Sunteți pe pagina 1din 7

Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea de Inginerie Electrica

nclzirea unui conductor la trecerea


curentului electric de
conducie Efectul Joule-Lentz

Moldoveanu Cristina-Alina (nr 19)


Zabrian Corina (nr 27)
Grupa 121IE

1. Caracteristicile lucrarii
Efectul termin al curentului electric (denumit si efect Joule-Lentz) este
reprezentat de disiparea caldurii intr-un conductor traversat de un curent electric.
Acesta se datoreaza interactiunii particulelor curentului cu atomii conductorului,
interactiuni prin care primele cedeaza ultimelor din energia lor cinetica, contribuind la
marirea agitatiei termice in masa conductorului.
Efectul Joule se manifesta atata timp cat mediul conductor are o anumita
rezistenta electrica, deoarece sub o anumita valoare a temperaturii (foarte scazuta),
rezistivitatea conductorilor scade brusc la valori mici, rezultand fenomenul de
supraconductibilitate.
Conductivitatea electrica depinde de temperatura conform relatiei:
=1/[0(1+(T T0))]
Coeficientul de proportionalitate
conductivitatii electrice)

este

rezistivitatea

electrica

(inversul

Q = *|J|^2=1/*|J|^2=1/*|E|^2= |V|^2
Scopul lucrarii este studierea efectului Joule-Lentz la incalzirea unei placi din cupru.
Este asociata trecerii unui curent electric de conductive. Este un fenomen neliniar, din
cauza faptului ca rezistivitatea electrica si conductivitatea termica a materialului variaza
cu temperatura.
2. Probleme de studiat
Problema este de tip multidisciplinara, multi-fizica, si necesita rezolvarea
simultana a doua subprobleme:
Conductia electrica, in care sursa electrica este in afara domeniului,
reprezentate prin conditii la limita
Transferul de caldura, in care sursa de caldura este reprezentata de
pierderile prin efect Joule, produse de curentul electric.

Problema 1:
Date de lucru
Domeniul de calcul este o placa plana, patrata cu latura de 1 m, din cupru, cu o
decupare circulara in

centru. Grosimea placii este neglijabila in raport cu celelalte dimensiuni, ceea ce


permite reducerea
studiului la un model 2D.

Fig1: Geometria modelului si conditiile la limita pentru problema conductiei electrice.

Dupa introducerea datelor in calculator, se obtin urmatoarele rezultate, care


afiseaza distributia de potential electric.

Fig 2: potential electric [V]; densitatea totala de curent.

Fig 3: potential electric [V]

Problema 2:
Date de lucru
Se considera ca laturile verticale ale patratului si frontierea interioara (circulara)
sunt n contact cu un curent de aer aflat la 300K (27C), iar suprafetele orizontale sunt
izolate termic.

Fig 4: Conditiile la limita pentru problema conductiei termice.

Pentru a cupla cele doua probleme se tine cont de faptul ca problema de


conductie se rezolva cu ajutorul potentialului electric.
Caldura generata de trecerea curentului electric prin placa e proportionala cu
patratul densitatii curentului.

Fig 5: temperatura; flux de caldura

Fig 6: caldura de rezistenta [W/m^3]

Fig 7: caldura de rezistenta [W/m^3]; camp electric tangential; componenta y [V]

In lucrare se studiaza, deasemenea:

variatia temperaturii in punctul de coordonate (0,0.4) pentru un material

care, fata de cupru, are rezistivitatea electrica 0 de 2, 4, 8 ori valoarea sa initiala.

Fig 8: variatia temperaturii

variatia temperaturii in punctul de coordinate (0,0.4) pentru un material


care, fata de cupru, are conductivitatea termica , , 1/8 din
conductivitatea sa termica

Nu este necesara modificarea timpului stationar de integrare pentru atingerea


regimului stationar, deoarece temperatura se stabilizeaza.

Bilantul curentilor la borne

Caz grosier:
-6,694499e7 [A/m]
6,695346e7 [A/m]
precizie de 0,001
64532,67 [W/m]
43160,46 [W/m]

Caz rafinat:
-6,691422e7 [A/m]
6,691622e7 [A/m]
precizie de 0,0001
9023,90 [W/m]

In cazul rafinat, precizia este mai mare decat in cazul grosier.

S-ar putea să vă placă și