Proiect de Listat.

Colegiul National de Informatic
Piatra Neam
Proiect de atestare a competenelor

profesionale
Titlul lucrrii :
Genuri muzicale
Profesori coordonatori:
Podbereschi Maria
Andone Elena
Elev:
Moroanu Roxana
Mdlina
Clasa a XII-a G
Mai, 2011
Cuprins
De ce am ales acest subiect?............................................. 3
Web Page Maker............................................................... 4
HTML................................................................................ 5
Flash Professional 4.91 Slide Show Maker. 6
Structura proiectului.7
Desfurarea modului de lucru...25
Cod surs al site-ului...29
Bibliografie...... 52
De ce am ales acest subiect?

Muzica este graiul sufletului. Ea strnete n noi, nu instinctele, ci gndurile cele mai
profunde. definitie de Ludwig van Bethoven
In acest proiect m-am hotarat s abordez subiectul care imi place deoarece tema
era la alegere. Am realizat un site cu tema Genuri muzicale. Alegerea mea de a realiza
site-ul pe aceasta tema a fost la inceput nostim deoarece ma gandeam la ceva de stiin
care sa impresioneze si nu puteam sa ma hotarasc intre niste notiuni de biologie sau
geografie. In timpul in care ma gandeam la aceste doua teme aveam la calculator pe
fundal o melodie. Acesta a fost primul impuls care m-a determinat s abordez aceasta
tema despre muzic. M-am gandit ca muzica are un impact foarte mare asupra noastr i
ar fi un subiect interesant despre care am foarte multe de vorbit.
Un alt motiv in alegerea temei este ca imi place in mod deosebit, muzica folk.
Este un gen muzical care ma relaxeaza, iar de cate ori am ocazia incerc sa cant la chitara
si sa fredonez unele piese ale artistilor renumiti stiute de mine. Inafara de acest gen
muzical preferat de mine ascult o gama variata de muzica, deoarece fiecare gen muzical
are farmecul sau.
Consider c fr sa ne dam seama muzica ne afecteaz mai mult sau mai puin.
Ea patrunde in sufletul nostru pe cale auditiv , schimbandu-ne intr-un mod sau altul.
Muzica te face sa plangi sau din contr iti da putere sa mergi mai departe luptand ieind
victorios din anumite situaii. Tot prin muzica poti regasi bucuria care poate s ii reda
zmbetul.
Fiecare dintre noi preferm unul sau mai multe genuri de muzic. Pot vorbi de o
separare dintre gusturi din punct de vedere al varstei sau al zonei in care locuim sau din
alte perspective formate de fiecare dintre noi.
In concluzie am ales acest subiect deoarece am vrut s imi imbogatesc
informaiile despre toate genurile muzicale, pentru ca fiecare dintre aceste genuri au
importana lor i prin acest mod descopr i anumii cantarei talentai despre care nu
aflasem nimic pn acum.
Web Page Maker

Cu Web Page Maker puteti adauga toate elementele pe care le poate contine o
pagina web : imagini , sunete , tabele , linkuri , flash , video , iframe , javascript ,
butoane si asa mai departe .Web Page Maker face parte din categoria de programe pentru
facut saituri , WYSIWYG(what you see is what you get) in traducere , ceea ce vezi e cea
ce obii .Web Page Maker suporta si functia drag n drop pentru imagini , deci puteti trage
cu mausul imaginea direct in program .Pe langa astea programul permite utilizarea de
foilor de stil in cascada , adica CSS , pentru modul in care vor fii afisate elementele intr-o
pagina web .Un alt lucru destul de folositor , este includerea unor template-uri predefinite
, adica site-uri web gata construite , singurul lucru care trebuie sa il faceti este sa le
adaptati cerintelor dvs .
De indata ce ati terminat structura site-ului web , nu ramane decat salvarea si
publicarea lui .Puteti salva proiectul intr-un fisier .wss , sau il puteti exporta in fisiere
.html , dar atentie , recomand mai intai salvarea lui ca fisier .wss , pentru modificari
ulterioare , pentru ca indata ce ati exportat site-ul in .html , nu mai puteti modifica
continutul , fiind necesare cunostiinte HTML .
Tot cu Web Page Maker puteti uploada prin ftp continutul site-ului , pe un host ,
sau daca doriti chiar pe calculatorul personal , daca il folositi ca server web .Daca inainte
de a publica site-ul web , doriti sa il vizualizati , Web Page Maker dispune de o optiune ,
prin care puteti incarca site-ul intr-un browser , pentru o previzualizare .Web Page Maker
nu este freeware (puteti descarca de pe www.kaz3.info doar versiunea trial pe care o
puteti utiliza doar 15 zile , dupa care v-a trebui sa cumparati programul ) , si este
compatibil cu urmatoarele sisteme de operare : Windows 95/98/ME/NT4/2000/XP/Vista
HTML
Paginile pe internet sunt, de regula, realizate intr-un limbaj numit HTML HyperText Mark-up Language. Editarea acestora se poate face in orice program de
editare texte, pornind chiar cu banalul Notepad din Windows. Toate notiunile prezentate
in acest ghid pot fi puse in practica utilizand Notepad. Fisierul care se editeaza se va
numi index.html. In general fisierul principal al unui site internet (cel care se incarca
atunci cand tastam o adresa de genul www.abc.abc) este numit index.html. Instructiunile
folosite intr-o pagina HTML se numesc tag-uri si acestea indica browser-ului (Netscape,
Internet Explorer, etc) modul de prezentare a informatiei din pagina.
Tag-urile se scriu intre semnele < si >. Tag-urile nu trebuie scrise respectand
reguli foarte stricte (nu e nevoie sa scrii numai cate un tag pe rand sau sa foloseti numai
litere mari, etc). Un exemplu de utilizare a tag-ului FONT este: EED Facultatea de
Inginerie Electrica Instructiunea de mai sus va determina afisarea textului "EED
Facultatea de Inginerie Electrica" cu font arial si culoarea rosie. Dupa cum se poate
observa, exista un tag inaintea textului si unul care incheie textul respectiv. Majoritatea
tag-urilor functioneaza in acest mod: se pun inaintea informatiei pe care dorim sa o
prezentam intr-un anume mod, iar apoi la sfarsitul acesteia, ca in exemplul de mai sus.
Continutul oricarui fisier HTML trebuie inclus intre tag-urile si . Aceasta inseamna ca
tag-ul trebuie sa fie primul lucru care apare intr-un fisier HTML, iar tag-ul trebuie sa fie
ultimul: ...aici se completeaza informatia de prezentat in pagina...
Ca structura, o pagina HTML are doua parti: o parte delimitata de tag-urile si ce
contine informatii de identificare a paginii si o parte delimitata de tag-urile si ce contine
informatiile de prezentat efectiv in pagina. Cel mai important tag utilizat in sectiunea
HEAD este cel care da titlul paginii. Acest titlu va fi incadrat de . Un exemplu de pagina
HTML foarte simpla, avand titlul "EED" este: ...aici se completeazacontinutul paginii...
Tag-urile ..., ..., si ...vor aparea o singura data in cadrul unui fisier HTML, dupa cum arata
exemplul de mai sus. Fereastra deschisa avea ca titlu "EED" si drept continut "...aici se
completeaza continutul paginii...". Se pot copia instructiunile de mai sus in Notepad,
dupa care se poate salva fisierul cu numele index.html si deschide acest fisier in Netscape
sau Internet Explorer pentru acelasi rezultat.
Flash Professional 4.91 Slide Show Maker

Program pentru crearea de Flash - slide animate - arat un convenional fotografii
digitale. Ofer mai mult de 200 de efecte de tranziie o imagine la alta. Are o varietate de
subiecte aspect. V permite s setai acompaniament muzical.
n setrile pe care le poate specifica durata de un display fotografie individual i timpul
de tranziia ctre o imagine diferit. Putei specifica o dimensiune arbitrar (n pixeli) a
terminat flash - video. Rezultatul este afiat ntr-un fulger - dosar i HTML - fiier.
Flash Slideshow Maker este un creator album Flash pentru a efectua animat foto slide
show cu fisier SWF ca formatul de ieire. Acesta transform dvs. colecie de fotografii
digitale la formatul de fiier Macromedia Flash (SWF), pe care le putei mprti
momentele memorial cu familia sau prietenii pe homepage-ul dvs, post pe blog-ul dvs.
sau ncrcai la propriul dvs. site. Flash Slideshow Maker este instrumentul ideal pentru a
crea widget slide show pentru site-ul dvs. rapid i uor.
Cu Flash Slideshow Maker, putei transforma cu uurin ntr-un dosar plin de imagini
statice ntr-o prezentare uimitoare Flash slide show cu muzica de fundal i efecte speciale
de tranziie. Acest instrument constructor animate Flash poate fi folosit pentru a construi
Flash album pentru site-ul web, banner Scroller imagine, decora fotografiile de pe
MySpace, Facebook, blogger. etc
Structura proiectului
Genuri muzicale
Un gen muzical este un ansamblu de compoziii cu caracteristici comune.
Cuprins
1 Muzic vocal
2 Muzic folcloric
3 Muzic clasic (cult) instrumental
4 Genuri moderne
1.Muzic vocal
Colinde
Cuvantul colind sau colindaprovine din latinescul Calendae nume ce se dadea

vechilor sarbatori pagane de Anul Nou cand era obiceiul sa se faca urari de belsug si
fericire pentru noul an ce incepea. De aceea cuvantul colindeste pus in legatura cu
sarbatoarea pagana Calendae Ianuarii si cu urarile ce se faceau pentru Anul Nou
precum si cu impartirea darurilor de unde avem si noi obiceiul sa impartim copiilor
7
colindatori daruri precum: colacei, cunoscuti sub numele de colindeti sau bolindeti in
unele parti ale tarii, fiind facuti din grau curat, proaspat macinat.
Obiceiul colindelor este preluat de la romani care sarbatoreau in aceasta perioada
Nasterea Soareluideoarece in aceasta perioada a iernii soarele atinge punctul sau cel
mai jos in emisfera sudica, incepand apoi, asemenea unei ridicari apoi o miscare treptata
spre nord. Calendele erau sarbatori romane inchinate soarelui , ele desemneaza un obiect
rotund, o trimitere directa la discul solar,de aici si obiceiul de a imparti colaci si nuci
colindatorilor, toate simboluri ale cercului, ale perfectiunii.
Cu ocazia acestei sarbatori timp de 6 zile un grup de colindatori formati din barbati si
baieti, trecea pe la fiecare casa pentru a aduce vestea cea buna formand un cerc in timp ce
cantau colindele. La capatul celor 6 zile colindatorii realizsera un cerc in jurul intregii
comunitati, principala motivatie a obiceiului fiind aceea de protectie, caruia i s-a impus
sensul binecuvantarii si cel al Nasterii Domnului.
Romanescul colindanu vine direct din latinescul Calendae,ci prin intermediul
cuvantului bulgar koleda.Majoritatea colindelor au provenienta laica.
Colindatul este obiceiul cel mai bine pastrat .Cu colindatul umbla copiii, flacaii, iar in
unele sate chiar si barbatii insurati astfel: copiii merg ziua cu colindul, pana la apusul
soarelui merg flacaii, iar noaptea barbatii.
Colindele poarta prin veacuri cuvantul tainic al Nasterii Sfinte. Ele sunt o sinteza a
spiritului creator si religios al poporului roman.
Bucuria colindului este nemarginita. De cum se lasa seara, copiii se aduna si pornesc
colinda. Chiar daca ninge sau este ger de crapa pietrele, micutii se aduna in cete si
pornesc pe ulitele satului ca sa vesteasca Nasterea Mantuitorului. Asa se obisnuieste de
mii de ani,ca la Craciun sa se mearga cu colindul dupa un anumit ritual.Astfel bunicii isi
poarta nepotii in carca si nu uita sa ia cu ei si un bat ca sa isi faca drum prin zapada si sa
se apere de caini. Inainte sa plece de acasa copiii primesc traistute cusute de mana din
panza in care aduna nucile, covrigii si merele.
Gazdele care isi primesc colindatorii isi deschid atat portile sufletului cat si portile
caselor din care ne imbie un miros dulce de mere,colaci calzi si bomboane... precum si
mirosul bradului proaspat impodobit.
Colinda a reusit sa se pastreze pana in zilele noastre marcand din Ajun si pana in a
treia zi de Craciun viata spirituala a comunitatii. In unele zone ale tarii cum ar fi zona
Bihorului colindatorii sunt insotiti de Turca, o infatisare fantastica a Caprei, cu dublu rol,
de a aduce prosperitate si de a alunga spiritele rele. In Bihori flacaii sunt invitati in case
unde canta superbe cantari: colinde de batrani, colinde pentru gazde, colinde dedicate
agricultorilor, pescarilor, vanatorilor, glorificand aceasta eschidere catre intelegerea
muncii omului nu numai ca o activitate trudnica ci si ca pe o expresie a rugaciunii. De
aceea colinda este cantarea catre Dumnezeu,este cantare pentru munca omului, este
concretizarea verbala a tot ceea ce tine de nivelul, de sperantele oamenilor.
Se spune ca la Craciun cerurile sunt deschise, Dumnezeu aude aude rugaciunea
omului corect, aude sufletul curat care este purificat in timpul postului, iar acum are
dreptul de a-i cere lui Dumnezeu clementa pentru munca lui si sprijin pentru indeplinirea
dorintelor.
In timp ce feciorii intoneaza colindele, Turca realizeaza un dans frenetic, harjoneste
femeile si fetele. Alaturi de Turca, in sudul tarii, se regaseste Brezaia care aduce in atentie
tot simbolismul Caprei. Colinde precum: Steaua sus rasare, Trei magi de la rasarit,
O ce veste minunata, O brad frumos, Florile dalbe, Buna dimineata la Mos Ajun,
sunt colinde care amintesc de nasterea Domnului si de bucuria omenirii la auzirea vestii.
Colindatul atat la tara cat si la oras a ramas o sarbatoare a comunitatii,a copiilor si
tinerilor care colinda ca si a celor care primesc colindatori rasplatindu-i cu daruri si
contribuind astfel la pastrarea datinilor stravechi.
Artisti interpreti de colinde

Artisti din muzica romaneasca
* Stefan Hrusca
* Fuego
* Stefan Banica Jr
* Analia Selis
* Irina Login
Artisti din muzica internationala
* Bob Dylan
* Michael Bolton
* Diana Krall
* Lionel Richie
* Enya
Cant
Prezenta in cultura si viata spirituala a Europei de doua milenii, muzica crestina
reprezinta un trunchi comun cu doua ramificatii - bizantina si gregoriana - unitare in
esenta lor, dar diferite in formele lor de manifestare. Aceste doua ramuri sunt unite prin:
1. functia si finalitatea lor;
2. ethos;
3. izvoarele si modul de raspandite;
4. unele elemente de structura.
Spre deosebire de cea mai mare pane a muzicii laice, muzica religioasa in general, si
deci si muzica crestina reprezinta o arta functionala, fiind parte constitutiva a ritualului:
de aceea ea se incadreaza in anumite norme, reguli, canoane care merg de la trasaturile
generale ale acestei muzici, pana la detalii structurale si interpretative, determinate de
rolul si locul pe care fiecare cantare il ocupa in cadrul ritualului.
Functionalitatea acestei muzici este insa la randul ei subordonata finalitatii ei, ceea ce
inseamna realizarea, prin contopirea muzicii cu cuvantul pe care il insoteste, a rugaciunii
cantate", si prin ea, a intrarii in comuniune cu Dumnezeu. Sunt acestea atribute comune
muzicii bizantine si gregoriene, asa cum afirma insusi bizantinologul roman I. D.
Petrescu.
Pentru a-si implini aceasta menire, atat cat si cel gregorian trebuie sa poarte in
substanta lor un anumit ethos, pe care sa-l comunice, sa-l insufle participantilor la
serviciile divine - activi sau pasivi, celor care canta si celor care asculta - celor care,
laolalta, formeaza impreuna rugatorii catre Dumnezeu. Este un ethos unic, insumand
sinceritate, simplitate, dulceata si vioiciune", dupa cuvintele parintelui I. D. Petrescu.
Despre originea comuna a cantarii bizantine si a celei gregoriene, ca parti componente
ale cultului crestin, au avut marele merit de a fi vorbit in scrierile lor doi savanti
bizantinologi romani ai secolului nostru, parintele I. D. Petrescu (Visarion) si profesorul
Gheorghe Ciobanu.
Primul ia in considerare izvorul comun grec si greco-roman din care s-a nascut cantul
crestin, in timp ce Gh. Ciobanu apreciaza ca cea mai veche sursa a lui este .
Originea sinagogala a cultului crestin este sustinuta si de alti cercetatori ai cantului
bizantin, sau ai celui gregorian, ceea ce confirma asertiunea lui Gh. Ciobanu despre un
izvor comun al celor doua ramuri ale muzicii cultului crestin.
Raspandirea muzicii crestine a insotit primele forme de ritual, care s-au alcatuit, intre
altele, si prin contopirea cantului originar - oriental - cu cel al diferitelor popoare ce au
aderat la crestinism. Date concrete asupra cantului din primele veacuri ale crestinismului
nu avem, acesta circuland pe cale orala, in conditiile de prigonire a noii religii, care a
durat mai bine de trei veacuri, pana in vremea imparatului Constantin cel Mare.
2.Muzica folclorica
10
Muzica popular este un gen muzical hibrid, rezultat din confruntarea ansamblurilor de
instrumente populare cu lumea oreneasc i cu realitatea social-politic din prima
jumtate a secolului XX. n anii 1990, un nou val de schimbri n societate i n culturile
de mas a dus la apariia unui subgen al muzicii populare, pentru care se folosete
frecvent apelativul de muzic etno.
Cu o reprezentare deosebit n Balcani i n rile din fostul bloc rsritean, genul este
recunoscut de puine limbi ca atare, fiind n cele mai multe cazuri inclus n noiuni vecine
precum: muzic tradiional (folcloric), muzic lutreasc, muzic folk, mai rar chiar i
n muzica uoar sau pop. Se produc multe conflicte terminologice la traducerea acestei
noiuni tocmai din pricina orizontului cultural diferit de la o ar la alta.
Istoric
Cu toate c rdcinile sud-est-europene ale genului pot fi marcate nc din secolul al
XVIII-lea, cristalizarea unui stil interpretativ distinct pentru instrumentitii mutai de la
sat la ora nu are loc mai devreme de finele secolului al XIX-lea. Se pune problema unei
delimitri de folclorul muzical prin instrumentaie, repertoriu, stil instrumental i vocal,
forme alese .a.m.d. Mrturiile sonore de la nceputul secolului XX sugereaz formarea
unui stil vocal i instrumental inspirate din sonoritile importate n mediul urban, anume
muzica uoar (stilul vocal; n muzica romneasc, cntreul i naistul Fnic Luca
surprinde trsturi att ale folclorului, ct i din muzica uoar la mod) i muzica de
jazz. Acesta din urm a fost decisiv pentru aducerea de noi instrumente (taragotul, adic
saxofonul sopran i alte saxofoane, clarinetul, contrabasul .a.) i pentru stabilirea
structurii seciei ritmice (n mod deosebit mersul contrabasului din muzica swing a
inspirat dezvoltarea unui nou stil la contrabas). Interesant este de remarcat cum aceste
trsturi sunt redate muzicii de jazz n ultimele decenii, o dat cu renaterea gypsy jazzului (en. jazz ignesc), tot n Europa Estic (prima epoc a stilului respectiv avusese
loc n Frana i Belgia perioadei interbelice).
n perioada proletcultismului (din anii cincizeci, n majoritatea rilor pn la finele anilor
optzeci), muzica popular a fost puternic expus Kitschului prin acomodarea poeziei
realismului socialist i prin excese ce doreau sublinierea elementului naional, deci
patriotic.
Trsturi
Muzica popular contemporan promoveaz un stil vocal emfatic, nu arareori interesat de
asemenea figuri tehnice. Uneori, cntreii practic i fluieratul artistic (exist adevrai
virtuozi n aceast tehnic). Instrumentitii sunt organizai n tarafuri, ansambluri sau
orchestre; improvizaia se produce la mai multe niveluri (de exemplu, gradul de
spontaneitate al execuiei la ambal este foarte mare, rolul fiind delimitat similar cu
susinerea ritmic n orchestra baroc de ctre basul continuu), ntre care improvizaia
11
solistic are o pondere variabil n funcie de prezena unui cntre (situaia este similar
cu cea din jazz).
Secia ritmic din muzica popular cuprinde cel mai adesea un contrabas i un ambal
(nlocuit mai rar cu un pian), crora se pot aduga un acordeon, o chitar acustic .a.
Exist o tendin recent de a nlocui contrabasul cu o chitar bas (electric). ambalul
sugereaz trama armonic (succesiunea de acorduri) prin iituri rapide i ritmate (pe
diviziune ternar sau n sferturi de timp), dat fiind c instrumentistul nu poate ataca
simultan mai mult de dou nlimi sonore. n schimb, pianul poate imita ambalul sau,
mai ales pentru piesele lente, se prefer un stil pianistic similar cu cel folosit n piesele
slow de jazz. Acordeonul i chitara execut acordurile placat (nearpegiat); ele pot servi
i ca instrumente soliste. Formaiile instrumentale mai apropiate de spiritul tradiional se
pot acompania i cu o brace (vioar sau viol al crei clu a fost retezat, pentru se putea
trage arcuul simultan pe toate corzile) sau un violoncel.
Cele mai multe instrumente soliste sunt monofonice (nu pot produce sau nu practic
interpretarea pe mai multe voci), ntre care: vioara, mandolina (mai rar), bouzouki,
clarinetul, taragotul, specii diverse de flaute i fluiere, saxofonul (alto sau tenor), naiul,
trompeta .a. Dup cum s-a mai spus, i instrumentele polifonice de acompaniament pot
susine momente solistice: ambalul (cel mai adesea, n introducerea pieselor),
acordeonul, chitara i pianul (foarte rar). ndeosebi muzica instrumental poate
mprumuta instrumente ntlnite n fanfare diverse almuri (trompet, goarn, trombon,
tub, fligorn, eufoniu .a.) i percuii caracteristice (tob mare, tob mic, fuscinel) , dar
i elemente ale stilului interpretativ caracteristic. Orchestrele de muzic popular includ
partide largi de coarde cu arcu (vioara nti i a doua, viol, contrabas, uneori i
violoncel).
Influene
La finele anilor nouzeci i-a fcut apariia o nou ramur a muzicii populare n Europa
de Est; n Romnia, pentru descrierea sa a fost revendicat numele de muzic etno,
sugernd existena sa ca gen muzical distinct. O atare delimitare este eronat din dou
considerente: regsirea trsturilor eseniale din muzica popular n muzica etno nu poate
conduce dect la subordonarea celei de a doua, iar urmrirea contextului n care a aprut
aa-zisa muzic etno dezvluie reiterarea procesului din prima jumtate a secolului XX,
prin care a aprut muzica popular. Aadar, dei muzica popular din prima perioad
continu s aib un public al ei, majoritatea asculttorilor au migrat ctre subgenul etno,
care constituie un revival al genului, cci nfiarea cea nou este mai atrgtoare pentru
public, mai potrivit cu tendinele i ateptrile actuale. Succesul nsemnat de care se
bucur subgenul etno are ca mrturie recunoaterea sa i sub numele de muzic de
petrecere.
nnoirile aduse cuprind: schimbarea instrumentelor acustice n altele electro-acustice
(chitar electroacustic) sau chiar electrice (chitar bas electric n locul contrabasului),
mprumutul de sonoriti din muzica pop (efecte sonore specifice, tobele electronice,
bateristul electronic, numeroase sintetizatoare), nlocuirea solistului cu un grup de soliti,
12
folosirea unei secii ritmice mult mai pronunate i a unui tempo mai micat. De multe
ori, versurile sunt creaii contemporane, dar sunt i reluate piese de renume din muzica
popular sau folcloric. Dat fiind c muzica etno se ndeprteaz de folclor (cu att mai
mult dect prima vrst a muzicii populare), asistm la stilizarea imaginii folclorului
muzical romnesc din perspectiva culturii de mas (sprijinit i de prelurile dup piese
vechi), ceea ce constituie o ameninare la adresa folclorului autentic nu trebuie uitat c
toate aceste genuri sunt create, ntreinute i dorite de ctre unul i acelai public
numeros, lipsit de pretenii intelectuale.
4.Genuri moderne
Blues
Prima aparitie a "blues-ului" nu este bine precizata si este cel mai adesea datata intre anii
1870 si 1900, o perioada care a coincis cu emanciparea sclavilor si tranzitia de la
sclavism la mici producatori agricoli din sudul Statelor Unite ale Americii.
Etimologic vorbind, "Blues" se refera la o stare de spirit de tristete, depresie sau
melancolie. In secolul al XIX-lea, sintagma era folosita ca un eufemism pentru politie si
starile de delir ingrozitoare provocate de dependenta psihica generata de abstinenta de la
consumul de droguri sau bauturi alcoolice.
Insa, "Bluesul" este un gen muzical vocal si instrumental, care s-a dezvoltat in S.U.A. in
randul comunitatilor afro-americane, avand ca baza cantecele spirituale, rugaciuni, psalmi
strigaturi si cantece. Genul a evoluat de la muzica vocala neacompaniata a lucratorilor
negri saraci intr-o larga varietate de stiluri si subgenuri cu variatii regionale care a
traversat S.U.A si mai tarziu Europa si Africa.
Formele si genurile muzicale, considerate in prezent "blues" precum si "country music" sau dezvoltat in acelasi regiuni in timpul secolului al XIX-lea din sudul Statelor Unite ale
Americii. Inregistrari "blues" si "country" pot fi gasite inca din 1920, cand industria
muzicii americane s-a dezvoltat si chiar a creat categorii de marketing denumite "race
13
music" si "hillbilly music" pentru a vinde muzica negrilor si respectiv a albilor. La acea
vreme nu exista o impartire clara intre "blues" si "country", cu exceptia rasei cantaretului.
La fel ca si alte genuri muzicale precum jazz, rock and roll, heavy metal sau hip hop,
"blues" a fost acuzat ca fiind "muzica diavolului" ("devil's music") si ca incita la violenta
si fapte antisociale. Astfel, la inceputul secolului XX, genul "blue" avea o reputatie
proasta. Insa, W.C. Handy, compozitor si muzician, este cel care reuseste sa faca bluesul
mai respectat in randul populatiei americane albe. Artistul mai este numit "Parintele
bluesului".
Ulterior, bluesul s-a impus si a exercitat o influenta considerabila asupra muzicii
americane si celei de tip western, devenind parte a genurilor ragtime, jazz, bluegrass,
rock and roll, hip-hop, muzica country si cantece pop.
O forma cunoscuta a muzicii blues este "Blues&Soul", care s-a dezvoltat in perioada
1960 - 1970 si combina elemente de soul si muzica urbana contemporana. Unul dintre
pionerii acestui gen a fost Bobby Bland si piesa "The Thrill Is Gone" semnata de BB
King. Blues&soul s-a bucurat de o mare popularitate in anii 1980. Printre muzicienii
"Blues&Soul" se regasesc: ZZ Hill, Otis Clay, Latimore, Little Milton, Johnny Adams,
Solomon Burke, Wilson Pickett, Bobby Rush si Johnnie Taylor.
Bluesul clasic este o tema de 12 masuri, construite din trei secvente si cuprinde o schema
"Intrebare si raspuns" (Call-and-Response).
"Blues" cuprinde numeroase genuri dintre care amintim: Acid Blues, African blues, Blues
Drama Blues-rock, British blues, Canadian blues, Chicago blues, Country blues, Delta
blues, Gospel blues, Jazz blues, Memphis blues, Piano blues sau Soul blues.
De asemenea, mai sunt genuri muzicale care nu sunt "blues", dar pot contine influente
din acest gen.
In prezent, "Blues" este o componenta importanta a mostenirii culturale americane si
afro-americane.
Va invit sa urmariti cateva piese reprezentative ale muzicii blues:
Louis Armstrong - What a Wonderful World
Eric Clapton - Wonderfull Tonight
Ray Charles - Georgia On My Mind
B.B. King - Key to the Highway
A.G. Weinberger - Break The Man
Artisti romani
14
A.G. Weinberger, Bega Blues Band

Artisti straini
Louis Armstrong, Ray Charles, Memphis Slim (jazz - blues); B.B King, Eric Clapton
(modern blues - 1950); Jimi Hendrix, Led Zeppelin, The Doors, Fleetwood Mac,
Santana, The Rolling Stones (blues sfarsitului 1960, rock music).
Jazz
Jazz-ul a aparut la inceputul secolului al XX-lea in statele sudice ale Statelor Unite ale
Americii si are ca origine melodiile populatiei afro-americane. Acest gen se
caracterizeaza prin tonalitatile de blues si ragtime, dar si influente din muzica europeana.
Ulterior, jazz-ul mai cuprinde elemente specifice muzicii latino-americane.
Atat originea, cat si semnificatia initiala a cuvantului "jazz" ridica multe controverse.
Una dintre variante sugereaza inrudirea fonetica cu expresia "chasse-beau", care
reprezinta o figura de dans din Luisiana. O a doua varianta face trimitere la cuvantul
Jezabel, care era numele unei prostituate din New Orleans. Numele acesteia se scrie in
ortografie americana "Jazz-Bel". In jargonul populatiei locale, cuvintele jasm sau
gism semnifica atat rapiditate si energie, dar si sensuri erotice.
Insa consacrarea cuvantului jazz vine in 1917, cand formatia Original Dixieland Jazz
Band a repurtat un succes rasunator la "New York Columbus Circle". Astfel, jazz intra
in limbajul curent, desi acest cuvant se folosise in 1913 intr-un ziar din San Francisco.
Jazz-ul se reflecta in amestecul diverselor traditii muzicale ale sclavilor proveniti din
Africa. Tot din aceasta traditie, reies stilurile de interpretare, care-i permit cantaretului un
15
spatiu larg de executie si libertate de improvizare, cu o schema "intrebare si raspuns"

(Call-and-Response) pe un fond ritmic complex, ce duce la sincoparea melodiilor
executate de diverse instrumente.
Istoria jazz-ului arata o evolutie a stilurilor in decursul anilor, intr-un lant logic continuu,
in care fiecare stil se interconecteaza cu cel anterior si posterior, astfel incat inlaturarea
unuia dintre ele este imposibila, intrucat ar compromite intreaga intelegere a jazz-ului.
Jazz-ul cuprinde o diversitate de stiluri: "New Orleans", "Dixieland"; "Chicago", "Cool

Jazz", "Hard Bop", "Modal Jazz", "Free Jazz", care de asemenea include alte subgenuri.
Va invitam sa urmariti cateva piese reprezentative ale jazz-ului:
Ella Fitzgerald & Louis Armstrong - "Summertime"

Benny Goodman - "Carmen Miranda"
The Count Basie Orchestra - "Corner Pocket"
Aura Urziceanu (live)
Marius Pop - "First Step"
Artisti romani
Aura Urziceanu, Nicolae Simion, Christian Soleanu, Harry Tavitian, Mircea Tiberian,
Eugen Ciceu (sau Eugen Cicero), Vlad Popescu, Garbis Dedeian, Johnny Raducanu,
Marius Pop, Capriel Dedeian, Petrica Andrei.
Artisti straini
Benny Goodman, Louis Armstrong, Miles Davis, Dizzy Gillespie, Charlie Bird Parker,
Ella Fitzgerald, Billie Holiday, Duke Ellington. Orchestre de jazz: Count Basie,
Fletcher Henderson,Artie Shaw, Jimmie Lunceford.
Muzica Hip-Hop
Muzica hip-hop, cunoscuta si ca "muzica rap" s-a dezvoltat incepand de la mijlocul anilor
1970 in Statele Unite ale Americii.
Hip-hop-ul are doua componente majore: rapping (MCing) si DJing ( productie si
zgariat).
16
Mcing (emcee, rapping) este perspectiva specifica Hip-Hop-ului, a traditionalului

maestru de ceremonii, care devine acronimul pentru "Microphone Controller" (Cel care
"controleaza" microfonul), "Mike Checka", "Music Commentator" ("Comentatorul"
Muzicii) si "one who Moves the Crowd" ( Cel care "misca" multimile).
Djing (disk jockey, DJ's) reprezinta persoana care selecteaza si difuzeaza muzica
prelucrata.
Hip-hop-ul nu poate fi separat de b-boying (breakdance) si arta urbana (graffiti), care
impreuna cu "Mcing" si "Djing" sunt elementele de baza a culturii hip-hop.
Instrumentele tipice ale hip-hop-ului sunt: platanele, sintetizatoarele, drum machines,
sampler-uri si beatboxing-urile umane.
Muzica hip-hop este asociata cu o anumita vestimentatie ("hip-hop fashion"), cu un
limbaj caracteristic ("hip-hop slang") si atitudinea si stilul de viata "bling-bling", ceea ce
semnifica concentrarea pe simboluri, care arata prosperitatea si statutul reflectate in: bani,
bijuterii, masini si imbracaminte.
Evolutia muzicii hip-hop se caracterizeaza prin trei perioade: perioada vechii scoli de
hip-hop (1970 1975), care marcheaza inceputurile hip-hop-ului, dezvoltarea
breakdance-ului si a conceptului "MC"; perioada de aur (1985 1993) si perioada
moderna - caracterizata de hardcore hip-hop, bling si genuri underground variate.
Hip-Hop-ul s-a dezvoltat in Bronx (New York), cand DJ-ii au inceput sa se concentreze
asupra sunetelor de percutie din piesele funk sau disco. In aceasta perioada se contureaza
conceptul de "MC". La inceputuri, rolul MC-ului era sa prezinte DJ-ul si muzica, sa
intretina si sa socializeze cu audienta. Ulterior, aceasta practica a devenit mai rasata,
transformandu-se in ceea ce este cunoscut ca "rapping". Incepand din 1979, hip-hop-ul
era o muzica comerciala, insa o parte importanta a muzicii populare americane.
Etapa de aur a hip-hop-ului coincide cu aparitia "Run DMC", dar si a primei case de
discuri de muzica hip-hop (Def Jam Recordings). In perioada de aur, hip-hop-ul se
dezvolta in noi variate subgenuri, printre care rapcore (Beastie Boys, De La Soul), latin
hip-hop (Cypress Hill, Gerardo), electro (Afrika, Egyptian Lover), Miami Bass (2 Live
Crew, J.J. Fad si DJ Laz), Politicization ( Public Enemy, Fresh Prince, Boogy Down
Productions, Will Smith).
Anii 1990 se caracterizeaza prin confruntarile dintre gangsterii din Coasta de Vest si
rebelii din Coasta de Est. Aceste confruntari au avut ca figuri centrale si memorabile
precum Tupac Shakur si The Notorious B.I.G., care au murit violent si controversat, fiind
impuscati in anul 1996 si respectiv 1997.
17
Era moderna a hip-hop-ului cuprinde Gangsta Rap-ul, parte importanta din muzica
americana care a adus multe controverse datorita versurilor, care erau percepute ca
instigatoare la violenta, promiscuitate, folosirea drogurilor si misoginism. Printre
reprezentantii acestui stil se numara Dr. Dre, Ice T, Tupac Shakur. De asemenea, in
aceasta perioada se dezvolta Hardcore hip-hop, reprezentat de nume ca Nas, Jay Z , Lil
Kim, Puff Daddy, Ice T, Snoop Dogg.
In anul 1999, Dr. Dre lanseaza un nume important al hip-hop-ului, respectiv

controversatul si apreciatul Eminem.
Hip-hop-ul s-a raspandit cu viteza in intreaga lume, atragand numerosi fani si s-a
dezvoltat in tipuri de hip-hop autohtone.
Genul Hip - hop in Romania
In Romania, hip-hop-ul incepe sa prinda contur in perioada 1990 1991. In anul 1991, a
aparut prima emisiune radiofonica cu tematica hip-hop - ului la Radio Nova intitulata
"Hip Hop Radio".
In Romania ca si in tara de origine, hip-hop-ul a prilejuit un conflict de tip West Coast si

East Cost, reprezentat la noi de doua tabere: Racnetul Agoniei Nationale Sindicat
(RANS), care cuprindea Da Hood Justice, R.A.C.L.A., Ghetto Dacii si Delikt (''Gara de
Nord, 1 Mai si toti cei care ne-avem ca fratii) si pe de alta parte, B.U.G. Mafia
(Pantelimon), Marijuana si La Familia (Salajan). Ulterior, Parazitii paraseasc RANS,
ramanand doar R.A.C.L.A. si Ghetto Dacii.
18
Primul material discografic de rap este lansat tarziu in anul 1995 de catre R.A.C.L.A. si sa intitulat "Rap-Sodia Efectului Defectului".
Urmatoarele materiale discografice au fost lansate in acelasi an de catre Parazitii si

B.U.G. Mafia.
In Romania cultura hip-hop a atins apogeul in perioada 2000, perioada caracterizata de

lansarea unui numar record de albume, dar si scandaluri cu CNA, care au contribuit la
cresterea popularitatii acestui gen muzical.
Va invitam sa urmariti cateva piese reprezentative ale muzicii hip-hop:
50 Cent - In Da Club
Eminem - Without Me
2Pac - Changes
Parazitii - Mesaj pentru Europa
La Familia feat. Uzzi - Vorbe
Artisti romani
R.A.C.L.A., Parazitii, B.U.G. Mafia, La Familia, Morometzii, Ghetto Dacii, Marijuana,
Anonim, Spike, Grasul XXL, Sisu, Puya
Artisti straini
Tupac, Nas, Notorius B.I.G, 50 Cent, MC Hammer, Da Rule, LL Cool J, DR. Dre,
Snoop Dog, P. Diddy, Eminem, Jay Z, Lil Kim
Pop
Stilul "Pop" este un gen muzical accesibil publicului larg (spre deosebire de muzica
clasica, care era accesibila doar elitelor societatii) si este propagata de mass-media (spre
deosbire de muzica folk, care este promovata pe cale orala).
Muzica pop adesea include elemente de rock, hip hop, reggae, dance, R&B, soul, funk si
uneori country. Se caracterizeaza prin versuri despre dragoste sau sex, ritmuri dansante,
19
melodii clare, armonii simple si structuri repetitive astfel ca oamenii le retin repede si pot
sa le fredoneze oricand. Aceasta insa nu este o caracteristica specifica doar muzicii pop.
Genul pop presupune marketing al maselor si eforturi din partea caselor de discuri pentru
atragerea consumatorilor, fapt care face ca acest gen sa fie dispretuit de alti muzicieni.
Clipurile si concertele pop sunt intens promovate in mass-media, iar artistii se intrec in
show-uri si coregrafii extravagante.
Pe masura ce CD-urile si DVD-urile au devenit ieftine, media varstei consumatorilor

acestui gen de muzica a scazut considerabil. La inceputuri, artisti precum Frank Sinatra
cantau despre afaceri, sampanie sau cluburi de noapte, versuri destinate investitorilor,
oamenilor de afaceri sau straturilor sociale inalte. Pe masura ce discurile s-au ieftinit,
adolescentii au putut sa influenteze aceasta piata mai mult, indeosebi in perioada
turneelor de promovare a trupei Beatles.
De-a lungul timpului muzica pop a starnit controverse, fiind acuzata ca ofera modele
negative, instigare la comportament periculos, iar versurile au fost percepute ca porti
catre pacat.
Va invitam sa urmariti cateva piese reprezentative ale muzicii pop:
Rihanna - "Don't Stop The Music"

Britney Spears - "Piece Of Me"
Cristina Aguilera - "CandyMan"
Michael Jackson - "Dirty Diana"
Beyonce - "Irreplaceable"
Sistem - "Never"
Andra - "Doar o clipa"
Artisti romani
Andra, Directia 5, Sistem, Proconsul (pop rock); Class, Cream, Crush si Alexandra
Ungureanu, Dana, Delia, Loredana, Mihai Traistariu, Nicola, Simplu, Taxi (pop dance).
Artisti straini
Madonna (Regina Muzicii Pop), , Roxette, Michael Jackson, Depeche Mode, Destiny
s Child,Mariah Carey, Boys II Men, Salt N Pepa, TLC (cu influente R&B); Jessica
20
Simpson, Mandy Moore, Britney Spears si Christina Aguilera (printesele pop - Pop
princesses ); Take That, Backstreet Boys, Hanson, NSYNC (trupele de baieti); RBD
Beyonce Knowles, Gwen Stefani, Justin Timberlake, Nelly Furtado,The Pussycat Dolls.
R&B (Rhythm & Blues)

R&B sau RnB (Rhythm and Blues) este un gen muzical, care imbina influentele jazz,
gospel si blues si a fost interpretat de catre artistii afro-americani.
S-a dezvoltat in anii 1940 si, in primele manifestari in forma initiala, R&B a fost unul
dintre predecesorii rock and roll-ului. Robert Palmer, muzicolog si producator "blues"
considera ca "Rhythm & Blues" cuprinde toata gama, care se refera la orice tip de
muzica, compusa de catre sau pentru populatia afro americana.
Termenul a fost inventat in 1947 de catre Jerry Wexler ca un termen de marketing
muzical in Statele Unite ale Americii.
Astazi, acest acronim folosit pentru R&B complet se refera la viziune moderna a genului
soul si al celui funk, influentate de muzica pop, mai ales incepand din anii 1980 dupa
decaderea genului disco.
Va invitam sa urmariti cateva piese reprezentative ale muzicii R&B:
Mary J.Blige - "Family Affair"
Nelly Furtado - "Say It Right"
R.Kelly - "Burn it up"
Usher - "Yeah"
Cristina Spatar - "Tu esti viata mea"
Artisti romani
Cristina Spatar
Artisti straini
Alicia Keys, Toni Braxton, Mary J. Blige, R.Kelly, Usher, Aaliyah, Akon, Ashanti,
Ciara, Macy Gray, Nelly Furtado, Missy Elliott.
Rock
Rock-ul este caracterizat de o voce proeminenta acompaniata de chitara, tobe si deseori
de bass. De asemenea, multe stiluri de rock mai folosesc instrumente precum: orga, pian
sau sintetizatoare. Rock-ul se caracterizeaza printr-un sound greu previzibil, fapt care a
21
sustinut dezvoltarea sa in variate subgenuri. La inceput, rock-ul a rezultat din combinatia

muzicii country cu bluesul, aparand ca un stil energic, rebel si cuprinzand ritmuri usor de
fredonat.
Muzica rock isi are originile in anul 1950, era rock and roll-ului.
Rock and roll (cunoscut ca rock'n'roll) s-a dezvoltat in Statele Unite ale Americii la finele
anilor 1940 si a devenit popular zece ani mai tarziu, cand s-a raspandit in intreaga lume.
S-a dezvoltat in variate subgenuri a ceea ce in prezent se numeste "rock".
Elvis Presley este imaginea si legenda vie a rock'n'roll-ului. Piesele sale, dar si prestatia
scenica i-a adus lui Elvis onorantul titlul de "Regele Rock'n'Roll-ului'' ("The King of
Rock 'n' Roll") sau mai simplu "Regele" ("The King").
In anii 1960, rock-ul avea influente folk si de jazz. In anii 1970, rock-ul incorpora
influente soul, funk si latine, iar tot in aceasta perioada se dezvolta subgenuri ale rockului precum: soft rock, blues rock, heavy metal-style rock, progressive rock si punk rock.
Incepand din 1980, subgenurile rock includ hard rock si rock alternativ, iar in 1990 mai
apare grunge style rock, Britpop si rock-ul independent.
Insa acestea sunt doar o mica parte dintre stilurile rock-ului. Daca la inceputurile sale,
rock-ul s-a dovedit un gen unitar, ulterior s-a divizat in numeroase si variate stiluri, unele
chiar indepartate ca sound, fapt care nu ar trebui sa surprinda pentru un gen muzical, care
a rezultat dintr-o fuziune de stiluri.
Pe masura ce a evoluat, rock-ul a renuntat la o mare parte dintre calitatile originale,
nuantandu-se ideea de arta, iar muzica a fost dusa la extrem.
Va invitam sa urmariti cateva piese reprezentative ale muzicii rock:
My Dying Bride - "The Cry Of Mankind"
Def Leppard - "Rock On"
Deep Purple - "Child In Time"
Iron Maiden - "Run To The Hills
Iris - "Baby"
Cargo - "Mama"
Tokio Hotel - "1000 Meere"
Artisti romani
Stefan Banica Jr. (rock and roll), Cargo, Vita de Vie, Bere Gratis, Omul cu
Sobolani, Iris, Compact, Altar, Taxi, Coma, Celalalte Cuvinte, Zdob si Zdub, Phoenix,
NightFly.
Artisti straini
22
Led Zeppelin, Pink Floyd, Aerosmith, The Rolling Stones, Nirvana, The Doors, U2, Iron
Maiden, System Of A Down, Korn, Manowar, Altar, HIM, Deep Purple, AC/DC, My
Dying Bride.
Rap
RAP=Ritm And Poem
Rapul (numit i MCing) const n rostirea (englez "delivery") de rime, jocuri de cuvinte
sau poezie ntr-un mod ritmic. Stilistic, rapul se afl la ntreptrunderea dintre discurs,
proz, poezie i cntec.
Rapul este unul dintre principalele componente ale culturii Hip-Hop alturi de DJing
(mixarea de melodii pentru a crea ritmul englez beat pe care se cnt), graffiti i
breakdance (dans specific culturii Hip-Hop), ns fenomenul precede cultura Hip-Hop cu
cteva secole, cuvntul aprnd n limba englez nc din secolul al XVI-lea[1]. De multe
ori, termenul rap este folosit ca sinonim pentru hip hop. Pentru claritate, n articolul de
fa nu ne vom referi dect la tehnica propriu-zis.
Cteva nume marcante ale rapului modern ar fi: Wu-Tang Clan, N.W.A. (cu membrii
precum Easy-E, Ice Cube, Dr. Dre pentru a-i aminti doar pe cei ce au i albume solo),
2Pac, The Notorious B.I.G., Common, Snoop Dogg, DMX, Eminem sau 50 Cent.
Folk
Muzica folk este un curent ce descinde din folclorul american, avndu-i rdcinile n
anii 1930. Prinii folk-ului sunt considerai cntreii protestatari din anii Marii Crize.
Joe Hill, membru al sindicatului revoluionar Industrial Workers of the World (IWW),
cunoscut i sub numele de Wobblies; Woody Guthrie (1912-1967); Leadbelly (18851949); Cisco Huston (1918-1961). Versurile cntecelor folk sunt caracterizate de o valore
poetic, aducnd n discuie problemele vieii cotidiene, preocupndu-se de individ n
relaie cu istoria i nedreptile sociale.
Apogeul folkului american este atins n anii 1960, cand este mbraiat ca mod de
expresie artistic al tinerilor hippie. Nume mari ale acestei perioade sunt Bob Dylan
(poet, compozitor i interpret nscut n 1941), care deplnge n cntecele sale atrocitile
rzboiului (Masters Of War), indiferena n faa problemelor sociale, a violenei, a
intoleranei (Blowin' In The Wind), Joan Baez, Leonard Cohen .a. Dup 1965 apar
ncercri de fuziune ntre folk i rock, fiind de amintit grupuri ca Simon & Garfunkel
sau formaia american The Byrds.
23
Muzica folk n Romnia

n Romnia, muzica folk va fi popularizat de realizatori radio precum Cornel Chiriac
(prin emisiunea Metronom). Compoziii folk-rock se fac simite la sfritul anilor '60 pe
primele apariii discografice ale formaiei Phoenix, prin cntece ca i totui sunt ca voi,
Canarul, Vremuri etc. Mai trziu, fenomenul va lua amploare prin Cenaclul Flacra iniiat
de poetul Adrian Punescu, unde se vor afirma nume mari precum Mircea Vintil, Vasile
eicaru, Florian Pitti, Valeriu Sterian, Nicu Alifantis, Alexandru Zrnescu, Victor
Socaciu, Grupul folk ECOUL ( Magda Finna Puskas si Sorina Feier Bloj), Grupul folk
PARTAJ (Magda Puskas si Tatiana Stepa),etc.
Primul portal de muzic folk apare n iunie 2008, sub numele de Forever Folk, cu scopul
exprimat de a promova acest gen muzical.
Tot in 2008, apare Folkblog.ro , publicaie online al crei obiect principal este muzica
folk i evenimentele de gen din Romania.
24
Desfasurarea modului de lucru

Pagina principala a proiectului prezentata mai jos cuprinde legaturile esentiale din
site unde regasim titlurile paginilor din cuprins si informatii despre istoria muzicii. Tot
aici vom observa si mottoul acestei lucrari care consta intr-un citat a unui om important
care si-a pus amprenta constructiva in muzica clasica.
Continuu a va prezenta o pagina din interiorul proiectului care sugereaza prin

imaginea realizata mai jos cum poti pune un text si clipuri video intr-o pagina de web
page maker.
25
Prin urmatoarea pagina prezint realizarea unui cuprins din interiorul sit-ului
26
Aceasta pagina este destinata Liedului o arie nu foarte intinsa a Muzicii Clasice
care are o importanta majora dar nu este ascultata de societate in scara larga si indragita
atat de mult .Pagina cuprinde o imagine , un videoclip cu interpretatea liedului si
informatii despre aceasta sectiune a Muzicii Clasice .
27
De asemenea si Rondo-ul este tot un gen clasic dar nu foarte mediatizat. Pagina are
aceiasi structura ca si a Liedului find mai speciala prin imaginea in care sunt prezenti ce
care interpreteaza acest gen alaturi de instrumentele folosite de acestia .
Cod sursa al site-ului

28
Index:
<!DOCTYPE HTML PUBLIC "-//W3C//DTD HTML 4.01 Transitional//EN">
<html>
<head>
<title>Genuri muzcale</title>
<meta http-equiv="content-type" content="text/html; charset=iso-8859-1">
<meta name="generator" content="Web Page Maker">
<style type="text/css">
/*----------Text Styles----------*/
.ws6 {font-size: 8px;}
.ws7 {font-size: 9.3px;}
.wpmd {font-size: 13px;font-family: Arial,Helvetica,Sans-Serif;font-style: normal;fontweight: normal;}
/*----------Para Styles----------*/
DIV,UL,OL /* Left */
{
margin-top: 0px;
margin-bottom: 0px;
}
</style>
<script language="JavaScript1.4" type="text/javascript">
<!-function jsPlay(soundobj) {
var thissound= eval("document."+soundobj);
try {
thissound.Play();
}
29
catch (e) {
thissound.DoPlay();
}
}
//-->
</script>
<script language="javascript" type="text/javascript">
<!-function MM_swapImgRestore() {
var i,x,a=document.MM_sr; for(i=0;a&&i<a.length&&(x=a[i])&&x.oSrc;i++)
x.src=x.oSrc;
}
function MM_preloadImages() {
var d=document; if(d.images){ if(!d.MM_p) d.MM_p=new Array();
var i,j=d.MM_p.length,a=MM_preloadImages.arguments; for(i=0; i<a.length; i++)
if (a[i].indexOf("#")!=0){ d.MM_p[j]=new Image; d.MM_p[j++].src=a[i];}}
}
function MM_findObj(n, d) {
var p,i,x; if(!d) d=document; if((p=n.indexOf("?"))>0&&parent.frames.length) {
d=parent.frames[n.substring(p+1)].document; n=n.substring(0,p);}
if(!(x=d[n])&&d.all) x=d.all[n]; for (i=0;!x&&i<d.forms.length;i++) x=d.forms[i][n];
for(i=0;!x&&d.layers&&i<d.layers.length;i++)
x=MM_findObj(n,d.layers[i].document);
if(!x && d.getElementById) x=d.getElementById(n); return x;
}
function MM_swapImage() {
var i,j=0,x,a=MM_swapImage.arguments; document.MM_sr=new Array;
for(i=0;i<(a.length-2);i+=3)
if ((x=MM_findObj(a[i]))!=null){document.MM_sr[j++]=x; if(!x.oSrc) x.oSrc=x.src;
x.src=a[i+2];}
}
//-->
</script>
</head>
<body>
<div id="image1" style="position:absolute; overflow:hidden; left:0px; top:0px;
width:1280px;
height:1024px;
z-index:0"><img
src="images/music_notes_1024x768.jpg" alt="" title="" border=0 width=1280
height=1024></div>
30
<div id="shape1" style="position:absolute; overflow:hidden; left:0px; top:1px;

width:1280px; height:162px; z-index:1"><img border=0 width="100%" height="100%"
alt="" src="images/shape5326828.gif"></div>
<div id="shape2" style="position:absolute; overflow:hidden; left:0px; top:161px;
alt="" src="images/shape5431406.gif"></div>
<div id="text1" style="position:absolute; overflow:hidden; left:432px; top:10px;
width:690px; height:91px; z-index:3">
<div class="wpmd">
<div><font face="Arial Black" class="ws48">Genuri Muzicale</font></div>
</div></div>
width:132px; height:133px; z-index:4"><img src="images/paste8.jpg" alt="" title=""
border=0 width=132 height=133></div>
width:129px; height:132px; z-index:6"><img src="images/khjkl.png" alt="" title=""
width:134px; height:141px; z-index:7"><img src="images/images.jpg" alt="" title=""
<div id="marquee1" style="position:absolute; overflow:hidden; left:604px; top:100px;
<marquee width="588" height="29">
<div class="wpmd">
<div><font face="Comic Sans MS" class="ws14">"Muzica este o revelatie mai mare
decat toata intelepciunea si filozofia. Muzica este solul in care spiritul traieste, gandeste
si creaza." </font><font face="Comic Sans MS"
class="ws14"><I>Ludwig van Beethoven </I></font><font face="Comic Sans MS"
class="ws14"> </font></div>
<div><font face="Comic Sans MS" class="ws14"><I><BR></I></font></div>
</div></marquee>
</div>
width:137px; height:124px; z-index:9"><img src="images/casti.jpg" alt="" title=""
31
<div id="roundrect1" style="position:absolute; overflow:hidden; left:407px; top:266px;

alt="" src="images/roundrect12297890.gif"></div>
<textarea
name="textarea1"
style="position:absolute;left:714px;top:398px;width:309px;height:316px;z-index:11">
Desi muzica romana se limita la a adopta muzica greaca, totusi sunt cateva mici
schimbari. Apare improvizatia, fara notare fixa. Incetul cu incetul instrumentele aerofone
din metal capata importante. Muzica devine prezenta in tot ceea ce inseamna public de la
marile si fastuoasele petreceri pana in zona educatiei. Ceea ce ramane certeste faptul ca
Roma a stiut sa aprecieze muzica, cu sau fara inovatii.
Romana, instrument care a ocupat un loc important in ceremoniile religioase, in
muzica militara sau in teatru. Cu toate acestea, interpretii de seama veneau din randurile
sclavilor intelectuali ai stapanilor romani veniti de pe teritoriile grecesti. Se poate spune
ca muzica Imperiului Roman a confirmat ceea ce se cunostea in Grecia Clasica :cantul
monofon, (o singura voce sau in cazul corurilor cantatul la unison), relatia dintre muzica
si ritmul prozodic (vorbind sau recitand pe accentele si ritmul textului) si improvizatia
instrumentala, punand in practica formule muzicale cunoscute.
In teatrele romane, care imitau grecii, se reprezentau lucrari si aveau loc concerte
muzicale gratuite. In loc sa compuna ei insisi muzica lucrarii puse in scena (cum faceau
dramaturgii greci), in Roma se dadea aceasta sarcina altor creatori. De exempul Flaccus,
fiul lui Claudius, a fost compozitorul muzicii operelor lui Terentiu. S-au evidentiat de
asemenea muzicieni din provincia precum grecul Terpnus (mare interpret la kithara si
maestrul imparatului Nero) Menicrates, Polion si Mesomende din Creta, autorul
Imnurilor catre Helios si Nemesis. Muzica nu era doar pentru barbati ca in alte culturi,
Lucianus, scriitorul, elogia abilitatea femeilor aristocrate si a curtezanelor in a canta vocal
si instrumental (la kithara).
In scrierile sale Horatiu ne precizeaza despre practica muzicala, in randul aristocratiei, a
femeilor care luau lectii de muzica de la Tigellus si Demetrius iar de la Sallustius
compozitie. De asemenea Aulus Gelus vorbeste despre un cor de baieti si fete, care cnta
la ospete piese de Anacreon si Sapho.
In ceea ce priveste muzica folosita in armata romana, Servius Tullius (578-534 IHr.) a
infiintat grupurile de muzicieni in randurile Militiei Romane, acestia cantau la
instrumente de suflat si aveau sarcini specifice pentru ceremonia si lupta. Astfel au aparut
Cornicenii (muzicieni care cantau la corn) si Tubiceni (muzicieni care cantau la trambita).
Acestora, in jurul anului 400 IHr. Li s-au alaturat flautul si trompetele, de forme si
marimi varate, precum si alte instrumente ca Syrinx si Lituus. Cu timpul romanii au
adaugat si utilizat alte instrumente de suflat mult mai sonore precum Bucina, Tibia,
Tympanum, Scabillum, Cymbala si Crotola.</textarea>
width:238px; height:345px; z-index:12"><img src="images/instrumente muzicale ale
romei antice.jpg" alt="" title="" border=0 width=238 height=345></div>
32
<div class="wpmd">
<div align=center><font face="Times New Roman" class="ws12"><U>Instrumente
muzicale ale Romei Antice</U></font></div>
</div></div>
<div id="nav20d" style="position:absolute; left:365px; top:180px; z-index:14"><a
onMouseOut="MM_swapImgRestore()"
onMouseOver="MM_swapImage('nav20','','images/nav131625000a.gif',1)"
href="page2.html"><img
name="nav20"
onLoad="MM_preloadImages('images/nav131625000a.gif')"
alt=""
border=0
src="images/nav131625000i.gif"></a></div>
name="nav21"
alt=""
border=0
name="nav22"
alt=""
border=0
name="nav23"
alt=""
border=0
<div id="art1" style="position:absolute; overflow:hidden; left:627px; top:287px;
width:255px; height:45px; z-index:15"><img border=0 alt="Istoria muzicii"
src="images/art13676281.gif"></div>
<style>
<!-BODY {SCROLLBAR-FACE-COLOR: #000000; SCROLLBAR-HIGHLIGHTCOLOR: #FFFFFF; SCROLLBAR-SHADOW-COLOR: #FFFFFF; SCROLLBAR3DLIGHT-COLOR:
#000000;
SCROLLBAR-ARROW-COLOR:
#FFFFFF;
SCROLLBAR-TRACK-COLOR: #FFFFFF; SCROLLBAR-DARKSHADOW-COLOR:
#000000; }
-->
</style>
</body>
</html>
33
Page2 :
<html>
<head>
<title>Muzica vocala</title>
/*----------Text Styles----------*/
/*----------Para Styles----------*/
{
margin-top: 0px;
margin-bottom: 0px;
}
</style>
<script src="ac_activex.js" type="text/javascript"></script>
34

try {
thissound.Play();
}
catch (e) {
thissound.DoPlay();
}
}
//-->
</script>
x.src=x.oSrc;
}
}
}
x.src=a[i+2];}
}
//-->
</script>
</head>
<body>
35

width:1280px;
height:1024px;
z-index:0"><img
height=1024></div>
<div id="g_nav10d" style="position:absolute; left:7px; top:5px; z-index:1"><a
onMouseOver="MM_swapImage('g_nav10','','images/nav63270780a.gif',1)"
href="index.html"><img
name="g_nav10"
alt=""
border=0
<div id="text1" style="position:absolute; overflow:hidden; left:250px; top:105px; width:13px; height:71px; z-index:2">
</div>
name="g_nav60"
alt=""
border=0
<div id="g_roundrect1" style="position:absolute; overflow:hidden; left:175px;
top:183px; width:874px; height:695px; z-index:4"><img border=0 width="100%"
height="100%" alt="" src="images/roundrect61102406.gif"></div>
<div id="g_roundrect2" style="position:absolute; overflow:hidden; left:162px; top:95px;
<div class="wpmd">
<div><font
face="Century
Gothic"
class="ws36"><B>MUZICA
VOCAL</B></font></div>
</div></div>
name="nav10"
alt=""
border=0
36
name="nav11"
alt=""
border=0
name="nav12"
alt=""
border=0
name="nav13"
alt=""
border=0
<div id="slideshow1" style="position:absolute; overflow:hidden; left:523px; top:303px;
<script type="text/javascript">
AC_RunFlashContent('width','317','height','258','quality','high','autoplay','true','loop','true',
'wmode','opaque','FlashVars','bcastr_xml_url=images/slideshow27553546.xml&AutoPlay
Time=5','codebase','http://download.macromedia.com/pub/shockwave/cabs/flash/swflash.
cab','pluginspage','http://www.macromedia.com/go/getflashplayer','src','images/bcastr31.s
wf');
</script>
<noscript>
<object
width=317
height=258
classid="clsid:D27CDB6E-AE6D-11CF-96B8444553540000"
codebase="http://download.macromedia.com/pub/shockwave/cabs/flash/swflash.cab">
<param name="movie" value="images/bcastr31.swf">
<param name="quality" value="high">
<param name="loop" value="true">
<param name="wmode" value="opaque">
<param name="autoplay" value="true">
<param
name="FlashVars"
value="bcastr_xml_url=images/slideshow27553546.xml&AutoPlayTime=5">
<embed
src="images/bcastr31.swf"
width=317
height=258
quality="high"
TYPE="application/x-shockwave-flash"
wmode="opaque"
FlashVars="bcastr_xml_url=images/slideshow27553546.xml&AutoPlayTime=5"
loop="true"
autoplay="true"
pluginspage="http://www.macromedia.com/go/getflashplayer"></embed>
</object>
</noscript>
</div>
37
<style>
#000000;
#FFFFFF;
#000000; }
-->
</style>
</body>
</html>
Page 3:
<html>
<head>
<title>Muzica folclorica</title>
/*----------Text Styles----------*/
/*----------Para Styles----------*/
38
{
margin-top: 0px;
margin-bottom: 0px;
}
</style>
try {
thissound.Play();
}
catch (e) {
thissound.DoPlay();
}
}
//-->
</script>
x.src=x.oSrc;
}
}
}
39

x.src=a[i+2];}
}
//-->
</script>
</head>
<body>
width:1280px;
height:1024px;
z-index:0"><img
height=1024></div>
name="g_nav10"
alt=""
border=0
name="g_nav60"
alt=""
border=0
<div class="wpmd">
<div><font
face="Century
Gothic"
FOLCLORIC</B></font></div>
</div></div>
40

name="nav10"
alt=""
border=0
name="nav11"
alt=""
border=0
name="nav12"
alt=""
border=0
name="nav13"
alt=""
border=0
name="nav14"
alt=""
border=0
wf');
</script>
<noscript>
<object
width=216
height=311
41

<param
name="FlashVars"
<embed
width=216
height=311
quality="high"
wmode="opaque"
loop="true"
autoplay="true"
</object>
</noscript>
</div>
<style>
#000000;
#FFFFFF;
#000000; }
-->
</style>
</body>
</html>
Page 4:
<html>
<head>
<title>Muzica clasica</title>
/*----------Text Styles----------*/
42

/*----------Para Styles----------*/
{
margin-top: 0px;
margin-bottom: 0px;
}
</style>
try {
thissound.Play();
}
catch (e) {
thissound.DoPlay();
}
}
//-->
</script>
x.src=x.oSrc;
}
43
}
}
x.src=a[i+2];}
}
//-->
</script>
</head>
<body>
width:1280px;
height:1024px;
z-index:0"><img
height=1024></div>
name="g_nav10"
alt=""
border=0
name="g_nav60"
alt=""
border=0
44

name="nav10"
alt=""
border=0
name="nav11"
alt=""
border=0
name="nav12"
alt=""
border=0
<div class="wpmd">
<div><font
face="Century
Gothic"
CLASIC</B></font></div>
</div></div>
wf');
</script>
<noscript>
45
<object
width=319
height=239
<param
name="FlashVars"
<embed
width=319
height=239
quality="high"
wmode="opaque"
loop="true"
autoplay="true"
</object>
</noscript>
</div>
<style>
#000000;
#FFFFFF;
#000000; }
-->
</style>
</body>
</html>
Page 5:
<html>
<head>
<title>Genuri Moderne</title>
/*----------Text Styles----------*/
46

/*----------Para Styles----------*/
{
margin-top: 0px;
margin-bottom: 0px;
}
</style>
try {
thissound.Play();
}
catch (e) {
thissound.DoPlay();
}
}
//-->
</script>
x.src=x.oSrc;
}
47
}
}
x.src=a[i+2];}
}
//-->
</script>
</head>
<body>
width:1280px;
height:1024px;
z-index:0"><img
height=1024></div>
name="g_nav10"
alt=""
border=0
name="g_nav60"
alt=""
border=0
48

name="nav10"
alt=""
border=0
name="nav11"
alt=""
border=0
name="nav12"
alt=""
border=0
name="nav13"
alt=""
border=0
name="nav14"
alt=""
border=0
name="nav15"
alt=""
border=0
49

name="nav16"
alt=""
border=0
<div class="wpmd">
<div><font
face="Century
Gothic"
class="ws36"><B>GENURI
MODERNE</B></font></div>
</div></div>
wf');
</script>
<noscript>
<object
width=308
height=231
<param
name="FlashVars"
<embed
width=308
height=231
quality="high"
wmode="opaque"
loop="true"
autoplay="true"
</object>
</noscript>
</div>
<style>

</style>
</body>
</html>
51
Bibliografie
Metoda de chitara autor: Ferdinando Carulli, editia: MUZICALA, Bucuresti2003;
Vietile marilor compozitori- autor: Harold C. Schonberg, editura: Lider, 2008;
Istoria muzicii in Europa- autor: Brigitte Francois-Richter, traducator: Ileana

Littera editura: Casa de Editura Grafoart, 2007;
Prezentari multimedia pe web- autori: Sabin Buraga, Mihaela Brut; editura:

Polirom 2004;
http://www.muzica.ro/genuri-muzicale.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Genuri_muzicale
http://www.google.ro/images
52

Proiect de Listat.

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect de Listat.

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Colegiul National de Informatic

Proiect de atestare a competenelor

De ce am ales acest subiect?

Web Page Maker

Flash Professional 4.91 Slide Show Maker

Un gen muzical este un ansamblu de compoziii cu caracteristici comune.

Cuvantul colind sau colindaprovine din latinescul Calendae nume ce se dadea

Artisti interpreti de colinde

A.G. Weinberger, Bega Blues Band

spatiu larg de executie si libertate de improvizare, cu o schema "intrebare si raspuns"

Jazz-ul cuprinde o diversitate de stiluri: "New Orleans", "Dixieland"; "Chicago", "Cool

Va invitam sa urmariti cateva piese reprezentative ale jazz-ului:

Ella Fitzgerald & Louis Armstrong - "Summertime"

Mcing (emcee, rapping) este perspectiva specifica Hip-Hop-ului, a traditionalului

In anul 1999, Dr. Dre lanseaza un nume important al hip-hop-ului, respectiv

In Romania ca si in tara de origine, hip-hop-ul a prilejuit un conflict de tip West Coast si

Urmatoarele materiale discografice au fost lansate in acelasi an de catre Parazitii si

In Romania cultura hip-hop a atins apogeul in perioada 2000, perioada caracterizata de

Va invitam sa urmariti cateva piese reprezentative ale muzicii hip-hop:

Pe masura ce CD-urile si DVD-urile au devenit ieftine, media varstei consumatorilor

Va invitam sa urmariti cateva piese reprezentative ale muzicii pop:

Rihanna - "Don't Stop The Music"

R&B (Rhythm & Blues)

sustinut dezvoltarea sa in variate subgenuri. La inceput, rock-ul a rezultat din combinatia

Muzica folk n Romnia

Desfasurarea modului de lucru

Continuu a va prezenta o pagina din interiorul proiectului care sugereaza prin

Cod sursa al site-ului

<div id="shape1" style="position:absolute; overflow:hidden; left:0px; top:1px;

<div id="roundrect1" style="position:absolute; overflow:hidden; left:407px; top:266px;

var thissound= eval("document."+soundobj);

<div id="image1" style="position:absolute; overflow:hidden; left:0px; top:0px;

var i,j=0,x,a=MM_swapImage.arguments; document.MM_sr=new Array;

<div id="nav10d" style="position:absolute; left:320px; top:375px; z-index:6"><a

<param name="loop" value="true">

.ws11 {font-size: 15px;}

<div id="g_roundrect2" style="position:absolute; overflow:hidden; left:162px; top:95px;

.ws10 {font-size: 13px;}

<div id="g_roundrect2" style="position:absolute; overflow:hidden; left:162px; top:95px;

<div id="nav16d" style="position:absolute; left:311px; top:610px; z-index:5"><a

BODY {SCROLLBAR-FACE-COLOR: #000000; SCROLLBAR-HIGHLIGHTCOLOR: #FFFFFF; SCROLLBAR-SHADOW-COLOR: #FFFFFF; SCROLLBAR3DLIGHT-COLOR:

Metoda de chitara autor: Ferdinando Carulli, editia: MUZICALA, Bucuresti2003;

Vietile marilor compozitori- autor: Harold C. Schonberg, editura: Lider, 2008;

Istoria muzicii in Europa- autor: Brigitte Francois-Richter, traducator: Ileana

Prezentari multimedia pe web- autori: Sabin Buraga, Mihaela Brut; editura:

S-ar putea să vă placă și