Conceptul de capital.

Renta

I.Conceptul de capital
In sensul general, capitalul reprezinta bunurile folosite pentru a produce alte bunuri si
pentru a obtine profit. Se mai numeste capital tehnic sau mijloace de productie si fata de
factorii de productie originari primari (pamanturi sau natura, forta de munca) se prezinta ca un
factor derivat (este rezultatul unor procese de munca anterioare). De asemenea, capitalul are
caracter creativ, reproductibil, de bunuri si servicii, adica se autovalorifica in procesul
folosirii. Capitalul este o sursa permanenta de venituri.
Capitalul este element esential in potentialul firmei deoarece in functie de marimea si
calitatea sa se stabileste un anumit volum de productie pentru a satisface cererea de pe piata
precum si in functie de el se pot utiliza oportunitatile oferite pe piata.
Istoric analizand, conceptul de capital a evoluat de la prezentarea ca stocuri de bunuri,
marfuri, cantitati de bani aducatori de bani (secolul XII) la fonduri, bogatie, averi banesti,
valoare ce sporeste patrimonial (secolul XIV) la factori principali in producerea de valoare si
de profit in secolul (XVIII).
Patrimoniul, averea, avutia nationala se constituie in capital in masura in care este
folosita pentru productie. Societatea care reuseste sa atraga in circuitul economic cat mai mult
din resursele sale poate sa satisfaca cat mai mult din nevoile sociale. Sub aspect economic
este important ca aceste bunuri sa fie folosite indiferent de forma de proprietate, de
organizare.
Capitalul este analizat din mai multe puncte de vedere:
a. in sens juridic capitalul reprezinta acea valoare sub forma de bunuri, lucruri, sau de
bani, aflate in posesia unei persoane fizice sau juridice si care prin utilizare aduce posesorului
sau o valoare mai mare. Potrivit acestei abordari capitalul inclus in patrimoniul unei firme da
dreptul proprietarului sa isi insuseasca, sa dobandeasca un venit fara a depune o munca
concomitenta (dividend).
b. dpdv contabil, financiar, patrimonial, notiunea de capital se refera la aportul initial
si cel adus pe parcurs de actionari, proprietar, la patrimoniul firmei. Din acest punct de
vedere, deosebim capitalul permanent (sursa a averii firmei) format din capital propriu si
capital imprumutat.
c. sub aspect economic, capitalul este prezentat ca factor de productie capabil sa se
autovalorifice.
Important este ca acest capital sa fie utilizat pentru a satisface nevoia sociala. Sistemul
economic care asigura maximizarea nevoii sociale (a consumului) de resursele atrase este
eficient.

Corelatia intre profit ca motivatie imediata a producatorului si maximizarea consumului ca

obiectiv final al productiei este cheia unui sistem economic eficient (exemplu: economia de
piata).
Capitalul se poate aborda tinand seama de mai multe criterii:
1. dupa forma in care se prezinta deosebim: capital tehnic (real), cuprinde bunurile ce au
existenta fizica, materiala; capital nominal (fictiv), nu are o valoare reala intrinseca ci
semnifica valoarea; se prezinta sub forma titlurilor de proprietate (actiuni); capital banesc,
lichid.
2. dupa destinatie, capitalul este productiv (capital real tehnic); capital lucrativ (este capital in
masura in care e utilizat ca aducator de venit).
3. istoric, in evolutia sa: capital comercial; capital camataresc; capital industrial; banca
financiara (impletirea capitalului bancar cu cel industrial), posesorii lui formeaza oligarhia
financiara (mari oameni financiar si grupuri financiare insemnate).
4. dupa posesorul lui: capital individual (detinut de agentul economic individual); capitalul
social (capitalul rezultat din insumarea si impletirea capitalurilor individuale intr-o ambianta
concurentiala). Procesul de formare a amberlor forme, de marire este asigurat de
concentrarea capitalului (autofinantare reinvestirea profitului) si centralizarea capitalului
(unirea benevola sau fortuita a mai multor capitaluri ca urmare a procesului concurential).
Capitalul fix reprezinta bunurile care participa la mai multe cicluri de fabricatie, au o
durata de folosire mai mare de un an, se consuma treptat si se inlocuiesc dupa mai multi ani
de folosire.
Exemplu: utilaje de prelucrare, constructii speciale, standuri si echipamente de control,
birotica, animale de tractiune.
Capitalul circulant cuprinde acele bunuri care participa la un singur ciclu de fabricatie,
se consuma dintr-o data, transferandu-si integral valoarea in cursul ciclului de fabricatie si se
inlocuiesc cu fiecare nou ciclu de productie.
Exemplu: materii prime, combustibili, materiale
b. structura patrimoniala este stabilita de contabilitate si se regaseste in activul bilantului.
Elementele materiale ale capitalului (mijloace de productie) se numesc in contabilitate active,
care se clasifica dupa particularitatile folosirii lor in active fixe, imobilizate (imobilizari) si
active circulante (mobilizari).
Activele imobilizate fixe cuprind imobilizari corporale (terenuri, mijloace fixe, investitii in

executie) si imobilizari necorporale (studii ale pietii, brevete, inventii, programe informatice,
taxe si cheltuieli de infiintare a firmei) si imobilizari financiare (investitii financiare pe termen
lung in titluri de valoare, actiuni, obligatiuni).
Activele circulante (mobilizari) cuprind mijloace circulante materiale (stocuri),
produse finite, creante (debitori), mijloace circulante banesti.
In contabilitate se considera capital fix acel mijloc fix care indeplindeste cumulativ doua
conditii: are o durata mai mare de un an si o valoare de inventar mai mare decat limita
stabilita de lege (in prezent 1800 ron). Terenurile care sunt incluse in patrimoniul
intreprinderii la imobilizari corporale nu se amortizeaza ci se reevalueaza.

II.RENTA
1.Conceptul de renta
Notiunea de renta a capatat numeroase interpretari , dintre care 3 sunt mai importante:
-renta in intelesul uzual-venit fara munca
-renta in intelesul economiei clasice-venit platit pentru folosirea unui factor rar(pamantul) renta in sensun modern si contemporan-venit ce revine posesorului oricarui factor de
productie , a carui oferta este rigida sau foarte putin elastica.
Pentru utilizatorul factorului respectiv (daca este alta persoana decat detinatorul acestuia) ,
renta constituie plata pentru folosirea temporara a acestuia
Multa vreme renta a fost legata de utilizarea resurselor naturale , in deosebi a pamantului.
In zilele noastre , gandirea economica a extins sfera de aplicare a acestei categorii si la
detinatorii celorlalte categorii de factori( munca si capitalul ) .
2.Natura i mecanismul formrii rentei
Printre veniturile care se formeaz pe pia, un loc important revine rentei. Datorit
existenei sale ndelungate, spre deosebire de salariu, renta se nscrie ntre noiunile
economice cu felurite semnificaii. Sensul uzual al noiunii desemneaz un venit fr munc.
Mult vreme renta a fost asociat numai cu utilizarea resurselor naturale i ndeosebi a
pmntului. Renta este cea mai veche form de venit pentru c agricultura a fost o
ndeletnicire strveche a omului.
Economitii clasici considerau c pmntul, ca factor de producie limitat cantitativ,
produce un venit care mbrac forma rentei.
D. Ricardo arat c renta are la baz fertilitatea inegal a terenurilor agricole, poziia
diferit fa de ci de acces, sau fa de piee.
coala marginalist de economie fundamenteaz renta pe legea randamentelor
neproporionale i pe productivitatea muncii.
Contribuie la teoria rentei a adus i profesorul romn Virgil Madgeanu.

Sensul modern al rentei este consacrat n special de Vilfredo Pareto. n prezent

majoritatea specialitilor consider c renta este un venit de care pot s beneficieze toi
subiecii economici care dispun de condiii deosebite.
Renta economic pur se refer la venitul obinut de un factor de producie, orice
factor, care se caracterizeaz prin completa inelasticitate a ofertei afirma Lloyd Atkinson.
Renta este deci un venit pe care l aduce un bun imobiliar sau un mobiliar, care nu este
legat de activitatea productiv a proprietarului su. Important este ca oferta factorului de
producie respectiv s fie insuficient n raport cu cererea. n prezent, renta apare deseori sub
form de chirie.
Mecanismul formrii rentei
La baza formrii rentei n ramurile primare ale economiei, unde pmntul e factor
indispensabil, st legea randamentelor neproporionale. Iniial, aceast lege a fost cunoscut
ca legea fertilitii descrescnde a solului, iar aciunea ei era limitat la domeniul
agriculturii, n forma randamentelor descresctoare (Th. Malthus). Ulterior s-a demonstrat c
folosirea tuturor factorilor de producie se afl sub semnul randamentelor neproporionale.
Presupunnd c sunt utilizate trei cantiti adiionale egale din aceeai categorie de
factori de producie, fiecare din ele asigur randamente diferite. Prima cantitate adiional are
un randament mai ridicat, depind nivelul randamentului mediu socialmente posibil.
Diferena dintre randamentul efectiv i cel mediu reprezint renta, care n cazul primei
fraciuni adiionale este mai mare dect renta obinut cu a doua. Randamentul fraciunii a
treia fiind egal cu randamentul mediu, nu mai asigur rent diferenial n mod normal. Renta
n sens clasic, este venitul posesorilor acelor terenuri pe care se obine o productivitate
superioar celei de pe terenul marginal. Dar, la nivel global, ipoteza malthusian conform
creia cererea de produse alimentare tinde s depeasc oferta, trebuie luat n considerare;
deci renta diferenial de fertilitate se obine i pe terenurile marginale atrase n circuitul
economic.
Mecanismul ipotetic al obinerii rentei difereniale de poziie este ilustrat n tabelul
urmtor:

Renta funciar de fertilitate n teoria lui D. Ricardo

N
r.

Categorie de indicatori
Indicatori

cr
t.

II

III

1.

Consum de factori de
producie (inclusiv profitul
normal) identic

100.00
0

100.00
0

100.00
0

2.

Producia (t)

100

90

80

3.

Costul unitar (u.m. pe ton,

full)

1.000

1.111

1.250

4.

Preul pieei u.m./t (cnd

cererea de 270t)

1.250

1.250

1.250

5.

Renta pe unitate de produs

(u.m./t)

250

139

6.

Renta pe ntreaga suprafa

(u.m.)

25.000

12.510

n legtur cu datele ilustrative din tabel poate aprea o ntrebare: dac proprietarul
terenului cel mai slab, de categoria a treia, nu obine rent, de ce el l pune la dispoziia
activitii economice fr a obine de pe urma lui vreun venit (obine venitul sub forma
profitului normal doar arendaul). Pentru depirea acestei dileme se introduce n dezbatere
argumentul lui Malthus pe baza cruia populaia crete mai repede dect producia agricol,
ceea ce face ca n mod obinuit pe piaa produselor agro-alimentare cererea s fie superioar
ofertei. Acest argument a fost valabil n secolul al XIX-lea. Ca atare, preul pieei va fi mai
mare de 1.250 u,m./t (cu x) ceea ce mrete renta pe produs i pe total suprafa de pe
terenurile din categoriile I i II, dar aduce o rent pe unitatea de produs de x pe terenul de
categoria a treia i o rent total de 80 x pe ntreaga suprafa.
1. Renta funciar
Ca form a produsului net, renta a aprut de multe secole, mbrcnd trei forme: renta
n produse, renta n munc (zilele de clac) i apoi, renta n bani.
n feudalism, renta era pltit de ranii iobagi, pentru dreptul de folosire a
pmntului.

n capitalism renta funciar reflect relaiile economice dintre: proprietarii funciari,

care dein monopolul asupra pmntului ca proprietate, ntre arendaii care-l utilizeaz, l
administreaz i muncitori agricoli care-l lucreaz. Produsul net se mparte ntre ei, arendaul
primind un profit cel puin egal cu profitul mediu din alte domenii, angajaii agricoli primesc
salariul, iar proprietarul funciar primete renta.
Venitul net din agricultur, prin mecanismul formrii preurilor este aparte. Preul
reglator adeseori nu este preul mediu, ci preul individual al produselor de pe terenurile cu
cea mai slab fertilitate, sau mai ru poziionate, aceast dac toat producia de pe ele este
necesar acoperirii nevoilor. Sporul de producie de pe terenurile bune i foarte bune se
transform n produs net suplimentar.
Oferta pmntului fiind inelastic prin caracterul lui limitat, nseamn c renta este
determinat de cererea pentru pmnt, n fapt pentru produsele agricole de pe acesta.
Renta funciar mbrac urmtoarele forme:
Renta absolut
Este renta nsuit de proprietarii funciari de pe toate terenurile, intrate n circuit
productiv, indiferent de fertilitatea i poziia lor. Exist un dublu monopol asupra pmntului,
care genereaz cele dou feluri de rent, arat Marx:
prima form este monopolul asupra terenului ca obiect de exploatare i
genereaz renta diferenial;
a doua form e monopolul asupra pmntului ca obiect al proprietii private,
fapt care genereaz renta absolut.
Renta diferenial
Este renta care provine din diferenele de fertilitate a pmntului i din avantajele care
decurg din apropierea terenurilor agricole fa de piaa de desfacere sau aprovizionare. Dac
se formeaz ca urmare a diferenelor de fertilitate natural, deci a costurilor mai mici pe
terenuri foarte bune i bune, se numete rent diferenial I. Dac se formeaz ca urmare a
investiiilor suplimentare succesive, iar diferenele decurg din deosebirea de fertilitate
economic este rent diferenial II, i e legat de agricultura intensiv.
Renta diferenial se prezint din punct de vedere valoric ca diferena dintre preul de
producie reglator (cel mai mare) al mrfurilor agricole i preul de producie de pe parcele
bune i foarte bune (cel mai mic). Sporirea preului produselor agricole determin creterea
rentei: renta diferenial de pe terenurile cele mai bune crete pe msura creterii cererii de
produse agricole. Concluzia este c rentele sunt determinate de pre i nu ele determin preul.
O variant a rentei difereniale este renta de poziie, care provine din diferenele ntre
terenuri privitoare la distana fa de pia sau ci de comunicaie.
Renta de monopol
Este supraprofitul realizat de posesorul unor terenuri speciale, care produc n cantiti
reduse recolte cu nsuiri deosebite, vndute la preuri ridicate.

Preul pmntului
n agricultur preul pmntului depinde de:
mrimea rentei, n relaie direct;
rata dobnzii, n relaie invers;
posibilitatea de folosire alternativ a solului, n relaie direct;
ameliorarea poziiei fa de cile de comunicaie, sau fa de pia, n relaie direct;
raportul dintre cererea i oferta de produse agricole.
Preul pmntului este renta capitalizat, adic renta care, dac ar fi transformat n
capital, ar aduce un venit egal n form de dobnd.
-

3. Renta n industria extractiv i de pe terenurile de construcii

Este parte din produsul net care se transform n venit obinut de proprietarul unor
terenuri bogate n zcminte sau cu poziii avantajoase construibile.
Renta diferenial I e ncasat de proprietarul terenurilor bogate n zcminte i/sau
bine situate, iar renta diferenial II e obinut de pe terenurile pe care au fost fcute investiii
succesive i al cror randament este superior acelora care determin preul reglator n
industria extractiv ori n construcii.
Renta absolut e ncasat de proprietarii tuturor terenurilor construibile sau
exploatabile n industria extractiv.
Renta de monopol e ncasat de proprietarii acelor terenuri ale cror bogii sunt
deosebit de rare.
Renta n industria extractiv are tendina general de cretere, ntruct zcmintele
subsolului sunt deja exploatate, sunt limitate, iar cheltuielile pentru prospeciuni i spturi la
adncime sunt tot mai mari.
n prezent asistm la transformarea rentei absolute n rent de monopol, n condiiile n
care, pe terenurile cu nsuiri speciale se obin n cantiti reduse mrfuri avnd caliti
deosebite, sau n condiiile concentrrii terenurilor.

Renta are accepiuni foarte cuprinztoare n condiiile contemporane;

1) Rente ale bunurilor oferite de natur:
a. rent funciar,
b. rent minier,
c. rent pe terenuri de construcii.
2) Rente pentru capitaluri produse de om: maini, utilaje, brevete care au ofert insuficient,
sau asigur productiviti superioare.
3) Rente de abilitate: pentru persoanele avnd abiliti de excepie talent, instrucie
special i costisitoare care vor fi pltite cu mult peste nivelul cu aceleai contribuii n
munc. Plusul obinut peste salariul obinuit este renta pentru aceti profesioniti de
excepie.

U.S.A.M.V.B.
Timisoara
Facultatea de Management Agricol

Bazele Economiei

Rotaru Andreea Alina

Anul I- IMAPA ID