Antigen

Etimologie greaca anti=contra

geano= a crea, a naste, a genera

Ce este un Ag?
-Este o substanta care determina o secretie de anticorpi.(definitie insuficienta)
-Orice substanta straina care este introdusa in organism ?
-Substanta non-self ?
Este o substanta straina care introdusa in organism determina secretie de anticorpi
specifici.(?)
-Substanta straina - taxonomic vorbind neinrudita cu omul. (insulina de porc)
-Proteina cu greutate moleculare mare > 10 kDa? (toate asertiunile sunt incomplete)

Karl Landsteiner (1868 -1943) premiu nobel in fiziologie pt descoperirea grupelor

sangv ine. (Sistemul ABO)
Antigenii se mai afla si in celulele endoteliale.

Antigenul este defapt acea subst. care aparuta in organism declanseaza o reactie
imuna cu aparitia uno r produse indreptate specific impotriva ei, fie anticorpi, fie
limfocite T citotoxice specifice, cu care subst. respectiva reactioneaza, iar in urma
acestei reactii apare neutralizarea ei.

Carac. general e al e antigenel or

-Specificitatea - este capacitatea substantei de a reactiona specific cu un anumit tip
de anticorp a carui elaborare a declansat -o, sau cu un un anumit tip de limfocit T
citotoxic (celula imuna efectoare), a carui multiplicare clonala a declansat -o.
-Antigenitatea- capacitatea unei s ubst. de a induce un RI (raspuns imun) in activarea
unor celule imuno -co mpetente (limfocite B sau T).

Declansarea ras punsului imun

-Selectie clonala
-Activarea clonei
-Expansiunea clonei

Selectia clonala -D in to talul limfocitelor pe care le intalneste anti genul, sunt selectate
numai acelea care exprima pe membrana lor receptori cu o structura adecvata si
capabila sa recunoasca numai antigenul inductor. Acest grup de limfocite se numesc
limfocite antigen specifice, ele vor forma o clona.

Activ si expansiune - Aceste celule ies din stadiul de repaus al diviziunii, se activeaza
si isi intensifica metab. si in urma activarii apare o proliferare in celule limfocitare
identice care vor avea acelasi marker specific capabil sa recunoasca numai antigenul
inductor. In felul acesta se creeaza un grup populational celular care apare datorita
stimularii antigenice specifice. Acest gru p populational este capabil sa reactioneze
doar cu antigenul respectiv.

Clasificarea Ag
Ag. complexe (compl ete): sunt caract. prin ambele propietati. Atat specificitate cat si
antigenitate. In functie de mecanismele prin care aceste Ag declanseaza un raspuns
imun, populatia lor se imparte in 2 grupe:
1. Ag T-dependente (antigen timo dependente) Ag t-dependente sunt in general
proteine.
2. Ag T-independente
-Ag. T-dependente sunt antigene capabile sa reactioneze si sa declanseze, atat un
raspuns imun umoral cat si unul celular. (fie anticorpi fie lifocite T citotoxice).
Declansarea produselor de imuno genitate este strict dependenta de cooperarea
antigenului cu un limfocit aparte (Limfocite -helper limfocit TH).

-Ag T -independente , declanseaza numai un rasp uns umoral, cu co operarea directa cu

limfocitul B, fara a fi necesara prezenta lim focitului B helper.

Antigenele inc ompl ete (haptene)

-Sunt fragmente chimic active, sunt specific imunologic, singure nu pot produce un
raspuns imun. Pentru inducerea unui ra spuns imun trebuie sa se cupleze cu o
substanta transportoare si ele s e caracterizeaza doar prin specifi citate . Doar prin
unirea cu carrier -ul do bandeste si pro pietatea de antigenitate.

Determinantii antigenici (epitopi)

-Reprezinta acea parte a unui antig en care are rolul de a declansa o reactie imuna.
-Sunt substructuri ale macromoleculei de antigen.
-Ei pot fi clasificati in : Structuri diferite de determ. vor declansa in mod diferit TI

Det. Ag. liniari sau secventiali sunt alcatuiti dintr -o inlantuire s uccesiva a unor
aa. (10 aa.) ce formeaza un lant polipeptid. Sunt pozitionati in structura
antigenica in interiorul macromoleculei de antigen. Sunt secvente amfipatice
(aa. hidrofili si aa.hidrofori), iar pt. declansarea raspunsului imun trebuie
evidentiati. Evidentierea poate lua loc in momentul in care Ag a fo st procesata
de o celula specializata cu numele de APC (Antigen presenting cell celula
prezentatoare de antigen ).
Det. Ag. conformatio nali sunt inlantuiri aa. (in jur de 10 aa.), se gasesc la
suprafata celulei de antigen, sufera procese de pliere si replicare, prezentand
legaturi slabe intra -catenare, sunt hidr ofili si sunt recunoscuti de limfocitele
B.

In functie de activ lor ei pot fi clas ificati in D -ag:

Efectori:

-D-Ag B declanseaza doar Ri umorale prin intermediul limf. B, pot fi timo

dependenti sau timo independenti liniari sau conformatio nali.
-D-Ag c, declanseaza Ri celulare, sunt lineari, timodependenti

Imunoreglatori:

D-Ag H activ eaza limfocitul t helper cu rol in amplificarea Ri.

D-Ag S cel care reactioneaza cu limfo. T supresor. (rol in supresia rasp imun)

Celule prezentatoare de antigen (apc):

macrofage (profesio nala)
Celule dendritice (pro f)
Limfocitul B. (prof)

Sunt celule cu rol esential in declansarea Ri, impolicate si in Ri umoral si celular.

Indeplinesc 3 functii foarte importante:
1. resp. de declansarea Ri.
2. Contribuie la intretinerea Ri
3. Au o buna cota de participatie la controlul Ri.
Rolul lor principal este acela de a prelucra molecula de antigen si de a o prezenta
unei celule care va declansa Ri umoral sau celular.
In functie de eficienta cu care participa la prezentarea antigenului se impart in celule
prezentatoare de antigen profesionale si ocazionale
-cele ocaz ionale indeplinesc functia de celula prezentatoare de antigen in mod
secundar si atunci cand lipsesc in tesuturile invadate celulele profesionale.
(neutrofile, celule epiteliale, celule endoteliale etc)

Macrofagul(pana la 40 -60-80 microni) (desco perit de mecinikov) produs in MH

eliberata in sangele circulant sub forma inactiva sub numele de m onocit(diam 18-20
microni). In tesut intra datorita contributiei unor factori chemotactici. In tesut este
activat, creste metabo lismul, se maturizeaza, ii creste nr. g ranulelor intra citoplasmatice devenind o celula activa capabila sa ingereze si sa fragmenteze
particule antigenice m ari.

Captarea antigenului se face de catre macrofag prin propietatea de a emite

pseudopode. Macrofagele capteaza Ag corpusculate (bacterii , virusi, paraziti, celule
somatice care au devenit antigenice) . Nu pot capta antigene solubile.
Captarea Ag corpusculate se face prin pseudopode sau prin eliberarea de opso nine.

Opsonine:
Macrofagul are pro pietatea de a primii pe suprafata ceulule pe r eceptori specifici
molecule de Ag. Receptorii pt imuno globuline g numiti Fc receptor.
C3a sau C5a se fixeaza pe receptorul macrofagului si pe antigenul corpusculat.
Fagocito za rezultata prin intermediul acesto r mecanisme se numeste fagocito za
opsonizata.

Dupa ce corpusculatul a fost endocitat se formeaza in jurul fagocitului o vacuola

formata din membrana celulara. In interiorul vacuolei se varsa intregul co ntinut al
lizo zomilor intracitoplasmatici si acestia au rolul de a fragmenta antigenul in
particule mici. Vacuola= fagosom
In vacuola sunt distrusi doar determinantii antigenici. Macrofagul exprima la
suprafata sa niste molecule specifice cu ajutorul carora va prezenta determ. Ag
limfocitului B sau limfocitului T helper in functie de determ. Ag.
in Org. exista 2 molecule ale MHC (complex major de histocompatibilitate) .
*Ribozomi (corpusculii lui palade) .

Molec ulele c omplexul ui major de histoc ompati bilitate de tip I

-Sunt ubicuitare, se gasesc pe toate celulele din organism cu exceptia eritrocitelor.
-Prezinta 2 lanturi polipeptidice , Lantul alfa foartte lung, alcatuit dintr -o insiruire de
aa. dand un polipeptid cu o greutate molara de 40 -45 kDa; un alt lant beta care este
o beta-2-globulina si care are o greutate moleculara mu lt mai mica.
-Lantul alfa prezinta o portiune extracelulalara, amino -terminala, o portiune intra
membranara si una intra -cito plasmatica carboxil -temrinala.
-Portiunea extracelulalara alantului alfa prezinta 3 regiuni (alfa1 alfa 3) dinspre
capatul amino spre capatul carboxil.
-Domeniile alfa 1 si alfa 2 au o secventa amino -acidica extrem de varia bile. Este
variabila de la ocelula la alta. Sunt domenii deosebit de polimorfe si formeaza prin
plierea lor o cavitate care poarta numele de situs combinativ si in care va fi fixat
determinantul antigenic. Aceasta fixare a determinantului antigenic la niv situsului
combinativ (paratop) in care este inclavat determ. antigenic (epitop) din punct de
vdr. structural este co mplementar cu epitopul.

-Aceasta inclavare a ep itopului, in parato p se realizeaza la niv . ribozomului in timpul

sintezei moleculei co mplexului major de histocompatibilitate.
-Atunci cand sinteza moleculei este completa ea paraseste ribo zomul, ajunge la niv.
unor vezicule intra -citoplasmatice impreuna c u determ. antigenic si este exprimata la
suprafata celulei prezentatoare de AG si in felul acesta celula va prezenta determ. AG
urmatoarei celule care participa la R.I.
-Ca regula moleculele complexului major de histocompatibilitate coopereaza de
obicei cu limfocitele T citotoxice si T supressor, prezentand acestora de obicei AG -le
endogene.
-Sunt molecule implic ate direct in rejectul de grefa, pt. ca ele apartin sistemului de
antigene HLA (human leucocyte antigenes). Variabilitatea antigenica 10 8 .
* Acest sistem de antigene este codificat de alele care se gasesc pe cromozomul 6. pt
MHC tip I (sunt alele A,B,C).

Molec ula complexul ui major de histocompatibilitate de tip II .

-Nu sunt la fel de ubicuitare.
-Sunt prezente pe celulele prezentatoare de AG.
-2 lanturi polipeptidice, 1 lant alfa si lant beta.
-Ambele lanturi au po rtiune extramembrananra, una intramembranara(zona balama
deosebit de mobila dand portiunii celei extracelulara o mobilitate f.mare) si cealalta
intracitoplasmatica
-zona amino terminala pr ezinta portiuni alfa 1 si alfa 2 la niv lantului alfa si beta 1 si
beta 2 la niv lantului beta. La niv . acestor zone extrem de variabile se constituie
parato pul in care va fi inclavat epitopul sau determ. antigenic, aceasta inclavare a
epitopului in parato p se realizeaza in ribozo m pe masura ce este sintetizata molecula
de MHC tip II. Apartin sistemului HLA, alelele de pe cromozomul 6 sunt de tip
variabilitatea antigenica este destul de mare (astronomic).
-Importanta lor in rejectul de organ este minor. (respingerea grefei).
-Prezinta antigene exo gene, limfocitelor T helper. Ele vehiculeaza antigene T
dependente