Deficite structurale in economia

romaneasca deficitul bugetar si

deficitul de cont curent
Ionut Dumitru
Presedintele Consiliului Fiscal si Economist Sef Raiffeisen Bank*
3 Decembrie 2012

*Opiniile exprimate in aceasta prezentare sunt opinii personale ale autorului, fara a fi
neaparat si opiniile oficiale ale institutiilor cu care este asociat

I. Deficitul bugetar structural

Principalele provocari la adresa finantelor publice

Reducerea deficitului structural foarte ridicat (de la 9.3% din PIB in
2009 la obiectivul pe termen mediu 2014 - de 1% din PIB),
stimularea cresterii economice potentiale prin realocarea resurselor
bugetare catre infrastructura si implementarea in ritm alert a
reformelor structurale (in primul rand in zona companiilor de stat),
cresterea substantiala a eficientei cheltuielilor bugetare si
reechilibrarea financiara a sistemelor de asigurari sociale.
Provocarile principale la adresa sustenabilitatii fiscal-bugetare:

veniturile bugetare foarte scazute (evaziune fiscala foarte ridicata)

deficitul cronic de natura structurala al sistemelor de asigurari sociale (in
primul rand al sistemului public de pensii)
deficitele cvasi-fiscale din sectorul companiilor de stat
eficienta foarte scazuta a cheltuielilor bugetare
lipsa prioritizarii si planificarii multianuale a investitiilor publice
disciplina financiara foarte scazuta la nivelul autoritatilor locale
cresterea substantiala a capacitatii de absorbtie a fondurilor UE.

Deficitul public efectiv si deficitul structural

4
2
0
-2

-2.0

-4

-1.3 -1.3 -1.2

-1.5

-1.2

-1.9
-2.2

-2.0
-1.7 -1.8
-2.0 -1.9
-3.2
-3.5
-3.6
-4.4
-4.4
-4.7

-2.9

-2.4 -2.3

-1.4
-2.0
-2.4
-2.8

-5.0
-6.1
-4.4

-5.3

-5.5

-5.7

-6

-6.8

Sold bugetar ciclic

-8

-1.0

Deficit bugetar efectiv

-9.0

2014p

2013p

2012p

2011

-9.3

2010

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

2000

1999

1998

1997

1996

1995

-10

2008

-8.8

2009

Deficit bugetar structural

Atunci cand economia creste peste potential (output gap pozitiv)

pozitiv) se inregistreaza un excedent bugetar ciclic iar deficitul efectiv
este mai mic decat deficitul structural

riscul ca decidentii sa implementeze politici expansioniste prin cresterea cheltuielilor

publice pe baza unor venituri temporare (de natura ciclica)

ciclica)
Politica fiscala discretionara prociclica a anulat rolul de stabilizator al ciclului economic al stabilizatorilor automati.
automati.
Nota: Zona hasurata desemneaza perioada in care outputoutput-gapul a fost pozitiv (economia a crescut peste potential)
Sursa: Estimarile Comisiei Europene, metodologia ESA95

Starea financiara
financiara a sistemelor de asigura
asigurari sociale este foarte precara
precara
4
2

0.9 0.9

1.5
0.4

0.0

0.0 0.2 0.1

-1.5 -0.5 -1.2 -1.2

-2.0
-2.2
-3.5

-2

-2.4
-2.3-3.2
-2.0 -2.6
-4
-3.6 -3.6
-4.4 -4.4
-6

-2.0
-1.5
-2.9

-4.7

Deficit sisteme de asigurari sociale (% din PIB)

-8

-2.8 -2.4

-3.8
-3.6
-4.1
-4.9
-5.7 -4.6
-5.5
-6.8

Deficit bugetar (% din PIB)

-9.0

2014p

2013p

2012p

2012T2

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

2000

1999

1998

1997

1996

1995

-10

Sursa: Comisia Europeana, metodologia ESA95

Este necesara pruden maxim n abordarea eventualelor creteri de cheltuieli de

asistenta sociala i/sau posibilelor diminuri ale cotelor de contribuii sociale n anii
urmtori.
Este obligatorie o strategie pe termen mediu i lung de reechilibrare financiar a
sistemelor de asigurri sociale, n special prin extinderea bazei de impozitare.

Cresterea ratei de ocupare este cruciala pentru a imbunatati starea

financiara a sistemului de pensii
Rata de suport (Numar contributori/
contributori/numar de pensionari,
pensionari, %)
400.0
350.0
300.0
250.0
2010

200.0

2060
150.0
100.0
50.0

CY
NL
IE
ES
LU
MT
EL
CZ
FI
PL
AT
BE
FR
SK
DE
PT
SI
LV
EE
IT
LT
HU
BG
DK
RO

0.0

Sursa: Comisia Europeana

Aparent,
Aparent, Romania are putin bugetari in comparatie cu standardele
europene,
europene, dar
dar
Numar bugetari (inclusiv companii cu capital majoritar de stat) la 1000 locuitori
200
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0

Numar bugetari la 1000 locuitori

180
160
140
120
100
80
60
40
20
0

Sursa: International labour organization (ILO), date aferente anului 2008

in raport cu numarul de contribuabililor la buget,

buget, numarul bugetarilor
este foarte mare
Raportul dintre salariatii din sectorul public si numarul total de salariati din
economie (%)
40%

State
owned companies
Companii
de stat

General
sector
Sector Government
guvernamental

35%
30%
25%
20%
15%
10%
5%

Germany

Greece

Austria

Poland

Netherlands

Slovakia

Bulgaria

Czech Republic

Portugal

United States

Spain

Slovenia

Cyprus

Ireland

Romania 2011

EU average

Italy

Belgium

Estonia

United Kingdom

Romania

Hungary

Latvia

Lithuania

France

Romania*

Finland

Romania* 2011

Norway

Denmark

0%

Nota: Datele pentru 2008 sunt din sondajul LFS Labour Force Surveys (include si salariatii din sectorul informal al
economiei) * Calcule pe baza numarului de salariati raportati oficial de angajatori (platitori de taxe))
Sursa: International labour organization (ILO)

Arierate bugetului general consolidat sunt foarte persistente disciplina

scazuta de plata la nivelul autoritatilor locale

0.70
1.27 0.51 0.39
1.07

1.02

0.30

0.36 0.31

0.28

0.51 0.27

0.67 0.32 0.34

0.53 0.40
0.36

1.60 1.78

1.74

1.45

1.23 1.65
0.61
1.00
1.09
1.68 1.61
0.65
1.42
1.44
0.44
1.29 0.96 1.14 1.24 1.40
1.10 0.09 0.65
0.09 0.15
0.17

Bugetul de stat

2.13 2.19 2.38 2.29

Bugetul asigurarilor sociale

Bugetele locale

Sep 2012

Aug 2012

Iul 2012

Iun 2012

Mai 2012

Apr 2012

Mar 2012

Feb 2012

Ian 2012

Dec 2011

Sep 2011

Iun 2011

1.42 1.45 1.40 1.38 1.41 1.41 1.52 1.45 1.55

Mar 2011

Dec 2010

Sep 2010

Iun 2010

Mar 2010

Sep 2009

Iun 2009

Mar 2009

1.21

1.76 1.73 1.75 1.87 1.65

Dec 2009

1.82 1.93 1.86

Dec 2008

5.0
4.5
4.0
3.5
3.0
2.5
2.0
1.5
1.0
0.5
0.0

Arieratele bugetului general consolidat (mld RON)

Total

Sursa: Ministerul de Finante

Comportamentul de plata s-a deteriorat in timpul crizei

crizei
Arieratele companiilor din Romania(% din PIB)

40%

35.7%35.4%
33.6%
33.2%
33.0%
31.5%
30.8%
28.3%

35%
30%

25% 22.1%

17.2% 17.8%
19.5%

20%
15%

17.5%

9.7%

17.7%

21.9%
18.2% 18.6% 18.7%
5.6%
17.0%
15.3%
13.9%
13.7%
5.2%
4.5% 5.36% 15.3%4.44%
18.7%

14.4%

3.9%

10%
5%

12.7%
12.4%

13.7% 13.1%

15.5%

18.5% 17.6% 19.1%

20.9%

18.6%

16.3%

13.5%

7.7%

4.5%

4.78%

3.2% 3.4%

14.3%
13.7% 13.2%
11.3% 10.6% 10.3% 12.5%
10.5%

Arierate companii private (% din PIB)

Arierate companii total (% din PIB)

Dec-11

Jun-11

Dec-10

Jun-10

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

2000

1999

1998

1997

1996

1995

0%

Arierate companii de stat (% din PIB)

Sursa: Ministerul de Finante

insa problema este mult mai grava in cazul companiilor de stat (deficite
(deficite
cvasicvasi-fiscale)
fiscale)
Arieratele companiilor din Romania (% din cifra de afaceri)

60
52.0
50
40

45.2 45.2

44.3
39.1
34.8

20
10

35.4

34.3

28.5 26.7

27.8

30
13.3 14.1 13.7 12.2

49.5 47.9

10.0

8.2

6.9

6.2

31.1

5.9

8.2

9.2

8.1

7.1

8.7

Arierate/CA companii private

Arierate/CA companii de stat

Sursa: Ministerul de Finante

Companiile de stat au arierate in primul rand fata de stat

Structura arieratele companiilor din Romania (% din total, Dec 2011)

100%
90%
80%

Banci

70%
60%
50%
40%
30%

Furnizori

13.8 mld
RON

20%

12.5 mld
RON

10%

Desi contribuie cu
doar circa 7% la
valoarea adaugata
din economie,
companiile de stat
contribuie cu circa
24% la totalul
arieratelor din
economie

Bugetul
general
consolidat

0%
Companii de stat

Companii private
Sursa: Ministerul de Finante

Cheltuieli publice de investitii foarte mari,

mari, insa eficienta este foarte
redusa
Cheltuielile cu investiiile (medie 2001-2011)

Sursa: EUROSTAT
Calitatea infrastructurii
7
6
5
4
3
2
1

Germania

Franta

Austria

Cehia

Ungaria

Slovacia

Polonia

Bulgaria

Romania

Scor privind calitatea infrastructurii (GCI 2011-2012)

Source: Eurostat, World Competitiveness Report, 2012

Resursele alocate pentru educatie si sanatate sunt reduse

Structura cheltuielilor bugetare dupa clasificatia functionala
Bulgaria

Cehia

Ungaria

Locuinte si amenajari
comunitare

Romania

Protectia mediului

UE-27

Actiuni economice

40%

Polonia

Slovacia

35%
30%
25%
20%
15%
10%
5%

Protectie sociala

Educatie

Recreere, cultura si
religie

Sanatate

Ordine si siguranta
publica

Aparare

Servicii publice generale

0%

Sursa: EUROSTAT

Imbunatarirea colectarii taxelor este o necesitate

Veniturile bugetare i venituri fiscale (% din PIB, ESA 95, 2011)
60.0
55.0
50.0
45.0
40.0
35.0
30.0
25.0
20.0

44.6
39.6

Venituri bugetare

Venituri fiscale

Sursa: EUROSTAT; Veniturile fiscale includ i contribuiile sociale.

UE 27
Zona Euro

Norway
Denmark
Finland
Hungary
Sweden
France
Belgium
Austria
Italy
Netherlands
Germany
Portugal
Slovenia
Iceland
Luxembourg
Cyprus
Greece
United Kingdom
Czech Republic
Malta
Estonia
Poland
Ireland
Latvia
Spain
Bulgaria
Slovakia
Romania
Lithuania

32.5
27.2

In particular,
particular, cresterea colectarii taxelor pe munca este obligatorie
Cota legala vs cota implicita de impozitare a muncii
IT

43

BE
FR

AT

Implicit tax
rate
on labour
Rata efectiva (implicita
implicita)
taxare
a muncii
) de

40

FI

Czech RepSE

DE

Estonia

NL
NO

37

Hungary

EU 27
DK Slovenia

34

ES
LU

Slovakia
GR

31

Latvia
Lithuania

Poland

28

Romania
IE

UK

25

Bulgaria
PT

22
22

25

28

31

34

37

40

43

46

49

52

Tax rate
on low
wageun
earners
(67%
AW)
Rata legala de taxare
a muncii
pentru
salariu
egalofcu
67% din salariul mediu

Source: EUROSTAT

Eficiena sistemului de colectare a taxelor i impozitelor

Numr administraii
financiare
ara

Total,
din
care:

Cent
rale

Numr
adminis
traii la
1 milion
de
locuitor
i

Venituri
colectat
e(%
PIB)
/Numr
adminis
traii

Loca
le

Anul 2009

Numr
de
angajai
din
structuril
e de
colectare
a taxelor

Anul 2009

Total
venituri
fiscale
(% din
PIB)

Venituri
fiscale ca
pondere
n PIB la o
mie de
angajai
din
structurile
de
colectare
a taxelor
*

Numr
pli pe
an
pentru
achitare
a
obligatil
or
fiscale**

Anul 2010

Pozii
a

Uurin
a cu
care se
pltesc
taxele
(poziie
) ***

Anul 2011

Bulgaria

29

29

3.8

0.9

7976

26.9

3.37

17

59

84

Cehia

207

199

19.7

0.2

15533

33.5

2.16

17

117

Estonia

3.0

8.5

878

34

38.72

17

47

Letonia

63

63

27.9

0.4

4300

27.3

6.35

11

62

Lituania

10

10

3.0

2.7

3816

27.2

7.13

11

40

57

Polonia

417

16

401

10.9

0.1

60401

31.6

0.52

29

96

127

Romania

440

42

398

20.5

0.1

25387

27.9

1.1

113

182

154

Slovacia

111

103

20.4

0.3

5686

28

4.92

31

103

129

Slovenia

76

76

37.3

0.5

2470

38

15.38

22

83

83

Ungaria

0.8

4.6

15182

37

2.44

13

46

114

Sursa: OECD, Eurostat, Banca Mondial

* Indicatorul se calculeaz ca raport ntre veniturile fiscale (ca pondere n PIB) i numrul de salariai
din structurile de colectare a taxelor, raportat de OECD n 2010, exprimat n mii de angajai.
** Acest indicator reflect numrul total de taxe i contribuii pltite, metoda de plat, frecvena
plilor, frecvena completrii declaraiilor fiscale i numrul ageniilor implicate n procesul de
colectare a taxelor n cazul companiilor din al doilea an de activitate.
*** Obinerea clasamentului privind uurina cu care se pltesc taxele presupune realizarea unei
medii aritmetice a poziiilor ocupate de fiecare stat pentru cei trei indicatori analizai: rata total de
taxare, numrul de pli pe an i timpul necesar conformrii fiscale.

II. Deficitul de cont curent structural

Deficitul contului curent reflecta dezechilibrul structural economisireeconomisireinvestire

Evolutia ratei economisirii si a investirii (% din PIB)
35.0
30.0
25.0
20.0
15.0
Deficit de cont curent (% din PIB)
Rata economisirii (% din PIB)
Rata investitiilor (% din PIB)

10.0
5.0
0.0
-5.0
-10.0
-15.0

-4.0
-7.0

-5.9

-6.9

-3.6

-3.3
-5.5

-4.2

-5.9
-8.3

-8.6

-4.4

-4.4

-10.4

-11.5
-13.5
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Sursa: EUROSTAT

Deficitul de cont curent s-a ajustat,

ajustat, dar nivelul sau actual este
inca ridicat in comparatie cu alte tari central si est europene
8
6
4
2
0
-2
-4
-6
RO

LV

LT

PL

BG

SL

SK

CZ

EE

HU

Soldul balantei comerciale (% din PIB in 2012 Q1)

Soldul contului curent (% din PIB in 2012 Q1)
Nota: datele sunt cumulate pe ultimele patru trimestre

Sursa: EUROSTAT

Deficitul balantei comerciale are cateva componente persistente de natura

structurala (1)
Soldul balantei comerciale pe principalele grupe ale NC (% din PIB, sold FOB/CIF)
3.0%

Produse vegetale

Incaltaminte,
Incaltaminte, palarii,
palarii, umbrele
Mijloace de transport

Materii textile
0.5%

Produse din lemn (exclusiv mobila)

mobila)
Masini si dispozitive mecanice; masini, aparate si
echipamente electrice

-2.0%

Componenta
persistenta de
natura
structurala

Produse mineraliere
-4.5%

Produse ale industriei chimice

-7.0%

-9.5%

Materiale plastice cauciuc si articole din acestea

Produse alimentare, bauturi si

tutun

-12.0%

Mijloace de transport
-14.5%

Jun-12

Dec-11

Mar-12

Jun-11

Sep-11

Mar-11

Dec-10

Sep-10

Jun-10

Mar-10

Dec-09

Jun-09

Sep-09

Dec-08

Mar-09

Jun-08

Sep-08

Mar-08

Dec-07

Sep-07

Jun-07

Mar-07

Dec-06

Jun-06

Sep-06

Dec-05

Mar-06

Jun-05

Sep-05

Dec-04

Mar-05

Sep-04

Jun-04

Mar-04

Dec-03

Jun-03

Sep-03

Dec-02

Mar-03

Sep-02

-17.0%

Sursa: INS

Deficitul balantei comerciale are cateva componente persistente de natura

structurala (2)
Deficitul comercial pe componentele persistente ale balantei comerciale (% din PIB, Principalele pozitii care genereaza deficite (2011)
sold FOB/CIF)
Reactori nucleari, boilere, masini si dispozitive
mecanice (-1.9% din PIB)
Masini, aparate si materiale electrice; aparate de
inregistrat si reprodus sunetul si imagini de
televiziune (-0.2% din PIB)

-1.5%

-4.0%

Combustibili si uleiuri minerale; materii

bituminoase (-2.7% din PIB)
Minereuri, zgura si cenusa (-0.2% din PIB)
Sare; sulf, pietre; ipsos, var si ciment (-0.1% din
PIB)

-6.5%

-9.0%

-11.5%

Sep-02
Dec-02
Mar-03
Jun-03
Sep-03
Dec-03
Mar-04
Jun-04
Sep-04
Dec-04
Mar-05
Jun-05
Sep-05
Dec-05
Mar-06
Jun-06
Sep-06
Dec-06
Mar-07
Jun-07
Sep-07
Dec-07
Mar-08
Jun-08
Sep-08
Dec-08
Mar-09
Jun-09
Sep-09
Dec-09
Mar-10
Jun-10
Sep-10
Dec-10
Mar-11
Jun-11
Sep-11
Dec-11
Mar-12
Jun-12

-14.0%

Masini si dispozitive mecanice; masini, aparate si echipamente electrice;

aparate de inregistrat sau de reprodus sunetul si imaginile
Produse mineraliere
Produse ale industriei chimice si ale industriilor conexe
Materiale plastice cauciuc si articole din acestea
Produse alimentare, bauturi si tutun

Produse farmaceutice (-1.2% din PIB)

Produse chimice organice (-0.4% din PIB)
Uleiuri esentiale (-0.2% din PIB)
Extracte tanante sau colorante (-0.2% din PIB)
Sapun; preparate pentru spalat (-0.1% din PIB)
Zahar si produse zaharoase (-0.2% din PIB)
Reziduuri ale industriei alimentare (-0.13% din PIB)
Preparate alimentare diverse (-0.13% din PIB)
Preparate pe baza de cereale (-0.1% din PIB)
Preparate din legume, fructe (-0.1% din PIB)
Bauturi alcoolice si nealcoolice (-0.1% din PIB)
Materiale plastice si articole din acestea (-1.2% din
PIB)

Sursa: INS

200

150

Switzerland
Ireland
Denmark
United Kingdom
Italy
Norway
Austria
Spain
Luxembourg
Germany
Euro area
Greece
France
EU27
Portugal
Netherlands
Sweden
Cyprus
Belgium
Finland
Croatia
Slovenia
Turkey
Hungary
Lithuania
Poland
Latvia
Slovakia
Czech Republic
Romania
Estonia
Bulgaria

Intensitatea energetica a economiei este foarte ridicata

Consumul de energie (in kg petrol echivalent)
echivalent) pentru a produce 1000 euro PIB

700

650

600

550

500

450

400
396

350

300

250

146

100

50

Sursa: Eurostat

Romania are un profil agricol puternic (1)

Romania ocupa un loc important in Uniunea Europeana din punct de vedere al
suprafetelor agricole

Suprafata arabila in 2010 (milioane hectare)

Suprafata cultivata cu cereale in 2010

(milioane hectare)

20
18

10

16

14

8
7

12

10

Sursa: Eurostat, Raiffeisen RESEARCH

Lituania

Cehia

Danemarca

Bulgaria

Ungaria

Marea Britanie

Italia

Romania

Spania

Germania

Polonia

Danemarca

Cehia

Suedia

Bulgaria

Ungaria

Marea Britanie

Italia

Romania

Polonia

Spania

Germania

0
Franta

Franta

Romania are un profil agricol puternic (2)

33% din populatie este ocupata in agricultura, majoritatea regasindu-se in
agricultura de subzistenta
In Uniunea Europeana, Romania se caracterizeaza prin cea mai ridicata contributie a
agriculturii la valoarea adaugata bruta din economie (7%) si la PIB (6%)

VAB in agricultura in 2011 (% din total

VAB in economie )

Populatia ocupata in agricultura in 2011

35

8
30

7
25

6
20

15

10

Medie UE =5.3%

Medie UE =1.7

1
RO BG

PL GR PT

LV

LT

SL

HU AT

FI

CY

IE

EE

ES

0
Salariati (% din total persoane ocupate in economie)

RO BG

LV

SK

EE

HU

PL

LT

GR

Self-employed (% din total persoane ocupate in economie)

Sursa: Eurostat, Raiffeisen RESEARCH

FI

ES

SL

PT

CZ

Probleme structurale in agricultura

Impact puternic al conditiilor climaterice asupra productiei agricole
Segmentare importanta a exploatatiilor agricole

Structura suprafetei agricole utilizata dupa

marimea exploatatiei in 2010 (% din total)

120
115

100

110

90

105

80

100

70
Peste 50 ha

60

95

20-50 ha

50

90

10-20 ha

40

5-10 ha

85

30

0-5 ha

Medie 1995-2012

20
10
0
RO
GR
SL
HR
IT
PL
LT
PT
HU
BG
ES
AT
LV
NL
CH
EE
SK
NO
SE
FR
FI
IE
DE
UK
CZ
DK

2011

Valoarea adaugata bruta in agricultura (termeni reali,

2003=100)

2012E

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

2000

1999

1998

1997

1996

1995

80

Sursa: Institutul National de Statistica, Raiffeisen RESEARCH

Consecinta: Romania este un importator net de produse agroalimentare

Balanta comertului exterior cu produse

agro-alimentare, exclusiv cereale

Comertul exterior cu cereale

1.5

1.0
1.0

0.5

0.5

0.0
-0.5

0.0

-1.0
-0.5

-1.5
-1.0

-2.0

Grasimi si uleiuri animale sau vegetele (%din PIB)

Balanta comertului extern cu cereale (% din PIB)

Exporturi de cereale (% din PIB)
Importuri de cereale (% din PIB)

Sursa: Institutul National de Statistica, Raiffeisen RESEARCH

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

2000

1999

1998

1997

1996

1995

1994

1993

1992

2010
2011

2009

2008

2006
2007

2005

2004

2003

2001
2002

2000

1999

1998

1996
1997

1995

1994

1993

1991
1992

Produse alimentare, bauturi si tutun (% din PIB)

Animale vii si produse animale (% din PIB)

1991

-1.5

-2.5

Diversificarea pietelor de export este obligatorie

Top 20 export markets in 1991
Former Soviet Union
Germany
Italy
Netherlands
France
Former Yugoslavia
UK
Turkey
China
US
Austria
Japan
Poland
Liban
Hungary
Czech Rep.
Egypt
Switzerland
Bulgaria
Syria
Total top 20
EU 27
Former Soviet Union
Arab countries
African countries

23.0
10.9
6.1
5.3
4.1
4.0
3.7
3.6
3.3
2.9
2.5
2.3
2.1
1.9
1.9
1.7
1.6
1.6
1.4
1.3
85.2

Top 20 export markets in 2011

Germany
Italy
France
Turkey
Hungary
Bulgaria
UK
Netherlands
Spain
Poland
Russian Federation
Austria
Belgium
Ukraine
US
Czech Rep.
Slovakia
Serbia
Greece
Republic of Moldova
Total top 20

18.6
12.8
7.5
6.2
5.6
3.6
3.2
3.1
2.4
2.4
2.3
2.2
2.0
1.8
1.8
1.7
1.6
1.5
1.4
1.3
83

44.3
23.0
4.0
3.9

EU 27
Former Soviet Union
Arab countries
African countries

71.1
6.0
2.0
2.1

Top tari partenere cu

Deficit(-)
/Excedent(+)
deficite/excedente
comerciale in 2011
FOB/CIF in PIB
HUNGARY
-1.66
KAZAKHSTAN
-1.58
CHINA
-1.57
AUSTRIA
-0.87
POLAND
-0.81
RUSSIA
-0.79
GERMANY
-0.72
CZECH REPUBLIC
-0.43
ITALY
-0.33
NETHERLANDS
-0.26

SYRIA
0.13
UNITED KINGDOM
0.13
GEORGIA
0.13
UNITED STATES
0.13
ALGERIA
0.15
FRANCE
0.15
NORWAY
0.16
EGYPT
0.18
UNITED ARAB EMIRATES
0.21
MOLDOVA
0.23
SAUDI ARABIA
0.27
SERBIA
0.29
TURKEY
0.64
Source: NIS