaintat spre adoptare Parlamentului. De asemenea, sunt in curs dezbateri cu partenerii sociali pentru modificarea legii privind conflictele de munca si a legii privind contractele colective de munca. In urma adoptarii pina la sfirsitul anului 2002 a Codului Muncii si a acestor noi propuneri legislative, se va realiza practic o reforma a relatiilor industriale si de munca din Romania. Concomitent se urmareste si modificarea Legii nr. 109/1997 privind organizarea si functionarea Consiliului Economic si Social, redefinindu-se atributiile si constructia institutionala a acestui organism, al carui rol se va amplifica in perioada viitoare in special in domeniul promovarii dialogului social. Noul proiect de lege a fost convenit cu partenerii sociali si a fost inaintat spre adoptare Guvernului in luna aprilie 2002. In raport cu cerintele de antrenare a partenerilor sociali in procesul de transpunere si implementare a acquis-ului comunitar in domeniul social, Consiliul Economic si Social implementeaza proiectul "Integrarea parteneriatului social din sectorul de panificatie, in contextul european" care se deruleaza in perioada septembrie 2001 - august 2002 si este finantat prin programul Phare Europa. Un program similar, ai carui termeni de referinta sunt in proces de elaborare la nivelul Consiliului Economic si Social, se intentioneaza a fi lansat pentru toate sectoarele de activitate, in perioada ianuarie 2003 decembrie 2004.

Informarea si consultarea salariatilor


In domeniul informarii si consultarii salariatilor se pot identifica noi realizari. Noua lege a sindicatelor va institui obligativitatea la nivelul unitatilor de a invita reprezentantii sindicatelor la sedintele Consiliului de Administratie si obligativitatea comunicarii hotaririlor adoptate de aceste structuri, organizatiilor sindicale in termen de 48 de ore de la data adoptarii lor. Prin HG nr. 1086/25.10.2001, s-a instituit cadrul legislativ pentru organizarea si functionarea comisiilor paritare in cadrul autoritatilor si institutiilor publice. Aceste comisii sunt bipartite, constituite din reprezentanti ai conducerii si ai sindicatelor si au ca scop asigurarea participarii salariatilor la stabilirea masurilor privind conditiile de munca, sanatatea si securitatea muncii functionarilor publici, formarea profesionala si buna functionare a institutiei publice. Prin HG nr. 1083/25.10.2001, s-a reglementat organizarea si functionarea comisiilor de disciplina din cadrul autoritatilor si institutiilor publice, structuri bipartite formate de reprezentanti ai conducerii si ai organizatiilor sindicale constituite la nivelul institutiei publice. Comisia de disciplina cerceteaza abaterile disciplinare pentru care a fost sesizata: audiaza functionarul public a carui fapta constituie obiectul sesizarii, persoana care a formulat sesizarea precum si orice alte persoane ale caror declaratii pot inlesni solutionarea cazului, propune mentinerea, modificarea sau anularea sanctiunii disciplinare si intocmeste rapoarte cu privire la cauzele pentru care a fost sesizata, pe care le inainteaza conducatorului autoritatii sau institutiei publice. Prioriti pe termen scurt Consolidarea capacitatii partenerilor sociali de a implementa acquis-ul comunitar:

237

Modificarea legii de organizare si functionare a Consiliului Economic si Social, in vederea corelarii misiunii, obiectivelor si atributiilor in raport cu cerintele de promovare si dezvoltare a dialogului social; Adoptarea de catre sindicate si patronate de masuri specifice interne care sa determine o mai buna intelegere si implicare in procesul de transpunere si implementare a acquis-ului comunitar (crearea unor structuri, atributii si responsabilitati vizavi de procesul de integrare europeana); Pregatirea partenerilor sociali pentru a putea contribui la derularea programelor cu finantare externa; Stimularea asumarii de responsabilitati de catre partenerii sociali in vederea solutionarii prin dialog social bipartit a problemelor sectoriale; Infiintarea Comisiei Nationale de Promovare a Ocuparii Fortei de Munca; Elaborarea de masuri care sa determine o mai buna integrare a organizatiilor sindicale si patronale in cadrul confederatiilor reprezentative la nivel european.

Consolidarea autonomiei si a eficacitatii dialogului social la nivel sectorial, in special cel bipartit: Elaborarea si sustinerea implementarii unor metodologii si ghiduri in domeniul dialogului social in vederea asigurarii unei eficacitati ridicate a proceselor de dialog social. Elaborarea de catre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale impreuna cu partenerii sociali a unor propuneri de revizuire a legislatiei in domeniul contractelor colective si a conflictelor de munca; Adoptarea noii legi a sindicatelor; Intensificarea cooperarii intre patronatele si sindicatele reprezentative la nivel de ramura si la nivel national, in vedere influentarii structurilor de baza pentru implementarea unui dialog social constructiv.

Consolidarea dialogului social bipartit la nivel de intreprindere: -

Prioriti pe termen mediu Consolidarea capacitatii partenerilor sociali profesionala a de a implementa acquis-ul comunitar: Organizarea unui program de formare partenerilor sociali reprezentativi la nivelul ramurilor de activitate, in vederea consolidarii capacitatii de a dezvolta si implementa acquis-ul comunitar; Continuarea transferarii de competente si responsabilitati catre partenerii sociali, in contextul descentralizarii deciziilor administrative in domeniul social si economic.

4.13.3. Egalitatea de anse ntre brbai i femei


Situaia actual Legislatia romaneasca in domeniul egalitatii de sanse acopera principalele prevederi ale directivelor europene referitoare la egalitatea de sanse si de tratament intre femei si barbati, acestea regasindu-se transpuse diferentiat in legislatia nationala.

238

Romania si-a aratat interesul pentru participarea la Programul referitor la strategia cadru comunitara din domeniul egalitatii de sanse intre femei si barbati (2001-2005). Negocierea si semnarea Memorandumului referitor la participarea Romaniei la acest Program comunitar sunt in curs de finalizare. In decursul anului 2001, a fost elaborata si adoptata de Parlamentul Romaniei Legea nr. 202/19.04.2002, privind egalitatea de sanse intre femei si barbati (MO nr. 301/8.05.2002). Legea asigura transpunerea in legislatia nationala, in mod coerent, a majoritatii prevederilor comunitare privind respectarea principiului egalitatii de sanse si de tratament intre femei si barbati. Legea contine masuri de prevenire si sanctionare a discriminarilor pe criteriul de sex si stipuleaza egalitatea in drepturi in ceea ce priveste accesul la angajare, formare profesionala si promovare si prevede aplicarea de sanctiuni in cazul constatarii unor discriminari (Directivele Consiliului 75/117/CEE, 76/207/CEE, 79/7/CEE, Decizia Comisiei 95/420/CE si Rezolutia Consiliului 95/110/CE). In vederea aplicarii de masuri pentru imbunatatirea securitatii si sanatatii in munca a lucratoarelor gravide, lauze sau care alapteaza s-a elaborat proiectul legii privind protectia maternitatii, familiei si copilului, suplimentar fata de masurile cuprinse in actualul Cod al Muncii si in Legea nr. 19/2000 care asigura transpunerea prevederilor comunitare in cea mai mare parte (Directiva Consiliului 92/85/CEE, Directiva Consiliului 96/34/CE). In acelasi sens a fost elaborat proiectul legii de ratificare a Conventiei O.I.M. nr. 183/2000 privind revizuirea Conventiei asupra protectiei maternitatii care urmeaza a fi adoptat de catre Parlament in decursul anului 2002. Prioriti pe termen scurt i mediu Dezvoltarea capacitatii institutionale de integrare a egalitatii de sanse in politicile nationale : Adoptarea si aplicarea masurilor de informare si constientizare pentru reprezentantii angajatilor, angajatorilor si functionarilor publici cu privire la acquis-ul comunitar; Infiintarea Agentiei Nationale pentru egalitatea de sanse intre femei si barbati; Participarea la programele de actiune ale UE in domeniul egalitatii de sanse intre femei si barbati; Participarea la Initiativa Comunitara Equal.

4.13.4. Lupta mpotriva discriminrii


Situaia actual In ianuarie 2002, a fost publicata Legea nr. 48 de aprobare a OG nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare. Noua reglementare transpune in legislatia romaneasca doua componente ale acquis-ului comunitar referitor la politicile sociale, si anume Directiva Consiliului 2000/43/CE privind implementarea principiului tratamentului egal acordat persoanelor indiferent de originea lor rasiala sau etnica si Directiva 2000/78/CE privind aplicarea unui tratament egal in privinta ocuparii fortei de munca. Romania s-a aliniat astfel la standardele internationale avansate in materie, indeplinind unul din angajamentele legate de procesul de aderare la Uniunea Europeana si se concentreaza in prezent asupra implementarii acestei legi. In baza prevederilor OG nr. 137, Guvernul Romaniei a aprobat, in noiembrie 2001, HG nr. 1194 privind organizarea si functionarea Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD), 239

organism specializat care va avea rolul de a implementa principiul egalitatii intre cetateni fara nici un fel de discriminare. Incepand din 2002, CNCD dispune de un buget propriu si isi va incepe activitatea in momentul in care i se va stabili componenta si va primi un sediu. In martie 2002, a fost adoptata OUG nr. 31 privind interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob si a promovarii cultului persoanelor vinovate de savarsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii. In baza acesteia, Ministerul Informatiilor Publice poate introduce cererea de dizolvare a persoanelor juridice care desfasoara activitati cu caracter fascist, rasist sau xenofob, raspandesc sau confectioneaza astfel de simboluri, promoveaza cultul persoanelor vinovate de savarsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii sau promoveaza ideologii fasciste, rasiste ori xenofobe, prin propaganda, savarsita prin orice mijloace, in public. Prioriti pe termen scurt Eliminarea tuturor formelor de discriminare: Infiintarea, organizarea si dotarea Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii; Campania de informare a opiniei publice despre legislatia europeana si nationala antidiscriminare; Participarea Romaniei la Programul de Actiune Comunitar pentru Combaterea Discriminarii (2001-2006).

Prioriti pe termen mediu Eliminarea tuturor formelor de discriminare: Continuarea participarii Romaniei la Programul de Actiune Comunitar pentru Combaterea Discriminarii (2001-2006); Formarea personalului Ministerului Informatiilor Publice/Departamentul pentru Relatii Interetnice (MIP/DRI) si al CNCD in domeniul combaterii discriminarii; Derularea programelor de prevenire si combatere a discriminarii; Elaborarea si implementarea Planului national de Combatere a Discriminarii de catre CNCD.

4.13.5. Ocuparea forei de munc


Situaia actual Actiunile Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca au fost concepute si derulate astfel incat sa conduca la realizarea obiectivelor stabilite prin programul de guvernare. In anul 2001, Guvernul Romaniei a aprobat, pentru prima data dupa 1989, un Plan de Actiune in domeniul ocuparii fortei de munca, cu obiective clare pe tipuri de masuri de protectie sociala a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca, dar si pe grupuri tinta intre care femeile, tinerii, persoanele defavorizate, persoanele eliberate din detentie, rromii. De asemenea, Programul pentru stimularea ocuparii fortei de munca si reducerea somajului pentru anul 2001 a inclus si doua programe speciale : Programul 70 ce isi propunea incadrarea in munca a 38.745 persoane din 70 de localitati in care rata somajului inregistreaza un nivel foarte ridicat si Programul Valea Jiului destinat cresterii ocuparii si imbunatatirii conditiilor de viata din aceasta zona. In vederea evaluarii stadiului realizarii actiunilor initiate pe piata muncii, dar si pentru cuantificarea rezultatelor s-au stabilit si promovat pentru prima data indicatori de performanta, 240

care au stat la baza incheierii in anul 2001 a unui contract anual intre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca. La randul sau, ANOFM a incheiat contracte similare cu fiecare agentie judeteana pentru ocuparea fortei de munca, prin care s-au repartizat indicatorii asumati de ANOFM la nivelul fiecarui judet in parte. Analiza si monitorizarea lunara a realizarii acestor indicatori a permis interventii operative si luarea masurilor necesare pentru imbunatatirea activitatii derulate pe tot parcursul anului 2001. In ceea ce priveste bugetul Fondului pentru plata ajutorului de somaj, daca in perioada 1997-2000 acesta inregistra un deficit, pe parcursul anului 2001 situatia s-a schimbat in mod radical, la sfarsitul anului inregistrandu-se un excedent de 4.484 mld lei, ceea ce reprezinta 151,2% fata de programat iar fata de excedentul planificat prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat acesta a crescut de 6,68 ori. Actiunile derulate in anul 2001 si obiectivele stabilite pentru anul 2002 sunt premisele de la care s-a pornit in fundamentarea Strategiei de Ocupare a Fortei de Munca pentru perioada 2002 - 2004, parte integranta a strategiei in domeniul protectiei sociale elaborata de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale pentru aceeasi perioada de timp. Au fost stabilite astfel obiectivele ocuparii, in functie de evolutia proceselor de privatizare, restructurare si cerintele de crestere a productivitatii muncii strans legate de relansarea economica pe fondul macrostabilizarii economice si a unei dezvoltari durabile a sectoarelor de baza ale economiei. Avand in vedere faptul ca legislatia din domeniul ocuparii fortei de munca si protectiei sociale a somerilor genera actiuni si practici care nu stimulau indeajuns preocuparile pentru ocuparea unui loc de munca si acorda un rol preponderent masurilor de protectie pasiva a somerilor in detrimentul celor active, a facut necesara elaborarea unei noi legi care sa reglementeze masurile pentru realizarea strategiilor si politicilor care au in vedere asigurarea unui nivel ridicat al ocuparii si adaptarii fortei de munca la cerintele pietei muncii. Astfel, Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, care a intrat in vigoare la 1 martie 2002, a fost elaborata tinand cont de dispozitiile legislatiei UE in materie si prevede cresterea importantei masurilor active de combatere a somajului, cum ar fi: cursuri de calificare/recalificare; consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati independente sau pentru initierea unei afaceri; stimularea angajatorilor, prin subventionare directa sau prin facilitati fiscale, pentru crearea de locuri de munca si pentru incadrarea in munca a somerilor din categoriile cele mai defavorizate (absolventi, someri in varsta de peste 45 de ani, someri unici intretinatori de familie, persoane cu handicap); sustinerea financiara a incadrarii somerilor in vederea realizarii unor lucrari de interes comunitar; acordarea de credite in conditii avantajoase pentru IMM-uri in vederea crearii de noi locuri de munca; stimularea mobilitatii fortei de munca, prin acordarea unor stimulente materiale persoanelor care se incadreaza in munca in alte localitati decat cele in care domiciliaza, etc. De asemenea, prin HG nr. 174/2002 au fost aprobate Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii. A fost elaborat si pentru anul 2002 un Program national pentru ocuparea fortei de munca, in care sunt incluse si noile tipuri de masuri active prevazute de Legea nr. 76/2002, estimandu-se incadrarea in munca prin acest program a circa 250.000 de persoane. De asemenea, a fost incheiat un nou contract intre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca pentru anul 2002 si contracte similare intre ANOFM si agentiile judetene pentru ocuparea fortei de munca. In vederea dezvoltarii activitatii de creditare a intreprinderilor mici si mijlocii, in baza OG nr. 40/2000 privind acreditarea agentiilor de credit in vederea administrarii fondurilor pentru acordarea de microcredite, MMSS elaboreaza in prezent o schema de microcreditare din resurse asigurate din Acordul de imprumut nr. 4616 RO acordat Romaniei de BIRD, destinat finantarii Proiectului 241

privind dezvoltarea sectorului social. Schema de microcreditare urmeaza a fi adoptata de Guvern in iulie 2002. In acelasi context, in noiembrie 2001 a fost adoptata HG nr. 1138 pentru aprobarea Schemei de microcredite in vederea administrarii sumelor alocate Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale pentru acordarea de microcredite persoanelor fizice (MO nr. 782/7.12.2001). Pregatirea pentru participarea la Strategia Europeana de Ocupare se realizeaza, in principal, prin elaborarea Planului National de Actiune in domeniul ocuparii. In acest sens, este in curs de derulare proiectul Phare care are ca scop sustinerea MMSS, ANOFM si a celorlalte institutii, inclusiv partenerii sociali, implicati in elaborarea Planului National de Actiune pentru ocuparea fortei de munca (PNAO). PNAO evidentiaza masurile pe care Romania si-a propus sa le implementeze pe termen scurt si mediu, in vederea cresterii ocuparii fortei de munca si reducerii somajului, sprijinirii invatarii pe tot parcursul vietii, eficientizarii si flexibilitatii pietei muncii pentru a raspunde rapid schimbarilor economice. Prima versiune a planului a fost elaborata, urmand ca in urmatoarele luni sa fie imbunatatit si revizuit. In cursul lunii iunie PNAO va fi adoptat de Guvernul Romaniei. Implementarea PNAO se va face de catre Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de munca, impreuna cu toate institutiile implicate, prin aplicarea masurilor prevazute pentru cele 18 linii directoare ale UE privind ocuparea fortei de munca. Acest prim PNAO are ca orizont de implementare anul 2002, urmand ca din anul 2003 elaborarea PNAO sa se faca anual in concordanta cu liniile directoare ale strategiei europene in domeniul ocuparii si cu prioritatile identificate in Documentul Comun de Evaluare a politicilor de ocupare. Romania si-a asumat angajamentul de a elabora, in colaborare cu Comisia Europeana, Documentul Comun de Evaluare a politicilor de ocupare a fortei de munca (JAP), un prim proiect al acestuia fiind trimis Comisiei Europene la sfarsitul lunii august 2001. La sfarsitul lunii februarie 2002, in urma consultarilor cu expertii Comisiei Europene, structura si continutul proiectului initial al Documentului Comun de Evaluare a politicilor de ocupare a fortei de munca au fost modificate. Un prim capitol al acestuia a fost refacut si transmis Comisiei Europene la jumatatea lunii martie 2002, iar la inceputul lunii aprilie 2002 a fost trasmis Comisiei Europene cel de-al doilea proiect al documentului si se asteapta reactia din partea CE. Romania intentioneaza ca impreuna cu Comisia Europeana sa finalizeze si sa semneze Documentul Comun de Evaluare a politicilor de ocupare a fortei de munca pana la sfarsitul anului 2002. Prioriti pe termen scurt Pregatirea participarii la Strategia Europeana de Ocupare a fortei de munca: Finalizarea si implementarea Planului National de Actiune in domeniul Ocuparii (PNAO); Dezvoltarea competentelor pentru noua piata a muncii in contextul formarii continue; Punerea in aplicare a ajustarilor structurale si institutionale ale pietei muncii identificate in cadrul Documentului Comun de Evaluare a Politicilor de Ocupare a Fortei de Munca, ca fiind necesare pentru participarea la coordonarea politicilor de ocupare la nivel european.

Mutarea accentului politicilor de protectie a somerilor de la masurile pasive catre cele active 242 Construirea bugetului Fondului pentru plata ajutorului de somaj astfel incat sa incurajeze politica de masuri active; Dezvoltarea capacitatii Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca de a implementa/subcontracta servicii pentru realizarea masurilor active.

Prioriti pe termen mediu Pregatirea participarii la Strategia Europeana de Ocupare a fortei de munca: Adoptarea liniilor directoare ale UE prin elaborarea planurilor nationale multianuale de ocupare a fortei de munca Strategii pe termen mediu privind formarea profesionala continua; dezvoltarea unui sistem solid de implicare a angajatorilor si cooperare cu partenerii sociali in cadrul sistemului national de formare profesionala continua. Punerea in aplicare a ajustarilor structurale si institutionale ale pietei muncii identificate in cadrul Documentului Comun de Evaluare a Politicilor de Ocupare a Fortei de Munca, ca fiind necesare pentru participarea la coordonarea politicilor de ocupare la nivel european.

4.13.6. Fondul Social European


Situaia actual Prin HG nr. 1317/27.12.2001 (MO nr. 19/15.01.2002) pentru modificarea si completarea HG nr. 4/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale, s-a atribuit acestei institutii rolul de autoritate de management cu responsabilitati de administrare, coordonare si monitorizare a implementarii programelor finantate din FSE. MMSS va indeplini rolul de Autoritate de Management (Managing Authority) pentru Programul Operational Sectorial pentru politica sociala si de ocupare a fortei de munca (SOPSPE), prevazut a fi finantat integral din Fondul Social European, va prezida Comitetul de Monitorizare a SOPSPE, va fi reprezentat in Comitetele de Monitorizare ale celorlalte Programe Operationale care ar putea beneficia de finantare din Fondul Social European, va fi reprezentat in Comitetul National de Monitorizare a Cadrului de Asistenta Comunitara, prin presedintele Comitetului de Monitorizare al SOPSPE. Prin adoptarea HG nr. 1318/27.12.2001 (MO nr. 19/15.01.2002) pentru modificarea si completarea Statutului Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, aprobat prin HG nr. 4/1999, s-a atribuit acestei institutii rolul de implementare si de autoritate de plata pentru programele finantate din FSE. Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca va indeplini rolul de Autoritate de Plata (Paying Authority) pentru SOPSPE, si va fi reprezentata in Comitetul de Monitorizare al SOPSPE si in Comitetele de Monitorizare ale celorlalte Programe Operationale care beneficiaza de finantare prin Fondul Social European. ANOFM va indeplini, pe baza de delegare, sarcini legate de implementarea tehnica, cum ar fi informarea potentialilor promotori de proiecte, lansarea, selectarea primara si furnizarea datelor pentru monitorizarea proiectelor. Prioriti pe termen scurt i mediu Dezvoltarea capacitatii institutionale si pregatirea personalului Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale (in calitate de Autoritate de Management) si a Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (in calitate de Autoritate de Plata si implementare) pentru a participa la proiectele finantate prin Fondul Social European.

243

4.13.7. Securitate social, persoane vrstnice i excludere social


4.13.7.1. Asigurrile sociale

Situaia actual Evolutia din ultimii ani a sistemului de asigurari sociale a demonstrat necesitatea si urgentarea reformarii acestuia, cel putin din punct de vedere parametric, urmand ca ulterior sa se asigure completarea cadrului legislativ si institutional printr-o reforma sistemica crearea unui sistem complex de pensii bazat pe mai multe componente. In vederea imbunatatirii gradului de colectare a veniturilor la bugetul asigurarilor sociale de stat, corpurile de control teritoriale, prin masurile intreprinse in perioada 1.04 - 31.12.2001, au recuperat circa 3 milioane Euro, organizand mai multe actiuni de control fata de cele programate. Planul de incasari la bugetul asigurarilor sociale de stat pana la data de 31 decembrie 2001 a fost realizat in proportie de aproape 91%, ( respectiv 87% aferent primei luni a anului curent). Contributiile de asigurari sociale de stat au fost incasate de la contribuabili in proportie de 91% la 31 decembrie 2001 si de 87% aferent lunii ianuarie 2002. Indicatorul cheltuieli s-a incadrat in limitele cifrelor programate. Pentru imbunatatirea nivelului de colectare a contributiilor, a fost infiintata in cadrul Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale, Directia generala control, contributii pentru asigurari sociale si fond pentru plata ajutorului de somaj. Odata cu intrarea in vigoare a Legii nr. 19/2000 Guvernul Romaniei a demarat reforma complexa a sistemului de pensii bazat pe mai multe componente (multi-pillar). In prezent, se afla in curs de definitivare proiectul Legii fondurilor de pensii, act normativ care va crea cadrul legal si institutional necesar implementarii, atat a fondurilor universale de pensii cat si a celor facultative, prevazut a se adopta pana la sfarsitul anului 2002. Proiectul Legii fondurilor de pensii elaborat este in acord cu prevederile Directivei Consiliului 98/49/CE privind protejarea drepturilor de pensie suplimentare a persoanelor angajate sau a lucratorilor independenti care circula in Comunitatea Europeana si ale Recomandarii Consiliului 92/442/CEE privind convergenta obiectivelor si politicilor de protectie sociala. Dezvoltarea si aplicarea eficienta a reformei sistemului de pensii si alte drepturi de asigurari sociale necesita un sustinut program de pregatire si formare continua a personalului atras, precum si un amplu program de informare a beneficiarilor efectivi si potentiali ai sistemului cu privire la avantajele acestuia. Aceasta actiune presupune realizarea unei campanii publicitare eficiente, apta sa sensibilizeze toti participantii la sistem. Campania publicitara pentru promovarea reformei sistemului de pensii a fost demarata in cursul anului 2001 si se desfasoara in cadrul Programului de dezvoltare institutionala (PIBL) finantat de Banca Mondiala pe o perioada de 12 luni, incepand cu luna martie 2002. Prioriti pe termen scurt i mediu Crearea si operationalizarea sistemului complex de pensii din Romania: Asigurarea sustenabilitatii financiare a sistemului public de pensii (pilonul I) prin cresterea veniturilor si rationalizarea cheltuielilor; intarirea capacitatii administrative a CNPAS; Acoperirea integrala a influentei inflatiei si a ratei de crestere a preturilor asupra pensiilor;

- Adoptarea Legii privind fondurile de pensii; 244

Infiintarea Comisiei Nationale a Fondurilor de pensii; Realizarea programului de informare a beneficiarilor efectivi si potentiali ai sistemului cu privire la avantajele acestuia Implementarea Legii privind fondurile de pensii.

4.13.7.2.

Asistena social

Situaia actual

Cadrul legislativ
In conformitate cu obligatiile asumate in cadrul Documentului de pozitie complementar al Romaniei la Capitolul 13 Politica sociala si de ocupare a fortei de munca , pct. 7 Securitate sociala, persoane varstnice si excludere sociala, in anul 2001, au fost aprobate si publicate doua legi extrem de importante pentru reforma sistemului de asistenta sociala din Romania, a caror implementare a inceput la 1 ianuarie 2002, si anume: Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat; Legea nr. 705/2001 privind sistemul national de asistenta sociala.

Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat se inscrie in pachetul de acte normative vizand ameliorarea situatiei celor asupra carora tranzitia a transferat o povara foarte mare si creeaza premisele indeplinirii obligatiilor asumate de Romania prin ratificarea Cartei Sociale Europene revizuite ( art.13 privind dreptul la asistenta sociala si medicala). Pentru a stimula interesul fata de munca, actul normativ prevede si majorarea cu cate 15% a cuantumului ajutorului social pe familie rezultat din calcul, pentru fiecare membru al acesteia care lucreaza cu contract de munca sau conventie civila de prestari servicii. Totodata, se are in vedere atragerea persoanelor apte de munca din familiile beneficiare de ajutor social in actiuni sau lucrari de interes local pentru a stimula participarea acestora la viata sociala a comunitatii. Legea nr. 705/2001 privind sistemul national de asistenta sociala este primul pas in eficientizarea sistemului prin realizarea unui cadru unic, responsabil cu organizarea si coordonarea, in domeniul protectiei familiei, copilului, persoanelor singure, persoanelor varstnice, persoanelor cu handicap si oricarei alte persoane aflate in nevoie. Actul normativ promoveaza consolidarea coeziunii sociale, prin dezvoltarea spiritului de solidaritate sociala in cadrul comunitatii fata de cele mai vulnerabile categorii de persoane, potrivit Recomandarii Consiliului 92/441/CEE privind criteriile comune referitoare la resurse si prestatii suficiente in sistemele de protectie sociala. Totodata, obiectivele propuse prin lege, orienteaza politica sociala catre armonizarea cu obiectivele fundamentale ale Uniunii Europene, prevazute in Recomandarea Consiliului 92/442/CEE privind convergenta obiectivelor si politicilor de protectie sociala. Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale deruleaza un proiect de twinning - RO IB-99-SO 01 Dezvoltarea serviciilor de bunastare pentru copil, care are ca obiectiv principal sustinerea Romaniei pentru realizarea reformei in domeniul protectiei familiei si copilului.

Programe de sustinere a serviciilor sociale


Stimularea implicarii societatii civile in realizarea unor actiuni de asistenta sociala in folosul comunitatii s-a realizat in temeiul Legii nr. 34/1998 privind acordarea de subventii asociatiilor si fundatiilor, cu personalitate juridica, care infiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala, Legii nr. 129/1999 privind infiintarea Fondului de Dezvoltare Sociala, precum si a Legii nr. 366/2001 de aprobare a OUG nr. 118/1999 privind infiintarea si utilizarea Fondului national de solidaritate. 245

Aceste programe au scopul de a contribui, pe baza principiului solidaritatii sociale la reducerea saraciei printr-o actiune focalizata spre grupurile cele mai vulnerabile. Subventiile, microcreditele si sumele nerambursabile acordate, reprezinta un transfer financiar de sustinere a familiilor care doresc sa initieze o activitate generatoare de venituri sau, de finantare a unor programe de servicii sociale, de reabilitare, reamenajare a unor centre sociale, etc. In scopul dezvoltarii si diversificarii serviciilor sociale a fost aprobat programul PHARE 2001 RO 01 08.03 Investitii in coeziune economica si sociala Investitii servicii sociale, prin care Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale relanseaza un plan de masuri de promovare a coeziunii sociale si de sustinere a familiilor expuse consecintelor negative ale unor evenimente socioeconomice cu risc social crescut. Incepand cu anul 2001, s-au intreprins o serie de masuri care promoveaza conceptii noi in abordarea problematicii saraciei si marginalizarii, a gestionarii eficiente a resurselor umane si financiare implicate in functionarea sistemului de protectie sociala; Legea nr. 116/2002 privind prevenirea si combaterea marginalizarii sociale constituie una din bazele pe care se pot cladi programe locale si regionale de combatere a saraciei severe. Pentru unitatea programelor antisaracie derulate de institutii ale administratiei centrale, locale si ale societatii civile, in aprilie 2001 a fost infiintata Comisia Guvernamentala Anti Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale (CASPIS), care cuprinde reprezentanti ai autoritatilor centrale si locale, reprezentanti ai sindicatelor si ai patronatului reprezentanti ai Uniunii Europene, Bancii Mondiale, PNUD, UNICEF etc. si specialisti din lumea academica. Misiunea CASPIS pentru perioada 2001-2004 consta in: elaborarea Planului National Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale; coordonarea implementarii Planului National; evaluarea efectelor anti-saracie ale masurilor de politica sociala; monitorizarea dinamicii saraciei pe judete si la nivelul tarii.

Formarea personalului
Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, in colaborare cu Departamentul International de Dezvoltare al Guvernului Marii Britanii a derulat incepand cu anul 2001 un proiect de formare profesionala. Proiectul Sprijin institutional acordat Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale a fost conceput ca o actiune inter-organizationala de consolidare a potentialului ministerului pentru dezvoltarea sectorului social. In prezent, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale dispune de o retea nationala de 45 de formatori pentru umatoarele module: comunicarea cu beneficiarul; servicii sociale comunitare; standarde de calitate in servicii sociale; managementul resurselor umane; managementul proiectelor; venitul minim garantat.

In urma diseminarii acestor module au fost formati aproximativ 1350 de persoane care au atributii la nivel local in domeniul asistentei sociale. 246

Prioriti pe termen scurt Reforma sistemului national de asistenta sociala prin implementarea Legii nr. 705/2001, care sa permita accesul la drepturile sociale si garantarea acestora: Infiintarea, organizarea si functionarea Comisiei Interministeriale privind Asistenta Sociala; Stabilirea cadrului de organizare si functionare a serviciului public de asistenta sociala din cadrul consiliilor judetene si consiliilor locale.

Elaborarea Planului National Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale; Constituirea mecanismului de monitorizare a dinamicii fenomenului saraciei (mai 2002); Monitorizarea dinamicii saraciei si elaborarea rapoartelor anuale (decembrie 2002, decembrie 2003). Prioriti pe termen mediu Definitivarea reformei sistemului national de asistenta sociala: Crearea unui sistem integrat si unitar de acordare a prestatiilor sociale, care sa raspunda nevoilor tot mai diversificate ale familiilor in dificultate; Stabilirea structurii administrative, organizatorice si de functionare a sistemulu