SOIA

1. Particularitati morfologice si biologice

Radacina : este format dinr-un ax principal pivotant care poate patrunde

pina la 2m adincime si din ramificatiile laterale,plina la distant de 40-70
cm.Nodozitatile devin vizibile la 10-14 zile dupa infectie iar fixarea azotului
incepe la 15-20 zile dupa formarea lor,ating dimensiuni maxime la 25-35 zile de
la aparitie.Intensitatea fixarii azotului se constata dupa culoarea nodozitatilor in
sectiune:rosu inchis indica o activitate de virf,culoarea roza activitate redusa,iar
culoarea verde nodozitati inactive.
Tulpina: Tulpina este erecta mai mult sau mai putin ramificata in functie de
soi,acoperita cu perisori, Soiurile mai precoce aparin tipului de cretere nedeterminat,
iar cele mai tardive tipului de cretere determinat, iar din ncruciarea celor dou tipuri s-au
obinut soiuri cu cretere a tulpinii determinat, mai precoce. nlimea tulpinii oscileaz
ntre 40 i 150cm.

Frunzele: soia dispune de trei tipuri de Frunze:

1.Coliteledonate-situate la primul nod al tulpinii.
2.Frunze unifoliate-situate la al doilea nod al tulpinii de care se prind
printrun petiol cu lungimea de 1-2 cm.
3.Frunze trifoliate care apar la nodurile dispuse altern si si legate de
tulpina printrun petiol cu lungimea de 3-30 cm.
Inflorescente: Florile sunt mici i grupate cte 3 - 9 (uneori mai multe) n
raceme scurte;
- durata nfloririi este de 18 - 27 zile, n funcie de soi i de condiiile de
vegetaie;
- de multe ori se manifest fenomenul de avortare a florilor, a formrii de psti
fr semine. Se crede c acest fenomen este determinat de iluminarea
insuficient, fecundarea defectuas, temperaturi prea sczute sau prea ridicate,
secet n timpul nfloririi i fecundrii.
Fructul: pstaie uor curbat sau dreapt, cu 1-5 semine, de culoare brundeschis sau castanie deschis, cu periori argintii sau rocai. Pe o plant, n mod
obinuit, se formeaz i ajung la maturitate 30-60 psti;
- pstaia este dehiscent i conine 2-5 semine de diferite culori i form
elipsoidal, aproape sferic. Hilul are aceeai culoare cu tegumentul sau este
diferit colorat.

Samanta: se formeaza in urma dublei fecundari si are o crestere rapida pana

ajunge la greutatea maxima, respectiv pana la maturitatea fiziologica. Semintele
au forma aproape sferica, elipsoidala, cu tegumentul de culoare galbena, bruna,
neagra iar hilul de aceeasi culoare cu tegumentul sau diferit colorat, avand
MMB intre 50 400 g (mai frecvent 100 200 g) si MHL de 65 80 kg.
2.Importanta economica
Soia este una din plantele cultivate cu cea mai mare importanta economica
pentru alimentatia umana,industrie si hrana animalelor.Valoarea nutritiva mare
este data de continutul ridicat in proteina (34-39%) , grasimi (19-20%) ,
vitamine A,D,E .
Din boabele macinate se prepara: lapte , fulgi, branza, ciocolata, sosuri, biscuit,
cafea, bomboane,etc.
Boabele contin 2-4 % acid lecitino-fosforic, constituind un aliment pretios in
combaterea asteniei,iar continutul scazut in hidrati de carbon permite utilizarea
lor in alimentatia diabeticilor.
Izolatele proteice din soia ,prin hidratare se folosesc in obtinerea unor produse
care imita carnea de porc , vita si pui.

Produsul

Apa

Substante
azotate

Grasimi

Substante
extractive
neazotate

Celuloza

Cenusa

Seminte

12

39,0

17,0

23,0

Pin

16

15,0

3,0

28,0

32

Paie

14

7,0

2,0

40,0

27

10

Coefic
ientul
Masa verde
75
4,8
0,2
12,0
6
2
Turte
11
43,0
6,0
29,0
5
6
de
digesti
bilitate al substantelor proteice si grasimilor de soia , comparative cu produsele
de carne , este de 80-88% , iar a hidratilor de carbon de 100% , in schimb ii
lipseste acidul uric component al proteinei animale.
Valoarea energetica este de 469 kcal/100g.
Uleiul in industrie serveste ca materie prima pentru o gama variata de produse,
unt vegetal,margarita,fabricarea conservelor de legume , la fabricarea lacurilor si
vopselelor etc.Din ulei se separa lecitina.
Proteinele din seminte sunt utilizate la prepararea uleiului de placaj , ca
diferiti lianti si adezivi folositi in fabricarea hartiei de calitate superioara.
Turtele rezultate de la extragerea uleiului servesc in hrana animalelor , avand
1,24 unitati nutritive.
Planta verde poate fi folosita ca masa verde, fan , sau siloz in furajarea
animalelor.
Fiind planta leguminoasa intra in relatii de simbioza cu bacteriile fixatoare de
azot.
Soia aduce o importanta contributie la ridicarea fertilitatii solului , fiind o
premergatoare preferata de majoritatea culturilor.
3.Compozitia chimica

Proteinele din boabe de soia sunt bogate in aminoacizi esentiali,

apropiindu-se din acest punct de vedere , de proteinele din carne sau oua .
Proteina caracteristica plantelor de soia este glicinina , o substanta complexa cu
grad ridicat de digestibilitate , avand un indice mare de solubilizare 61-92%

aprpiindu-se mult de originea animala. Boabele de soia contin cantitati mari de

grasimi 17-25%.Din uleiul de soia , care este de calitate exceptionala, se prepara
lecitina , produs cu o larga intrebuintare in medicina .
Boabele de soia sunt bogate in vintaminele : A,B1,B2,B,E,C,K

U.S.A.M.V.B
Timisoara
Facultatea de Management Agricol

Tehnologii agricole vegetale

Rotaru Andreea Alina

Anul I- IMAPA ID