Sunteți pe pagina 1din 14

Analiza cheltuielilor publice din Romania

Cuprins:
Caracterizarea si coninutul sistemului cheltuielilor publice .......pag.1
Cheltuielile publice pentru actiuni social-culturale ......................pag.3
Eficiena aciunilor social-culturale: ............................................pag.4
Cheltuielile publice privind asigurarile sociale de stat.................pag.9
Cheltuielile publice pentru ajutorul de omaj...............................pag10
Cheltuielile publice pentru obiective si aciuni economice..........pag.11
Metode directe de intervenie a statului in economie...................pag.12
Bibliografie...................................................................................pag. 14

Pagina 1 din 14

Caracterizarea si coninutul sistemului cheltuielilor publice


In procesul indeplinirii funciilor si sarcinilor sale, statul asigura acoperirea
necesitailor publice generale. Pentru aceasta el are nevoie de importante resurse
baneti care se mobilizeaz prin intermediul relaiilor financiare. Folosirea
resurselor baneti astfel mobilizate are loc prin intermediul cheltuielilor publice.
Categoria de cheltuieli publice este strans legat de ansamblul actelor si
operaiunilor de repartizare si utilizare a fondurilor statului pentru aciuni socialculturale si economice, pentru intreinerea organelor statului si apararea naionala
etc. In acest context, se impune a se face o difereniere intre cheltuielile publice
si cheltuielile bugetare.
Cheltuielile publice se refera la totalitatea cheltuielilor efectuate prin
intermediul instituiilor publice, care se acopera fie de la buget (pe plan central sau
local), fie din fondurile extrabugetare sau de la bugetele proprii ale instituiilor, pe
seama veniturilor obinute de acestea.
Cheltuielile bugetare reprezinta doar o parte a cheltuielilor publice i
anume, acele cheltuieli care se acoper de la bugetul de stat, din bugetele locale i
din bugetul asigurrilor sociale de stat.
Cheltuielile publice inglobeaz, deci:
a) cheltuielile publice efectuate de administratia central de stat din fondurile
bugetare, extrabugetare si fonduri cu destinaie special (inclusiv cheltuielile
federale, unde este cazul);
b) cheltuielile unitailor administrativ-teritoriale;
c) cheltuielile finanate din fondurile asigurrilor sociale de stat;
d) cheltuielile organismelor (administraiilor) internaionale din resursele publice
prelevate de la membrii acestora.
Din punctul de vedere al destinaiei si volumului lor, cheltuielile publice
sunt influenate de condiiile politice, economice, sociale i de amploarea
Pagina 2 din 14

interveniei statului in economie. Unele dintre aceste cheltuieli reprezinta o


avansare de produs intern brut, iar altele, dimpotriva, un consum definitiv de
produs intern brut. Tendina general a cheltuielilor publice este aceea de crestere
de la un an la altul.
Analizate in dinamica, cheltuielile publice ale arilor cu economie de piaa,
manifest o tendina de cretere accelerata atat ca expresie relativ, ct i n
marime absolut.
Evoluia cheltuielilor publice in marime absolut, adic in preuri curente,
este influenat de modificarea puterii de cumparare a monedei naionale.
Accentuarea proceselor inflaioniste determin majorarea preurilor si implicit
creterea nominal a cheltuielilor pe care statul le efectueaz cu procurarea unei
cantitai determinate de bunuri si servicii. Se inregistreaz astfel o cretere
nominal mai rapid a cheltuielilor publice comparativ cu creterea real a
acestora. Cresterea nominala rezult din compararea cheltuielilor statului
exprimate in preuri curente, iar cresterea reala din compararea cheltuielilor statului
exprimate in preuri constante.
Cheltuielile publice pentru aciuni social-culturale
In statele moderne cheltuielile pentru aciuni social-culturale reprezint o
component important a politicii sociale promovat de catre acestea.
Prin finanarea anumitor aciuni cu caracter social-cultural, se
urmareste satisfacerea nevoilor publice sociale care presupune realizarea a
trei obiective:
a) garantarea unui venit minim pentru toi membrii societatii indiferent de
marimea proprietatii de care dispun;
b) restrngerea ariei de nesigurana a vieii indivizilor si oferirea posibilitailor de
aparare in situaii de somaj, boli, batrnee etc.;
c) asigurarea pentru toi membrii societaii a unor standarde de viaa considerate
minime prin intermediul serviciilor publice generale.

Pagina 3 din 14

Satisfacerea nevoilor publice social-culturale se poate realiza pe


urmatoarele ci:
- oferirea unor servicii gratuite populaiei prin accesul liber la instituiile de
invaamant, de cultur etc.;
- plata unor taxe (tarife) reduse comparativ cu costul aciunilor social-culturale
realizate in favoarea cetaenilor;
- acordarea de ajutoare baneti diferitelor categorii de cetaeni sub forma pensiilor,
burselor, indemnizaiilor etc.
Sursele de finanare a cheltuielilor pentru aciuni social-culturale,
prezentate in mod sinetic, se concretizeaz att in resurse bugetare, ct i
extrabugetare.
Cheltuielile pentru aciuni social-culturale prezint o importan deosebit,
in primul rnd, din punct de vedere economic, iar n al doilea rnd, prezint un
important rol educativ, deoarece acioneaza asupra factorului uman, ii dezvolt
capacitatea intelectual, de apreciere a adevaratei valori, considerandu-se ca
indivizii instruiti sunt mai puin predispui la comiterea de acte antisociale.
Avnd in vedere importana si rolul deosebit pe care l au cheltuielile pentru
aciunile social-culturale, acestea pot fi asimilate unor "investiii in resurse
umane".
In urma efecturii cheltuielilor pentru aciuni social-culturale se obin o serie
de efecte economice, sociale, umane etc. Dei aceste efecte sunt recunoscute, este
destul de dificil cuantificarea lor.
Eficiena aciunilor social-culturale:
-

reflecta calitatea activitaii desfaurate si se exprim prin eficien


procesului de invaamant, a activitaii cultural-artistice, a activitii sanitare
etc;

dei nu este o eficien economic, are o deosebit importan si influen


Pagina 4 din 14

asupra eficienei economice;


1.Cheltuielile pentru invaamant sunt destinate asigurarii instruirii i
pregatirii forei de munc. In perioada contemporan, arile cu economie de pia
au sporit volumul alocaiilor bugetare pentru finanarea invamantului datorit
necesitilor impuse de modernizarea acestuia, de nevoile sporite de cadre cu
calificare medie si superioar, de amploarea revoluiei tehnico-stiinifice
contemporane.
Cheltuielile pentru invaamant sunt considerate "investiii intelectuale",
component a investiiilor in resurse umane, care prezint unele caracteristici fa
de investiia material:
- investiiile intelectuale sunt investiii pe termen lung pentru ca rezultatele apar
dup o perioad relativ indelungat;
- termenul de recuperare al investiiei intelectuale este mai scurt decat al investiiei
materiale i, in plus, nu intervine uzura moral;
- investiia intelectual este supla si flexibil, fiind mai puin specializat in raport
cu investiia material, care este destinat unei stricte specializari;
- efectele investiiilor intelectuale sunt multiple si sunt mai dificil de cuantificat.
Finanarea cheltuielilor pentru invamant se face pe seama resurselor
bugetare, a taxelor scolare, a imprumuturilor, a donaiilor, a subveniilor din partea
unor societai comerciale, a veniturilor provenite din exploatarea proprietailor
aparinand instituiilor de invamant sau din activiti prestate pentru teri etc.
Din punct de vedere al continutului lor economic, cheltuielile pentru
invaamant se mpart n:
- cheltuieli de capital (investiii) care vizeaz construirea de uniti de
invmant si dotarea acestora;
- cheltuieli curente, destinate achiziionrii de bunuri si servicii care s
asigure intreinerea si funcionarea curent a acestora ( cheltuieli de personal,
Pagina 5 din 14

cheltuieli materiale i servicii, cheltuieli reprezentand subvenii acordate


instituiilor de invamant si transferuri sub forma de burse acordate elevilor si
studenilor).
In Romania, finanarea cheltuielilor pentru educaie se asigur prin:
-bugetul de stat si bugetele locale, pentru finanarea invmantului de stat;
-mijloacele extrabugetare, constituite in special din taxe de scolarizare, att
pentru finanarea invaamantului superior de stat, ct i a celui privat preuniversitar;
-cheltuielile agenilor economici determinate de organizarea de cursuri
privind pregatirea profesional, acordarea de burse pentru proprii salariai, de
sponsorizari si donaii catre instituiile publice de invmant etc.;
-fonduri din partea unor organisme financiare internaionale (Uniunea
European, Banca Mondial, FMI etc.) acordate sub forma de ajutoare, credite
nerambursabile sau rambursabile, pe baza unor programe.
2. Cheltuielile publice pentru sntate urmaresc, pe de o parte, prevenirea
apariiei si combaterea unor boli care pot afecta intreaga populaie, iar pe de alt
parte, meninerea capacitaii forei de munc la un nivel cat mai apropiat de
potenialul ei.
In general, sursele de finanare a aciunilor de ocrotire a sntaii publice
sunt asigurate prin: fonduri bugetare; contribuii obligatorii ale angajailor i
angajatorilor (sub forma obligaiilor fiscale); cotizaii facultative (prin asigurarile
private de sntate); resursele populaiei; ajutoare interne sau externe etc.
Din punct de vedere al coninutului lor economic, cheltuielile pentru
sanatate includ:
-cheltuieli de invesitii destinate construirii de uniti sanitare si inzestrarii
cu aparatur specific;
-cheltuieli pentru intreinerea curent si funcionarea instituiilor sanitare
(salariile personalului, medicamente si materiale sanitare, hrana pentru bolnavi etc)
Pagina 6 din 14

In Romnia, cheltuielile pentru sntate se finaneaz, in primul rnd, din


Fondul special pentru asigurri de sntate (incepnd cu anul 1998) si in al doilea
rnd din bugetul de stat, dar i din bugetele locale (intr-o masur mai mica) pentru
realizarea unor aciuni sanitare in profil teritorial. Ele se nscriu n bugetul de stat
ntr-o anumit structur care reflect aciunile i unitile ce se finaneaz n acest
domeniu.
Constituirea fondurilor de asigurri sociale de sntate se face din
contribuia asigurailor, a persoanelor juridice i fizice care angajeaz personal
salariat, din subvenii de la bugetul de stat i de la bugetele locale, precum i din
alte surse.
3.Cheltuielile publice pentru cultur, religie i aciuni cu activitate
sportiv i de tineret contribuie la creterea calitii factorului uman prin
imbogairea nivelului cultural, cultivarea gusturilor i idealurilor estetice i morale,
educaia spiritual etc., fiind considerate ca facnd i ele parte din categoria
"investiiilor n resurse umane".
In general, sursele de finanare sunt constituite din resurse bugetare, venituri
proprii realizate de instituiile de profil din activiti specifice, precum si donaiile
si sponsorizrile primite.
Din punct de vedere al coninutului lor economic, preponderente in cadrul
cheltuielilor cultural-artistice sunt cheltuielile curente (cheltuieli de personal i de
intreinere-funcionare), cheltuielile pentru investiii avnd o pondere mai redus.
In Romnia, sursele financiare prin intermediul crora se finaneaz aciunile
i obiectivele de cultur, art, sport si religie se pot clasifica astfel:
-finanarea bugetar integral, asigurat prin intermediul bugetului de stat
si al bugetelor locale, caz n care instituiile de cultur, art, sport si religie de
interes naional sunt finanate din bugetul de stat, iar cele de interes local prin
bugetele locale (ex: Biblioteca Naionala, Editura Academiei etc.);
-finanare din venituri proprii, constituite sub forma mijloacelor
extrabugetare si prin completare cu alocaii bugetare de la bugetul de stat sau de
Pagina 7 din 14

la bugetele locale (ex: casele de cultur, muzeele, instituiile organizatoare de


spectacole etc);
-finanare integral din venituri proprii, constituite sub forma mijloacelor
extrabugetare, situaie in care veniturile proprii aflate n sold la sfaritul anului se
reporteaz pe anul urmtor (ex: anumite edituri, case de film etc).
In plus, la finanarea unor astfel de activitai pot contribui i fondurile
rezultate in urma aciunilor de sponsorizare sau mecenat.
4. Cheltuielile publice pentru asisten social, alocaii, pensii, ajutoare si
indemnizaii sunt ndreptate in special catre protecia persoanelor nesalariate, a
varstnicilor, copiilor orfani si fr intreintori, a persoanelor cu handicap,
veteranilor de razboi etc. Datorit faptului ca aceste cheltuieli sunt neproductoare
de venituri, ducnd chiar la o incetinire a ritmului cresterii economice, ele sunt
considerate cheltuieli neproductive.
Sursele de finanare a cheltuielilor sunt reprezentate de ctre bugetul de stat
(intr-o masur covrsitoare) sau din fonduri speciale la care se adaug donaiile i
contribuiile voluntare de la organizaiile neguvernamentale.
In arile dezvoltate, aceste cheltuieli fac obiectul unor vaste programe sociale
ce urmaresc combaterea saraciei, ajutorarea persoanelor cu handicap, a familiilor
cu muli copii etc.
In Romnia, fondurile pentru asigurarea necesarului de resurse financiare
pentru acoperirea unor astfel de cheltuieli sunt asigurate de:
- bugetul de stat (ex: finanarea centrelor de primire a minorilor, ajutoare
sociale, alocatii pentru copii, pensii I.O.V.R. etc.);
- bugetele locale (ex: finanarea cminelor de btrani, cminele pentru
copiii cu handicap, cantine de ajutor social, indemnizaii de nateri etc.)
- venituri proprii (intr-o mai mic msur).
Cheltuielile publice privind asigurarile sociale de stat.
Pagina 8 din 14

Asigurarile sociale reprezint acea parte a relaiilor social-economice


exprimate sub forma bneasca cu ajutorul carora se formeaz, se repartizeaz, se
gestioneaz i se utilizeaz fondurile bnesti necesare ocrotirii obligatorii a
salariailor si pensionarilor din companiile naionale, regiile autonome, societaile
comerciale etc., a agricultorilor, a intreprinztorilor particulari, persoanele aflate n
incapacitate temporar sau permanent de munc si alte categorii.
Cheltuielile privind asigurrile sociale de stat vizeaz, deci, acordarea de
pensii, ajutoare si indemnizatii, trimiteri la tratament balneoclimateric i odihn a
celor cuprini in sistemul asigurrilor sociale de stat.
Privite din punct de vedere economic, se constat ca aceste cheltuieli, ca i
cele pentru asistenta sociala, au un caracter neproductiv, reprezint un consum
final de PIB si nu pot fi asimilate investiiilor n resurse umane.
Din punct de vedere al naturii lor, aceste cheltuieli fac parte din rndul
acelorai aciuni de protecie social (prezentate mai sus), ins sistemul de
finanare este diferit, iar cuantumul este mai substanial.
Spre deosebire de cheltuielile ndreptate ctre asistent sociala, aceasta
categorie de cheltuieli se finaneaza pe baza contribuiei angajailor, liberprofesionitilor si angajatorilor, in diferite proporii, la care se adaug (uneori)
subvenii de la bugetul de stat.
In Romnia, cheltuielile publice privind asigurarile sociale de stat vizeaz
pensiile de asigurri sociale de stat (pentru limita de vrst) care dein cea mai
ridicat pondere, pensiile de asigurri sociale pentru agricultori, indemnizaiile
pentru incapacitate temporar de munc din cauz de boal sau accident, ajutoare
acordate pensionarilor etc. i sunt finanate prin intermediul bugetului asigurrilor
sociale de stat.
Resursele necesare constituirii fondurilor pentru finanarea acestor cheltuieli
se constituie din:
-contribuii obligatorii pentru asigurri sociale de stat datorate de angajai
si angajatori;
Pagina 9 din 14

-contribuia pentru asigurri sociale datorata de alte persoane asigurate;


-contribuiile difereniate ale salariailor i pensionarilor pentru bilete de
tratament si odihn;
-ncasari din alte surse;
-subvenii de la bugetul de stat, in completarea fondurilor proprii.
Structura actual a sistemului public naional de asigurri sociale este
rezultatul unor adanci transformri si al unui indelungat proces de dezvoltare
economico-social.
Sistemul public naional de asigurri sociale in Romania este intr-o continu
dezvoltare i perfectionare, date fiind cerintele de aliniere la standardele europene.
Cheltuielile publice pentru ajutorul de omaj
Ajutorul de omaj reprezint o form de susinere material a persoanelor
ramase temporar fara loc de munc.
Fondul cu aceasta destinaie se constituie din contribuiile obligatorii ale
salariailor i firmelor i, in completare, din subvenii bugetare.
In raport de situaia celui ramas fr lucru, exist dou forme de sprijin al
omerilor: alocaia (asigurarea) de omaj, care se acord celor care au lucrat
anterior, au o anumita vechime i au pltit cotizaii; ajutorul de omaj ce se
acord celor nou venii pe piata forei de munca.
In Romnia, dup 1989, odat cu promovarea mecanismelor economiei de
piata i pe fondul scderii drastice a activitailor productive, fenomenul de omaj sa manifestat, in mod explicit. Aceasta a impus legiferarea proteciei sociale a
omerilor si iniierea de msuri pentru rentegrarea lor profesional.
Resursele necesare acoperirii acestor cheltuieli se constituie pe seama
contribuiilor obligatorii datorate de angajatori si angajai, precum si pe seama altor
surse, inclusiv donaii si sponsorizri.
Pagina 10 din 14

Cheltuielile publice pentru obiective i aciuni economice


Aceste categorii de cheltuieli urmaresc asigurarea funcionarii i dezvoltarii
unor ntreprinderi sau ramuri economice de interes naional, finanarea unor
investiii cu caracter economic, finantarea activitaii de cercetare stiintific,
sustinerea unor ntreprinderi, precum i stimularea exporturilor.
Cheltuielile publice pentru obiective si aciuni economice reflect
amploarea si modalitatile de implicare a statului n economie. Beneficiarii
acestui sprijin financiar sunt atat agenii economici publici (de stat), ct si agenii
economici privai sau persoanele fizice din domeniul produciei si serviciilor.
Ele sunt ndreptate, n primul rnd, catre intreprinderile de stat, deci ctre
sectorul public. De-a lungul timpului, intinderea sectorului public a cunoscut
fluctuaii, in sensul extinderii sau restrangerii determinate, pe de o parte, de
evoluia concepiilor cu privire la rolul statului in economie, iar pe de alta parte, de
conjunctura economic a momentului. In perioada contemporan, sectorul public
deine un loc important in economia multor ari dezvoltate.
n afara sectorului public, statul sprijin i sectorul privat, acordnd
intreprinderilor particulare ajutoare financiare pentru depairea perioadelor de
criz.
Sub aspectul coninutului economic, cheltuielile pentru obiective i aciuni
economice reprezint o avansare de produs intern brut crend premise pentru
sporirea avuiei naionale.
Formele prin care statul sprijin intreprinderile, fie ele publice sau private,
pot fi grupate in doua categorii: forme clasice sau directe de intervenie i ajutor i
forme indirecte de sprijin care nu presupun transferuri explicite de mijloace
baneti.
Metode directe de intervenie a statului in economie
a) Subvetiile detin ponderea cea mai important in cadrul cheltuielilor cu
caracter economic efectuate de stat si reprezint transferuri de sume baneti din
bugetul statului catre intreprinderi (sau cetaeni), cu titlu nerambursabil i far
Pagina 11 din 14

contraprestaie, dar condiionat i cu o afectaie special. Prin intermediul lor,


statul introduce in mecanismul spontan de alocare a resurselor mijlocit de preuri,
elementul corector, de reglare constient, asigurnd o redistribuire a veniturilor.
Subveniile economice acordate de stat vizeaz atat activitatea intern ct i
exportul.
Subveniile interne, in raport de destinatia acestora, pot fi imparite n:
-subvenii pentru producie, destinate sprijinirii intreprinderilor productoare
de bunuri, celor de comer sau celor de prestri servicii;
-subvenii de consum, acordate utilizatorilor anumitor bunuri i servicii,
pentru a acoperi o parte din preul acestora.
Subveniile pentru export cuprind, conform definiiei date in "Acordul
General pentru Tarife Vamale si Comer" (GATT), orice masur de sprijin i
protecie intreprins de autoritaile publice ale unei ari, care au drept efect
nemijlocit creterea exporturilor arii respective1[1].
Subveniile pentru export imbrac, cel mai adesea, forma baneasc (prime
de export) fiind stabilite n sume fixe pe unitatea de produs exportat, sau, ca
diferent ntre preul cel mai ridicat de pe piata intern i preul cel mai scazut de
pe piata extern al aceluiai produs. Ele joaca, deci, rolul de egalizare a veniturilor
ce se obin din export cu veniturile ce s-ar obine prin vanzarea la intern.
Alteori, subveniile pentru export pot aparea sub forma unor avantaje
acordate exportatorilor:
b) Investiiile reprezint ajutoare financiare pe care statul le acord pentru
dezvoltarea sectorului public sau a altor sectoare.
c)mprumuturile cu doband subvenionata se acord intreprinderilor publice
sau private din anumite sectoare de activitate sau care intmpina dificultai

Pagina 12 din 14

financiare temporare, de trezorerie ori legate de restructurare.


d) Ajutoare financiare de la buget se acorda pentru difuzarea de informaii,
studii de marketing, organizarea de expoziii. De asemenea, el finaneaz parial
sau integral studii i cercetari ale pieei externe, reclam cu caracter general,
organizarea unor trguri si expoziii, particip la societai mixte pentru vanzarea
mrfurilor pe piata extern, acopera uneori cheltuielile de transport etc.
e) Avansurile rambursabile constituie o forma de sprijinire a unor aciuni de
prospectare i prezentare in strainatate a unor produse noi i asigur ntre 20% i
50% din finanarea necesar. Avansurile se restituie din ncasarile realizate prin
vanzarea n strainatate a noilor produse.
2. Metodele indirecte de sprijinire a intreprinderilor i sectoarelor de activitate
se concretizeaz n:
a) Avantaje fiscale, care nu reprezint transferuri bnesti, ci se constituie in
facilitai i degrevri fiscale care micsoreaz sarcina fiscala a ntreprinderilor
beneficiare. Ele nu apar nscrise explicit in buget ca i cheltuieli, statul renunnd,
nsa, la o parte a ncasarilor la care are dreptul, motiv pentru care se mai numesc i
cheltuieli fiscale.
b) Garantarea de catre stat a mprumuturilor bancare angajate de
ntreprinderi, statul asumandu-i obligaia ca, atunci cand debitorul devine
insolvabil, s asigure rambursarea mprumutului.
n Romnia, cheltuielile publice pentru aciuni si obiective economice mbraca
urmatoarele forme:
-alocaii bugetare;
-subvenii (sub form acoperirii diferenelor de pre sau de tarif i a
primelor de producie sau de export);
-transferuri bugetare (mai ales pentru investiii);
-alocaii din fonduri speciale in afara bugetului de stat.
Pagina 13 din 14

In ara noastr, n ultimii ani, se remarca o reducere constant a cheltuielilor


pentru obiective si aciuni economice, expresie fireasc a procesului de retragere a
statului din economie.

Bibliografie:
Statistica teoretica i econimic de Al. Isac Maniu editura Tehnica
Chisinau 1994;
Mangementul finanelor i proiectelor de Mihaela Lesconi
Frumusanu editura Eftimie Mugur 2013;
Finane publice (Ed 3-a) - note de curs i aplicaii pentru
seminar de Tatiana Mosteanu editura Universitare 2008;
Finanele personale in Romnia de Petre Brezeanu editura CH
Bech 2012

Referat realizat de
Student Blici Petru Constantin

Pagina 14 din 14