Virusul Hiv

HIV sau virusul deficientei sistemului imunitar este pe departe cel mai cunoscut si mai
temut virus la ora actuala, mpreuna cu SIDA sau sindromul deficientei sistemului
imunitar.
Structura virusului.
HIV este un retrovirus, inconjurat de o citoplasma lipida derivata din membrana.Pe
citoplasma se afla in structuri de cate doua glicoproteina membranei(gp41) si
glicoproteina citoplasmei(gp120).Membrana retrovirusului e formata dintr-o proteina
numita p17 iar proteina din care e format nucleul se numeste p24.In nucleu se gasesc
doua bucati de ARN impreuna cu o substanta de transformare inversa.
Patogenitate.
Odata cu patrunderea virusului HIV in organism, acesta infecteaza un grup de celule
albe din sange, celule numite limfocite CD4+. Aceste celule albe sanguine reprezinta o
parte importanta a sistemului imunitar, care ajuta organismul in lupta cu infectiile. Prin
infectarea si distrugerea limfocitelor CD4+ de catre HIV, sistemul imunitar devine mai
putin capabil sa lupte impotriva infectiilor si a bolilor .Boala provocata de acest virus
este boala numita Sida. Din momentul infectiei initiale cu HIV pana in cel al
aparitiei SIDA pot trece pana la 10 ani. Se considera ca o persoana are SIDA atunci cand
virusul a reusit sa slabeasca sistemul imunitar in asa masura incat sa apara una sau mai
multe infectii sau tumori specifice. Infectia cu virusul HIV evolueaza in mai multe
stadii:
1.Stadiul initial
Perioada de incubatie, timpul scurs de la infectia cu virusul HIV si pana la aparitia
primelor simptome, poate varia de la cateva zile la cateva saptamani. In acest prim stadiu
al infectiei, sunt comune simptomele asemanatoare gripei,simptome grupate in asanumitul sindrom retroviral acut. Adeseori simptomele acestui sindrom sunt gresit
catalogate ca simptome ale altor infectii virale, cum ar fi gripa sau mononucleoza.
(colici,diaree,febra,eruptii cutanate,dureri musculare,scaderea in greutate).Aceste
simptome pot fi de la usoare la severe,disparand in 2-3 saptamani.
2.Perioada de stare
Dupa infectia cu HIV se poate trai multi ani fara nici un semn de boala. Cand
simptomele reapar, ele pot fi vagi si greu de descris (desi unii oameni acuza oboseala sau
dureri cu diverse localizari). Medicul specialist poate suspecta infectia HIV daca
simptomele persista sau daca nu poate fi identificata o cauza a simptomelor (cum ar fi
gripa). Se poate observa infectia cu hiv in prezenta urmatoarelor simptome:stari
confuzionale,tuse uscata,incapacitate de concentrare,transpiratii nocturne,durere
la inghitit,respiratie dificila,tulburari de personalitate,furnicaturi,ameteala,afte,etc.

In plus virusul hiv poate fi suspectat la o femeieatunci cand aceasta prezinta cel putin
una dintre simptome:mai mult de trei episoade de infectii miotice vaginale pe an,boala
inflamatorie pelvina recurenta.Copiii cu hiv prezinta simptome diferite de
adulti:intarzierea cresterii,dezvoltarea sau cresterea in volum a splinei,etc).
3.Stadiul final
In stadiul final al infectiei HIV, boala progreseaza spre sindromul imunodeficientei
dobandite (SIDA). Simptomatologia SIDA include oboseala, scadere in greutate, diaree,
febra, transpiratii nocturne, afte bucale. In acest stadiu bolnavul va fi mai predispus la
infectii oportuniste, cum ar fii pneumonia. La majoritatea oamenilor, infectia HIV
netratata evolueaza spre SIDA in 12-13 ani de la contactul infectant.
Epidemiologie.
Hiv se transmite de obicei prin contact sexual cu persoana infectata.Alte moduri de
infectare sunt contactul direct cu sange infectat,acest caz intalnindu-se mai ales la
persoanele care folosesc droguri intravenoase,sau prin transfuzii cu sange infectat,acest
caz e din ce in ce mai rar din cauza controalelor(intalnindu-se un caz de transmitere la
mai putin de o persoana din 100.000.Hiv se mai poate transmite de la mama infectata la
bebelus inainte de nastere sau prin alaptare,insa numai 30% din mamele infectate dau
nastere la copii infectati.Virusul poate supravietui in medii expuse mediului.Nu exista
dovada transmiterii virusului prin aer sau prin insecte muscatoare sau vreun caz in care
virusul s-a raspandit prin sarutarea unui individ infectat,totusi se recomanda sa nu se
foloseasca aceeasi periuta de dinti sau aceeasi lama de ras cu u individ infectat(nu se
recomanda nici cu un undivid complet sanatos).
Profilaxia.
In special practicarea sexului protejat si nu trebuie folosit in comun obiecte
personale, cum ar fi peria de dinti, lame de ras sau obiecte care pot fi contaminate cu
sange, sperma sau secretii vaginale.
Tratament.
In prezent nu se cunoaste un tratament curativ impotriva SIDA si nici un tratament
eficient pe termen lung. De asemenea, nu exista vaccin (imunizare) pentru a impiedica
evolutia si raspandirea virusului HIV, cum exista impotriva poliomelitei, pojarului si
altor boli similare. Medicamentul zidovudina (AZT) incetineste evolutia SIDA la unele
persoane. Insa poate avea efecte secundare neplacute sau grave: greturi, varsaturi, stari
de slabiciune, iar in unele cazuri poate deteriora maduva osoasa. Unii pacienti nu pot sau
prefera sa nu ia acest medicament.

Bibliografie:
1.Doina Plesca-Infectia hiv la copil,Editura Amaltea,Bucuresti 2003
2.Laurentiu Popescu-Inima in infectia Hiv/Sida,Editura Medicala,Brasov 2007
3. http://ro.wikipedia.org/wiki/HIV