Curs 1 ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI ANATOMIA este stiinta care se ocup cu studiul formei si structurilor corpului omenesc iu in dinamica

onto!enetic si functional" Anatomia (ana=prin i tomein=tiere) este o ramur a #iolo!iei morfolo!ice care studia$ forma %i structura or!anismelor& ca %i ale pr'ilor lor componente" (n mod curent& termenul are mai ales o conota'ie medical de%i metodele anatomiei sunt aplica#ile pentru orice or!anism pluricelular )inclusi animale& plante& unele ciuperci*" Studiul anatomiei este str+ns le!at de cel al fi$iolo!iei& iar cu timpul )mai ales ,n secolul --* din anatomie s.au desprins discipline complementare/ 0istolo!ia& em#riolo!ia& #iolo!ia celular" Metodele de studiu al anatomiei constau mai ales ,n observaie" Aceasta poate fi/ macroscopic pe iu& cu oc0iul li#er& prin palpare& percu'ie& sau prin intermediul diferitelor te0nici de ima!istc sau pe cada ru& cu a1utorul disec'iei . procedeul cel mai folosit %i cel mai util" microscopic O#ser area %i descrierea structurilor cu a1utorul microscoapelor& sau al altor tec0nici" Anatomopatologia, Morfopatologia . este disciplina medical care studia$ modificrile de ordin macroscopic %i microscopic inter enite la ni elul or!anelor %i 'esuturilor ca urmare a unei stri patolo!ice& sau pe cele care cau$ea$ diferite stri patolo!ice" Anatomia comparat . studia$ comparati alctuirea acelora%i elemente la diferite specii& cut+nd s inte!re$e diferen'ele %i similitudinile ,n cadrul proceselor de e olu'ie& adaptare& specia'ie" Anatomia varstelor . studia$a particularita'ile de arsta sur enite in decursul ie'ii omului" Ca etalon se ia anatomia copilului %i anatomia arstnicilor ) !erontolo!ia *" Anatomia artistic Anatomia plastica . studia$ din punct de edere estetic rela'iile dintre dimensiunile& reliefurile %i propor'iile corpului uman& 1ocul mu%c0ilor& diferite atitudini %i mi%cari cu scopul teoreti$rii %i ,n'ele!erii frumuse'ii"

Organismul uman ca unitate morfologic i funcional Or!anismul uman ca orice fiin' ie& e2ist !ra'ie corelrii fine %i perpetue a tuturor structurilor %i proceselor sale& cu scopul reali$rii func'iilor acestora" 3l constituie un sistem ierar0i$at& ce dispune de sisteme de autore!lare inte!rate" 4e%i ma1oritatea func'iilor sunt ,ndeplinite de structuri speciali$ate& acestea nu ac'ionea$ i$olat& ci ,n str+ns dependen' de celelalte"

Poziia anatomic normal

5rin poziie antomic normal )5AN* se ,n'ele!e po$i'ia care se ia ,n considerare atunci c+nd se descriu diferitele elemente anatomice %i raporturile dintre ele" 3ste aleas prin con en'ie interna'ional %i are o deose#it importan'& fiind indispensa#il pentru studiul anatomiei" La om, este: ortostatism (subiectul st n picioare),de fapt e clinostatism (culcat pe spate), toate cele patru membre paralele ntre ele, privirea nainte, palmele orientate n fa.

ALC6TUI73A CO75ULUI UMAN" 5LANU7I 8I A-3 Corpul uman este tridimensional 9: pentru preci$area po$i;iei se!mentelor care alctuiesc corpul omenesc se folosesc& ca elemente de orientare& axe <i planuri" Corpul omenesc este alctuit dup principiul simetriei #ilaterale & cu = a2e <i = planuri" Axul longitudinal (vertical) . cel mai lun! se!ment de dreapt ce se poate trasa ima!inar ,n po$i'ie anatomic normal a su#iectului" repre$int lungimea corpului> are ? poli/ superior/cranial inferior/caudal (n ca$ul omului este dat de erte2 %i de planul poli!onului de sus'inere )podeaua*" Axe transversale . sunt orientate de la dreapta la st+n!a %i perpendiculare pe cel lon!itudinal" repre$int limea corpului> are ? poli/ stng drept Axe sagitale . sunt orientate antero.posterior ) entro.dorsal* %i sunt perpendiculare pe cel lon!itudinal repre$int grosimea corpului> str#ate corpul antero posterior )din fa; ,n spate*> are ? poli/ anterior posterior

5LANU7I Planul mediosagital (median sau al simetriei !ilaterale) . planul determinat de om#ilic %i de a2ul lon!itudinal al corpului& respecti de a2ele lon!itudinal %i sa!ital" 5rin intersectarea cu suprafa'a corpului determin pe aceasta linia median anterioar i posterioar" Planuri paramediane (parasagitale sau sagitale) . toate planurile paralele cu cel mediosa!ital" Planuri frontale . toate planurile erticale& paralele cu fruntea ,n 5AN" Planuri transversale (orizontale) . toate planurile perpendiculare pe a2ul lon!itudinal" C+nd se or#e<te de mem#re/ proximal 9 forma;iunile mai apropiate de centuri )@articula;iaA dintre mem#ru <i trunc0i* <i distal 9 forma;iunile mai deprtate de centuri" e2/ @Genunchiul se afl pro imal fa! de "old. )centura pel ian*A ),n raport cu !le$na*> @#$na se afl distal fa! de umr.A ),n raport cu cotul*> La m+n se folose<te termenul palmar sau volar> 5entru forma;iunile din talpa piciorului B plantar>

5entru a arta !radul de apropiere a unui or!an fa; de piele sunt folosi;i termenii/ superficial <i profund> e2/ @%eritoneul se afl superficial n abdomen.& @'nima se afl profund n torace.&

4e o#icei se folosesc ,n conte2te relati e )pentru a indica po$i'ia sau situarea una fa' de alta a unor elemente anatomice*/ "uperior sau cranial . deasupra unui plan ori$ontal" #nferior sau caudal . su# un plan ori$ontal" Anterior sau frontal . ,n fa'a unui plan frontal" Posterior sau dorsal . ,n spatele unui plan frontal" Proximal . doar pentru mem#re/ mai apropiat de trunc0i" $istal . doar pentru mem#re/ mai deprtat de trunc0i" %ateral . mai deprtat de planul mediosa!ital" &edial . mai apropiat de planul mediosa!ital" 'olar . spre fa'a palmar a m+inii" Plantar . spre talp"

Curs? Organizarea general a organismului uman Ca orice or!anism& %i cel uman este alctuit din unit'ile fundamentale ale lumii ii . celulele" Acestea alctuiesc 'esuturi& iar prin asocierea lor& diferite tipuri de 'esuturi alctuiesc or!anele" Or!anele pot fi asociate ,n sisteme sau aparate pentru ,ndeplinirea unei func'ii"

Corpul uman este alctuit din urmtoarele pr'i ma1ore/ (apul . con'ine cea mai mare parte a sistemului ner os central %i cei mai importan'i anali$atori )t . reali$ea$ le!tura dintre cap %i trunc0i Trunc0i . con'ine ca itatea toracic %i pe cea a#dominal& cu iscerele din acestea &em!re . inferioare )le!ate de trunc0i prin centura pel in* %i . superioare )le!ate de trunc0i prin centura scapular*"

(n raport de cate!oria de func'ii pe care o deser esc& la om %i la toate mamiferele e2ist urmtoarele aparate %i sisteme" 5entru func'iile de nutri'ie/ Aparatul respirator Aparatul di!esti Aparatul circulator Aparatul e2cretor 5entru func'iile de rela'ie/ Sistemul ner os Sistemul endocrin Aparatul locomotor )osteo.muscular* 5entru func'ia de reproducere/ Aparatul reproductor masculin sau feminin Aparatul este ansam#lul de or!ane cu structura si ori!ine diferita care ser este la indeplinirea unei functii" 4e e2/ Aparatul circulator este compus din inima& artere& capilare& ene& ase si noduli limfatici> Aparatul di!esti este compus din ca itatea #ucala& esofa!ul& stamacul& intestinul su#tire& intestinul !ros& anus& ficat& pancreas" "istemul este ansam#lul de elemente materiale sau ideale care functionea$a ca un intre! datorita interdependentei dintre ele" Notiunea de sistem tre#uie pri ita la diferite ni ele/ fi$ic& #iolo!ic& ener!etic etc""" Or!anismul uman este ca orice or!anism iu un sistem desc0is& care face sc0im# permanent cu su#stante si ener!ie din mediul incon1urator"

Omul poate fi pri it din punct de edere anatomic& 0istolo!ic& fi$iolo!ic ca fiind alcatuit din ansam#le diferite de sisteme"

Sistemul circulator mentine constant& cantitati si calitati lic0idul tisular& deci mediul intern& in toate re!iunile or!anismului" 5e de alta parte& circulatia& deplasarea continua a san!elui de.a lun!ul circuitului inima. periferie.inima repre$inta una din principalele le!aturi materiale dintre mediul e2tern )am#iant* si or!anismul ca sistem desc0is ener!etic si meta#olic" San!ele circula in interiorul ar#orelui ascular datorita diferentelor de presiune dintre diferitele se!mente ale acestuia& deplasarea fiind conditionata si determinata de numerosi factori printre care cel mai important este acti itatea ritmica a inimii"

Acest sistem inte!rator al or!anismului are rolul de a aduce o2i!enul si su#stantele nutriti e la nicelul tesuturilor si de a duce dio2idul de car#on si produsii de de$asimilare )meta#olitii* la ni elul or!anelor unde se reali$ea$a eliminarea acestora" Sistemul circulator este alcatuit dintr.un or!an central numit inima si un sistem de ase prin care circula san!ele )artere si ene si limfa si asele limfatice*" "istemul imunitar este e2trem de comple2& cu roluri importante in mentinerea 0omeosta$iei si sanatatii" Ca si sistemul endocrin& e2ercita un re!la1 al or!anismului odata cu functiile de aparare" Un sistem imunitar care functionea$a normal repre$inta o aparare eficienta impotri a unor particule straine cum sunt a!entii micro#ieni pato!eni si impotri a unor celule nati e care au fost supuse unei transformari neopla$ice" O functionare defectuoasa a sistemului imun duce la im#olna iri" "istemul neuroendocrin este unul din sistemele de inte!rare ale o!ranismului cu rol esential& supraordonat celorlalte" Aparatul de import al materiei este comple2ul structural format din aparatul respirator ce asi!ura o2i!enul necesar proceselor meta#olice si aparatul di!esti pe calea caruia sunt introduse in or!anism si apoi transportate su#stante alimentare care contin !lucide& proteine& lipide& 0idroelectroliti si itamine" Aparatul de export al materiei cuprinde aparatul renal si pielea& or!ane cu rol principal in eliminarea produsilor to2ici re$ultati in or!anism in urma comple2elor procese meta#olice eliminatoare de ener!ie" Aparatul de reproducere* 5roducerea !ametilor )o ule si spermato$oi$i*& unirea lor& de$ oltarea $i!otului )celula.ou re$ultata din unirea spermato$oidului cu o ulul* necesita o diferentiere specifica a or!anelor !enitale" Aceste or!ane au in alcatuirea lor/ !onadele& ce produc !ametii si 0ormonii se2uali& caile !enitale ce ser esc transportului !ametilor& iar la se2ul feminin de$ oltarea oului intrauterin& !landele de pe traiectul aparatului !enital& or!anele !enitale e2terne" Aparatul de sustinere si miscare este format din sistemul osos& sistemul articular si sistemul muscular"

(+%,%A Celula& unitatea morfofunctionala de #a$a a or!anismului& pre$inta aspecte specifice de totalitate date de ansam#lul partilor ei componente/ 0ialoplasma& nucleu& mitocondrii& li$o$omi& ri#o$omi" -ialoplasma repre$inta partea omo!ena& nestructurata a citoplasmei& $ona de mediere a sc0im#urilor si proceselor meta#olice specifice or!anitelor celulare" .ucleul este centrul coordonator si re!lator al acti itatii celulare& depo$itarul si transmitatorul specificitatii #iolo!ice"

Functiile nucleului depo$itar al informatiilor !enetice in molecula de A4N su# forma sec entelor de nucleotide" transmiterea informatiei !enetice la sediile de sinte$a a proteinelor din citoplasma" sta#ili$area tiparelor A7N mesa!er si transferul lor in citoplasma" rol in di i$iunea celulara si transmiterea informatiei !enetice la descendenti" rol in re!larea reacti itatii celulare" O7GANIT3L3 C3LULA73 /eticulul endoplamatic face parte impreuna cu mitocondria& aparatul Gol!i din sistemul de endomem#rane care separa diferite fa$e intracelulare" 3ste un sistem circulator endocelular foarte mo#il& cu functii ce deri a din raporturile spatiale dinamice cu celelalte sisteme intracelulare" /i!ozomii repre$inta structura citoplasmatica la ni elul careia aminoaci$ii acti ati sunt dispusi in lanturi polipeptidice ale proteinelor sinteti$ate in conformitate cu informatia !enetica adusa din nucleul celular de catre A7N mesa!er" 7i#o$omul nu este speciali$at numai pentru sinte$a unei anumite proteine" %izozomii prin continutul #o!at in 0idrola$e acide )protea$e& fosfa$e& lipa$e* sunt capa#ili sa de!rade$e constituenti ai materiei ii" &itocondria este centrul respirator si ener!etic celular" 3ste o structura o alara alcatuita dintr.o mem#rana du#la& cea interna pre$entand creste ce proemina in matricea mitocondriala" Numarul de mitocondrii dintr.o celula este proportional cu intensitatea proceselor meta#olice si amplitudinea miscarilor" Aparatul )olgi este o diferentiere a sistemului acuolar si canalicular citoplasmatic& fiind format din sacule& micro e$icule& acuole canaliculare& la ni elul carora au loc maturarea si condensarea materialelor sinteti$ate de celula si apoi eliminarea lor" (entrozomul repre$inta centrul de or!ani$are al aparatului motor nemuscular din celula )aparatul mitotic& cilii& fla!elii*"

In cursul di i$iunii celulare structura sa se complica prin formarea fusului de di i$iune ce face posi#ila separarea si deplasarea cromo$omilor spre cei doi poli celulari" Centro$omul participa si la sinte$a proteinelor fi#rilare din structura cililor si fla!elilor si in acelasi timp asi!ura motilitatea lor"

COM5OZITIA CCIMICA A C3LUL3I (elula este format din diferite molecule cu rol diferit* 0n componena acestor molecule intr atomi reprezentnd 12 elemente c3imice* 0n funcie de proporia 4n care iau parte la formarea celulelor5 elementele c3imice se pot clasifica 4n6 macroelemente5 (elemente prezente 4n proporie de 789)6 oxigen5 (119) 3idrogen5 (:;9) car!on5 (:89) azot5 (25<9) microelemente5 (elemente prezente 4n proporie de =9)6 calciu5 (:5=9) sulf5 (;579) potasiu5 (;5:<9) sodiu5 (;5:<9) clor5 (;5:9) magneziu5 (;5:9) ultramicroelemente5 (elemente prezente 4n proporie redus ;5;:9)6 iod fier mangan zinc co!alt5 etc* "u!stane anorganice Su#stan'ele anor!anice& sau minerale& sunt pre$ente ,n celul at+t su# form de molecule& c+t %i su# form de ioni" "u!stane organice Aceste su#stan'e sunt cele mai importante& ele lu+nd parte acti la toate procesele intracelulare" Aci$i nucleici> Glucide> Lipide> 5roteine" 5rintre propriet'ile care diferen'ia$ materia ie de corpurile lipsite de ia' se pot aminti/ meta#olismul e2cita#ilitatea adapta#ilitatea multiplicarea

Curs = 4IDIZIUN3A C3LULA7A 4i i$iunea ),n latin di isio& di isionis 9 di i$iune& ,mpartire* se reali$ea$ pe dou ci . direct )amito$* si indirect )carioc0ine$*" 4i i$iunea este procesul prin care o celula a1unsa la maturitate)celula mama* a da nastere la doua celule identice cu ea )celulele fiice*" Cromo$omul este corpusculul nucleo.proteic ce se o#ser a cu microscopul in timpul di i$iunii celulare in mito$a si meio$a" 3ste principalul purtator al #a!a1ului !enetic specific speciei si indi idului" Numarul& marimea si forma cromo$omilor sunt constante pentru o anumita specie si de la o !eneratie la alta" Gameto!ene$a cuprinde o linie masculina in urma careia sunt !enerati spermato$oi$ii )are loc in or!anismul masculin& in testicul* si o linie feminina in urma careia sunt !enerate o ule )in or!anismul feminin& in o ar*" M3IOZA sau di i$iunea reductionala repre$inta totalitatea fenomenelor premer!atoare formarii !ametilor )spermato$oid si o ul*" Acestea au loc doar in celulele !erminale ale tuturor or!anismelor cu reproducere se2uata" A"3tapa reduc'ional 4in celula mam ?n re$ult dou celule 0aploide cu cromo$omi #icromatidici din care re$ult patru celule 0aploide cu cromo$omi monocromatidici" Numrul cromo$omilor de ine 1umtate din cel al celulei mam" 3tapa reduc'ional const din E fa$e/ profa$a& metafa$a& anafa$a %i telofa$a" 57OFAZA" (n profa$ are loc de$or!ani$area mem#ranei nucleare %i a nucleolilor" La sf,r%itul profa$ei cromo$omii sunt recom#ina'i !enetic datorit sc0im#ului de material !enetic dintre cromo$omi& fenomen cunoscut su# numele de F crossin()overF" (n tot acest timp cromo$omii pot fi o#ser ati la microscop" M3TAFAZA" Cromo$omii #icromatidici indispu%i ,n tetrade sau #i alen'i formea$ placa metafa$ic" La sf+r%itul metafa$ei cromo$omii #icromatidici se desprind din tetrad pentru a mi!ra ctre poli" ANAFAZA" Gumtate din cromo$omii #icromatidici mi!rea$ spre un pol& iar cealalt 1umtate spre alt pol" Orientarea cromo$omilor este aleatorie& urm+ndu.se ,n acest timp un proces denumit recom#inare intercromo$onal& unde are loc com#inarea cromo$omilor de ori!ine matern cu cei de ori!ine patern& fenomen de ,mperec0ere& rsucire %i apoi separare ce poart numele de Fdansul cromo$omilorF" T3LOFAZA" (n telofa$ cromo$omii au mi!rat spre poli& se despirali$ea$ %i se pre!tesc de interfa$& iar nucleul se reface"

H"3tapa ec a'ional

4up o scurt interfa$ ),n care nu se du#lea$ cantitatea de A4N*& cele dou celule se or di ide dup procesul mito$ei" (n interfa$ cromo$omii nu se replic"

T3SUTU7IL3 >esuturile sunt o !rupare de ? sau mai multe celule care indeplinesc aceiasi functie& structura si aceiasi ori!ine formea$a tesutul" Toate celulele care intra in alcatuirea corpului omenesc trec printr.o secmentare si pro in din celula ou )$i!ot* >esuturile se clasifica/ 1B epiterial ?B con1ucti =B muscular EB ner os :*>esutul +pitelial >esutul epiterial formea$a la suprafata corpului epiderma si captuseste suprafata interna a or!anelor ca itare )e2/ tu# di!esti & caile respiratorii& formand mucoase* +ste format din / B celule pa imentoase B celule prismatice sunt strans unite intre ele fie printr.o su#stanta amorfa& . celule cilindrice fie prin punti citoplasmice .celulele profunde sunt ase$ate pe o mem#rana #a$ala care le separa de tesutul con1ucti ce se !aseste su# celulele epiteriale& a and functia trofica& intrucat epiterile nu sunt asculari$ate si se 0ranesc prin difu$iune" $upa functiile epiteliale sunt/ a) B epiteli de acoperire !) B epiteli !landulare c) B epiteli sen$oriale =*>esutul con?uctiv >esutul con?uctiv este un tesut care lea!a diferite or!ane& asi!ura re$istenta or!anismului& are rol trofic& depo$itand !rasimi& inter ine in apararea or!anismului si anume in procesul de fa!ocitate )0ranire*

>esutul con?uctiv este alcatuit din B celule con1ucti e B su#stanta fundamentala B fi#re con1ucti e

In functie de alcatuirea su#stantei fundamentala tesutul con?uctiv se clasifica in6 1B tesuturi con1ucti e moi ?B tesuturi con1ucti e semidure )cartila!inoase*

=B tesuturi con1ucti e dure )tesutul osos* :@ >esuturi con?uctive moi B sunt pre$entate su# mai multe forme& >esutul lax contine in proportie relati a e!ala B celule B fi#re B su#stanta fundamentala >esutul reticulat B este format din fi#re de reticulate& dispuse ca o retea& in oc0iurile careia se !asesc celule si su#stanta fundamentala& acest tesut se !aseste in madu a 0emato!ena )madu a rosiie a oaselor& si in !an!lioni limfatici* >esutul adipos @ pre$inta celule numite adipocite care sunt !lo#uloase )sferice* si care au acumulat central !rasimile impin!and astfel nucleul la periferie& se !aseste su# te!ument sau in 1urul unor or!ane cum ar fi rinic0i& !lo#ul ocular" >esutul fi!ros B contine numeroase fi#re de cola!en& putine celule si su#stanta fundamentala& se !aseste in musc0i )in eleste musc0i*& a tendoanelor si formea$a capsulele diferitelor or!ane )ficat& rinic0i* >esutul elastic @ contine numeroase fi#re de elastina& or!ani$ata in retea incare se !aseste su#stanta fundamentala si celule& formea$a tunica a arterelor mari si medii

=@ >esuturi con?uctive semidur (cartilaginoase) B este un tesut elastic dar si re$istent& su#stanta fundamentala contine condrina )un amestec de su#stante or!anice impre!nate cu saruri de calciu si sodiu*" Celulele cartila!inoase poarta numele de condrocite si se !asesc in niste ca itati numite condroplaste in care se !aseste si su#stanta fundamentala" Celulele sunt sferice sau o oide& iar printre ele se !asesc fi#re de cola!en si elastice& intr.o impletitura densa" In functie de tipul fi#relor si de alcatuirea su#stantei fundamentala cantitatile se destin! = tipuri de cartila1e/ 1 B 0ialin ? B elastic = B fi#ros @ in cartila?ul 3ialin su#stanta fundamentala este omo!ena& deoarece pre$inta fi#re foarte fine" Formea$a cartila1e B articulare B costale B larin!eale B tra0eale B #ronsice @ cartila?ul elastic pre$inta in special fi#re elastice& formea$a epi!rota si pa ilonul urec0i" cartila?ul fi!ros este alcatuit in special din fi#re de cola!en si alcatuieste discurile dintre erte#re si de meniscule articulare 2@ >esuturi con?uctive dure (tesutul osos) Tesutul osos ofera cel mai inalt !rad de sustinere" 3ste asculari$at"

Celulele tesutului osos se numesc osteocite si se !asesc in niste ca itati numite osteoplaste" Aceste ca itati comunica intre ele prin lic0idul interstitial care 0raneste osul in afara osteocitelor& celulele mature& in tesutul osos se mai !asesc si celule tinere numite osteo!laste cu rol in producerea de su#stante fundamentala& se mai !asesc si celule osoase mari& multe nucleate care poarta numele de osteoclaste acestea inter ine in perioada de formare a osului& indeplinind rolul de distru!ere si imitare a formari tesutului"

"e disting = tipuri de tesut osos6 1 B tesut osos compact ? B tesut osos spon!ios tesut osos compact B formea$a diafa$a oaselor lun!i& portiunea e2terna a oaselor scurte si late tesut osos spongios B formea$a epifa$a oaselor scurte si late & pre$inta numai ca itatea numita areole )ca itati* care se pot edea cu oc0iul li#er& sunt mar!inite de lamele osoase si sunt su# forma de tra#ecule )arcuri* care maresc re$istenta si osului au forma si dimensiuni aria#ile" >esutul muscular

Tesutul muscular se diferentia$a in / 1 B tesut muscular striat )sc0eletici* ? B tesut muscular neted )musc0i ce apartin or!anelor interne* = B tesut muscular cardic )miocardul* SIST3MUL N37DOS Sistemul ner os central consta in creier si madu a spinarii" Su#stanta neurala ce le formea$a poate fi clasificata in su#stanta al#a si su#stanta cenusie" Su#stanta al#a este caracteri$ata de fi#re ner oase mielini$ate si de a#senta corpurilor celulare neurale" Su#stanta cenusie se caracteri$ea$a prin pre$enta a numeroase corpuri celulare ner oase si dendrite si a#senta proceselor ner oase mielini$ate" Sistemul ner os periferic consta din ner ii spinali si cranieni si tesutul asociat lor" .euronii au mrimi cuprinse ,ntre 1II.?II Um si E.J Um" Au un corp celular %i un numr mare de prelun!iri" 4in punct de edere func'ional neuronul se ,mparte ,n trei re!iuni/ regiunea receptoare& receptionea$ %i procesea$ informa'ia& fiind format din dendrite %i corp celular Aici se sta#ile%te contactul cu al'i neuroni prin sinapse& dar de o#icei nu se formea$ poten'iale de ac'iune ,n aceast re!iune& ci doar poten'iale locale )poten'iale postsinaptice*" regiunea conductoare lea! re!iunea receptoare de cea efectoare" 3a este format din por'iunea a2onului de la locul ,n care acesta iese din corpul celular 0ilul a2onic p+n la ar#ori$a'ia sa" Aici au loc poten'ialele de ac'iune prin sumarea poten'ialelor locale" regiunea efectoare& informa'ia )poten'ialul de ac'iune* este recodificat aici su# form c0imic prin neurotransmi'tori %i transmis prin sinapsa re!iunii receptoare a urmtorului neuron"

Neuronii au de o#icei un sin!ur nucleu mare %i po$i'ionat central" Aici se produce o cantitate ridicat de A7N& iar cromatina este dispersat" 7i#o$omii din reticulul endoplasmatic ru!os se !sesc su# forma corpusculilor .issl)sau corpi ti!roi$i*" A2onii nu con'in corpusculi Nissl )%i deci nu particip la sinte$a de proteine*" /eticulul endoplasmatic neted are rol ,n re!larea ni elului de CaKK din neuron" &icrofilamentele5 neurofilamentele si microtu!ulii formea$ citosc0eletul neuronului" &itocondriile se !sesc ,n corpul celular& dar ma1oritatea se concentrea$ ,n #utonii terminali ai a2onului& furni$+nd ener!ie )su# form AT5* pentru transmiterea semnalului la ni elul sinaptic %i pentru sinte$a unor neurotransmi'tori" Corpul celular %i dendritele sunt ,n elite ,ntr.o mem!ran plasmatic& neurilema& cu o importan' deose#it ,n recep'ionarea %i transmiterea semnalelor prin canalele ionice" A2onii pre$int a2olema& care este ,n elit de trei teci/ teaca de mielin )i$olare electric*& teaca celulelor Sc0Lann )secretoare de mielin* %i teaca Cenle )nutri'ie& protec'ie*" Teaca de mielin este ,ntrerupt pe alocuri de nodurile 7an ier" *up numrul de prelun(iri: neuroni multipolari& cu numr mare de prelun!iri" 4e o#icei au o form stelat& cu nucleu mare %i sferic& situat central" 5ot fi neuroni sen$iti i" neuroni !ipolari& cu dou ramifica'ii la e2tremit'i" Au form fusiform& iar nucleul este o alar %i de o#icei e2centric" Se !sesc de e2emplu ,n retin" neuroni unipolari& cu o sin!ur prelun!ire a2onic" 4e e2emplu/ celulele cu #astona% sau celulele cu con din retin" neuroni pseudounipolari& cu o prelun!ire ,n form de T/ prelun!irea ini'ial se desparte ,n dou" Sunt sferici& cu nucleu mare& locali$at central" Se !sesc ,n !an!lionii ra0idieni sau !an!lionii spinali" *up funcionare: neuroni motori multipolari5 mari cu prelungire axonic lung* $e exemplu6 neuronii piramidali din cortex* neuroni de asociaie sau !ipolari* neuroni senzitivi afereni sau receptori" Sunt pseudounipolari %i se !sesc ,n !an!lionii spinali %i !an!lionii ner ilor cranieni"

Curs ID "ngele )latin san(uis& !reaca ec0e/ MNM& haima* este un 'esut special su# form lic0id care& prin intermediul aparatului circulator.alctuit din inim %i asele san!uine& transport nutrien'ii %i o2i!enul la ni elul 'esuturilor corpului& de unde preia #io2idul de car#on %i produ%ii de cata#olism tisular& transport+ndu.i la ni elul or!anelor de eliminare" (n medicin& disciplina care se ocup cu studiul s+n!elui se nume%te 0ematolo!ie" "ngele este alctuit dintr o parte lic3id5 plasma sanguin5 4n care plutesc o serie de celule specifice sngelui* Circula'ia s+n!elui este asi!urat ,n primul r+nd prin contrac'iile mu%c0iului cardiac& a1utat de al ulele enoase ,n com#ina'ie cu contrac'iile mu%c0ilor sc0eletici * (n !eneral asele de s+n!e #o!ate ,n o2i!en care pornind de la inim %i iri! 'esuturile se numesc artere iar cele care sosesc la inim %i transport produsele de cata#olism de la 'esuturi ,ncrcate cu #io2id de car#on se numesc vene" Sistemul ascular con'ine la om ca" OI . JI ml de s+n!e pe Pilo!ram& deci la o !reutate corporal normal a unui om de OI.JI P! a fi cca" Q . R litri de s+n!e& #r#a'ii au ca" cu 1 litru mai mult s+n!e ca femeile" San!ele este un tip de tesut speciali$at in care matricea e2tracelulara este un fluid" San!ele este continut in asele san! ine" San!ele contine tipuri diferite de celule si elemente firmate care sunt incon1urate de un lic0id #o!at in proteine numit plasma" Ca si alte tipuri de tesut con1uncti & san!ele consta intr.un numar relati mic de celule intr. un olum mare de material e2tracelular" P/OP/#+>A>##%+ "#.)+%,# Structur %i propriet'i S+n!ele este compus din elemente celulare )ca"EE S* %i plasm )ca" QQ S*& care con'ine )TI S ap*& proteine& sruri minerale %i su#stan'e cu molecule mici ca mono$a0aride& 0ormoni& !a$e di$ol ate& %i su#stan'e nutriti e )!lucide& lipide& itamine*& mai con'in produse de cata#olism destinate e2cre'iei )rinic0i* ca ureee& acid uric& 0ipuric" 4in punct de edere fi$ico.c0imic s+n!ele este o suspensie& cu alte cu inte un amestec de lic0ide& !a$e&su#stan'e solide printre care se ,n'ele! %i celulele" S+n!ele prin con'inutul su de eritrocite (glo!ule roii* ,n compara'ie cu plasma a +nd o +sco$itate mai mare& cre%terea 3ematocritului influen'ea$ po$iti cre%terea +sco$it'ii s+n!elui& care determin ,ncetinirea curentului san!uin& prin proprietatea plastic a eritrocitelor s+n!ele nu se comport ca o suspensie ci ca emulsie

Daloarea pC.ului san!uin fiind O&E care prin diferite procese tampon a fi men'inut constant& e it+nd fenomenele duntoare or!anismului de acido$ sau alcalo$" Culoarea ro%ie a s+n!elui este datorat pi!mentului )cu fier* 0emo!lo#in din eritrocite care ,ncrcate cu o2i!en au o culoare mai desc0is"

:*+/#>/O(#>+%+ sau celulele rosii ale san!elui sunt cele mai numeroase& de apro2 1III de ori mai numeroase decat celulele al#e" 3ritrocitele normale au un olum mediu constant de O.JN" .Microcitele sunt eritrocite mai mici decat QN& .Macrocitele mai mari decat 1IN" Asemenea eritrocite de olum modificat sunt pre$ente in anemii specifice micro sau macrocitare" 3ritrocitele contin concentratii inalte de 0emo!lo#ina& apro2" 1U=din !reutate" 7olul eritrocitelor este de a transporta !a$e san! ine" O2i!enul este transportat de la tesuturi catre plamani in asociere cu 0emo!lo#ina" 3ste transportat si #io2idul de car#on in plasma ca ion #icar#onat" Forma eritrocitelor este importanta pentru transportul !a$elor" 5ortiunea centrala deprimata a eritrocitelor aduce mai mmulte molecule de 0emo!lo#ina aproape de mem#rana plasmatica decat daca portiunea centrala ar fi sferica" -ematocritul este procentul de olum san! in dintr.o monstra ocupat de celulele rosii" 4aca se centrifu!0ea$a o monstra de san!e se separa trei straturi/ plasma supernatanta& stratul clar si stratul de depunere eritrocitara" Fractiunea eritrocitara ocupa EQS din olumul san! in si repre$inta 0ematocritul" Un 0ematocrit mai sca$ut indica anemie P%A"&A "A.),#.A 7epre$int apro2imati QQBRIS din s+n!e %i este format din apro2imati TIS ap& 1S su#stan'e anor!anice )sruri minerale care con'in ioni dintre care mai importan'i sunt cei de sodiu Na& clor& Cl& potasiu& V& ma!ne$iu& M!& fosfor& 5 %i calciu Ca* %i apro2imati TS su#stan'e or!anice )proteine& !lucide& lipide etc*" 7aportul de proteine aria$ ,ntre RI %i JI !Ulitru ca" J S din olumul plasmei" 5lasma care nu mai con'ine factorii de coa!ulare este numit ser san(uin acesta se o#'ine prin centrifu!area s+n!elui dup coa!ulare" Serul con'ine T1 S ap& factori de cre%tere care nu sunt pre$en'i ,n plasm& O S proteine& restul sunt electroli'i %i 0ormoni& culoarea !al#en a serului se datorea$ #iliru#inei" 5roteinele separate prin electrofore$ sunt al#umine ca %i M1.& M?.& W. %i X!lo#uline" 5roteinele din plasm pe l+n! rolul de transport5 mai 1oac un rol important ,n aprarea organismului prin sistemul imunologic& ,n procesul de coagulare a sngelui rolul de tampon 4n meninerea unui p- constant %i meninerea constant a presiunii osmotice din s+n!e"

5lasma care nu mai con'ine factorii de coa!ulare este numit ser san(uin acesta se o#'ine prin centrifu!area s+n!elui dup coa!ulare" Serul con'ine T1 S ap& factori de cre%tere care nu sunt pre$en'i ,n plasm& O S proteine& restul sunt electroli'i %i 0ormoni& culoarea !al#en a serului se datorea$ #iliru#inei" %+,(O(#>+%+ ((+%,%+%+ A%A+) .+,>/OB#%+%+ &O.O(#>+%+ %#&BO(#>+%+ +OC#.OB#%+%+ AACOB#%+%+ .+,>/OB#%+%+ sunt cele mai numeroase leucocite" Granulele citoplasmatice ale acestor celule pot fi acidofile sau #a$ofile indiferent de ori!inea lor" Neutrofilele sunt mai mari decat eritrocitele" Neutrofilele imature numite celule in #anda din cau$a nucleului incomplet se!mentat se !asesc de o#icei in san!ele periferic intr.un procent de ES" Inter in in apararea anti#acteriana +OC#.OB#%+%+ sunt de apro2" aceeasi dimensiune cu neutrofilele si sunt urmatoarele ca numar dupa !ranulocite"Inter in in reactiile aler!ice AACOB#%+%+ au aceeasi dimensiune ca neutrofilele si sunt cel mai putin intalnite !ranulocite" Granulele #a$ofile contin 0istamina care produce contractia musc0iului neted #ron0iolar si rela2area musculaturii netede arteriolare cu e2tra a$area plasmei din capilare si enule" %#&BO(#>+%+ sunt cele mai numeroase leucocite a!ranulare" Limfocitele mici si medii apar in mod normal in san!ele periferic& iar cele mari nu intra in mod normal in san!ele periferic" Limfocitele mari sunt celule mitotice !asite in tesutul limfatic" Limfocitele au o citoplasma minima si le lipsesc !ranulele specifice" Limfocitele din san!ele periferic pot fi clasificate in limfocite T& limfocite H si celule uci!ase )natural Piller*" Celulele T si H nu se deose#esc 0istolo!ic& celulele uci!ase nu au marPerii celulelor T si H pe suprafata" Ca raspuns la stimularea anti!enica& celulele T si H sufera transformare #lastica" Celulele T se di id si diferentia$a in celulele citolitice si in celule mediatoare ale raspunsului imun" Celulele H se di id si diferentia$a in celule plasmatice secretoare de imuno!lo#uline in cadrul raspunsului imun umoral" &O.O(#>+%+ sunt cele mai mari celule pre$ente in mod normal in san!ele periferic" Ser esc ca sursa de celule ce or functiona e2tra ascular ca macrofa!e" Sunt celule precursoare pentru cele mai multe celule fa!ocitice" P%A(-+>+%+ sau >/O&AO(#>+%+ sunt fra!mente celulare anucleate" Sunt desprinse de pe suprafata me!acariocitelor din madu a rosie" 5lac0etele au rol important in mentinerea sistemului cardio ascular"

5re in pierderea de san!e din ase prin coagulare* Au de asemenea un rol incomplet inteles in mentinerea inte!ritatii stratului endotelial" 5lac0etele reactionea$a la suprafetele anormale ca in san!erarile asculare" 5lac0etele acti ate adera la capetele taiate ale aselor si mai ales la componentele tisulare ca cola!enul care au fost e2puse la e enimentul traumatic" 5e masura ce masa plac0etelor creste& capetele desc0ise ale aselor san! ine de in oclu$ionate de plac0ete prin trom!*

"#">+&,% AAO

3ritrocitele contin in mem#rana su#stante receptoare de natura mucopoli$a0aridica& denumite su!stante de grup& similare unor anti!eni )numite aglutinogene)& care su# actiunea

unor factori corespun$atori lor& aflati in plasma altor persoane ) numite aglutinine) determina a!lomerarea eritrocitelor in !rame$i& iar procesul se numeste aglutinare" In pre$enta complementului apare 0emoli$a" 32ista mai multe sisteme de a!lutino!eni" A!lutino!enii cei mai importanti apartin sistemului AAO si sunt denumiti A& H& O si sunt reparti$ati in asa fel incat la acelasi indi id lipsesc din plasma a!lutininele corespun$atoare )antiA sau antiH*" In functie de reparti$area a!lutininelor si a!lutino!enelor& la om se intalnesc patru grupe sanguinne in sistemul AHO" Aglutinogenul A nu este o !rupa unitara" 32ista un a!lutino!en A1 foarte acti repre$entand JIS din !rupele A si AH si a!lutino!enul A? mai sla# e identia#il cu a!lutinina antiA din serul persoanelor O" Caracterele de !rup se transmit ereditar& conform le!ilor !enetice& !enotipurile fiind repre$entate de OO& OA& AA& OH& HH si AH& O fiind caracter recesi & iar !rupa A si H dominant" Amestecarea unor cantitati e!ale de san!e de !rupe diferite produce totdeauna a!lutinare& desi practic& sangele O(donator universal) poate fi transfu$at in cantitati care sa nu depaseasca QIIml oricarui indi id& iar persoanele din grupa AA pot primi pana la aceiasi cantitate de la orice donator" In afara sistemului OAH e2ista si alti a!lutino!eni sla#i& care pro oaca reactii de a!lutinare& dar fara importanta pentru transfu$ii )M& N& S& 5*" 32istenta acestora face ca numarul !rupelor san!uine la om sa depaseasca =I" Testarea acestora este importanta in !enetica si in medicina le!ala in demonstrarea paternitatii "#">+&,% /3 Sistemul 70 este su# raport !enetic mai comple2 decat OAH& Anti!enele sunt alcatuite din trei !ene cuplate in acelasi loc" Factorul 70 este un a!lutino!en& care se intalneste cu frec enta de JQS la populatia al#a" 5ersoanele 70 ne!ati e& in proportie de 1QS nu dispun in plasma de a!lutinine anti.70" 3le pot insa apare prin i$oimuni$area persoanelor 70 ne!ati e cu eritrocite 70 po$iti e& ceea ce se poate reali$a dupa transfu$ii in EI.QIS din ca$uri& sau prin sarcini la mame 70 ne!ati e cu feti 70 po$iti i& dupa prima nastere cand ruperea ilo$itatilor placentare eli#erea$a in circulatia materna 0ematii fetale 70 po$iti e"

La a doua sarcina 70 po$iti a& a!lutininele materne stra#at placenta si determina o intensa 3emoliza a eritrocitelor fetale 70 po$iti e& care se manifesta clinic prin eritro#lasto$a fetala" In practica medicala se efectuea$a profila2ia i$oimuni$arii 70 prin administrarea mamelor 70 ne!ati e& la O? de ore dupa prima nastere si urmatoarele nasteri& de anticorpi anti70 care neutrali$ea$a eritrocitele fetale afunse in circulatia materna" Nou.nascutilor cu eritro#lasto$a li se practica e2an!uino.transfu$ia cu san!e 70 ne!ati & pentru oprirea procesului de 0emoli$a" Socul 0emolitic care apare la transfu$ia de san!e incompati#il 0etero!rup este constituit din totalitatea manifestarilor clinice !ra e& ce apar la transfu$area unei cantitati de san!e care e2cede capacitatea de retinere a 0emo!lo#inei re$ultate din 0emoli$a in sistemul reticulo.endotelial ) constituit de splina& !an!lioni limfatici& madu a osoasa* si care poate duce la moarte prin anurie in urma #locarii nefronilor cu 0emo!lo#ina"

CU7S D Osteogeneza 5rocesul de formare a osului se numeste osteogeneza 5entru a a1un!e de la sc0eletul cartila!inos si con1uncti fi#ros al em#rionului la sc0eletul osos al adultului se trece printr.un lun! proces de de$ oltare ce incepe inca din a patra saptamana a ietiia ietii em#rionare si se inc0eie in 1urul arstei de ?Q de ani" Cand osteo!ene$a se reali$ea$a prin inlocuirea unui tesut con1uncti se numeste endocon?unctiva sau de mem!rana iar cand se reali$ea$a prin osificarea unui tesut cartila!inos se numeste endocondrala sau de cartilagiu* Osteo!ene$a are loc su# influenta sistemului ner os &care coordonea$a actiunea mai multor factori / Mecanici& 3ndocrini prin 0ormoni 0ipofi$ari& tiroidieni& paratiroidieni& se2uali& itamine )mai ales 4 si A*&en$ime si alti factori meta#olici" A*Osificarea endocondrala/ da nastere ma1oritatii oaselor lun!i ale corpului" 3a determina cresterea in lun!ime a osului la locul cartila1ului de crestere diafi$o.epifi$ar" A*Osificarea desmala/ formea$a oasele late numite si oase de mem#rana" 5rin ea se osifica oasele #oltii cutiei craniene &o parte din oasele fetei si formea$a calusul in ca$ul fracturilor" $ezvoltarea oaselor are loc prin procesul de osificare )osteo!ene$*" 4up ori!inea lor oasele se pot ,mpr;i ,n oase de membran <i oase de cartila+. a"Oasele de mem#ran trec ,n de$ oltarea lor prin dou fa$e/ )fa,a de membran con+unctiv <i )fa,a de os. Osificarea de mem#ran se produce astfel/ ,ntr.o mem#ran con1uncti t,nr fi#rele cola!ene dintr.un anumit centru de osificare se ,nmul;esc <i se adun form,nd fascicule" Celulele osoase tinere )osteo#lastele* ,m#rac aceste fascicule <i secret oseina care le ,n!lo#ea$& iar prin minerali$area ei se formea$ o lamel osoas"

Osificarea ,naintea$ )iradia$* de la centru ctre periferie" 5rocesul se repet <i ,n alte centre de osificare& ce& prin fu$ionarea lor& or forma osul definiti "

5rin osificarea de mem#ran iau na<tere oasele !olii cutiei craniene5 mandi!ula5 clavicula etc*

4up ,ncetarea procesului de cre<tere epifi$ele rm,n acoperite cu un strat su#;ire de cartila1 0ialin numit cartila+ articular. At,t ,n diafi$ c,t <i ,n epifi$e osificarea ,ncepe ,n anumite centre de osificare de la care se ,ntinde p,n cuprinde tot osul" 7m,n cartila!inoase ni<te discuri a<e$ate ,ntre epifi$ <i diafi$ prin care osul creDte 4n lungime" Acestea se numesc cartilaje de conjugare sau de cretere n lungime <i celulele lor proliferea$ numai ,n partea dinspre diafi$" C,nd cre<terea ,n lun!ime s.a terminat& ,n 1urul ,rstei de ?IY?Q de ani cartila1ele de cre<tere s,nt ,nlocuite de os <i epifi$ele se sudea$ cu diafi$a" 5rocesele de osificare ,ncetinesc pro!resi dar nu se opresc niciodat" Su# ac;iunea unor factori mecanici <i inflamatori se pot intensifica& a<a cum se ,nt,mpl ,n ca$ul reparrii oaselor de la ni elul unei fracturi" 4e$ oltarea <i cre<terea oaselor este str,ns le!at de secre!ia hormonului hipofi,ar de cre"tere, de hormonii tiroidieni, de unele en,ime cu rol n calcifierea oaselor, de vitaminele -, ., * etc" )/esuturile con+unctive dure formea,a oasele. )0asele sunt or(ane re,istente si elastice, cu forme si structuri variabile, in functie de dispunerea lor si de rolul indeplinit. )/otalitatea oaselor formea,a sistemul osos. )0sul este unitatea morfo)functionala a sistemului osos. )0asele, impreuna cu articulatiile, formea,a scheletul. In !eneral oasele s,nt alctuite pe principiul/ cu material pu!in ma imum de re,isten!. 5e o sec;iune lon!itudinal fcut ,ntr.un os lun! se o#ser la periferia diafi$ei periostul, o mem#ran con1uncti asculari$at cu rol ,n cre<terea osului ,n !rosime <i refacerea ;esutului osos la ni elul unei fracturi" 4edesu#t se !se<te os compact, iar spre interior& la ni elul diafi$ei& se !se<te un canal central. ,n interiorul epifi$elor& ,n locul canalului central apar lame osoase care se ,ncruci<ea$ form,nd osul spon(ios. Aceste lame formea$ structuri adaptate pentru re$isten;a la trac;iune <i presiune& fiind orientate pe direc;ia solicitrilor mecanice" 5eriost.foi; con1uncti

Os cortical )compact*

Osteon Canal medular Mdu Os tra#ecular )spon!ios* Dene Artere

Z3SUT OSOS S5ONGIOS B aspect #uretos& fiind format din spa;ii delimitate de pere;i oso<i numi;i tra#ecule Z3SUT OSOS CAD37SIAN. intr ,n structura oaselor lun!i <i in corticala oaselor scurte Canal Ca ersian ce contine ase& ner i si tesut con1uncti Q.=I lamele osoase concentrice Ca itati numite osteoplaste ce adapostesc osteocitele

Oasele late <i cele scurte au la periferie un man<on de ;esut compact ce acoper osul spon!ios" Nu au canal central" In spa;iile dintre lamele osului spon!ios se !se<te mduva ro"ie. ,n canalul central se !se<te mdu ro<ie numai la ft> la adult se !se<te mduv (alben. Numai unele oase ale adultului mai con;in mdu ro<ie cum ar fi erte#rele& sternul& coastele& oasele co2ale <i cele ce formea$ #a$a craniului" La #tr,ni mdu a de ine cenu"ie prin transformarea ei ,n ;esut con1uncti fi!ros* MA4UDA OSOASA Se !aseste in interiorul canalului medular si in areolele tesutului osos spon!ios" Culoarea&structura si functiile madu ei corespund arstei osului&astfel se poate imparti in trei arietati/ rosie& !al#ena& cenusie maduva rosie sau 0emato!ena /se intalneste in oasele fatului si la adult in oasele scurte si late )stern& erte#re&co2al&coaste&oasele #a$ei craniului*" Are rol in formarea !lo#ulelor san!elui si in procesul de osteo!ene$a &de aceea mai este denumita si osteo!ena" In fracturi &are rol in formarea calusului"

maduva gal!ena/ se !aseste in oasele lun!i ale adultului si este formata din celule adipoase ce dau si culoarea carateristica" Se mai numeste si madu a !rasa si constituie un depo$it de !rasimi al or!anismului" maduva cenusie/ se !aseste in oasele #atranilor si contine mult tesut con1uncti cu rol de umplutura" Madu a cenusie nu indeplineste nici un rol in or!anism"

P+/#O">,% este o mem#rana con1uncti a ce in eleste suprafata osului&cu e2ceptia suprafetelor articulare " 3ste alcatuit din fi#re con1uncti e si elastice &din celule con1uncti e si este foarte #o!at in ase si ner i" 4atorita stratului osteo!en al periostului se produce cresterea in !rosime a oaselor"

Borma oaselor6 Borma oaselor 1" Oase lungi B predomina lun!imea ?" Oase late B predomina latimea si inaltimea =" Oase scurte B cele trei dimensiuni sunt apro2imati e!ale E" Oase neregulate +xemple Femur& ti#ie& fi#ula& 0umerus& radius& ulna" Co2al& omoplat& parietal& frontal& occipital& stern" Carpiene& tarsiene"

Derte#re& sfenoid& etmoid& mandi#ula"

Q" Oase pneumatice B contin Frontal& ma2ilar& etmoid& ca itati cu aer sfenoid"

Forma oaselor este adaptata functiei lor/ OA"+%+ %,.)#.sunt acelea la care lun!imea depaseste mult latimea si !rosimea" 3le formea$a in cea mai mare parte sc0eletul mem#relor" Unui os lun! i se descriu mai multe parti/ un corp sau diafiza )format din tesut osos compact * care pre$inta in interior canalul medular ce adaposteste madu a osoasa& doua e2tremitati sau epifize )formate din tesut spon!ios si metafiza care este partea interpusa

intre diafi$a si epifi$a ce corespunde cartila1ului de crestere al osului*"

OA"+%+ %A>+.sunt acele oase la care latimea este mai mare decat lun!imea si !rosimea" Astfel de oase sunt oasele cutiei craniene &scapula&sternul&co2alul" 3le participa la formarea ca itatilor de protectie )craniul&toracele&#a$inul osos*" La suprafata sunt formate din tesut osos compact &iar in interior din tesut spon!ios " OA"+%+ "(,/>+. au cele trei dimensiuni aproape e!ale " Se !asesc in re!iuni cu miscari ariate &dar mai putin ample&unde este mai mare solidaritate" Astfel de oase sunt oasele tarsiene& carpiene& erte#rele" In interior ele sunt formate din tesut spon!ios iar la suprafata din tesut compact"

Curs DI

"(-+%+>,%
Sc0eletul repre$inta suportul morfolo!ic si functional al musc0ilor striati sc0eletici& impreuna cu care constituie sistemul locomotor" Sc0eletul cuprinde peste ?II de oase& !rupate dupa re!iunile corporale" "c3eletul capului 3ste alctuit din ?? oase dintre care J formea$a craniul cerebral )neurocraniul* ce con;ine encefalul& iar 1E formea$ craniul visceral sau fetei" "c3eletul capului Craniul cere#ral& cu capacitate.medie de 1EII.1QII cm =& are forma unui o oid cu partea posterioar mai oluminoas <i pre$int o ba, <i o bolt. "c3eletul capului 4intre oasele care il alctuiesc& E sunt mediane si neperec0i/ frontal, etmoid, sfenoid, <i occipital, iar E sunt perec0i si ase$ate lateral/ oasele temporale <i parietale "c3eletul capului cuprinde doua re!iuni/ neurocraniul si iscerocraniul"

Y Neurocraniul )cutia craniana* este constituit din oase perec0i )temporale si parietale* si oase
neperec0i )frontal& etmoid& sfenoid si occipital*"

Y Viscerocraniul )oasele fetei* cuprinde/ ma2ilarul& mandi#ula& oasele $i!omatice& na$ale si

lacrimale"

"c3eletul trunc3iului
"c3eletul trunc3iului cuprinde/ coloana erte#rala& coastele si sternul"

Y Coloana vertebrala este constituita din erte#re care difera ca forma& marime si numar& pe
re!iuni/ .re!iunea cer icala din O erte#re )primele doua se numesc atlas si a2is*& .re!iunea toracica din 1? erte#re& . re!iunea lom#ara din Q erte#re& . re!iunea sacrala din Q erte#re sudate )sacrum* si . re!iunea cocci!iana din EYQ erte#re reduse ca dimensiuni )coccis*"

Y Coastele& in numar de 1? perec0i& pre$inta trei !rupe/

. ade arate )perec0ile de la I la DII* . false )perec0ile DIII& I- si -* si .flotante )perec0ile -I si -II*"

Y Sternul este osul pieptului& la care se articulea$a coastele I Y- prin intermediul cartila1elor
costale" 7e!iunea toracica a coloanei erte#rale impreuna cu coastele si sternul formea$a cutia toracica"

Coloana vertebral
3ste sc0eletul a2ial situat ,n planul median posterior al corpului& ,n alctuirea ei intr ==Y=E vertebre. Vertebra tip are dou componente/ .una anterioar5 corpul, a +nd forma aproape cilindric .<i una posterioar Y arcul vertebral, delimit+ndu.se ,ntre acestea orificiul vertebral. Arcul este le!at de corpul erte#rei prin doi pediculi vertebrali, iar ,ntre corpurile erte#rale s !sesc discurile inter vertebrale, forma;iuni fi#ro.cartila!inoase& care articulea$ corpurile erte#rale <i permit ,ndoirea coloanei erte#rale" 5rin suprapunerea orificiilor erte#rale se formea$ canalul vertebral ce adposte<te mdu a spinrii" COLOANA D37T3H7ALA Arcul erte#ral <i pediculii pre$int proeminen;e numite apofize1 32ist dou feluri de apofi$e/ . unele ser esc pentru inser;ia mu<c0ilor> astfel sunt/ o apofiz spinoas, situat dorsal <i dou apofize transverse, situate lateral > . altele ser esc articula;ia corpurilor erte#relor ,ntre ele Y apofize articulare Y <i sunt situate pe pr;ile laterale ale arcului& dou superioare <i dou inferioare" Mar!inea superioar <i cea inferioar a fiecrui pedicul pre$int c,te o ad+ncitur" 5rin suprapunerea celor dou ad,ncituri de la arcurile a dou erte#re succesi e se formea$ de fiecare parte c,te un orificiu intervertebral, prin care ies ner ii spinali" (ntre erte#rele ce alctuiesc re!iunile coloanei erte#rale e2ist unele deose#iri " [ Astfel& primele dou erte#re ale regiunii cervicale )O* pre$int modificri determinate de articula;ia craniului la coloana erte#ral" 5rima erte#r numit atlas nu are corp> este de form inelar" 5e ea se fi2ea$& ,n dou ca it;i articulare& cei doi condili occipitali" A doua erte#r numit a is pre$int pe fa;a superioar a corpului su o proeminen; numit dinte, care ptrunde ,n partea anterioar a inelului atlasului" In mi<carea de rotire a capului& craniul ,mpreun cu atlasul se rote<te ,n 1urul dintelui a2isului" Vertebrele toracale )1?* .pre$int pe pr;ile laterale ale corpului fa;ete de articulare pentru coaste& dou superioare <i dou inferioare" Vertebrele lombare )Q* .s,nt cele mai oluminoase& iar apofi$ele trans erse lipsesc" Se !sesc ,n sc0im# ni<te apofi$e care repre$int resturi de coaste"

!egiunea sacral .are cele Q erte#re sudate& form,nd osul sacrum. Fa;a posterioar& con e2& a osului sacrum este pre $ut cu creste re$ultate din fu$ionarea apofi$elor erte#relor sacrale" 5e fa;a anterioar <i posterioar se d E perec0i de orificii prin care ies ramurile ner ilor sacrali. 5e laturi& osul sacrum se articulea$ cu oasele co ale. Coccisul este un os mic re$ultat din fu$ionarea a EYQ vertebre coccigiene1 el repre$int un esti!iu al co$ii" Coloana erte#ral pre$int& .,n plan sa!ital& E cur#uri/ Y curburile fi,iolo(ice: cervical, toracal, lombar, sacral, iar .,n plan frontal o u<oar curbur lateral la ni elul mem#rului superior care& pentru dreptaci este orientat cu con e2itatea spre dreapta& iar pentru st,n!aci cu con e2itatea spre st,n!a" Cur#urile fi$iolo!ice ale coloanei In plan sa!ital)antero.posterior*/ .lordo$a cer icala .cifo$a dorsala)toracala* .lordo$a lom#ara .cifo$a sacro.cocci!iana In plan frontal.coloana tre#uie sa fie rectilinie)dreapta*&cur#urile in acest plan sunt patolo!ice si se numesc scolio$e Aceste cur#uri corespund unor necesit;i mecanice& de sus;inere a capului& toracelui <i a#domenului& precum <i necesit;ii de a amorti$a lo iturile primite ,n talp ,n timpul mersului& care astfel se reduc <i nu se pot propa!a p,n la masa ner oas din craniu" 4e asemenea& cur#urile u<urea$ men;inerea po$i;iei de ec0ili#ru <i determin re$isten;a la presiune mai mult dec,t dac coloana erte#ral s.ar pre$enta ca o ti1 dreapt"

"ternul este un os lat& median <i impar& situat ,n partea anterioar a toracelui"
format din manu#riu&corpul sternului si apendice 2ifoid> 5re$inta .inci$ura cla iculara .inci$ura coastei I .un!0iul Louis.intre manu#riu si corp.pt coasta II .inci$uri pt"coastele III.DII.pe corp

(oastele
5rimele O perec0i s,nt coaste adevrate, urmtoarele = perec0i s,nt coaste false. Ultimele ? perec0i nu a1un! la stern& nea ,nd cartila1e costale> ele se numesc flotante )li#ere*" Fiecare coast se articulea$ dorsal cu ? corpuri erte#rale alturate <i cu apofi$a trans ers a erte#rei corespun$toare ca numr" 5or;iunea toracal a coloanei erte#rale ,mpreun cu sternul <i coastele alctuiesc cutia toracic ce este separat de a#domen prin diafragm. 3a pre$int = diametre> lon!itudinal& trans ersal <i antero.posterior& care se modific ,n timpul mi<crii respiratorii"

Curs DII

"c3eletul mem!relor superioare

"c3eletul mem!relor superioare cuprinde/ Y centura scapulara& formata din omoplat si cla icula> Y membrul liber& format din 0umerus& radius si ulna& carpiene& metacarpiene si falan!e"

Centura scapular" este partea care lea! mem#rul superior de torace <i
este format din c,te dou oase de fiecare parte/ .clavicula, situat anterior <i )scapula & )omoplatul*& situat posterior" Spre deose#ire de alte erte#rate& la om osul coracoid este sudat cu corpul scapulei" are = se!mente/

#artea liber sau membrul superior propriu$zis

!ra%ul, antebra%ul m&na" Sc'eletul bra%ului este alctuit din 'umerus1 Sc'eletul antebra%ului este format din ? oase/ radius i ulna )cu#itus*" Aceste dou oase s,nt solidari$ate ,ntre ele printr.o mem#ran con1uncti puternic Y membrana interosoas. Sc'eletul m&inii este constituit din oasele carpiene, metacarpiene Di falange. Oasele carpiene ,n numr de J s,nt oase "scurte& a<e$ate pe dou r+nduri" 3le formea$ un 1!0ea# desc0is spre palm& prin care trec tendoanele& asele de s,n!e <i ner ii& dinspre ante#ra; spre m,n"

"c3eletul mem!relor inferioare

"c3eletul mem!relor inferioare cuprinde/ Y centura pelviana& formata din doua oase co2ale& care impreuna cu osul sacrum si coccisul alcatuiesc #a$inul> Y membrul liber& format din/ femur& patela )rotula*& ti#ia si fi#ula& tarsiene& metatarsiene si falan!e Centura pelvian format dintr.un sin!ur os Y osul co al 2 & de fiecare parte care pro ine din sudarea a trei oase primiti e ilion, isc'ion <i pubis. Cele dou oase co2ale se articulea$ posterior cu sacrum <i anterior& ,ntre ele& la ni elul simfizei pubiene. (mpreun formea$ pelvisul )#a$inul*& care la femeie este mai lar! <i mai scund" Sc'eletul membrului inferior liber format din sc'eletul coapsei, al gambei <i al piciorului.

$Sc'eletul coapsei este alctuit din femur, cel mai lun! os din corp" In partea anterioar a !enunc0iului se !se<te rotula. 3ste de forma unei lentile plan.con e2e <i cuprins ,n !rosimea tendonului unui mu<c0i numit cvadriceps. "c3eletul gam!ei ti#ia si peroneul)fi#ula* "c3eletul piciorului6 tarsiene )calcaneu& astra!al*&metatarsiene si falan!e "c3eletul mem!relor inferioare 5iciorul& adaptat pentru sta;iunea #iped& are o construc;ie ,n #olt at,t ,n sens lon!itudinal c,t <i ,n sens trans ersal" In acest mod !reutatea corpului este distri#uit prin aceste #ol;i ctre punctele de spri1in ale piciorului pe sol" Aceasta& ,mpreun cu e2isten;a pieselor osoase mici articulate& asi!ur elasticitatea necesar pentru diferitele fa$e ale mi<crii"

Curs DIII

.oiuni de fiziologia oaselor "

Compozi%ia c'imic a ;esutului osos este repre$entat sc0ematic astfel/ . ap ?IY?QS < . re$iduu uscat OQYJIS" . din re$iduul uscat numai EIS este su#stan; or!anic& RIS fiind su#stan;e anor!anice" . su#stan;a or!anic este repre$entat& ,n cea mai mare parte dintr.o protein cu molecula comple2 numit osein. . su#stan;ele anor!anice s,nt repre$entate& alturi de ap& de ctre srurile minerale& dintre care po$i;ia central o ocup fosfa%ii de calciu ce se afl ,ntr.un permanent sc0im# cu ionii de Ca <i 5 din s+n!e" &eta!olismul oaselor este repre$entat de totalitatea proceselor c0imice care stau la #a$a formrii <i distru!erii ;esutului osos" 5rocesele meta#olice se desf<oar su# ac;iunea catalitic a en$imelor ela#orate de celulele osoase" 5rocesul de formare a srurilor minerale comple2e& din elementele c0imice aduse de s,n!e <i depunerea lor ,n oase se nume<te mineralizare. 4esfacerea srurilor minerale comple2e insolu#ile& ,n forme simple& solu#ile <i trecerea lor ,n s,n!e poart numele de demineralizare" (ntre procesele de minerali$are <i deminerali$are este& ,n ca$uri normale& un echilibru dinamic, asi!ur,ndu.se astfel inte!ritatea structurii <i func;iei ;esutului osos" &eta!olismul oaselor Meta#olismul oaselor este foarte comple2 <i str,ns le!at de procesele meta#olice din ,ntre!ul or!anism <i ,n special de ec'ilibrul fosfocalcic. Acest ec0ili#ru nu poate fi ,n;eles dec,t dac <tim c fosforul <i calciul se !sesc ,n or!anism& ,n cea mai mare parte su# form de sruri insolu#ile ),n oase <i din;i* <i ,n foarte mici cantit;i ,n form solu#il ),n lic0idele din corp*" Concentra;ia lor ,n s,n!e poart numele de calcemie <i respecti fosfotemie1 ea repre$int o aloare relati constant" 3c0ili#rul fosfocalcic se sta#ile<te intre cantitatea de fosfor <i calciu a#sor#it la ni elul intestinului su#;ire <i o mic parte pro enit din su#stan;a osoas& pe de o parte& <i eliminarea lor la ni elul rinic0iului prin urin& pe de alt parte" &eta!olismul oaselor Ori de c,te ori a#sor#;ia calciului la ni elul intestinal este insuficient& sau eliminarea prin urin este crescut& or!anismul ,<i asi!ur concentra;ia lic0idelor sale prin intensificarea procesului de deminerali$are a su#stan;ei osoase <i in ers" Aceasta presupune controlul ri!uros al ec0ili#rului fosfocalcic& control e2ercitat pe cale san!uin )cale umoral* de ctre 0ormonii !landelor cu secre;ie intern" &eta!olismul oaselor Glandele cu secre;ie intern& care inter in ,n re!larea ec0ili#rului fosfo.calcic sunt/ paratiroidele prin 0ormonul lor Y parat'ormon 2 <i tiroida prin 0ormonul calcitonina. 5art0ormonul cre<te eliminarea fosfa;ilor prin urin <i mo#ili$ea$ calciul din oase" Calcitonina are ac;iune anta!onic parat0ormonului" Cantitatea de 0ormoni secreta;i este ,n func;ie de concentra;ia calciului ,n s,n!e"

Cre<terea calciului san!uin produce scderea secre;iei de parat0ormon> in ers& scderea calciului san!uin stimulea$ producerea de parat0ormon" (n men;inerea ec0ili#rului fosfocalcic un rol important re ine vitaminei (. Aceasta controlea$ a#sor#;ia calciului la ni elul intestinului su#;ire <i influen;ea$ po$iti procesele meta#olice la ni elul oaselor" B,.(>##%+ "#">+&,%,# O"O" Sistemul osos indeplineste trei functii principale/ a) functia mecanica/ de sustinere a tesuturilor moi ale or!anismului> de locomotie& constituind componentele pasi e ale sistemului locomotor si sistemul de par!0ii pe care actionea$a musc0ii> de protectie a unor or!ane itale )creier& inima& plamani etc*" !) functia meta!olica/ depo$it de saruri minerale> la ni elul oaselor se desfasoara continuu procese de fi2are sau mo#ili$are a su#stantelor minerale" c) functia 3ematopoietica/ formarea elementelor fi!urate ale san!elui in madu a osului spon!ios" B,.(>##%+ "#">+&,%,# O"O" Alctuirea c0imic a ;esutului osos se caracteri$ea$ printr.o cantitate mic de ap Di un bogat con%inut n sruri minerale, ceea ce confer acestui ;esut duritatea necesar <i rolul de aparat de sus%inere. B,.(>##%+ "#">+&,%,# O"O" 5rin rezisten%a pe care o ofer ;esutul osos& cutia toracic protejeaz or!anele de importan; ital& ca inima <i plm,nii& iar cutia cranian& creierul )rol de aprare*" B,.(>##%+ "#">+&,%,# O"O" Oasele formea$ componenta pasi a aparatului de locomo%ie pus ,n mi<care prin contrac;iile mu<c0ilor" B,.(>##%+ "#">+&,%,# O"O" Ca depozit de minerale un rol deose#it ,l 1oac ;esutul osos ,n men;inerea ec0ili#rului fosforului <i calciului" B,.(>##%+ "#">+&,%,# O"O" 5rin mdu a ro<ie oasele !enerea$ o mare parte a elementelor fi!urate din s,n!e" $eficienele morfofuncionale ale sistemului osos* Acestea tre#uie cutate ,n primul r+nd ,n tul#urri ale meta#olismului osos& ,n special ,n procesul de minerali$are <i deminerali$are& care la r,ndul su& a<a cum am artat& se afl su# influen;a acti it;ii 0ormonale <i itaminice" $eficienele morfofuncionale ale sistemului osos* C+nd secre;ia !landelor paratiroide este prea intens )0iperseere;ia* 0ormonul ,n e2ces mo#ili$ea$ calciul din oase <i se produce rarefierea ;esutului osos" Oasele de enind fra!ile s,nt predispuse la fracturi" $eficienele morfofuncionale ale sistemului osos* Sunt #inecunoscute <i consecin;ele deficitului ,n itamina 4" Acesta duce& Ia adult& la diminuarea procesului de minerali$are a oaselor& #oal numit osteo$ malacie, iar la copii la #oala cunoscut su# numele de ra'itism. $eficienele morfofuncionale ale sistemului osos* (n afar de factorii 0ormonali <i itaminici& s,nt <i al;i factori care pot ac;iona asupra structurii <i func;iei osului" A<a de e2emplu& deformrile pot aprea ca o consecin; a po$i;iei defectuoase a corpului ,n timpul lucrului& iar la <colari ca urmare a po$i;iei necorespun$toare ,n timpul scrisului

$eficienele morfofuncionale ale sistemului osos* Aceasta& ca <i modificrile diurne ale cur#urilor fi$iolo!ice ale coloanei erte#rale& se datore<te sta;iunii erticale <i !ra ita;iei" Animalele patrupede nu pre$int aceste modificri" Talia omului difer ,n cursul unei $ile& ,n special la cei care stau mult timp ,n picioare& din cau$a tasrii discurilor inter erte#rale su# !reutatea trunc0iului <i din cau$a turtirii #ol;ii piciorului" Acestea re in la normal ,n timpul nop;ii" 4iminea;a omul este mai lun! dec,t seara cu ?Y= cm"

Curs I-

SIST3MUL MUSCULA7 Sistemul muscular este format din musc0i& care sunt or!ane acti e ale miscarii" Acest rol este reali$at de catre musculatura sc0eletica )somatica*& ce are in structurasa tesut muscular striat" Forma musc0iilor Musc0ii au forme ariate Fu$iformi B #iceps& tricesps Triun!0iulari B piramidal al a#domenului 4e forma patrulatera B marele dorsal In forma de cupola B diafra!ma In forma de trape$ B musc0iul trape$ Circulari B or#icularul #u$elor ST7UCTU7A MUSCCIULUI Musc0ii sc0eletici pre$inta O portiune centrala musculara mai oluminoasa B corpul musc0iului 4oua e2tremitati de culoare al#.sidefie . tendoane Unul din tendoane & cel care se insera pe osul fi2 B de ori!ine& iar celalalt & care se prinde de osul mo#il B insertie" ST7UCTU7A MUSCCIULUI Corpul musc0iului este format din fi#re musculare striate & care la unii musc0i pot atin!e o lun!ime de 1I.1Q cm" La e2teriorul corpului muscular se afla o mem#rana con1ucti a B fascia musc0iului B care in eleste atit corpul musc0iului & cit si tendoanele Su# aceasta se afla o lama de tesut con1uncti " ST7UCTU7A MUSCCIULUI Musc0iul are o #o!ata asculari$atie& asi!urata de ramurile musculare ale diferitelor artere care insotesc musc0iul" ST7UCTU7A MUSCCIULUI 4intre aceste ramuri musculare se arteriole care patrund prin septurile con1uncti e si duc spre miofi#rile sin!e incarcat cu o2i!en" ST7UCTU7A MUSCCIULUI Iner atia musc0iului este du#la Somatica De!etati a &,"(-## )#>,%,# &uDc3ii preverte!rali ocup planul cel mai profund al !+tului fiind aplica;i direct pe coloana erte#ral" Mu<c0iul lun! al !+tului este situat anterior de erte#rele cer icale" Mu<c0iul mic drept anterior al capului are ori!inea pe fa;a anterioar a atlasului <i inser;ia pe occipital" Mu<c0iul lun! al !+tului <i mu<c0iul mare drept al capului sunt siner!ici cu mu<c0ii scaleni& sta#ili$+nd coloana cer ical ce de ine punct fi2 pentru ac;iunea lor inspiratorie" &uDc3ii regiunii laterale a gtului Mu<c0iul platisma este un mu<c0i superficial care ia na<tere ,n ;esutul celu su#cutanat al re!iunii infracla iculare <i acromionului <i se termin pe mandi#ul& ;esi su#cutanat al re!iunii faciale

infracla iculare "

&,"(-## )#>,%,# Mu<c0iul sternocleidomastoidian pre$int dou capete de inser;ie dintre care unul este sternal <i unul este cla icular Mu<c0ii scaleni sunt ,n numr de trei& ,ntin<i de la erte#rele cer icale p+n la coaste" Scalenul anterior ia na<tere de pe procesele trans erse C= CR <i se termin pe prima coasta" Scalenul mi1lociu ia na<tere de pe procesele trans erse C? CO <i se termin posterior fa; de precedentul" Scalenul posterior ia na<tere de pe procesele trans erse CE CR <i se termin pe fa;a superioara a coastei a doua"