Dr. ing.

PAUL POPESCU
DEGRADAREA CONSTRUCTIILOR
Editia a II -a

http://www.edituraromaniademaine.ro/ Edituri recunoscuti de Ministerul Educa(iei

, Cercetarii, Tineretului si Sportului prin Consiliul National al Cercetarii Sti
intifice din Invatamantul Superior (COD 171) Descrierea CIP a Bibliotecii Nation
ale a Romiiniei POPESCU, PAUL Degradarea constructiilor /Paul Popescu. Ed. a 2-a
. - Bucuresti: Editura Fundatiei Romania de Maine, 2010 Bibliogr. ISBN 978-973-1
63-563-7 624.059.22(075.8)
Editura Fundatiei Romania de Maine, 2010
Reproducerea integrals sau fragmentara, prin orice forma si prin orice mijloace
tehnice, este strict interzisa si se pedepseste conform legii. Raspunderea pentr
u continutul si originalitatea textului revine exclusiv autorului/autorilor.

CUPRINS
9 9 10 13 15
15 I. DEGRADAREA CONSTRUCTIILOR. OBIECTUL STIINTEI 16 PATOLOGIEI CONSTRUCTIILOR.
............................................ 28 I. 1 . Introducere..............
......................... 31 I2.Cauzele degradArii constructiilor...... 32 I0.No
i concepte in studiul degradArilor. 32 33 II. EXPLICITAREA EXIGENTELOR ESENTIALE
IMPUSE CONSTRUCTIILOR PRIN DIRECTIVA EUROPEANA........ II.~ . Reconsiderarea ce
rintelor societatii fatd de constructii........... 35 II2.Exigenta esentiald nr.
1 Rezistenta mecanicd si stabilitatea" II3.Exigenta esentiald nr. 2 Siguranta in
caz de incendiu"........... 35 II4.Exigentaesentialdnr. 3 Igiena, sAnAtatea simed
iulinconjurator". 37 II5.Exigenta esentiald nr. 4 Siguranta in exploatare".......
........... 39 II6.Exigenta esentiald nr. 5 Protectia contra zgomotului".........
.. II7.Exigenta esentialdnr. 6 Economie de energie si izolareatermic5" 44 FACTORU
L TIMP IN CONCEPTIA SI COMPORTAREA 44 III. 46 CONSTRUCTIILOR ...................
................................................. 48 III. 1 . Importanta factoru
lui timp in conceptia si comportarea constructiilor.............................
............................................. III.2. Exemple referitoare la infl
uenta factorului timp asupra structurilor din beton armat ......................
......................... III.3. Clasificarea agentilor ce actioneaza asupra con
structiilor .. IV. DURABILITATEA SI DEGRADAREA CONSTRUCTIILOR DINBETON .........
......................................................................... IV. 1.
Durabilitatea betonului .......................................................
... IV2.Degradarea betonului simplu ............................................
..... IV3.Degradarea betonului armat ...........................................
.......

61 61 62 62 V. DURABILITATEA SI DEGRADAREACONSTRUCTIILORDIN ZIDARIE ............

................................................................... 68 V1.Domeni
i de utilizare a ziddriilor .............................................. V2. D
egrad5ri din cauze mecanice 68 V3.DegradAri din cauze fizico - chimice .........
............................. 70
................................................
DIAGNOSTICAREA DEGRADARILOR CONSTRUCTIILOR 73 D I N LE MN . 73 VI.1 . Avantajele
i dezavantajele utilizarii lemnului in constructii 74 VI.2. Investigarea i diag
nosticarea constructiilor din lemn 78 CAZURI DE CONSTRUCTII DEGRADATE DIN CAUZA
FENOMENULUI DE COROZIUNE, CARE PERICLITEAZA 87 SIGURANTA SI STABILITATEA IN EXPL
OATARE ............... 87 VII.1 . Cercet5ri efectuate dupd 1990 obiective examin
ate 87 VII.2. Rezultate obtinute 89 VII.3. Masuri de interventie propuse 90 DEGR
ADAREA CONSTRUCTIILOR METALICE 103 VIII.1. Avantajele i dezavantajele constructi
ilor metalice VIII.2. Alte metale, in afard de oteluri, care se folosesc pentru
104 elemente de constructii 114 VIII.3. Domeniile de folosire a elementelor de c
onstructii metalice VIII.4. Influenta fenomenului de coroziune asupra elementelo
r de constructii din otel 115 VIII.5. Influenta calitatii otelurilor asupra coro
ziunii elementelor structurale exploatate in medii climatice severe ............
VIII.6. Conditii generale de proiectare pentru asigurarea rezistentei 125 la co
roziune a structurilor metalice ................................... VIII.7. Acti
unea temperaturilor ridicate asupra structurilor din otel 125 VIII.8. Exemple de
cazuri de coroziune a elementelor de constructii, 126 intalnite in practicd ...
........................................................ 127 128 DEGRADARI CUREN
TE ALE SUPRASTRUCTURII CLADIRILOR. RECOMANDARI PRIVIND1NTRETINEREA SIREPARAREA .
.......................................................................... IX1.E
lementele componente din beton i beton armat .................... IX2. Degradare
a curent5 i intretinerea plan eelor IX3. Peretii i elementele de zid5rie din car
dmidA IX4.Deterior5rile i repararea acoperi urilor .............................
..
VI. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . .......... ......... ...............................................
................. . ............ ... .... ........ ....... .......... . .... ..
.. .. .. ..... ............ . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . ..
.. . . . .. . . . .. .. . . . .. .
.................................................
.....................................................

DEGRADAREA FUNDATIILOR SI SUBSOLURILOR . I CLADIRILOR. RECOMANDARI PENTRU INTRET

INERE SIREPARARE ...............................................................
...............
X.
X1.C mbaterea umiditatii .......................................................
..... X2. Intretinerea si 'ingrijirea s luril r X3.DegradAri ale instalatiil r s
ubs luril r ................................... X4. Cauzele degradArii fundatiil
r
............................................ ...................................
.............
134 134 135 136 137 139 139 140 143 145 147 150 150 151 152 155 156 159 159 161
175 188
BIODETERIORAREA CONSTRUCTIILOR
.............................
XI.1 . Generalitati. Bi deteri rarea ca fen men general XI2. B i d e t e r i r a
r e a c l a d i r i l r XI3. Met de de diagn zd si investigare XI4. Rec manddri
preliminare privind diminuarea fen menului demucegaire ........................
.............................................. XI5. Rec mandAri tehnice de fungi
cizare a l cuintel r
................ ...................................................... ........
................................ . .. .. .. .. .. .. .. .
DEGRADAREA SI DURABILITATEA FINISAJELOR FATADELOR CLADIRILOR ...................
................................... XII.1. Clasificarea finisajel r fatadel r XI
I.2. Fact ri care acti neaza asupra finisajel r fatadel r ............. XII.3. D
egradArile finisajel r cauze si mecanisme de pr ducere XII.4. C mp rtarea un r 6i
nisaje aplicate pe cladiri ..................... XII.5. Rec mandAri privind aleg
erea finisajel r fatadel r COMPORTAREA CLADIRILOR CIVILE DIN ROMANIA LA ACTIUNEA
CUTREMURULUI DE PAMANT DIN 4 MARTIE 1977 XIII.1. C nsiderente intr ductive ....
.............................................. XIII.2. C mp rtarea la cutremur a
cladiril r de l cuit XIII.3. C mp rtarea la cutremur a cladiril r s cial-cultur
ale siadministrative............................................................
..................... PRINCIPII PENTRU REABILITAREA SI MODERNIZAREA CLADIRILOR .
..............................................................................
.......................................... ............ . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ...................
XI.
.
XV. PRINCIPII DE BAZA ALE DIAGNOSTICARII SI MONITORIZARII CONSTRUCTIILOR CU RISC
RIDICAT DE AVARIERE SI DEGRADARE...............................................
................... 199 XV1. Imp rtantam nit rizrii c nstructiil r 199 XV2.Situat
ia pe plan nati nal si internati nal in d meniul m nit rizarii c nstructiil r ..
........................................... XV3.Principiile echiparii cu aparatu
rd pentru m nit rizarea 201 c nstructiil r, din punctul de vedere al sigurantei
structurale 205
...............................

XV4. Met de m derne de diagn sticare si m nit rizare a cnstructiilr ~~~~~~~~~~~~

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ ~~ 214 XV5. Aplicarea met d
el r inf rmati nale la m nit rizarea cnstructiil r 230 XV6. Elabrareadenrmatives
istandarde~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ 233 XV7. Aplicarea met d l giil r d
e diagn sticare si m nit rizare la c nstructiile degradate cu caracter de m nume
nt ist ric 233
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
BIBLIOGRAFIE
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
242

I. DEGRADAREA CONSTRUCTIILOR . OBIECTUL STIINTEI PATOLOGIEI CONSTRUCTIILOR

I.1. Introducere
Prin similitudine cu medicina, termenul de patologie" pentru construcffii a fost
adoptat pentru a sublinia o noud ramurd a tiinffei construcffiilor i anume cea c
are se ocupd cu studiul cau%elor degradarilor construcffiilor. Din pdcate, s-a c
onstatat ca majoritatea construcffiilor existente sunt afectate de degraddri, ma
i mult sau mai puffin importante, care au cau%e multiple. La fel ca i in alte do
menii, de%voltarea implicd riscuri i, uneori, nereu ite i in domeniul construcff
iilor; accidentele produse la construcffii trebuie privite ca un risc i un tribu
t al progresului tehnicii de a construi. Viaffa a demonstrat faptul ca este nece
sard, dar i deosebit de interesantd, studierea cau%elor degraddrii construcffiil
or, precum i studiul unor ca%uri de construcffii degradate, pentru ca nimic nu e
ste mai instructiv dec-t descrierea accidentelor i modalitffilor tehnice de remed
iere. Atragem, insd, de la inceput, atenffia asupra faptului ca se face, deseori
, gre eala de a considera ca accidentele care au drept cau%e cutremurele de pdma
nt, alunecdrile de teren, explo%iile, incendiile sunt mai importante" dec-t degra
ddrile care apar in decursul timpului, ca urmare a acffiunii factorilor de mediu
(dintre care cele mai cunoscute sunt coro%iunea i biodeteriorarea). Este import
ant de reffinut cd, spre exemplu, la un cutremur major, in Romania, pot fi catev
a mii de morffi, pe cand, din cau%e provocate de mediul exterior i interior cons
trucffiei se imbolndvesc sute de mii de oameni i, evident, imbolndvirea std la b
a%a mult mai multor decese in timp de %eci de ani faffd de cele provocate de cut
remur. Ca in majoritatea situaffiilor, este vorba de schimbarea mentalitffii faff
d de construcffii. Prin Directiva Europeand nr.89/106, aceastd schimbare de ment
alitate s-a reflectat in enunffarea celor ase exigenffe esenffiale impuse

constructiilor, care vi%ea%d in sens mult mai larg toate aspectele legate de sig
uranta constructiilor, dar i de igiena i sandtatea oamenilor. Uneori, un detaliu
, aparent minor, poate sta la ba%a unor degraddri i accidente majore, sau a unor
probleme sociale deosebite. Spre exemplu, in slile de operatii, sterili%are, rea
nimare, ale cldirilor spitalice ti, deficiente datorate unor cau%e care, de cele
mai multe ori, nu se iau in considerare, pot produce desprinderi ale aparatelor
de monitori%are i scoaterea temporary din functiune a acestora. In conclu%ie, ti
inta patologiei constructiilor are drept obiect anali%area cau%elor degraddrilor
constructiilor, precum i prevenirea acestora, furni%and i recomandari privind p
rincipiile de remediere a defectelor i de reabilitare complexa a constructiilor.
Abordarile ce se vor de%volta in continuare vor trata, in mod unitar, cau %ele
degradarilor precum i degradarile in sine, fie ca sunt ale structurii de re%iste
nta, fie ca sunt ale elementelor nestructurale. Patologia constructiilor nu se p
oate desparti ca tiinta, in parti componente, deoarece aceasta ar duce la conclu
%ia ca fenomenele nu se interconditionea%d. Toate aspectele degradarilor, accide
ntelor i avariilor constructiilor sunt la fel de importante;este inadmisibil ca
inginerii buni speciali ti, de altfel, in domeniul lor s anali%e%e i s experti%e%e
o constructie, acordnd important numai aspectelor care cred ei ca sunt importante
. Este vorba de o intreaga culturd fundamentald, i interdisciplinary, atunci c-n
d se abordea%d studiul degraddrii constructiilor.
1.2. Cauzele degradarilor constructiilor
Tinand seama de cele expuse, tratarea schematics, intr-o clasificare scolastica,
a cau%elor degraddrilor constructiilor ar aparea ca o abordare care nu tine sea
ma de suprapunerea i interdependenta unor aspecte i fenomene i de faptul ca oric
e constructie lucrea%d" in ansamblul sau. Totu i, se pot distinge urmatoarele asp
ecte principale privind cau %ele degradarilor constructiilor: Factorul timp o pr
ima cau%a a deteriordrii generale a constructiilor Odata intrata in exploatare,
constructia se afla in relatie directs cu mediul inconjurator, care creea%d un i
ntreg sistem de solicitari asupra ei, ce se adauga solicitarilor care re%ultd di
n programul functional pentru care a fost reali%atd.

Incepe un lung proces de adaptare a constructiei la o suits de evenimente, avand

drept re%ultat o continua transformare a caracteristicilor materialelor i eleme
ntelor componente. Nu este de loc exagerat a se admite ca o constructie este un
mecanism complex care consemnea%d permanent, prin starea ei, consecintele exploa
trii ei i ca pentru fiecare eveniment de solicitare i de degradare trebuie s o jud
ecam i functie de varsta ei. Se obi nuie te a se pune in legatura degradarea con
structiilor cu a a-%is u%urd normald", care, la randul ei, este legat de durata de s
erviciu" Consideram ca durata de serviciu"(care este cuprins, in general, intre 30
-100 ani) constitue un factor important din punctul de vedere al evaludrilor eco
nomice ale constructiilor i al reali%rii lucrarilor de intretinere curente i de r
eparatii capitale. In realitate, durata de viata reald a constructiilor este i t
rebuie s fie mult mai mare decat durata de serviciu. U%ura normal" a fiecarui eleme
nt in parte al constructiei este in functie de natura i caracteristicile materia
lelor din care este executat, precum i de conditiile de exploatare;u%ura general
d a cldirii re%ult ca o medie ponderat a diferitelor elemente componente (repetam,
este vorba de u%ura normald i de considerente economice). In conclu%ie, se admit
e ca anumite degradari ale constructiilor sunt inerente, in special datorit compo
rtarii previ%ibile a materialelor i elementelor componente. Nu trebuie s se uite
faptul ca in termenul de constructie"sunt incluse i dotrile", adica instalatiile i
echipamentele aferente constructiei. Tot in legaturd cu factorul timp, apar cau%
e importante ale degraddrilor constructiilor, nepreva%ute prin conceptie i proie
ctare, legate de actiunile i efectele mediului ambiant asupra constructiilor. Me
diul inconjurtor poate fi definit i considerat ca natural", atat timp cat caracter
isticile lui nu sunt modificate de activitatea umand. Putem considera ca mediul
natural a actionat, singur, asupra constructiilor pand la aparitia industriei, d
upd care exploatarea resurselor de materii prime i prelucrarea acestora au intro
dus in mediul natural poluantii. Din acest moment, mediul natural cunoa te o lim
itare tot mai accentuate, crescand aria de r#spandire a unui mediu cu caracteris
tici modificate, i anume mediul industrial". Mediul natural poate fi terestru" sau
marin". De asemenea, mediul ambiant (natural i industrial) poate fi diferentiat
i ca mediu interior constructiei i mediu exterior constructiei.

0 a treia grupd important-a de cau%e ale degrad#rilor constructiilor, precum i a

le accidentelor i avariilor acestora, este constituitd de lipsa de intretinere s
i reparare la timp a defectiunilor. In acest ca%, u%urap#rtilor constructiei dev
ine anormald i scurtea%d durata normatd de exploatare a clddirilor. De exemplu,
lipsa de intretinere i reparare a canali%drii, a conductelor de alimentare cu ap
d dulce, a scurgerilor interioare, a teraselor, a invelitorii (inclusiv jgheabur
ile i burlanele), a trotuarelor de protectie din jurul clddirilor constituie cau
%e care conduc la degradarea acceleratd a acestora. U%ura anormald a clddirilor
se produce i din cau%a lipsei de intretinere a interioarelor locuintelor de c#tr
e locatari (mai ales instalatiile i p#rtile comune). Sifoane i chiuvete defecte
i infundate, coloane de scurgere infundate, subsoluri inundate, capace de vi%ita
re ale coloanelor de scurgere din subsol desf#cute, trotuare degradate, terase n
eingrijite sau deteriorate prin strapungerea hidroi%olatiilor cu antene de telev
i%or sunt cau%e obi nuite i frecvente ale degraddrii clddirilor. Faptul ca acest
e defectiuni nu sunt inldturate timp indelungat (luni, ani) conduce la infiltrat
ii de apd de la terase prin plan ee, deteriorarea finisajelor, pdtrunderea apei
in subsoluri, tas#ri, ruperi de conducte (apa, ga %e). Alte cauze ale degradrilor
unor constructii: Acfiunea curenfilor de dispersie asupra elementelor din beton
armat; curentii de dispersie se produc , in special, datorit instalatiilor de re
tele de tractiune electricd (tramvaie, trenuri electrice, metrouri) alimentate c
u curent continuu, la care intoarcerea curentului se efectuea% prin ine, care sun
t in contact cu pmntul. Atunci c-nd o conduct metalicd subteran este a e%at in apropi
erea conductorului de intoarcere, se produce un schimb de curent intre conduct i
solul invecinat.0 parte din curentul de intoarcere va trece din pmnt in conduct, du
p care va intra in armtura metalicd a structurii de re%istenta din beton armat, pr
ovocnd un proces de electroli%. Apar %one anodice i %one catodice, solutia de s#ru
ri din compo%itia betonului constituind electrolitul i, ca urmare, apar produse
de coro%iune. Aceste produse de coro%iune ocup un volum dublu fat de cel al armturi
i i creea% eforturi interioare in beton, de pn la 300 daN/cm2, duc-nd, evident, la
fisurarea betonului.

1.3. Noi concepte in studiul degradarilor

Un aspect deosebit in studiul degradrilor unei constructii il constituie faptul c,
in multe ca%uri, degradrile nu pot fi constatate numai pe cale vi%ual, sau, mai b
ine %is, atunci c-nd sunt u or vi%ibile, ele sunt intr-o fa% prea inaintat. Se imp
un, deci, inspectia si evaluarea tehnich" a degradh"rilor, prin metodologii, met
ode si tehnici experimentale specifice. In anumite ca%uri, se vor indica metodel
e experimentale mecanice i fi%ico-chimice, nedistructive, semidistructive sau di
structive, care au ca re%ultat stabilirea nivelului de deteriorare i amplasarea
degradrilor. Trebuie mentionat c, relativ recent, a fost introdus, la nivel europe
an, conceptul proiectare pentru durabilitate" care are i o strategie de ba%, prin
care constructiile sunt monitori%ate", astfel incat durata lor de exploatare s fie
pstrat cat mai mare, in raport cu costul intretinerii. In aceast ordine de idei, s
e mentionea% i conceptul de proiectarea intretinerii " astfel incat s fie asigurat,
prin proiectare, accesul la orice %on a constructiei, care s poat fi inspectat, eva
luat i, eventual, remediat. Iat, deci, c, prin aceste dou concepte, se schimb mentalit
atea proiectantilor, executantilor i utili%atorilor constructiilor, dar i rspunde
rea lor fat de degradrile care vor apare. In ceea ce prive te experti%area constru
ctiilor existente, se sublinia% rolul determinant al nivelului de culturh" tehnic
h" al expertului , care trebuie s aib in vedere cunoa terea, in primul rand, a lim
itelor sale i s apele%e, neconditionat, la speciali tii necesari, pentru probleme
le complexe care apar. In acela timp, expertul este dator s solicite i determinril
e experimentale in situ i in laborator, care s ii confirme valabilitatea constatri
lor i ipote%elor pe care le face in procesul de experti%are. In sensul celor afi
rmate anterior, in ca%ul in care expertul are in anali% o constructie degradat din
beton armat, spre exemplu, va trebui s apele%e la speciali ti in chimie, in coro
%iune, fi%ic, in materiale de constructii i, pentru anumite determinri, la special
i ti in electronic. In legtur cu depistarea unor degradri sau defecte, se mentionea%
i unele situatii, extrem de dificile, care presupun urcarea la mari inltimi sau c
oborarea in subsoluri, in conditii periculoase, a speciali tilor care anali%ea% c
onstructia. De aceea, in ca%ul constructiilor existente, la care nu au existat u
n proiect i o conceptie de facilitare a inspectiei i a intretinerii, va trebui s
se elabore%e, separat, documentatia tehnic necesar acestor operatiuni.

14
ACTIUNI DIN MEDIUL INCONJURATOR
n

Degraderi fizico-chimice ale materialelor (coroziune) Degraderi mecanice (incerc

eri)
NOTA: Substante agresive = toate substantele chimice naturale (biologice sau min
erale) si substantele rezultate din activitatea industriale, care modifice carac
teristicile fizico-chimice si/sau mecanice. Observatii : Lista din tabel nu este
exhaustive.
EFECTE ASUPRA STRUCTURILOR CONSTRUCTIILOR
Modificarea sau pierderea : Functiunii Rezistentei, stabilittii Durabilitatii.
EFECTE ASUPRA ELEMENTELOR NESTRUCTURALE SI ASUPRA DOTARILOR
Modificarea sau pierderea: Functiunii Performantelor constructiei Propriettilor m
aterialelor, durabilittii, fiabilittii.

II. EXPLICITAREA EXIGENTELOR ESENTIALE IMPUSE CONSTRUCTIILOR PRIN DIRECTI)A EURO

PEANA
II.1. Reconsiderarea cerintelor societatii fata de constructii
Degradarea construc fiilor ~i efectele ei au determinat reconsiderarea cerin fel
or societ fii fa f de construc fii.Exigen fele utilizatorilor exprim necesit fil
e obiective ale acestora, legate de folosirea construc fiei sau a subansambluril
or ei. In general, exigentele personalului uman si ale animalelor se referd la s
iguranta constructiei in conditii normale de exploatare, precum si la asigurarea
confortului, igienii si sandtatii. In Directiva Europeand nr.89/106/21 XII 1988
, se afirmd, pentru prima data, ca statele membre ale CEE trebuie s se asigure ca
, pe teritoriile lor, lucrarile de constructii, de orice fel, sunt concepute si
reali%ate de o asemenea manierd, incat s nu compromit securitatea persoanelor, a an
imalelor domestice si a bunurilor". Directiva se aplicd produselor de constructii
", prin care se inteleg toate produsele care sunt reali%ate in vederea incorpora
rii lor in lucrari de constructii atat clddiri, cat si constructii ingineresti.
In ceea ce priveste exigentele esentiale, se mentionea%a ca, sub re %erva unei i
ntretineri normale a constructiilor, aceste exigente trebuie respectate si asigu
rate pe o duratd de viata re%onabild" din punct de vedere economic.De asemenea, s
e presupune ca actiunile care se exercita asupra constructiilor sunt, de reguld,
previ%ibile. Semnificatia termenilor este urmatoarea: Intre finere normal : prin i
ntretinere" se inteleg o serie de masuri preventive sau de alt fel, care permit
constructiilor sa-si indeplineasca toate functiunile pe durata lor de viata. Est
e vorba, in special, de curatire, de asistenta tehnica, de lucrari de vopsitorii
, de reparatii, ca si de inlocuiri ale unor parti ale constructiei, in ca%ul in
care sunt necesare. Intretinerea normald comportd, in general, inspectii, si luc
rarile respective au in vedere si costul interventiilor necesare, inclusiv costu
rile indirecte.

Utilizarea previizutii a unui produs : desemnea% rolul pe care il joac produsul in

satisfacerea exigentelor esentiale. j Durata de viafii rezonabilii din punct de
vedere economic este perioada in care performantele constructiei sunt mentinute
la un nivel compatibil cu satisfacerea exigentelor esentiale. 0 durat de viat re%
onabil din punct de vedere economic presupune luarea in considerare a tuturor asp
ectelor importante: p c costul conceptiei, al executiei i al utili%rii; c costul
cau%at de imposibilitatea de utili%are; riscurile i consecintele unei cedri a con
structiei pe durata sa d de viat i costul asigurrii care acoper asemenea riscuri; r
renovrile partiale anvisajate; c costurile inspectiilor, intretinerii i reparati
ilor; c costurile de exploatare i gestiune; a aspectele ecologice; c costurile d
emolrii i reciclrii materialelor. Acfiuni actiunile susceptibile de a compromite c
onformitatea fat de exigentele esentiale sunt exercitate de agenfi care actionea%
asupra intregii constructii sau asupra unor prti ale acesteia. Ace ti agenti sunt
de natur mecanic, chimic, b biologic, termic i electromagnetic. Performanfe expresia
cantitativ (valoare, grad, clas sau nivel) a comportrii unei constructii (sau prti a
le acesteia) sau a unui produs .
EXIGENTELE ESENTIALE IMPUSE CONSTRUCTIILOR: 1)rezistenta mecanicA $i stabilitate
a; 2)siguranta in caz de incendiu; 3)igiena, sAnAtatea si mediul inconjurator; 4
)siguranta in exploatare; 5)protectia contra zgomotului; 6)economia de energie s
i izolarea termicA.
11.2. Exigenta esentiala nr.1 Rezistenta mecanica si stabilitatea
Constructia trebuie conceput i executat astfel incat sarcinile susceptibile de a a
ctiona in timpul executiei i in timpul exploatrii s nu antrene%e niciunul din urmto
arele evenimente: a)cedarea constructiei sau a unor prti ale constructiei; b)defo
rmatii de o amploare inadmisibil;

c)avarierea unor prti ale constructiei, ale instalatiilor sau echipamentelor, ca

urmare a deformatiilor mari ale elementelor portante; d)avarieri re%ultate din e
venimentele accidentale, disproportionate in raport cu cau%a lor initial. In fapt
, enuntarea acestei cerinte arat c o constructie trebuie s fie fiabil (s pre%inte i s
mentin in timp siguranta structural i aptitudinea pentru exploatare), la actiunile
agentilor mecanici (statice, dinamice, i%olate sau combinate). S Semnificatia t
ermenilor este urmtoarea: Elemente portante = structura = ansamblu organi%at de pr
ti legate intre ele, c conceput pentru a conferi constructiei re%istent mecanic i
stabilitate. Sarcini susceptibile de a se exercita asupra constructiei = actiuni
sau alte influente care pot s antrene%e eforturi unitare, deformatii sau d degra
dri ale structurii, pe durata executiei i utili%rii. Priibucire= diferite forme de
cedri, care invalidea% ipote%ele ce au stat la ba%a determinrii stabilittii, re%ist
entei mecanice sau aptitudinii pentru exploatare a constructiei, sau care antren
ea% o reducere important a durabilitatii. Avarii rezultand din evenimente accident
ale, disproportionate in raport cu cauza lor initialii% avariile suferite de cldi
re, importante in raport cu cau%a lor initial (provocate de evenimente precum o ex
plo%ie, un oc, o supraincrcare sau o consecint a unei erori umane) i care ar fi pu
tut fi evitate sau limitate fr a crea dificultti tehnice insurmontabile sau a antre
na cheltuieli inacceptabile. Principii de bazii pentru verificarea respectiirii
exigentei esentiale rezistenta mecanicii ci stabilitatea" Verificrile se ba%ea% pe
conceptul de stare -limit i sunt efectuate cu modele de calcul adecvate, completa
te, dup ca%, prin incercri experimentale. Se presupune c modelele de calcul sunt su
ficient de precise pentru a prevedea comportarea structurii, tin5nd cont de cali
tatea minimal a executiei, de ipote%ele privind intretinerea, de fiabilitatea" inf
ormatiilor pe care este ba%at conceptia. Se recurge la incercri experimentale atun
ci cand metodele de calcul nu sunt aplicabile sau sunt necorespun%toare. Avariile
ce re%ult din evenimente accidentale i sunt disproportionate in raport cu cau%a
lor initial pot fi limitate sau evitate prin msuri ca: evitarea, eliminarea sau re
ducerea riscurilor la care poate fi expus structura;

alegerea unei forme structurale mai puffin sensibile la riscurile a avute in ved
ere; in%estrarea structurii cu o ductilitate convenabild, pentru absorbffie de e
nergie. Metode de verificare a rezistenfei mecanice ci a stabilitiifii Stdrile l
imitd sunt situaffii dincolo de care exigenffele de performanffd nu mai sunt sat
isfa',cute (la modul general). Definiffia corespun%dtoare exigenffei nr.1 pentru
stdri limitd este: Stare limitd" = o situaffie particulard a construcffiei (sau
a unui element sau parte a construcffiei), dincolo de care, sub efectul acffiuni
lor, cel puffin unul dintre criteriile de performanffd, asociate exigenffelor de
performanffa de stabilitate, re%istenffa, ductilitate i rigiditate, nu mai este
satisfcut, comparativ cu nivelul de performanffa stabilit prin proiectare (de ex
emplu pierderea stabilit#ffii de ansamblu, ruperea unui element, fisurarea exces
ivd a betonului). Preci%dri: In sensul larg al noffiunii, cerinffa de fiabilitate
structurald" se referd la toate subsistemele construcffiei (parffile componente
) care pot fi afectate de acffiunile agenffilor mecanici i nu numai la structure
(a a cum se inffelege adesea). Subsistemele construcffiei care pot fi afectate
de acffiunile agenffilor m mecanici: t terenul de fundare; i infrastructura (fun
daffii directe, fundaffii indirecte, %iduri de sprijin); s suprastructura (eleme
nte i subansambluri portante, verticale i ori%ontale); e elemente nestructurale
de inchidere; e elemente nestructurale de compartimentare; i instalaffii diverse
aferente construcffiei; echipamentele electro-mecanice aferente clddirii Cerinf
ele de siguranfii structuralii ci de aptitudine pentru exploatare pot fi formula
te folosind patru exigenffe de performanffd, definite prin noffiunile de : a) St
abilitate Prin aceasta se inffelege excluderea oricdror consecinffe defavorabile
, c care ar putea re%ulta din: deplasarea construcffiei ca un corp rigid (transl
affie sau r rasturnare), singurd sau impreund cu masivul de fundaffie; deformaff
ii de ansamblu excesive (care modificd starea de e eforturi i de deplasdri prin
efecte de ordinul 2); deformaffii locale excesive (flambajul sau voalarea unor e
lemente). b)Rezistentii Prin aceasta se intelege excluderea oricdror avarii care
s-ar putea produce ca urmare a intensitatii eforturilor unitare intr-o sectiune
sau
.

intr-un element al constructiei, a a cum acestea re%ultd din caracteristicile me

canice i geometrice respective (tinand seama i de eventualele degraddri in timp
ale acestor caracteristici). Re%istenta implicd: * rezistenta ultimii - care se
referd la capacitatea de re%istenta f#rd atingerea sau depd irea stdrilor limitd
ultime, in conditiile unor intensitati de vdrf ale actiunilor; * rezistenta in
timp - care se referd la capacitatea de re%istenta la diferite actiuni mecanice
de duratd, f#rd aparitia unei modificari, in sens defavorabil, in timp; * rezist
enta la priibu~ire progresivii - care se referd la capacitatea de re %istenta f#
rd atingerea ceddrii sau prdbu irii pe ansamblul clddirii, atunci cdnd se produc
ceddri locale (distrugeri, deformatii remanente mari etc.), provenite din difer
ite cau%e (incdrcdri accidentale, explo%ii, incendii, ocuri mecanice, incdrcdri
repetate sau incdrcdri prelungite de duratd excesivd). c)Ductilitate Prin aceast
a se intelege aptitudinea de deformare post-elastics (deformatii specifice, roti
ri) a elementelor, a p#rtilor de constructie sau a constructiei in ansamblu, f#r
e reducerea semnificativd a capacitdtii de re%istentd ((n ca%ul actiunilor stati
ce) i f#rt reducerea semnificativd a capacitatii de absorbtie a energiei ((n ca%
ul actiunilor dinamice i al celor seismice). d)Rigiditate Prin aceasta se intele
ge capacitatea constructiei de a asigura l limitarea: deplasdrilor i deformatiil
or excesive ale structurii, ale elementelor nestructurale, ale i instalatiilor i
echipamentelor aferente; valorilor parametrilor raspunsului dinamic (amplitudin
ile i acceleratiile vibratiilor); a fisurarii-pentru elemente de beton, beton ar
mat, beton precomprimat i de %iddrie (limitarea numdrului de fisuri i a deschide
rii acestora). In general, se definesc urmdtoarele stari limit-a: a)Stiiri limit
ii ultime sunt asociate cerintei de sigurantd structurald i corespund valorii ma
xime a capacit-atii portante a constructiei (sau a unei parti a acesteia).

Dep-airea unei st-ari limit-a ultime conduce elementul de constructie (subansambl

ul sau constructia in intregime)la diferite forme de cedare structural-a (pierde
rea integrit-atii fi%ice ). St-arile limit-a ultime sunt asociate exigentelor de
performant-a de s stabilitate i re%istent-a: a1 starea limit-a ultim-a de stabil
itate; a2 starea limit-a ultim-a de re%istent-a. Observa;ie: sub efectul actiunii
seismice, satisfacerea cerintei de re %istent-a trebuie s-a fie asociat-a, into
tdeauna, i cu satisfacerea cerintei de ductilitate. b)Stri limit ale aptitudinii pe
ntru exploatare (ale exploat-arii normale) sunt asociate cerintei de aptitudine
pentru exploatare i se refer-a la utili%area normal-a a constructiei in raport cu
functiuneaprev-a%ut-a prin proiect. Prin dep-airea uneia din aceste st-ari limit
-a, elementul de constructie, subansamblul sau constructia in intregime nu mai
satisfac conditiile normale de exploatare, ceea ce poate da natere unor consecint
e negative, c cu implicatii multiple: implica;ii constructive : afectarea integr
it-atii elementului de constructie i a elementelor al-aturate, a imbin-arilor din
tre acestea, sc-aderea durabilit-atii, distrugerea i%olatiilor, m modificarea pa
ntelor etc.; implica;ii tehnologice : impiedecarea function-arii normale a utila
jelor i echipamentelor montate in cl-adire sau pe unele elemente ale constructiil
or; c implica;ii fiziologice : provocarea unor actiuni d-aunatoare s-an-at-atii
sau cau%area unor sen%atii de disconfort (in special in ca%ul vibratiilor cu acc
eleratii sau amplitudini excesive); v implica;ii estetico-psihologice : producer
ea unor impresii nepl-acute din punctul de vedere al aspectului exterior sau int
erior, precum ia sen%atiei de pericol. Observa;ii : st-arile limit-a ale aptitudi
nii pentru exploatare sunt asociate, de regul-a, cu exigenta de performant-a de
rigiditate. Pentru construc;iile obinuite , se au in vedere dou-a st-ari limit-a
ale aptitudinii pentru exploatare: b1 starea limit-a de deformatie; b2 starea li
mit-a de fisurare. Starea limit-a de deformatie trebuie satisf-acut-a pentru toa
te categoriile de constructii i pentru toate materialele de constructii, in timp
ce starea limit-a de fisurare se refer-a numai la elementele de beton, beton arm
at, beton precomprimat i %id-arie.

Pentru anumite constructii sau elemente de constructii, sterile limitd a ale apt
itudinii de exploatare pot fi clasificate in: stari limita ireversibile : raman
dep# ite chiar dacd actiunile care au provocat atingerea lor sunt inlaturate; a
stari limita reversibile : nu mai sunt dep# ite dacd actiunile care au provocat
atingerea lor sunt inlaturate. D De exemplu: starea limitd de fisurare la elemen
tele din beton precomprimat (partial) este o stare limits reversibild, deoarece
fisurile, care sunt acceptate prin proiectare pentru intensitatea maxima a incar
carilor utile, se inchid dupd ce varful de sarcind a incetat s mai actione%e asup
ra elementului r respectiv; fisurarea unui panou de %iddrie sub efectul cutremur
ului (fisuri inclinate sau in X") este un proces ireversibil (fisurile nu se inch
id cand actiunea seismica incetea%d). Se poate, deci, trage conclu%ia ca, din pu
nctul de vedere al cerintei de fiabilitate structurald, proiectarea repre%intd a
nsamblul demersului conceptual, de alcdtuire generald de calcul i de detaliere c
onstructive, care are ca scop evitarea atingerii de catre constructie a starilor
limits sub actiunile agentilor susceptibili de a se manifesta in timpul executi
ei i pe durata de exploatare. eglementrile tehnice actuale referitoare la siguran
ta structurald se ba%ea%d pe metoda starilor limita , in care se considerd ca si
guranta structurald este asigurata dacd valorile performantelor structurale (efe
ctele actiunilor)sunt inferioare valorilor functiilor limits (capacitatile eleme
ntului sau ale constructiei in ansamblu). Metoda curenta de evaluare a sigurante
i, care sta la ba%a reglementarilor europene (EUROCODE) i a celor romane ti, est
e metoda coeficientilor partiali. A Aceastd metodd presupune ca: performantele m
ecanice ale constructiei sau ale elementului de constructie sunt calculate, pent
ru fiecare grupare de incarcdri, pe ba %a valorilor de calcul ale incarcdrilor i
cu coeficienti de grupare c corespun%atori; valorile functiilor limits sunt cal
culate pe ba%a dimensiunilor nominale ale elementelor de constructie i cu valori
le de calcul ale re%istentelor materialelor (valori de calcul"= valori de proiect
are). Caracterul probabilistic al conceptului de fiabilitate structurala Evaluar
ea performantelor a teptate necesita utili%area unor modele p pentru cuantificar
ea elementelor care intervin in aceste operatii: a actiunile agentilor mecanici;
proprietatile materialelor;

comportarea elementelor de constructii de la solicitarea %ero " pan-a la rupere;

p comportarea structurii in ansamblu (structur-a i elemente nestructurale). Mode
larea se ba%ea%-a pe concepte teoretice adecvate i pe re %ultatele experiment-ar
ilor. Deoarece toate elementele mentionate mai sus au un caracter aleator (varia
bil in sens statistic, pe multimea respectiv-a de elemente), atat valorile funct
iilor de stare limit-a, cat i valorile performantelor a teptate trebuie intelese
in sens statistic adic-a asociate cu o anumit-a probabilitate de a se reali%a.
Prin urmare, notiunea de fiabilitate structural-a nu poate avea un caracter abso
lut (nu exist-a fiabilitate cert-a"). Cu alte cuvinte, pentru orice constructie,
exist-a cu o probabilitate mai mic-a sau mai mare posibilitatea producerii unor
avarii, prin atingerea sau dep-a irea unor st-ari limit-a, pe timpul duratei de
exploatare prev-a%ute prin proiect. Ca atare, fiabilitatea structural-a trebuie
evaluat-a, prin probabilitatea ca, pe toat-a durata de exploatare, r-aspunsul a
teptat al structurii (al elementului sau al constructiei), pentru toate grup-ari
le de inc-arc-ari, s-a r-aman-a mai mic decat capacitatea respectiv-a . In abord
-arile curente, aceast-a probabilitate nu este explicit-a, ci re %ult-a indirect
din metodologia de modelare a inc-arc-arilor, a r-aspunsului constructiei i a f
unctiilor de stare limit-a. Valoarea acestei probabilit-ati exprim-a, de fapt, n
ivelul (gradul) de fiabilitate al elementului sau constructiei pentru gruparea r
espectiv-a de inc-arc-ari. Pentru grup-arile fundamentale de inc-arc-ari (cu car
acter persistent pe toat-a durata de exploatare), probabilitatea de atingere a s
t-arilor limit-a de stabilitate i re%istent-a trebuie s-a fie extrem de redus-a,
in timp ce probabilitatea de atingere a diferitelor st-ari limit-a ale aptitudi
nii pentru exploatare poate fi ceva mai ridicat-a. Pentru grup-arile speciale de
inc-arc-ari (cele care includ i inc-arc-ari exceptionale, cum sunt cele datorat
e actiunii seismice) i numai pentru anumite categorii de constructii, dep-a irea
, in anumit-a m-asur-a, controlat-a i locali%at-a a st-arii limit-a de re%istent
-a i a unor st-ari limit-a ale aptitudinii pentru exploatare, este acceptat-a cu
o probabilitate relativ ridicat-a. Avariere structuraki Atingerea i/sau dep-a i
rea st-arilor limit-a conduc la degradarea fi%ic-a a elementelor de constructie
i, eventual, a constructiei in intregime, i se materiali%ea%-a prin avariere (a
a cum se tie, cerinta de fiablitate structural-a poate fi formulat-a i ca mentine
rea integrit-atii fi%ice" lipsa avariilor).

Avarierea constructiilor se poate produce datorit# uneia sau mai m multora din u
rmdtoarele cau%e: solicitari efective mai mari decat cele ateptate (cele luate in
calcul la proiectare); c re%istente efective ale materialelor mai mici decdt ce
le luate in calcul (cele garantate de producdtorul de materiale de c constructie
); degradarea in timp a proprietatilor fi%ico-mecanice ale materialelor (coro%iu
nea otelului, carbonatarea betonului, putre%irea l lemnului etc.); exploatarea c
onstructiei in conditii improprii, mai severe decat cele prevd%ute prin proiect;
c lipsa lucrarilor de intretinere i reparatii curente. Avariile suferite de o co
nstructie sau de unele elemente sau p#rti ale acesteia, caurmare a depairii st#ri
lor limit#, pot fi clasificate dupd cum urmea%r: d de%ordini locale: deformatii
excesive, v vibratii cu acceleratii i amplitudini excesive, degradarea elementelo
r nestructurale i a f finisaj elor, fisurarea elementelor structurale din beton i
%idarie; avarii locale depdirea stgrilor limitd ultime pentru unul sau mai multe
elemente ale constructiei (structurale sau nestructurale) f#rd a fi afectatd int
egritatea ansamblului ; a avarii generali%ate depdirea starii limitd ultimd, pentr
u un numdr mare de elemente, ceea ce poate antrena prdbuirea partiald sau totald
a clddirii. Prin proiectare se urmarete ca nivelul de asigurare in raport cu stdr
ile limitd (probabilitatea de depdire a unei stdri limitd) s fie diferentiat i in f
unctie de amploarea i de gravitatea avariilor ateptate in ca%ul depdirii st.rii lim
it'd respective. In acest ca%, trebuie luate in considerare urmdtoarele elemente
de a apreciere: c caracterul local sau generali%at al avariilor; f frecventa de
aparitii pe constructii similare; e efectul avariei asupra elementului de const
ructie; importanta elementului avariat pentru integritatea ansamblului c constru
ctiei; importanta consecintelor avariei (materiale i/sau umane i sociale). Nivelur
ile de fiabilitate stabilite prin reglementgri repre%intd valori minime, accepta
bile pentru societate, iar respectarea lor prin proiectare este strict obligator
ie.

Prin implicatiile lor asupra constructiilor, ele reflect, in esent, capacitatea ec

onomic a unei tri, intr-o anumit perioad. In timp, de regul, aceste niveluri minime p
rev%ute in reglementri cresc, ca urmare a acumulrii unor noi cunostinte in domeniul
stiintei si tehnicii constructiilor, sau a cresterii resurselor economice ale s
ociettii. Produse de constructii si caracteristicife for care satisfac exigenta e
sentiaf nr.1 Directiva European pre%int produsele sau familiile de produse care pot
fi livrate pe piat si care contribuie la satisfacerea exigentei esentiale nr.1 Re
%istenta mecanic si stabilitatea". Lista acestor produse serveste la elaborarea n
ormelor si ghidurilor de agrement tehnic european si nu este exhaustiv. In ceea c
e priveste caracteristicile enumerate pe list se fac u urmtoarele preci%ri: toleran
tele dimensionale trebuie s fie luate in considerare in raport cu conceptia gener
al; r dup ca% (de exemplu pentru materialele plastice), este bine s se preci%e%e ga
ma de temperaturi in care c caracteristicile sunt valabile; durabilitatea indic l
imita p-n la care valorile caracteristicilor sunt mentinute pe durata de viat, tin
-nd cont de procesul natural de modificare a caracteristicilor, exclu%-nd efectu
l actiunilor exterioare agresive. In continuare, sunt pre%entate extrase din ane
xa la Documents interpretatifs, 1993. Unefe produse de constructii care inffuent
eaz direct rezistenta mecanic si stabifitatea (extras) 1.Produse pentru %idrie

2. .Produse din lemn pentru elemente structurale

3. .Beton si produse pentru beton(simplu, armat, precomprimat)

4. Produse pentru constructii metalice

5. Alte produse

Lista produselor i caracteristicilor lor pertinente (anex la Documentele Interpre

tative la Directiva CEE) referitoare la exigenta e esential nr.1 Re%istenta mecani
c i stabilitatea" cuprinde i: p produse prefabricate pentru canali%ri, pentru ap i
ga%; e elemente metalice (scri, galerii, pasrele, fatade); p panouri derivate din
lemn; e elemente de legtura mecanic sau gujoane; c conectori; a aditivi pentru bet
oane; p produse pentru consolidarea solurilor (de exemplu, geotextile); produse
pentru stabili%area solurilor (de exemplu, pentru i injectii sub presiune); a an
coraje in sol; produse pentru constructii rutiere etc. Este deosebit de importan
t s se remarce faptul c se pre%int toate caracteristicile pertinente, care ar putea
influenta negativ re%istenta mecanic i stabilitatea constructiilor. Aceasta impl
ic responsabilitatea atat a furni%orilor, cat i a proiectantilor i executantilor,
nelsand loc la interpretri. Pentru studiul degradrilor constructiilor, aceast modal
itate de pre%entare, la nivel european, a produselor i caracteristicilor lor apa
re ca un instrument de prim necesitate, constituind baza de la care se pleac in ev
aluarea si expertizarea constructiilor.

11.3. Exigenta esentiala nr. 2 Siguranta in caz de incendiu"

C Constructia trebuie conceput i executat astfel incat, in ca% de incendiu: stabil
itatea elementelor structurale s poat fi pre %umat pe o perioad determinat; p apariti
a i propagarea focului i fumului in interiorul constructiei s fie limitate; s s s
fie limitat extinderea focului la constructiile invecinate; ocupantii cldirii s poa
t prsi teferi cldirea sau s poat fi s salvati in alt mod; s fie luat in considerare s
ritatea echipelor de salvare. Strategia este ba%at, deci, in mod esential pe prev
enire . Directiva cuprinde aspecte privind capacitatea portant a constructiilor i
n ca% de incendiu, limitarea aparitiei i propagrii focului i fumului, prevenirea
aprinderii initiale, evacuarea ocupantilor etc.

In ceea ce prive te produsele, se mentionea%-a c-a este in curs de definitivare

armoni%area in vederea evalu-arii modului de reactie la foc a acestora (experime
nt-ari la scar-a natural-a sau in laborator, in corelare cu scenariile de incend
iu reale). Criteriile de apreciere sunt: inflamabilitatea, debitul calorific, vi
te%a de propagare a fl-ac-arilor, cantitatea de fum, ga%ele toxice, formarea de
pic-aturi sau particule inflamate. Produsele de constructii pot fi compuse din m
ateriale omogene s sau compo%ite: produse pentru pereti, plafoane, plan ee, incl
usiv acoperirile de s suprafat-a; e elemente de constructii; p produse incorpora
te in elemente de constructii; e elemente de tev-arie i de conducte, inclusiv i%
olarea exterioar-a; produse pentru fatade sau pereti exteriori, inclusiv stratur
ile de i%olare. Criteriile de baz~ pentru caracterizarea rezisten;ei la foc a un
ui p produs (exprimate in minute): c capacitatea portant-a; e etan eitatea; i%ol
area termic-a. Simboluri utili%ate: R-pentru capacitatea portant-a (re%istenta);
E-pentru etan eitate; Ipentru i%olare termic-a. D Diferitele clase sunt exprima
te dup-a cum urmea%-a: Pentru elementele structurale: P Timp REI" = timpul minima
l in care toate criteriile (capacitate portant-a, etan eitate i i%olare) s sunt
satisf-acute Timp RE" = timpul minimal in care criteriile de capacitate portant-a
i etan eitate sunt satisf-acute e Timp R" = timpul minimal in care criteriul de
capacitate portant-a este r respectat. Pentru elementele nestructurale: P Timp EI
" = timpul minimal in care criteriile de etan eitate i de i%olatie sunt satisf-a
cute s Timp E"= timpul minimal in care criteriul de etan eitate este satisf-acut.
Pa ii sunt dati in minute, indicand timpul in care criteriile sunt

30
satisf-acute, respectiv:15', 20', 30', 45', 60', 90', 120', 180', 240', 360'.

Se pot, deci, defini urmtoarele clase:

S
REI 15, REI 30, REI 45, HH. RE 15, RE 30; R 15, R 30 Astfel, un element de const
ructie pentru care capacitatea portant este de 155 minute, etan eitatea de 80 min
ute i i%olarea termic de 42 minute, este de clas R 120/RE 60/REI 30. Un element de
constructie care are capacitatea portant (la experimentare) de 70 minute i o eta
n eitate de 35 minute va fi de clas R60/RE30 . I In directive se tratea% aspecte p
rivind: Elementele structurale fr functie de compartimentare (grin%i, stalpi) c ca
re au clasele R15, R20, R30, R45.R60, R90, R120, R180, R240. Elementele structur
ale care au i functie de compartimentare. Criterii:REI, RE, REI-M (M-in ca% de o
c mecanic)-varia% de la 20 l la 240. Produse i sisteme destinate a proteja elemen
tele sau prtile de c constructie: p plafoane suspendate; i imbrcminti, tencuieli i
ecrane de protectie. P Produse pentru elemente nestructurale: p pereti desprtitor
i (inclusiv cei vitrati) - E, EI, EI-M; fatade, pereti exteriori (inclusiv cei v
itrati) E 15 30 60 90 EI 15 30 6 60 90; membrane de plafon" (plafon care pre%int r
e%istent la foc intrinsec, independent de elementele situate deasupra, deci diferi
te d de plafoanele suspendate); plan ee suprapuse" (utili%ate impreun cu un plan e
u structural, s situat dedesubt); u i i voleti re%istente la foc i dispo%itivele
lor de inchidere
H
H H . .
EI 15 ........... 240 E 15 ............. 240; 2
u i de ascensoare (inclusiv prtile vitrate) E 15
90 EI.......... 15......... 90; 9
i inchideri de pasaje (treceri) pentru scri rulante; r rosturi de penetrare pentr
u cable i canali%ri; c conducte tehnologice; emineuri.

3 30
S Sisteme de ventilatie: c conducte de ventilatie; c clapete. Instalatii tehnice
.

Produsele sunt, uneori, autori%ate pentru o utili%are normal, dar aceasta nu incl
ude automat durabilitatea performan-telor in materie de siguran-t in ca% de incen
diu (de exemplu, produsele sensibile la influen-ta mediului-efectele intemperiil
or, efectele chimice - cum sunt produsele ignifuge; inchiderile mobile dac nu se
inchid in timp normal pre%int risc in ca% de incendiu). P Pentru evaluarea durate
i de via-t se utili%ea% metode ca: i incercri in care intervin procedurile de splare
i cur-tare; i incercri de expunere la intemperii de scurt i lung durat; i incercri me
canice (incercri de inchidere, de vibra-tii, de impact); incercri de coro%iune. In
dica-tiile despre durata de via-t a unui produs nu pot fi interpretate ca o garan
-tie dat de fabricant, dar pot constitui o modalitate de a alege un produs adecva
t, pe ba%a duratei de via-t re%onabile din punct de vedere economic.
11.4. Exigenta esentiala nr.3 Igiena, sanatatea li mediul inconjurator"
Construc-tia trebuie conceput i executat astfel incat s nu constitue o amenin-tare
pentru igiena sau sntatea ocupan-tilor sau a vecinilor, p privind, in special: d d
egajarea de ga%e toxice; p pre%en-ta in aer de particule sau ga%e periculoase; p
poluarea sau contaminarea solului; e emisia de radia-tii periculoase; defecte i
n evacuarea apelor, a fumului sau a de eurilor solide sau lichide; s pre%en-ta u
midit-tii pe pr-ti ale construc-tiei sau pe suprafe-te interioare construc-tiei. S
Sunt tratate urmtoarele aspecte: m mediul interior; a alimentrile cu ap; e evacuar
ea ga%elor u%ate; e evacuarea de eurilor solubile; mediul exterior. Respectarea
exigen-tei nr.3 este asigurat i printr-o serie de msuri c conexe: c concep-tia gen
eral i detaliat a construc-tiei, execu-tia i intre-tinerea, propriet-tile, performa
n-tele i utili%area produselor de construc-tii.

Sunt tratate, me larg, toate commonentele smre exemmlu, mentru mediul interior:
calitatea aerului, umiditatea, %gomotul, eclerajul, mediul termic. In ceea ce mr
ive te merformantele mroduselor de constructii, in msura mosibilitatilor, caracte
risticile acestora trebuie descrise in termeni de merformant.
11.5. Exigenta esentiala nr.4 Siguranta in exploatare"
Constructia trebuie concemut i executat astfel Inc-t exmloatarea (utili%area) sau
functionarea ei s nu mre%inte riscuri inaccemtabile de accidentri ca: alunecri, cder
i, ocuri, arsuri, electrocutri sau rniri ca urmare a unor exmlo%ii. Acesta exigent
se refer, deci, la 3 familii de riscuri: alunecri, cderi, ocuri; arsuri, electrocutr
i, exmlo%ii; accidente legate de vehiculele in mi care.

11.6. Exigenta esentiala nr.5 Protectia contra zgomotului"

Constructia trebuie concemut i executat astfel Inc-t %gomotul mercemut de ctre ocum
anti sau de ctre mersoanele care se afl in amromiere s fie mentinut la un nivel mri
n care nu este amenintat sntatea i s mermit oamenilor s doarm, s se odihneasc i s m
in conditii satisfctoare. Protectia contra %gomotului se refer la urmtoarele asmecte
: mrotectia contra %gomotului aerian, mrovenind din exteriorul constructiei; mro
tectia contra %gomotului aerian, mrovenind din alt smatiu inchis; mrotectia cont
ra %gomotului mrodus de ocuri; mrotectia contra %gomotului mrodus de echimamente
; mrotectia contra %gomotului reverberat excesiv; mrotectia mediului contra %gom
otului emis de surse exterioare constructiei sau legate de constructie. Promriett
i acustice: Volum V m3 Arie S m2 Arie de absorbtie echivalent A m 2 Durata de rev
erberatie Ts Nivelul mresiunii acustice L dB

Evaluarea propriettilor acustice ale produselor implic definirea urmtoarelor propri

etti: i%olarea acustic; absorbtia (sau reflexia) acustic; radiatia acustic; amorti%a
rea. Dup tipul de produs i utili%area sa, se iau in considerare: dimensiunile; de
nsitatea; elasticitatea; rigiditatea dinamic; re%istenta la scurgerea" aerului. Fa
milii de produse: ferestre i vitraje; u i; imbrcminti de sol, dale flotante; produ
se pentru ecrane anti%gomot; echipamente hidraulice.
11.7. Exigenta esentiala nr.6 Economia de energie li izolarea termica"
Constructia, precum i instalatiile sale de incl%ire, de conditionare i ventilare
trebuie s fie concepute i executate astfel incat consumul de energie necesar pent
ru exploatare s rman moderat, avand in vedere conditiile climatice locale, fr s fie af
ectat confortul termic al ocupantilor. In Directiv, sunt tratate pe larg aspecte
privind cerintele utili%atorilor (evaluarea confortului termic, atat vara, cat i
iarna, evaluarea necesittilor de ap cald, calitatea aerului in interior sau necesi
tti de ventilare ), ca i cerintele de economie de energie (coeficientul de transm
isie termic-sau nivelul de i%olare termic al anvelopei-evaluarea permeabilittii la
aer, sisteme de ventilare mecanic, randament nominal al sistemelor de incl%ire i rc
ire). Produsele ~i caracteristicile lor, in raport cu exigenta esential nr.6: * P
roduse: materiale pentru straturi de finisaj; mortare, ipsos i tencuieli; betoan
e de toate tipurile;

lemn, materiale pe ba%a de lemn, piatrd naturald etc.; pietris, nisip, pam5nt; s
ticld, plastic, metal; materiale de i%olare termicd. * Ansamblul de caracteristi
ci pentru materiale este urmdtorul: mass volumetricd, geometrie, stabilitate dim
ensionald; conductivitate termicd sau re%istenta termicd pentru mai multe condit
ii de umiditate; cdldurd masicd; coeficient de dilatare termica; coeficient de i
nertie termicd; transmisie de energie solard; re%istenta la difu%ia vaporilor de
apd; coeficient de dilatare hygricd; coeficient de dilatare hygroscopicd; coefi
cient de absorbtie de apd; permeabilitate la aer; caracteristici mecanice: re%is
tenta la compresiune, re%istenta la tractiune, modul de elasticitate, coeficient
Poisson; emisivitatea pentru radiatii de unde lungi; transfer de umiditate; re%
istenta la ploaie torentiald; permeabilitate la aer; suprafatd utild si caracter
istici de debit pentru deschideri de ventilatie.

III. FACTORUL TIMP IN CONCEPTIA SI COMPORTAREA CONSTRUCTIILOR

III.~ . Importanta factorului timp in conceptia si comportarea constructiilor
Factorul timp se refer la toate elementele care concur la procesul de constructie:
actiunile ce se exercit asupra constructiilor, inclusiv sub aspectul istoriei lo
r; conditiile de mediu; propriettile materialelor i elementelor de constructie; i
nteractiunea dintre constructie i mediul inconjurtor; conditiile de exploatare i
intretinere in vederea mentinerii performantelor. Este inclus, aici, evident, i
conceptul de durabilitate.La reali%area unei constructii va trebui s se dispun de
materiale durabile i de sisteme constructive durabile. Relevarea importantei fac
torului timp in conceptia i comportarea constructiilor implic i o pregatire profe
sionala corespunzatoare a inginerilor ci arhitectilor constructori. Inginerii pr
oiectanti i arhitectii, ca i cei ce lucrea% in executie sau asigur exploatarea con
structiilor vor trebui s- i insu easc notiuni din disciplinele care concur la asigu
rarea durabilittii: tiinta i ingineria materialelor, reologia i comportarea in ti
mp a materialelor de constructii, actiunile fi%ice, chimice i biologice i efecte
le lor.Va trebui s se schimbe mentalitatea in favoarea atitudinii de concepere a
unor constructii durabile. Conceptul de arts de a construi exprim foarte bine efo
rtul de de %voltare a omului in spatiu, spatiu supus fortelor naturii, cu care o
mul este obligat s se acomode%e. Patologia constructiilor are ca obiectiv in%estr
area inginerilor i arhitectilor cu cuno tintele necesare pentru a putea examina
i evalua starea de degradare i a lua msuri tehnico-economice de reabilitare cores
pun%toare.

De-a lungul istoriei, oamenii au construit pentru nevoile lor de viata, dar i pe
ntru a- i proiecta epoca in viitor, constructiile devenind, prin firea lucrurilo
r, adevrate jaloane ale timpului, mrturii ale spiritului creator al omenirii. A so
sit momentul s ne punem intrebarea in ce masurd conventionalismul actualelor meto
de de calcul, utili%ate in proiectarea curent-a, nu a creat, in munca de %i cu %
i, un schematism ablonard i periculos, prin care ne-am parali%at capacitatea de
a anali%a, a intelege i a trata in mod corespun%ator constructia la scara sa rea
ld, desprins din plan a proiectantului, trecuta in momentul implementarii ei in n
aturd i lsat apoi, in timp, pe amplasamentul ei. S ne punem, deci, intrebarea, in c
ate dintre ca%urile re%olvate in activitatea noastra am avut i raga%ul de a medi
ta asupra faptului ca i timpul este el $nsu~i o solicitare esenfiali in viafa un
ei construcfii, care ii conditionea%d buna comportare i siguranta in exploatare.
A a cum s-a aratat, constructia, odata intrat in exploatare, se afl in relatie di
rect cu mediul inconjurtor, care creea%d asupra ei un sistem de solicitri, ce se ad
auga acelora ce re%ult din programul functional. Asistam la o suits de evenimente
de solicitare, avand drept re%ultat o continua transformare a caracteristicilor
de capacitate portant-a i de deformare a sistemului structural i constructiv. T
ocmai aceasta perioadd i ceea ce se intampl in acest timp cu constructia proiecta
ta se gsesc in afara oricarui control, f#rd luarea in considerare, prin calcul, a
durabilittii, de i este evident ca resursele totale la care constructia face ape
l in momentul unor solicitri de exceptie sunt legate direct de tot ceea ce constr
uctia a consemnat, ireversibil, datorita evenimentelor prin care a trecut anteri
or. Admitand ca o constructie este un mecanism complex care consemnea%d permanen
t consecintele exploatarii ei i ca pentru fiecare eveniment de solicitare trebui
e s o judecam dupd varsta ei (intelegand prin aceasta variatia in sens negativ a
caracteristicilor ei), vom putea intelege cat de putin cunoa tem, in realitate,
despre constructiile proiectate, in contextul schemati%rilor conventionale. Apare
evident ca raspunsul constructiei in ceea ce prive te re%istenta i stabilitatea
sub actiunea unei sarcini accidentale sau exceptionale va fi diferit de cel anti
cipat la proiectare, din urmtoarele cau%e: starea de solicitare anterioard a cons
tructiei a creat, in mod aleatoriu, o variatie a distributiei rigidittilor in cad
rul ansamblului structural i constructiv, fat de considerentele de proiectare i f
at de momentul t0", care marchea%d intrarea constructiei in exploatare; procesul d
e adaptare la teren a constructiei impune o noud formula de echilibru general al
ansamblului, prin redistribuiri succesive;

materialele componente sufera o variatie a caracteristicilor fi %ico-mecanice in

limite apreciabile, ca urmare a stresarii" lor pe intervale mari de timp, putand
u-se vorbi de o pierdere a calitatilor initiale, prin efectul de oboseala insuma
ta, chiar i in ca%ul unor solicitari cu regim static i constant (atat caracteris
ticile de re%istenta, cat i cele de deformare post-elastica); solicits rile seis
mice anterioare creea%a o stare de microfisurare in masa a elementelor component
e, ceea ce provoaca o depreciere a calitatilor acestora; mediul inconjurstor imp
une constructiilor o permanents stare de solicitare, ca urmare a proceselor intr
etinute de coro %iune i biodegradare, ceea ce conduce la deteriorarea caracteris
ticilor initiale. Putem vorbi, f#ra exagerare, de un consum de siguranta", care s
e produce in timp, pe parcursul exploatarii constructiei.Problema se complicd in
momentul in care ne propunem sa cuantificam acest proces de degradare a sigurant
ei in timp".
111.2. Exemple referitoare la influenta factorului timp asupra structurilor din
beton armat (incarcari de lunga durata sau repetabile in timp)
Crecterea in timp a deforma;iilor de compresiune ale betonului datorit curgerii l
ente poate fi privita ca o reducere treptat a rigidittii elementelor structurale.I
n primul rand, putem vorbi de efectefavorabile (in ca%ul solicitarii de deformat
ii impuse tasri de rea%eme, variatii de temperatur) c-nd eforturile direct proport
ionale cu rigiditatea betonului scad o data cu reducerea rigiditatii.Sunt, ins, i
efecte defavorabile, de amplificare a eforturilor, acolo unde mic orarea rigidi
ttii expune elementul la eforturi suplimentare, adicd la elemente comprimate, cu
coeficienti ridicati de %veltete, la care intervin efecte de ordinul II. In afar
a stalpilor %velti, fenomenul e interesant i pentru plcile curbe subtiri (una din
cau%ele prabu irii acoperi ului halei de sport din Cluj-Napoca). Oboseala stati
cs a betonului apare la elementele de beton comprimate, la care efortul unitar d
e conpresiune are valori mari, prea apropiate de re%istenta de calcul (din cau%a
nereali%rii, la executie, a mrcii de beton sau din cau%a unor supraincarcari de l
ung durata in procesul de exploatare). Starea de microfisurare vertical a betonulu
i sub actiunea eforturilor de compresiune se de%volt in timp i, in consecinta, re
%istenta la compresiune a betonului scade, in loc s creasca in timp, ajungandu-se
chiar la cedare.

Exemplu: ruperea unor stalpi interiori i prbu irea %onei de plan ee aferente la u
n depo%it comercial cu plan ee monolite in Fgra (aici sau acumulat ambele cau%e:ne
reali%area mrcii de beton i dep irea de ctre beneficiar a incrcrilor utile pe plan ee
). Ac;iunea in timp a unor inceirceiri repetate cu un numeir redus de cicluri (d
eci, nu oboseal), care produce fenomene defavorabile . Exemple:silo%urile de cere
ale cu celule cilindrice : fluctuatiile efortului de intindere din peretii celul
elor, din cau%a incrcrilor i descrcrilor repetate, au condus la o deteriorare progre
siv a aderentei dintre armturi i beton, avand drept consecint alunecarea barelor de
armtur in beton, ceea ce a generat fisuri verticale in peretii celulelor (exemplu
:la silo%ul de la Bucu, avariile au fost mult mai pronuntate la celulele de man
evr pentru usctorul de cereale, la care incrcrile i descrcrile s-au fcut intr-un ritm
ult mai mare decat la celelalte celule). Comportarea la inceirceiri repetate a i
mbineirilor umede la grin%ile de rulare prefabricate: articulatiile plastice (ad
mise la proiectare la imbinri) s-au deteriorat, provocand avarii. Ca o concluzie
general, in ceea ce priveste constructiile de beton armat si beton precomprimat,
influenta incrcrilor de lung durat i repetabile in timp constituie o problem care dep
e te cadrul unor studii teoretice. Durabilitate-mentenabilitate Durata de servic
iu a constructiei se poate proiecta cu o bun aproximatie, prin impunerea unor msur
i la conceptie, proiectare, executie i exploatare, astfel incat s se cunoasc nivel
ul degradrilor admisibile pan la prima reparatie, s se programe%e intretinerea, rep
aratiile, consolidrile sau moderni%area, comportarea in timp a constructiei. Pent
ru atingerea de%ideratelor mentionate trebuie introdus, sub diferite forme adecv
ate, un nou criteriu, i anume criteriul de durabilitate . In primul rand, din co
nceptie, este necesar conformarea structurii din punct de vedere al durabilitatii
, adic, in special, alctuirea structurii din elemente adecvate exploatrii in medii
coro%ive.Trebuie avute in vedere: procesul de penetrare a agentilor coro%ivi in
beton; carbonatarea betonului; actiunea compu ilor a%otului i sulfului; actiunea
produs de inghet-de%ghet; actiunea apelor deduri%ate ((n pre%enta bacteriilor an
aerobe i aerobe);

efectul uleiurilor; actiunea ben%inelor; actiunea ba%elor (Na OH, KOH). Trebuie
impuse cerinte de calitate pentru executant i conditii de exploatare i intretine
re pentru utili%ator. Ca masurd a durabilittii se poate adopta notiunea de fiabil
itate probabilitatea ca o lucrare de constructii s- i indeplineascd, in mod adecv
at, misiunea pentru care a fost reali%atd, cel putin un timp dat. Un alt concept
ce caracteri%ea%d produsele de constructii este mentenabilitatea , insu ire car
e pre%int doud aspecte: calitativ aptitudinea constructiei de a fi supravegheatd,
intretinutd i reparatd; cantitativ probabilitatea repunerii in stare de functio
nare, la aparitia unui defect. Operand cu aceste notiuni i introducandu-le in pr
actica de proiectare, executie i exploatare, viata constructiilor poate fi mrit co
nsiderabil.
111.3. Clasificarea agentilor ce actioneaza asupra constructiilor
Agentii care actionea%a in timp i pot influenta performantele constructiilor se
clasificd dupd naturd i origine, caracteri%andu-se prin marimi fi%ice, in functi
e de amplasamentul constructiei, forma ei, destinatia, modul de concepere i expl
oatare. Exemplificativ, in tabelul 1, se pre%inta unele categorii de agenti care
trebuie avuti in vedere la intocmirea specificatiilor de performanta pentru cld
diri. Terminologie: Utili%ator personal uman (ocupant, vi%itator, lucrdtor etc.)
, animale, obiecte (materii prime, materiale i produse finite), procese de produ
ctie i fluxuri tehnologice. Exigenta utili%atorului enuntarea unei necesitati fa
ta de clddirea (constructia) ce trebuie utili%atd. Conceptul de performanta conc
ept ce consta in abordarea sistemica i globald a problematicii obtinerii calit-t
ii in proiectarea, executarea i exploatarea constructiilor, plecand de la activi
tatile i exigentele utili%atorilor, in mod independent de mijloacele materiale i
solutiile folosite, punand un accent deosebit pe comportarea in exploatare a co
nstructiilor.

Cerinta de calitate exprimarea calitativd a caracteristicilor clddirii (in ansam

blu, sau a p#rtilor componente), pe care aceasta trebuie sd le indeplineascd pen
tru a satisface exigentele utili%atorilor, tinand seama de diver ii agenti care
actionea %a asupra constructiei. Agent factor care actionea%a asupra clddirii (c
onstructiei) sau a diverselor sale parti componente. Actiune influenta exercitat
d de un agent asupra constructiei. Efect re%ultatul unei actiuni. Conditie tehni
cd exprimarea i detalierea, in termeni tehnici de performantd, a cerintei de cal
itate. Criteriu de performantd caracteristicd ce trebuie luatd in considerare la
detalierea i cuantificarea conditiilor tehnice, in cantitdti numite nivele de pe
rformanta". Nivel de performantd valoare impusd pentru un anumit criteriu de per
formantd, in functie de conditiile tehnice i de influenta agentilor care actione
a%a asupra constructiilor. Performantd comportarea unui produs in raport cu util
i%area sa.Prin produs se intelege constructia, in ansamblu, sau orice parte a ac
e steia. Clddire constructie, avdnd ca scop reali%area unor spatii inchise, ce a
ddpostesc activitati umane i/sau procese tehnologice. Element component produs r
eali%at ca unitate distinctd, destinat a fi incorporat in clddire pentru a indep
lini una sau mai multe activitati specifice. Subsistem al clddirii grupare de el
emente componente care indeplinesc impreund mai multe functiuni necesare satisfa
cerii exigentelor utili%atorului. Ansamblu reunirea mai multor elemente componen
te, care asigurd reali %area unor functiuni. Tabelul 1 exemplificd agentii care
actionea%a asupra clddirilor, natura i originea lor. Ace ti agenti actionea%a la
intervale de timp oarecare, in functie de mediul natural, mediul industrial, di
n interiorul i exteriorul clddirilor, i pot cau%a degraddri importante ale const
ructiilor.

~~. DURABILITATEA SI DEGRADAREA CONSTRUCTIILOR DIN BETON

~~.1. Durabilitatea betonului Preocuprile privind durabilitatea betonului armat a
u aprut, practic, o dat cu observarea comportrii in timp a constructiilor i cu cons
tatarea unor degradri premature ale constructiilor din beton armat aflate in dife
rite medii. Deja, la nivelul anilor '50, existau studii referitoare la patologia
betonului armat. Importanta durabilittii este legat de dou aspecte: durabilitatea
in relatie direct cu siguranta structural, ratiuni economice: o constructie durabi
l repre%int, prin ansamblul duratei de viata, cea mai bun investitie (cca 40% din t
otalul productiei de materiale de constructii, in trile de%voltate, se indreapt ctr
e operatiile de reparare/intretinere). Durabilitatea nu apare explicit, ca o exi
gent fundamental in Directiva CEE.Dar, avnd in vedere c exigentele esentiale sunt fu
nctii de timp (trebuie indeplinite in orice moment al duratei de viat a construct
iei), se poate afirma c durabilitatea este o inf urtoare a unor cerinte esentiale,
sau chiar, un de%iderat fundamental. In EUROCODE nr.2-cap.4.1 Proiectarea struct
urilor din beton se define te durabilitatea astfel: Cerinta pentru care o structu
r are o durabilitate adecvat in timpul duratei de serviciu este ca aceasta s- i ind
eplineasc functionalitatea, cu asigurarea re%istentei i stabilittii, far pierderi s
emnificative ale functionalittii, in ca%ul unei mentenante u%uale". Preocuprile di
n ultimii ani, pe plan international, pentru durabilitatea constructiilor din be
ton au cptat o amploare fr precedent. Studierea durabilittii constructiilor necesit cu
no tinte multidisciplinare, de la chimia materialelor, comportarea elementelor d
e diferite tipuri de solicitri, pan la tiintele fundamentale sau aplicative. Se ut
ili%ea% tehnici sau metode de experimentare din ce in ce mai performante i comple
xe pentru cercetrile de laborator i pentru investigarea unor constructii existent
e.

Cuantificarea factorilor care influentea% durabilitatea apare specificat la nivelu

l reglementrilor internationale de executie. In ca%ul examinrii constructiilor exi
stente, nu exist ins relatii directe, care s indice influenta strii de degradare asu
pra caracteristicilor specifice, necesare anali%elor structurale. Un aspect semn
ificativ il constituie faptul c durabilitatea constructiilor de beton armat sau p
recomprimat nu este considerat o problem numai in ca%ul mediilor agresive, ci i in
ca%ul mediilor curente", in care se gsesc cele mai multe dintre constructii i la
care s-au inregistrat, de asemenea, fenomene ingrijortoare. In Schemal se pre%int
o sinte% a fenomenelor care caracteri%ea% durabilitatea constructiilor din beton a
rmat, a a cum re%ult la nivelul unor propuneri ale Comitetului European al Betonu
lui. Procese fizice, chimice, biologice ci agresivitatea mediului Procesele fi%i
ce chimice i biologice se datorea%, in special, actiunii mediului. Schema 2 pre%i
nt relatiile dintre factorii care influentea% durabilitatea betonului. Degradarea
betonului nu are, in mod practic, niciodat o singur cau %;de aceea, clasificarea pr
oceselor de deterioarare trebuie fcut cu prudent. Evident, tipul i gradul proceselo
r de degradare pentru beton (fi%ice, chimice, biologice), ca i pentru beton arma
t (coro%iunea)influentea%, in sens negativ, re%istenta i rigiditatea materialelor
i elementelor ce compun structura constructiilor. Mecanismele de migrare a subs
tantelor in interiorul betonului. intelegerea fenomenelor de migrare a substante
lor/solutiilor in masa betonului este esential pentru stabilirea mecanismelor si
proceselor care influenteaz durabilitatea. In Schema 3 se pre%int interdependenta
factorilor care intervin in relatia mediu/structur (element). Transportul apei, g
a%elor, solutiilor, in interiorul elementului de beton este dependent de porii e
lementului i de fisuri. Betonul poate suferi reduceri de durabilitate prin: a)pr
ocese fi%ice fisurare, inghet, de%ghet, ero%iune; b)procese chimice (atacul subs
tantelor chimice), procese biologice.

Particularitiitile betonului armat, in ceea ce privete durabilitatea Betonul arm

at pre%int probleme legate de : protectia armaturilor; mecanismele coro%iunii; pr
otectia contra coro%iunii; carbonatarea; penetrarea clorurilor; coro%iunea beton
ului armat; coro%iunea la nivelul fisurilor si influenta lor; efectul coro%iunii
; grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor; permeabilitatea betonu
lui; continutul si tipul de ciment; mediul.
W.2. Degradarea betonului simplu a) Procese fizice Fisurarea - in Schema 4 este
data o clasificare a fisurilor care influentea%a durabilitatea betonului. Cau%el
e fisurtrii betonului sunt multiple si ele apar atunci c-nd o solicitare, la car
e este supus betonul, depaseste re%istenta de Intindere a acestuia. Din Schema 4
se observe ca mecanismele de fisurare a betonului sunt intrinseci (cau%ate, de
exemplu, de contractia la uscare, contractia datorita temperaturii, contractia p
lasticd a betonului neint#rit) si extrinseci (avand cau%e exterioare ca, de exem
plu, supraincarcari, oboseald la actiuni repetate, variatii de temperaturd, depl
asari Impiedicate, vent, cutremure etc.). Fenomenul de inghet-dezghet (schema 5 )
In ca%ul inghetarii apei, in porii materialelor de constructii cum ar fi pasta
de ciment urmatoarele procese fi%ice sunt importante: cresterea volumului cu 9%,
prin tran%itia de la apd la gheatd; evaporarea unei cantitati Insemnate de apd
(prin trecerea de la gheata la apd ); reducerea energiei potentiale a porilor cu
apd" si o reducere a punctului de inghet; difu%ia apei Inca neinghetate, din por
ii mai mici in cei mari. Observatie: Se atrage atentia asupra substantelor ce re
ali%ea%d topirea ghetii de suprafatd; ele pot produce o crestere substantiald a
temperaturii la suprafata betonului, diferenta de temperaturd Intre interior si
exterior ducand la fisurarea betonului.

Substanta cea mai des folositd fiind NaCl, intervine i actiunea chimicd a clorur
ilor asupra betonului. b)Procese chimice (pentru constructii de beton armat situ
ate in medii agresive) Actiuuea acizilor asupra betouului lute,' rit Aci%ii tran
sformd toti compu ii de calciu (hidroxidul de calciu, hidrosilicatul de calciu)
in sdruri de calciu. Acidul clorhidric produce NaCl, care e foarte solubild. Aci
dul sulfuric produce sulfatul de calciu, care precipitd ca ghips. La fel actione
a%a i aci%ii organici. Rezultatul actiuuii acizilor : distrugerea capacitdtii de
legdturd a cimentului. Actiuuea sulfatilor Sunt pre%enti in soluri, in apele fr
eatice de suprafatd i in apele industriale; repre%intA unii din cei mai agresivi
ioni. Intr-o clasificare a celor mai agresivi factori care produc degradarea be
tonului, sulfatii se situea%d pe locul al doilea, dupd coro%iunea armdturilor. I
nfrastructurile clddirilor, cu fundatii de beton slab, situate in soluri ce cont
in sulfati, sunt foarte sensibile la actiunea acestor ioni agresivi.Betonul are
un aspect albicios, degradarea incepand cu muchiile elementelor, apoi fisuri i e
xfolieri progresive (fenomene de expansiune). Actiunea sulfatilor cu alti consti
tuenti ai pietrei de ciment provoacd formarea ghipsului: SO42- + Ca(OH)2 +2H20 =
(CaSO4) x 2H20 Ghips + 20HDeoarece este o relatie directd intre permeabilitate
i factorul A/C, se recomandd : A/C 0, 6 pentru agresivitate slabd; A/C 0, 5 pent
ru agresivitate moderatd; A/C 0, 4 pentru agresivitate ridicatd. Se mai limitea%
d aluminatul tricalcic (pans la 5% i chiar 3%) i se recomandd cimenturile cu ada
os de %gurd. Actiuuea substautelor alcaliue Reactii alcalino-silicate: silicatii
continuti in agregate pot fi atacati de solutiile alcaline re%ultate din formar
ea gelurilor alcalinosilicate, ceea ce duce la distrugerea betonului in pre%enta
unei cantitati suficiente de apd. Principalul parametru ce influentea%a este re
activitatea agregatelor care contin silicati ((n principal).

 Reactii alcalino-carbonatate: mineralele ce contin carbonat pot fi susceptibile

la atacuri alcaline, ducand la fisurare.
c) Procese biologice Deteriorarea poate fi determinat $i de substante de naturd o
rganics, vegetale (licheni, alge, radacini de plante care ptrund in beton prin fi
suri sau %one cu re%istenta redus ), cau%and degradri datorate presiunilor interne
sau/$i retinerii apei la suprafatd, ducnd la cre$terea riscului de deteriorare p
rin inghet. In practica, cel mai important tip de atac biologic al betonului (l
intalnim la sistemele de canali%are. In conditii anaerobe, hidrogenul sulfurat (
care nu este agresiv pentru beton) poate fi format prin sulfatii sau proteinele
din canal. Dupd degajarea hidrogenului sulfurat, el poate fi oxidat prin actiune
a bacteriologica, formnd acid sulfuric, care atacd pasta de ciment din beton, put
andu-l transforma complet in ghips.
IV.3 Degradarea betonului armat
Protectia otelului in beton Otelul in beton este protejat impotriva coro%iunii p
rin pasivitatea data de alcalinitatea betonului (valoarea pH-ului in porii umplu
ti cu apd trebuie s fie mai mare de 12, 5). La asemenea valori ale pH-ului , form
area peliculei microscopice la suprafata otelului face imposibild degradarea lui
, chiar in pre%enta ume %elii P$i oxigenului. Mecanisme de coroziune Prin carbon
atarea sau prin actiunea ionilor de clor, pelicula microscopica formatd la supra
fata otelului poate fi distrus local sau pe %one mai mari (Schema 6). Carbonatare
a betonului Carbonatarea este reaclia chinic ce are loc Intre hidroxizii de calci
u si bioxidul de carbon, care ptrunde prin pori in interiorul betonului. Penetrar
ea CO se face de la suprafata spre interior.Dupd ce betonul a fost carbonatat, v
a?oarea pH-ului scade spre 9. Observafie important : Fenomenul de carbonatare nu
conduce in mod automat la coro%iunea armturii. Dacd nu sunt indeplinite anumite c
onditii de umiditate, chiar dacd betonul e carbonatat, armtura poate s# nu corode
%e. Acest aspect a fost evidentiat prin cercetari in situ , efectuate la constru
ctii vechi.
,

Astfel, au fost depistate armaturi in stadii avansate de coro%iune in medii cu u

miditate ridicata (bdi, bucatarii) i armaturi neafectate, in medii uscate", pentr
u acelea i valori ale pH-ului betonului. De aceea, pare ha%ardata afirmatia ca,
durata de viata a unei constructii din beton poate fi consideratd drept timpul d
upd care adancimea de carbonatare a betonului este egald cu adancimea stratului
de acoperire cu beton a armaturii (teorie pre%entd in unele studii tiintifice).
Carbonatarea este mai rapidd cand umiditatea relativd este de 50-60% Penetrarea
clorurilor in beton In afard de C02, ionii de clor (provenind, de exemplu, din a
pa marii) patrund prin pori in interiorul betonului.Difu%ia clorurilor este un p
roces care are loc total sau partial in porii umpluti cu apd, existand, Intotdea
una, un echilibru Intre clorul legat i ionii de clor liberi. Dupd carbonatare, c
lorul este desf#cut Inca o data, crescand riscul de coro%iune. Observatie: Acest
fenomen se intalne te i in ca%ul folosirii substantelor pentru de%ghet, cand, d
in cau%a ume%irii i uscarii suprafetei betonului, ionii de clor patrund in beton
prin suctiune capilard, iar prin uscare, apa migrea%d in exterior, producand o
imbogatire in cloruri a %onei afectate de ume%ire i uscare. Grosimea acestei sup
rafete are o mare importanta, in special in legaturd cu acoperirea cu beton a ar
maturilor (Schema 7). Depasivizarea in zona fisurilor Atat C02, cat i clorul pot
patrunde la armaturile din otel prin fisuri, mai repede decat prin betonul nefi
surat, timpul de depasivi%are depin%and de deschiderea fisurilor. Coroziunea ote
lului Simplificat, procesul de coro%iune a otelului poate fi separat in: procesu
l catodic; procesul anodic. Procesul anodic provoacd, de fapt, distrugerea fieru
lui: F F 2 + 2e e Surplusul de electroni in otel se va combina cu apa i 02 i va
forma ioni hidroxil: 2 e- +1/2 02 +H20 = 2(H0)- *
e
Fierul i ionii hidroxil se vor combina, formand oxidul de fier Fe203 (rugina). C
a o consecinta a celor descrise, coro%iunea nu poate avea loc in betonul uscat,
procesul electrolitic fiind impiedecat, dar nici in betonul saturat cu apd (lips
este 02).

In procesul anodic, pelicula microscopica de pe suprafata otelului se distruge.

Procesul catodic poate avea loc chiar dacd pelicula este intactd. In ca%ul coro%
iunii prin cloruri, acest efect cau%ea%d coro%iunea prin puncte, pentru ca pelic
ula va fi distrusa numai pe suprafete mici; vor avea, astfel, loc reduceri subst
antiale ale sectiunii otelului, in adancime. Efecte ale coroziunii : reducerea s
ectiunii de armaturd din otel; reducerea sau chiar pierderea aderentei armaturii
cu betonul; desprinderea stratului de acoperire cu beton a armaturilor. Din Sch
ema 8 se observe gravele implicatii ale efectelor coro%iunii asupra comportarii
elementelor din beton armat. Parametrii care influentea%a coro%iunea sunt condit
ionati de procese de difu%ie (Schema 9): carbonatarea difu%ie de CO2 prin porii u
mpluti cu aer; penetrarea clorurilor difu%ia clorurilor prin porii umpluti cu ap
d; coro%iunea difu%ia de O2in porii umpluti cu aer ai betonului armat. Toti para
metrii sunt legati de aspectul grosimii stratului de acoperire cu beton a armatu
rii, definitd prin: grosime; permeabilitate. In Schema 10 se pre%inta influenta
grosimii stratului de acoperire asupra carbonatarii sau penetrarii clorurilor. P
ermeabilitatea stratului de acoperire este influentata, in mod decisiv, de rapor
tul a/c. Cand a/c>0, 6, permeabilitatea cre te considerabil, o data cu cre terea
poro%itatii capilare. In ca%ul unei protectii insuficiente (uscare prematurd a
suprafetei betonului), permeabilitatea suprafetei poate fi influentata considera
bil. Vantul i temperaturile inalte sunt periculoase dacd actionea%a in timpul us
carii betonului. De asemenea, o compactare necorespun%atoare poate duce la cre t
erea permeabilitatii de %ece ori. Do%ajul de ciment prea mare conduce la cre ter
ea capacitatii de legarea CO2 i Cl~~. In mod normal, un beton cu 300Kg/m3 ciment
este suficient pentru a mentine o permeabilitate corespun%atoare, cu conditia c
a a/c 0, 5....0, 6. In ceea ce prive te mediul, dacd umiditatea este mai mica de
60%,

riscul de coro%iune este scd%ut, chiar dacd betonul e carbonatat.

51

In betonul saturat cu ap-a, riscul este, de asemenea, redus, din cau%a lipsei de
oxigen (exist-a, ins-a, riscul activ-arii proceselor anodice i catodice la supr
afata otelului). Cele mai favorabile conditii de coro%iune a otelului in beton s
unt atunci cand exist-a o variatie umiditate-uscare, combinat-a cu temperaturi i
nalte. In Schema 11 se pre%int-a conclu%iile referitoare la influenta diferitilo
r factori care intervin direct sau indirect asupra durabilitatii betonului. Prez
enfa umezelii Toate procesele de degradare presupun pre%enta apei, un factor imp
ortant fiind ume%eala pre%ent-a in atmosfer-a. In aceste conditii, betonul preia
apa mai repede decdt o pierde i astfel cre terea umidit-atii interne este mai m
are decdt aceea a mediului.
Risc: 0 = neglijabil ; 1 = slab; 2 = mediu; 3 = ?nalt
Nivelul de temperature De i influenta temperaturii tinde s-a fie ignorat-a in de
finirea agresivit-atii, ea este important-a in ceea ce prive te reactiile chimic
e, care sunt accelerate prin cre terea temperaturii. Spre exemplu, o cre tere a
temperaturii cu 10 C cau%ea%-a o dublare a reactiilor care produc coro%iunea. Aco
perirea cu beton Capacitatea betonului armat de a avea o bun-a comportare la cor
o %iune depinde de grosimea stratului de acoperire cu beton, de calitatea acestu
ia (permeabilitate i alcalinitate) i de interactiunea dintre suprafata elementul
ui i mediu. Permeabilitatea este legat-a direct de raportul a/c.

Comentarii Intr-o anumitd perioadd, constructiile au fost proiectate i executate

f#rd a se tine seama de costurile" suplimentare ce apar din operatiile de intret
inere i reparatii ulterioare (viata constructiei").Atingerea unui timp egal cu du
rata de serviciu a constructiei nu inseamnd, neapdrat, demolarea la acest termen
.Mentinerea, in continuare, a constructiei implicd operatii suplimentare de repa
ratii i/sau consoliddri, iar alegerea, ca variants, a construirii unei clddiri n
oi se face i pe ba%a unor calcule economice. Foarte sugestivd pentru importanta
asigurdrii unei durabilitdti core spun%dtoare, din fa%ele de proiectare /executi
e este a a-%isa reguld a celor 5 dolari". Aceasta indicd faptul ca pentru obtiner
ea unei bune durabilitati, in fa%a initiald, este necesard cheltuirea unui dolar
, pentru intretinere 5 dolari, pentru reparare i intretinere 25 dolari, iar pent
ru reconditionare 125 dolari. Observatie extrem de importantii: Din cercetdrile
efectuate asupra unor constructii aflate in conditii variate de mediu, s-a const
atat ca o mare pondere in asigurarea durabilitatii corespun%dtoare o repre%intd
calitatea initialii a elementelor componente beton fi otel. Doud aspecte sunt fu
ndamentale: Primul este legat de calitatea stratului de acoperire, de asigurarea
compactit#tii betonului, f#rd de care, indiferent de reteta de beton utili %atd
, sau de alte mdsuri, comportarea elementului de beton poate fi compromisd. Cali
tatea betonului de acoperire depinde, in special, de factori legati de executie
(mod de punere in lucru, vibrare, tratare ulterioard), fiind, deci, destul de se
nsibild la posibile erori. Al doilea aspect il repre%intd neasigurarea prin exec
utie a grosimii stratului de acoperire prevd%ut in proiect. In pre%ent, in regle
mentdrile europene, una dintre conditiile receptiondrii unei lucrdri este contro
lul statistic al respectdrii acestei caracteristici esentiale. Categorii de degr
adiiri la constructiile din beton Se va face o distinctie intre degraddrile care
apar in medii agresive i cele care apar in medii curente. a)Prima categorie est
e specificd acelor constructii industriale ce addpostesc procese de productie in
care sunt utili%ate sau din care re %ultd substante agresive. b)A doua categori
e este specificd acelor constructii de locuit i social culturale, ce se afld in
medii curente.
51

FENOMENUL DE PA'TRUNDERE A SUBSTANTELOR IN BETON

Schema 58

ACTIUNEA iNGHETULUI ASUPRA BETONULUI 1. CRESTEREA DE VOLUM DUPA iNGHET (+9%)

2. SCADEREA PUNCTULUI DE iNGHET

COROZIUNEA OTELULUI DUPA DISTRUGEREA PELICULEI DE PE SUPRAFATA

Schema 6
Schema 60

Schema 8 PARAMETRll DEClSlVl Al COROZlUNll

Schema 61

INFLUENTA GROSIMII STRATULUI DE ACOPERIRE CU BETON ASUPRA CARBONATARII SAU PENET

R,RII CLORURILOR
Schema 10
Schema 62

V. DURABILITATEA SI DEGRADAREA CONSTRUCTIILOR DIN ZIDARIE

V.1. Domenii de utilizare a zidariilor

Zidria este una dintre cele mai vechi metode de constructie din lume. Termenul de
%idrie se aplic, de obicei, unei constructii executate din materiale unitare ca p
iatra, argila sau betonul, unite intre ele prin mortar, sau a e%ate fr mortar, iar
uneori, armate, astfel incat s creasc re %istenta la intindere i forfecare. Cldiri
le cu pereti portanti din %idrie repre%int un sistem traditional, folosit in mod c
urent pentru: Cldiri parter i etajate:locuinte sau cldiri cu functiuni similare (h
oteluri, moteluri, cmine, internate, cre e), cldiri pentru invtmnt i ocrotirea snttii
lte tipuri de cldiri social-culturale care nu necesit spatii libere mari. Cldiri ti
p sal" cu deschideri i inltimi moderate (9-12 m, respectiv 6-8m ), pentru ateliere,
depo%ite, cldiri agro%ootehnice etc. Peretii din %idrie pot fi reali%ati din crmid,
blocuri ceramice, blocuri din beton greu sau u or. Crmi%ile sau blocurile pot fi p
line, cu goluri verticale sau forme speciale. Mortarele utili%ate sunt mortare o
bi nuite pentru %idrii i tencuieli. Peretii portanti se pot executa din %idrie sim
pl sau armat. Zidria armat se obtine prin asocierea %idriei cu bare din otel, a e%ate
in rosturile ori%ontale sau cu elemente din beton armat, astfel: centuri ori%on
tale i stalpi ori verticali (%idrie complex); inim de beton, armat cu otel ductil (%
idrie cu inim armatZIA). Cele mai utili%ate %idrii, in constructii, au fost cele de
crmid, care pre%int o serie de avantaje: sunt durabile pan la cateva sute de ani; sun
t bune i%olatoare termice - e 0, 7 Kcal, m.h.grad; asigur o bun i%olare acustic.

V.2. Degradari din cauze mecanice

Din punct de vedere mecanic, la %idariile de caramidd (ca i la celelalte) se pot
constata doud tipuri principale de avarii: crapaturi pronuntate care indica, di
slocari masive de %idarie; crapaturi mai mici, ins numeroase, care arat o de%agreg
are a %idariei. Aceste degraddri aratate mai sus au drept cau%e principale: cutr
emurul, taserile inegale ci sterile indelungate de umezire: tasarea inegald a te
renului conduce la degradarea %idariei portante, in special in ca%ul terenurilor
sensibile la ume%ire sau al pmnturilor de umpluturd; cutremurele produc degraddri
, avarii i prabu iri (care vor fi tratate ulterior). Calitatea executiei ziderie
i are o mare influents asupra comportarii ei in timp. Zidariile executate din ca
rdmi%i de calitate inferioard, nearse, cu inclu%iuni, avnd rosturi mari, inegale
i neumplute cu mortar, vor fi, evident, supuse degradarilor. De asemenea, punere
a in opera a carami%ilor prfuite, neume%ite, precum i folosirea unui mortar de ca
litate necorespun%atoare, confectionat din nisip murdar, favori%ea%d reali%area
unei %iddrii cu re %istenta sca%utd. Degradarea %iddriei este cau%at i de instala
tori, cu oca%ia efectuarii unor goluri, lituri sau strapungeri in %idarie.
V.3. Degradari din cauze fizico-chimice
Din punct de vedere izico-chimic, %idaria este deteriorate i degradata din urmat
oarele cau%e: Cauze interne: - defecte de compo%itie - defecte de coe%iune crist
alind Cauze externe - de origine umand: - defecte de conceptie: arhitecturd medi
u structure - defecte de executie: producerea materialelor protectia materialelo
r manopera

defecte de utili%are: destinatie transformdri defecte de intretinere de origine

fi%icd - apd i umiditate inghet punti termice actiunea vntului de origine chimicd
- poluanti atmosferici saruri solubile de origine biochimicd plantatii
vegetatii bacterii
Principalii agenti ambianti care deteriorea%d i degradea%d %idaria sunt urmdtori
i:
Observa;ii : Depunerile i petele constituie aspecte ale degradarii %idariei, dov
edind probleme interne ce pot genera, la randul lor, probleme structurale.Cele m
ai importante cau%e ale depunerilor, petelor i de %integrarilor sunt: contactul
cu umiditatea i sdrurile din sol, poluarea aerului, agentii biologici i elemente
le metalice coro%ive. *Umiditatea Umiditatea este principalul agent (de origine
fi%icd) al procesului de degradare a %iddriei. Umiditatea constituie un catali%a
tor care favori%ea%d degradarea,

prin intermediul sdrurilor solubile, poluarii aerului i agentilor biologici. De

aceea, este esentiald intelegerea fenomenului de penetrare a apei in materialele
%idariei i a modului in care este retinuta. Toate materialele de %idOrie sunt m
ai mult sau mai putin poroase i permeabile la apO i la vapori de apO, potrivit s
tructurii capilare.AceastO poro%itate oferO o mare suprafatO internO, susceptibi
lO de a retine fluide prin absorbtie i solide prin adsorbtie. 0 cOdere bruscO de
temperaturO face sO inghete apa in porii unei %idOrii, al cOrui volum cre te cu
10%. AceastO actiune cau%ea%O o presiune mecanicO, ce poate sparge peretii pori
lor i, in cele din urmO, provoacO de %integrarea materialelor de %idOrie.Este de
retinut faptul cO umiditatea migrea%O in %idOrie. ZidOria absoarbe umiditatea:
- din sol, din aer, din elementele de constructii adiacente. In %idOrie, umidita
tea poate migra: ascendent, descendent, ori%ontal. Apa de langO ba%a unei constr
uctii poate determina o umiditate ascendentO, din cau%a mi cOrii de drenare.Apa
de ploaie, care love te suprafata %idOriei, poate intretine o umiditate descende
ntO i o mi care ori %ontalO a umiditOtii in pori. Umiditatea care penetra%O %idO
ria este insotitO, adesea, de sOruri i alte substante solubile. *Ac;iunea capila
rii in materialele poroase ale %idOriei creea%O o suctiune, care produce urcarea
apei din sol, ce contine, adesea, sOruri in solutie. 0 %idOrie cu microporo%ita
te ridicatO are o presiune capilarO ridicatO. AceastO aptitudine, de atragere i
retinere a apei, conduce la riscul unei degradOri rapide. *Presiunea osmoticii s
e creea%O prin sOruri solubile de diverse concentratii, care circulO in %idOrie
prin actiune capilarO.Presiunea osmoticO poate influenta asupra intinderii i dir
ectiei de deplasare a apei.Ea atrage apa tot mai sus, pentru crearea unui echili
bru cu solutia concentratO de sOruri. Spre deosebire de actiunea capilarO, care
are o limitO teoreticO de migrare, actiunea osmoticO poate face apa sO urce din
ce in ce mai sus. La %idOriile vechi, umiditatea, in aceste conditii, poate urca
pOnO la 10m deasupra solului. *Penetrarea vaporilor de apii, care sunt intotdea
una pre%enti in aer.Condensarea acestora este urmatO de penetrare, panO c-nd est
e retinutO o umiditate specificO, de echilibru cu umiditatea relativO a aerului.
* Siirurile solubile . Cimenturile si mortarele conCin numeroase

minerale care sunt mai mult sau mai puCin solubile in solvenCi comuni, ca apa si
aci%ii slabi. Exemple tipice: carbonatul de calciu, carbonatul de magne%iu, sil
icaCii, sulfatul de calciu, de magne%iu si de sodiu, diverse minerale argiloase.
Se mai gsesc sruri solubile in sol (nitraCi de sodiu, de potasiu si de calciu ) si
in aer (clorura de sodiu). Srurile utili%ate in se%onul rece pentru topirea %pe%i
i constituie o alt surs. Srurile solubile pot acCiona direct pe suprafaCa %idriei, s
au pot fi aspirate in structura poroas, prin acCiuni capilare.Ele pot conduce la
degradarea %idriei, c-nd cristali%ea%. Cristali%area (fluorescenCele) se produce i
n soluCia care se afl intre starea de saturaCie si suprasaturaCie.Pierderea solve
ntului permite dilatarea cristalelor si spargerea porilor. EflorescenCa este cri
stali%area srurilor solubile, la extremitatea porilor, in momentul c-nd umiditate
a se deplasea% spre exteriorul %idriei. Pe %idurile de crmid, eflorescenCa se vede us
or, datorit contrastului cu culoarea crmi%ii. * Poluarea aerului const in particule,
aerosoli si substanCe ga%oase. Poluarea aerului prin ga%e acide este principala
cau% a degradrii elementelor componente ale %idriei. Aerul din %onele cu populaCie
dens conCine, in medie, mai multe impuritaCi solide si ga%oase, care accelerea% d
egradarea %idriei, dec-t aerul de la Car; totusi, aceast poluare varia% considerabil
de la o regiune la alta. Vaporii , o cau% de degradare adesea neglijat, condensea
% pe %idrie si atrag agenCii poluanCi. Vdntul accelerea% toate formele de degradare
cau%ate de poluarea aerului. * Agenti biologici - pre%enCa arborilor si a plant
elor, pe o construcCie sau in vecintatea ei, risc s favori%e%e degradarea acesteia
si s deranje%e evaporarea apei din pereCi. ExistenCa vegetaCiilor indic, in genera
l, o umiditate ridicat a materialelor.Rdcinile plantelor nu penetrea%, de obicei, o
piatr sntoas, fr fisuri, sau rosturile de mortar bine cimentate. Ele cresc in lungul s
uprafeCelor rugoase, unde interacCionea% chimic cu mineralele si extrag rarele su
bstanCe nutritive, atac-nd suprafeCele. * Degradarea mortarului este atribuit une
i interacCiuni complexe a materialelor constituente, factorilor de mediu si prac
ticilor de construcCie. Mortarul si crmi%ile sunt materiale poroase, care absorb u
miditatea aerului ambiant, umiditate ce este factorul cel mai important in deter
ioararea mortarului.

Tipuri de deteriorare a mortarului:

fisurarea, de%integrarea, scorojirea, ero%iunea, decaparea. dezintegrarea se man
ifestd prin pre%enta fisurilor, orientate la intamplare; are la origine diverse
mecanisme:actiunea inghetului, atacul chimic, pre%enta substantelor organice, cr
istali%area sdrurilor solubile, coro%iunea metalelor. De%integrarea mortarului p
oate fi asociatd cu deteriorarea elementelor de %iddrie; scorojirea este separare
a mortarului de la suprafatd, sub formd de felii" fine sau de bucdti mici;din pun
ct de vedere fi%ic, ea este un efect secundar al de%integrdrii; eroziunea se car
acteri%ea%d printr-o distrugere a mortarului la suprafatd, care este luat"de agen
ti abra%ivi mecanici ca: jetul puternic de apd, furtuna de nisip, circulatia uma
nd; decaparea este o deteriorare superficiald, caracteri%atd printr-o fatd rugoa
sd a mortarului, fiind cau%atd de solutii acide din diferite surse. Mecanisme de
deteriorare a mortarului de %iddrie Reactiile alcaline ale nisipului De i nisip
ul este considerat, in general, ca un material de amestec inert in mortare, se p
roduc, totu i, unele reactii chimice intre nisip i ciment sau var. Reactiile chi
mice intre anumite tipuri de nisip i alcalii din pasta de ciment pot cau%a dilat
area mortarului, care conduce la de %integrare. In general, reactiile alcaline a
le nisipului se ba%ea%d pe pre%enta umidit#tii i sunt accelerate de cre terea co
ntinutului in alcali ale pastei de ciment i de cre terea temperaturii. Cristaliz
area seirurilor solubile Numeroase sdruri solubile din apd sunt pre%ente in mort
ar.Ele sunt transportate in mortar de umiditatea provenitd din sol sau alte surs
e.Sdrurile solubile includ sulfati, carbonati i silicati de sodiu, de potasiu, d
e calciu i de magne%iu. Cimentul Portland este o sursd de sulfati de sodiu i de
potasiu. Atunci c-nd umiditatea se evapord, aceste sdruri cristali%ea%d i pot fo
rma eflorescente.De%integrarea mortarului se produce c-nd, in interiorul porilor
, se formea%d cristale; efectul distructiv este cau%at de cre terea volumului pr
in cristali%are.

Carbonatarea este reactia chimic-a intre bioxidul de carbon din atmosfer-a i hid
roxidul de calciu din elementul int-arit. Efectul carbonat-arii cre te cu diminu
area alcalinit-atii mortarului, care favori%ea%-a eventuala coro%iune a metalelo
r. Atacul chimic - sulfatii solubili pre%enti in mortar pot reactiona cu alumina
tul tricalcic, care se g-ase te in cimentul Portland.Produ ii de reactie au un v
olum mai mare i, in consecint-a, se creea%-a o fort-a care produce de%integrare.
Coroziunea metalelor inglobate produce fisurarea i de%integrarea mortarului, di
n cau%a ruginii care re%ult-a din coro %iune i care are un volum de dou-a ori ma
i mare decat fierul din care provine. Concluzii Scopul inspect-arii lucr-arilor
de constructii din %id-arie const-a in depistarea defectelor, cunoa terea cau%el
or i stabilirea m-asurilor de remediere necesare. Diagnosticarea dup-a deteriorarile aparente comport-a o bun-a cunoa tere a cau%elor principale de deteriorare
a %id-ariei. S-a v-a%ut c-a exist-a multe cau%e interdependente, al c-aror efec
t este cumulativ. Umiditatea excesivii este cauza principalii in procesul de deg
radare a lucriirilor de zidiirie, expuse la actiunea agentilor fizici, chimici ~
i biologici. De aceea, este esential-a intelegerea fenomenului de penetrare a ap
ei in materialul %id-ariei. Este important-a stabilirea unui diagnostic cat mai
precis posibil, f-ar-a a deteriora constructia prin prelevarea unor materiale ca
re nu se vor mai putea reamplasa. Cea mai mare parte a problemelor de deteriorar
e poate fi legat-a direct sau indirect de practicile de constructie (conceptia,
detaliile, calitatea executiei) i de intretinere. Dac-a este posibil i necesar,
evolutia constatat-a a degrad-arilor se urm-are te intr-o perioad-a de timp mai
lung-a.Toate simptomele trebuie consemnate, fotografiate i relevate. Este eviden
t c-a mentinerea intr-o stare cat mai bun-a a %id-ariei presupune cunoa terea ca
u%elor principale de degradare i a mecanismelor de deteriorare a %id-ariei. In a
fara %id-ariilor portante, exist-a i %id-arii de umplutur-a, la cl-adirile cu sc
helet de re%istent-a din beton armat, la care %id-aria se execut-a dup-a turnare
a i int-arirea structurii din beton. Toate cau%ele indicate sunt comune i acesto
r tipuri de %id-arie. Exceptie fac solicit-arile din cutremur, care produc degra
d-ari specifice, deosebite de cele ale %id-ariei portante.

VI. DIAGNOSTICAREA DEGRADARILOR CONSTRUCTIILOR DIN LEMN

VI.5. Avantajele si dezavantajele utilizrii lemnului in constructii Lemnul este u
tili%at pe scars largd in constructii, datorit-a urm#toarelor avantaje: prelucra
re u oard in fabrici i ateliere; indice de eficientd" mare, fatd de beton sau ote
l (exprimat prin raportul intre re%istenta de calcul i densitate);
este un bun i%olator termic (e redus), durabilitatea constructiilor din lemn est
e dependent-a de regimul de exploatare al acestora, precum i de reali%area mdsur
ilor de protectie impotriva putre%irii i focului. Dezavantaje: structura ani%otr
opd i neomogend, care duce la valori diferite ale re%istentelor mecanice, functi
e de unghiul format de directia efortului cu cea a fibrelor lemnoase.

Valorile maxime ale re%istentei mecanice se obtin in ca%urile in care directia f

ortei coincide cu cea a fibrelor, iar valorile minime, in ca %ul in care aceste
directii sunt perpendiculare; umiditatea afectea%d puternic proprietatile fi%ico
-mecanice ale lemnului.In toate ca%urile de solicitare, re%istenta lemnului scad
e cu cre terea umiditatii.Reducerea se observe numai pand la atingerea punctului
de saturatie a fibrelor (25-30%); temperatura >50 C, care actionea%a timp indelu
ngat;prin cre terea temperaturii, de la 25 la 50 C, re%istenta la intindere i for
fecare scade cu 15-20%, iar re %istenta la compresiune, cu 20-40%; E" se reduce c
u 20% (la intindere) i de 2-2,5 ori pentru compresiune; defectele naturale (de f
orma, de structure, crapaturile); putre%ireaprovocata de ciuperci i insecte xilof
age;cunoa terea ciupercilor ce daunea%a materialului lemnos este importantapentr
u solutiile de remediere; contragerea i umflarea sunt dependente de specia lemno
asd i de directiile de solicitare; inflamabilitatea pentru temperaturi mai mari
de 105 C, lemnul se descompune termic in mod progresiv, iar in pre %enta aerului
i caldurii, la o anumita temperaturd i dupd o anumita durata de actiune a foculu
i, lemnul incepe s arda. Lemnul nu poate fi fa',cut incombustibil, dar poate fi f
acut greu combustibil, prin masuri constructive sau masuri chimice impregnarea c
u substante ignifuge (de obicei, inainte de punerea in opera). Diferite incercar
i au aratat ca, la elementele masive, se consume prin ardere 0, 6-0, 7mm/min, de
ci o grosime de 1 cm, intr-un sfert de ore; astfel, se poate calcula durata re%i
stentei de foc a constructiei. Preocuparile pentru cunoa terea performantelor st
ructurale i a re %istentei in timp a structurilor din lemn pun in evidenta doud
probleme distincte: pe de o parte, constructia trebuie s re%iste actiunilor exter
ioare, pe de altd parte, intervine necesitatea cunoa terii lemnului ca material
de constructie. Anali%a performantelor mecanice poate fi f#cutd pe 2 directii: a
) directia wait and see", anali%a structurilor vechi constituind un test de fiabi
litate structurald; cunoa terea cau%elor degraddrilor furni%ea%d elemente pentru
deci%iile viitoare; b) efectuarea de incercari de laborator asupra materialului
, a elementelor componente, a imbinarilor, precum i de incercari in situ (direct
ia here and now").

VI.2. Investigarea si diagnosticarea constructiilor din lemn

Aspecte specifice: determinarea umidit-atii lemnului i depistarea %onelor degrad
ate prin putre%ire, stabilirea p-artilor afectate de atacul insectelor, evaluare
a re%istentei elementelor structurale. Moduri concrete de abordare: Umezirea ci
putrezirea lemnului Se vor examina cu prioritate: elementele de imbinare (mai al
es in ca%ul fermelor); %onele de incastrare in %id-arie ale panelor la arpantele
acoperi urilor, ca i ale grin%ilor plan eelor; toate %onele expuse unei umidita
ti excesive:coamele acoperi urilor, doliile coamele inclinate etc. Examinarea se
face vi%ual, verific-ndu-se i elimin-ndu-se totodat-a cau%ele. De exemplu, in c
a%ul arpantelor, se va urm-ari dac-a ventilatia existent-a este suficient-a pent
ru evacuarea vaporilor de ap-a condensati sub invelitoare. Depistarea atacurilor
insectelor Elementele atacate se vor epura de %onele afectate, acestea indep-ar
tAndu-se in intregime, pan-a la lemnul s-an-atos. Sectiunile reduse vor necesita
consolid-ari, in vederea aducerii la capacitatea portant-a initial-a. Este nece
sar-a verificarea atent-a i a celorlalte elemente (de exemplu- arpante). Evaluar
ea rezisten;ei elementelor degradate ~ a cum s-a ar-atat, se vor lua m-asuri de
inlocuire sau de consolidare a %onelor la care s-au mic orat sectiunile, in urma
indep-art-arii p-artilor degradate. Distrugerea partial-a a imbin-arilor (la ar
pante) poate periclita stabilitatea de ansamblu a structurii. Valorile mari ale
s-agetilor panelor i grin%ilor de plan ee contribuie la deformarea invelitorilor
sau plan eelor. Exemple: Sarpantele din lemn In ca%ul %onelor atacate de ciuperc
i, dup-a indep-artarea p-artilor degradate, se vor arde cu flac-ar-a ramificatii
le acestora, pentru a evita extinderea ciupercilor.

Elementele noi se tratea%es in prealabil, iar arpanta va primi un tratament cura

tiv. Elementele ce au suferit un grad puternic de degradare se vor inlocui cu el
emente noi, din lemn tratat cu antiseptice, cu elemente din lemn lamelar incleia
t sau cu elemente metalice protejate impotriva coro%iunii. Elementele la care se
ctiunea devine insuficientes trebuie consolidate prin: cesmes uire" cu lemn sau m
etal; reali%area unor rea %eme intermediare; consolidarea cu grin %i metalice. *
Buretele de case,' ci actiunea lui asupra lemnului de constructie Ciupercile xi
lofage consumes substantele componente ale lemnului i ii alterea%es structura de
re%istentes, transformandu-l intr-o mases pulverulentes. Cea mai frecventes i p
ericuloases este ciuperca Merulius lacrimans, sau buretele de cases. Ea provoace
s o putre%ire distructives a lemnului, de culoare ro ie-brunes, fesres a pre%ent
a inses gesurile caracteristice putre%irii coro%ive. Lemnul de constructie ataca
t de buretele de cases, dupes un anumit timp, se imbibes puternic cu apa, devine
moale i se poate tesia foarte u or cu cutitul.Dupes putre%ire, lemnul suferes o
uscare puternices, crapes, i se fragmentea%es in prisme, care se desprind u or
cu mana i se transformes in pulbere. Cel mai amenintat este lemnul de res inoase
, dar ciuperca poate ataca i lemnul de foioase. Buretele de cases ataces i distr
uge i alte materiale care contin celulo%es (tapete, covoare etc.) sau obiecte de
piele, stofe etc., aflate in interiorul clesdirilor afectate. Propagarea se fac
e prin spori i resspandirea se face prin: utili%area unui lemn dej a infectat; m
utarea mobilei dintr-o locuintes infectates in alta, neinfectates; transportul c
esrbunilor sau lemnelor infectate. Germenii ciupercii prosperes in conditii favo
rabile de umiditate, temperatures, aerisire. Buretele de cases obi nuit ( i are
limitele de viates intre 4C i 22C. De %voltarea lui initiales este conditionates d
e o umiditate a lemnului cuprinses intre 20% i 22 %, umiditate optimes 30-35%. C
iuperca este capabiles ses provoace o autoume%ire a lemnului uscat i ses- i cree
%e, singures, conditii de de%voltare. Aerul umed i stagnant oferes cele mai bune
conditii de de%voltare. De aceea, este intalnites in subsoluri, beciuri, WC-uri
, besi, de unde se extinde, apoi, in restul clesdirii.

Udarea lemna.riei acoperi ului, ca urmare a infiltra.rii apelor de precipitatii

prin invelitorile nereparate, condensarea vaporilor pe lemna.rie in inca.perile
neinca.l%ite, ume%irea lemna.riei de ca.tre apele din instalatiile sanitare spar
te sau introducerea in constructie a lemna.riei insuficient uscate creea%a. cond
itii favorabile pentru de%voltarea buretelui de casa.. Utili%area ca.ra.mi%ilor
provenite de la demola.ri de case care au fost atacate de buretele de casa. este
un pericol evident. Trebuie tinut seama ca. distrugerea radicala. i sigura. a b
uretelui de casa. este practic imposibila..Totu i, trebuie luate anumite ma.suri
: indepa.rtarea lemnului sau a materialului infectat, cura.tirea i de%infectarea
. Exemple : La noi in tara., in cateva regiuni de munte, o serie de cla.diri au
fost afectate de buretele de casa..Au fost luate urma.toarele ma.suri: indepa.rt
area cau%elor ce produc umiditatea; indepa.rtarea ta.lpilor sau grin%ilor atacat
e de la ba%a peretilor, inlocuirea lor cu ca.ra.mida. imbibata. cu bitum; indepa
.rtarea du umelelor, inlocuirea lor cu du umele impregnate cu fungicol sau alt a
ntiseptic omologat; executarea sub du umele a unui strat de beton cu adaos hidro
fug, pentru impiedecarea ridica.rii umidita.tii; reali%area unei ventilatii sub
pardoseala. (uneori, umplerea cu %gura. a golului de sub du umele); tratarea lem
na.riei sa.na.toase cu fluorosilicat de magne%iu; expunerea peretilor de lemn la
aer, timp suficient; indepa.rtarea i inlocuirea tampla.riei atacate cu alta, tr
atata. antiseptic.

VII. CAZURI DE CONSTRUCTII DEGRADATE DIN CAUZA FENOMENULUI DE COROZIUNE, CARE PE

RICLITEAZA SIGURANTA SI STABILITATEA IN EXPLOATARE VII.1. Cercetari efectuate du
pa 1990 obiective examinate
Cercetrile efectuate dupd 1990, in Cara noastr (in cadrul INCERC), s-au referit la
studiul construcCiilor existente cu degraddri deosebit de grave, in special din
cau%a proceselor tehnologice de fabricaCie. Re%ultatele studiilor i cercetrilor
au fost sinteti%ate sub forma unor fi e de pre%entare, pentru fiecare obiect de
construcCie in parte. Fi ele de pre%entare cuprind date i informaCii cu privire
la tipul i destinaCia construcCiei, alcatuirea constructive, modificari construc
tive i intervenCii asupra construcCiei/instalaCiei tehnologice pe durata exploat
arii, caracteri%area naturii i gradului de agresivitate a mediului (tehnologic i
natural), starea actuald de degradare, cu evidenCierea degraddrilor specifice p
rin coro%iune existente la elementele structurale i nestructurale, dar i a celor
provocate sau accentuate de alte acCiuni (seisme, tasdri, acCiuni mecanice, acC
iuni climatice etc.), descrierea cau%elor i modului de degradare, a materialelor
/elementelor de construcCiii, conclu%ii i propuneri de moduri de intervenCie in
vederea prevenirii producerii unor accidente cu victime omene ti, avarii, distru
geri de bunuri materiale, de%astre ecologice. Obiectivele examinate au fost urmto
arele: 1. Cldirea de fabricaCie a formaldehidei de sodiu, acidului formic i acidu
lui oxalic-Carbosin (Cop a Mica). 2. Cldirea de fabricaCie a nitrocalcarului-Nitr
amonia (Fagara ). 3. Turnurile de granulare a%otat de amoniu Nitramonia (Fagara )
. 4. Cldirea de fabricaCie a ingra dmintelor complexe Doljchim (Craiova-I alniCa)
. 5. Turnurile de granulare ingr minte complexe Doljchim (Craiova-I alniCa). 6. Tu
rn de racire ape acide cu tiraj forCat (tipHamon) Doljchim (Craiova-I alniCa). 7
. Hala de purificare saramurd -UTC - Turda.

8. Hala electroli% cu catod de mercur UTC Turda. 9. Cldire de fabricatie a acidului

clorhidric de sinte%UTC Turda. 10. Cldire de fabricatie a clorurii de var UTC Turd
a. 11. Castel de ap UTC Turda. 12. Estacada pentru conducte i rampa de incrcare spl
are UTC Turda. 13. Cldire de prelucrare a srii Salina Ocna Dej. 14. Cldire de fabr
catie a acidului clorosulfonic Romfosfochim Valea Clugreasc. 15. Hala de acoperiri
metalice UMARO Roman. 16. Hala de decapare bare-COS- Trgovi te. 17. Hala de turntor
ie font FORTUS Ia i. 18. Hala de %incare TEPRO Ia i.
VII.2. Rezultate obtinute
Constructiile anali%ate au fost situate in medii agresive industriale (tehnologi
ce), constituite din agenti chimici, sub form ga%oas, lichid i solid, in pre%enta um
idittii ridicate a aerului. Mediile agresive industriale au fost acide (anorganic
e i organice); alcaline i sruri (solutii, pulberi + umiditate, topituri) cu carac
ter neutru, acid, sau alcalin. In cele mai multe ca%uri, asupra constructiilor a
u actionat, simultan, doi sau mai multi agenti agresivi, de concentratii i tempe
raturi ridicate, determinnd accelerarea proceselor de coro%iune. Din punctul de v
edere al agresivittii lor asupra constructiilor, mediile anali%ate dep esc nivelul
clasei/gradului de agresivitate puternic/ sever, prescris prin norme, fiind necesa
r incadrarea lor in categoria de ca%uri speciale". Nivelul de agesivitate existent
se datorea%, in majoritate, functionrii defectuoase a instalatiilor i utilajelor
tehnologice de fabricatie, inclusiv a instalatiilor de captare i evacuare a agen
tilor agresivi. Astfel, au existat: stagnri temporare sau permanente de solutii p
e suprafata elementelor; depuneri de pulberi agresive, care, in pre%enta umiditti
i, se transform in solutii de concentratii maxime i in slamuri agresive; scurgeri
i infiltratii de solutii; stropiri (purjri) cu solutii (topituri); formarea cond
ensului pe suprafata elementelor, care poate di%olva sau poate reactiona cu agen
tii agresivi din atmosfer.

Principalele tipuri de coro%iune In cazul betonului: coro%iune acid, coro%iune pr

odus de a%otatii de amoniu, coro%iune alcalin (distruge piatra de ciment), coro%iu
ne sulfatic; coro%iune datorat apelor moi, care di%olv hidrocarburile de calciu, du
c-nd la de%alcalini %are i distrugeri; coro%iune produs de sruri. In cazul armatur
ii inglobate in beton: coro%iune fisurant intergranular (fisurare+rupere fragil la
otel-OB37, PC), fr reducerea sectiunii(inmedii cu a%otat de amoniu); coro%iune gen
eral - sub actiunea solutiilor acide, puternic alcaline i a srurilor; conduce la r
educerea general a sectiunii de otel, mergand pan la disparitia armturii i la ruper
e. coro%iune local sub actiunea solutiilor de sruri (in special a clorurilor). In
cazul otelului (elemente de otel): coro%iune general reducerea general a sectiunii
profilelor; coro%iune local reducerea local a sectiunii i penetrarea intregii sec
tiuni. Principalele categorii de degradri prin coro%iune (la beton armat i beton
precomprimat) a)asupra betonului; b)asupra armturii; c)asupra betonului i armturii
; d)asupra otelului. Efectul coro%iunii asupra capacittii portante: reducerea cap
acittii/sectiunii de beton; reducerea capacittii/sectiunii de armtur; reduceri simul
tane ale capacittilor / sectiune la beton i armtur; reducerea sectiunii de otel. St
alp i degradarea in profun%ime a betonului (coro%iune alcalin) cu reducerea sect
iunii, fr s afecte%e armtura; degradarea in profun%ime a betonului (coro%iune acid)+c
oro%iunea general a armturii, cu reducerea sectiunii de beton armat ;survine dispa
ritia armturii in unele %one;

degradarea in profun%ime a betonului din cau%a coro%iunii provocate de mediile p

e ba%d de a%otat de amoniu, cu ruperi fra gile ale etrierilor; coro%iune avansat
a a armaturii i ruperi ale etrierilor. Grinzi degradari similare cu cele de la s
talpi; ruperea tuturor armaturilor longitudinale i transversale prin coro %iune
fisurantd; degradari locale ale grin%ilor din beton armat. Placi (planee) degrad
dri in %onele strapungerilor tehnologice i in %onele pardoselilor; cedarea i prd
bu irea unor %one de plan ee din cau%a ruperii fragile a armaturii prin coro%iun
e fisurantd. Perefi degradari i desprinderi locale de beton i ruperi fragile ale
armaturii prin coro%iune fisurantd; degradari i desprinderi de beton pe suprafe
te intinse i coro%iune avansata a armaturilor. Elemente de acoperi~ degraddri ge
nerali%ate ale chesoanelor de acoperi din beton armat;coro%iune avansata a armat
urilor din nervuri i placi; degraddri grave ale elementelor ECP de acoperi din b
eton precomprimat;coro%iune avansata a barelor PC i a toroanelor pretensionate d
in nervuri, dislocari de betoane. Fascicule exterioare de precomprimare ruperi a
le sarmelor pretensionate din cau%a coro%iunii generale ce produce de%membrarea
unor fascicule, sub actiunea mediului natural cu umiditate ridicatd. Elemente ne
structurale degraddri avansate la scari, balustrade, tamplarie, platforme tehnol
ogice, podete, suporti, constituind pericole permanente de prdbu ire. Alte aspec
te importante Degradari grave la stalpii camd uiti din beton armat i la grin%ile
camd uite din beton armat, supuse mediilor agresive de clor. Solutiile adoptate
in aceste ca%uri nu au dat re%ultatele scontate, atat din cau%a calitatii lor n
ecorespun%atoare, cat i, mai ales, din cau%a continuarii procesului de coro%iune
in interiorul %onei cdmd uite, ca urmare inglobarii unor portiuni impregnate"cu
agenti agresivi, care nu au fost curatite i neutrali%ate".

Cauze ~i condifii favorizante producerii degraddrilor Degradarile grave ale cons

tructiilor survin din exploatarea in medii cu agresivitate puternicd. Se remarcd
urmdtorii factori: a) Factori legafi de exploatare: functionarea defectuoasd a
instalatiilor i utilajelor tehnologice, permitEind: deversdri (purjdri) de solut
ii agresive direct pe suprafata elementelor, degajari de ga%e, vapori, pulberi i
abur tehnologic, scurgeri prin neetan eit#ti; functionarea ineficientd sau abse
nta instalatiilor i sistemelor de captare i dirijare/evacuare a agentilor agresi
vi degajati prin procesul tehnologic de fabricatie; ineficienta instalatiilor de
ventilare (locale i generald); infundarea sifoanelor de pardoseald i a canalelo
r colectoare interioare cu lamuri; lipsa rebordurilor, indltimea lor insuficient
d i neprotejarea lor prin continuarea structurii de protectie a pardoselii; pant
e necorespun%dtoare ale pardoselii, care permit acumularea i stagnarea solutiilo
r agresive pe suprafatd; strapungeri i goluri tehnologice in plan ee, nereparate
i neetan ate; degradarea hidroi%olatiei acoperi ului i retelei interioare de sc
urgere a apelor pluviale; degradarea elementelor laterale de inchidere; lipsa pr
eocuparii pentru activitatea de reparatii periodice (curente i capitale) i intre
tinerea instalatiilor tehnologice. b) Factori legafi de concepfie/proiectare: pr
evederea, prin proiect, a unor elemente de constructiii din beton armat (in cont
inuare b.a.) i beton precomprimat (in continuare b.p.) cu durabilitate redusd pe
ntru exploatarea in medii agresive, in principal, din cau%a grosimii insuficient
e a stratului de acoperire cu beton a armdturii i a utili%arii incorecte a beton
ului de calitate necorespun%dtoare (mdrci, grad de impermeabili%are); exemplu: c
hesoane de acoperi din b.p. contraindicate in medii agresive; prevederea prin pro
iect a unor elemente din otel cu durabilitate redusd (elemente cu pereti subtiri
, grin%i cu %abrele) in medii puternic agresive;

absenta mdsurilor sau prevederea unor mdsuri insuficiente de protectie anticoro%

iva a elementelor de constructii, in raport cu natura i gradul de agresivitate a
le mediului; g l lipsa conceptului de proiectare a intretinerii; goluri de strap
ungere prevd%ute prin proiect pentru conducte tehnologice, f#rd indicarea soluti
ilor de etan are i protectie a anticoro%iva; proiectarea prinderii grin%ilor met
alice de sustinere a cdilor de rulare la podurile rulante de talpa inferioard a
grin%ilor din b.p., f#rd prevederea unor mdsuri suplimentare de protectie antico
ro%iva a plcilor metalice inglobate in beton i a i imbinarilor sudate; adaptareau
normdsuri de consolidare a elementelorputernic degradate prin coro%iune, f#rd pr
evederea unor solutii eficiente de neutrali%are" a agentilor agresivi din element
ele degradate i/sau unor mdsuri de protectie anticoro%iva a elementelor consolid
ate corespun%ator agresivit#tii mediului; c) Factori legafi de execufie: utili%a
rea unor elemente din b.a./b.p. prefabricate, cu defecte de executie (segregari
i goluri, tirbituri, fisuri, armdturi aparente sau cu strat foarte mic de acoper
ire ) care favori%ea % %d degradarea prin coro%iune; betoane monolit de calitate
inferioard (mdrci, grad de impermea bilitate); b folosirea distantierilor din o
tel (in loc de plastic) pentru po %itionarea armdturilor repre%entand puncte de
initiere a coro % %iunii; etan area /monoliti%area necorespun%atoare sau chiar n
eetan area rosturilor intre elementele structurale (elemente de acoperi , g grin
%i, stalpi); g goluri i strapungeri tehnologice neprevd%ute in proiect; protecti
e anticoro%iva de calitate slabd. VII.3. Msuri de interventie propuse 1) Dezafect
are, demolare ~i reconstrucfie (obiectivele 1, 2, 3, 9, 12, 14, 17) Factori care
pledea%d pentru de%afectare: F risc de prbusire totald sau partiald, mai ales la
seism, supra incarcare cu %apadd; i dezvoltarea fenomenului de coroziune fisura
nt a armturilor, asociat cu reducerea necontrolat a caracteristicilor fi %ico-mecani
ce a betoanelor din cau%a coro%iunii; ale complexitatea i costul ridicat al lucr
arilor de consolidare +protectie

anticoro%iva; durabilitatea redus a structurilor consolidate; c oprirea, pe o per

ioadd indelungatd, a unor procese tehnologice.
a

Exemplu: turnurile de granulare a%otat de amoniu (obiectivul 3) la care s-a adop

tat varianta demoldrii i reconstructiei. 2) Inlocuirea unor elemente structurale
puternic degradate: elemente ECP de acoperi din b.p. (obiectivul 15) i reali %a
rea unui acoperi nou; sprijinirea provi%orie a acoperi ului halei pand la Inlocu
irea elementelor ECP; e Inlocuirea chesoanelor prefabricate din b.a (obiectivul
16); 3) Consolidarea elementelor /structurii (obiectivele 6, 13, 18): consolidar
ea i protectia anticoro%ivd a constructiei (obiectivul 6); 6 consolidarea constr
uctiei i protectia anticoro%ivd a tuturor elementelor, concomitent cu moderni%ar
ea fluxului tehnologic. Din cercet#rile efectuate s-au evidentiat 3 categorii de
constructiii degradate: 1)Construc;ii aflate in stare graviide degradare care p
ericlitea%d siguranta i stabilitatea i pot conduce la avarii, accidente tehnolog
ice, distrugeri, victime omene ti i implicatii majore. Acestea sunt surse de mar
e risc necesitand miisuri urgente de interven;ie. 2)Construc;ii aflate in stare
de degradare evolutivii contaminate" cu agenti agresivi, in profun%ime, care repr
e%intd surse poten;iale de mare risc , in special in ca%ul unor actiuni suplimen
tare (seismice, actiuni climatice); ele necesitd inter ven;ii eficiente ( repara
tii, consolidari, inlocuiri de elemente, protectii). 3)Construc;ii aflate intr-o
stare satisfiiciitoare , f#rd degradari

semnificative cau%ate de coro%iune, care necesitd o inspectie/ urmarire sistemat

icd i mdsuri de interventie. Detalii privind toate aspectele semnalate sunt pre%
entate in figurile 1-16.

Figura 1. Rupere fragild a armaturii longitudinale si transversale la o grindd,

din coroziune fisurantd
Figura 2. GrindA din beton armat cedarea grinzii din cauza ruperii armaturilor p
rin coroziune fisurantA

Figura 3. Planseu din beton armat cedarea plcii datorit ruperii armturilor prin cor
oziune fisurant si degradrii betonului sub actiunea azotatilor, necesitfind spriji
nirea planseului
Figura4. Stfilp perimetral rupere Figura5. Stfilp din otelcoroziunea fragil a etrie
rului prin coroziune in profunzime a otelului (straturi fisurant. Degradarea beto
nului groase de rugin) sub actiunea din cauza coroziunii mediului acid

Figura 6. Chesoane de acoperis si grind transversal din beton armat; degradarea in

semnat a nervurilor chesoanelor si a tlpii inferioare a grinzii, din cauza coroziu
nii avansate a armturilor si a betonului, sub actiunea mediului agresiv pe baz de
clor

Figura 7. Coroziunea puternic a profilelor metalice si a carcasei de armturi; rupe

ri de armtur prin coroziunea general (dizolvarea) dup indeprtarea betonului de cmsui

Figurile 8-9. Degradarea avansat a stfilpilor din beton armat consolidati prin cmsu
ire (pe inltimi variabile); fisurarea puternic a betonului cmsuielii, din cauza coro
ziunii armturilor; degradarea avansat prin coroziune a betonului si armturilor, in
zonele neconsolidate ale stfilpilor, sub actiunea mediului agresiv pe baz de clor
Figura 10. Scar din beton armat fisurarea (crparea betonului) ca urmare a coroziun
ii produse de azotati; cedri locale ale elementului

Figura 11. Fascicule exterioare de precomprimare: deteriorarea tesaturii de shrm

a si a mortarului de protectie, ca urmare a coroziunii generale a shrmelor prete
nsionate
Figura 12. Fascicule exterioare de precomprimare: ruperea sarmelor pretensionate
din cauza coroziunii i dezmembrarea fasciculului superior

Figura13. Prdbusireauneizone de plansee ca urmare a ruperii arm?turilor din grin

zi si placd prin coroziune fisurant?
Figura 14. Sta.lp estacadd: ruperea consolei din beton armat din cauza coroziuni
i armturilor sub actiunea mediului agresiv pe bazd de clor

Figura15. ~talp estacad; ruperea consolelor din beton armat din cauza coroziunii
armturilor; consolidarea consolelor cu profile metalice Figura 16 . Estacade din
beton armat; degradarea avansat a stalpilor si plcii din beton armat sub actiunea
solutiilor de HCl si lesii, a gazelor a b si vaporilor de Cl2 si HCl; coroziunea
in profunzime a betonului; desprinderea betonului de acoperire ca urmare a coro
ziunii puternice a armturilor; ruperi de armturi prin coroziune general

VIII. DEGRADAREA CONSTRUCTIILOR METALICE

VIII.1. Avantajele si dezavantajele constructiilor metalice
A Avantaj e: siguranfa in exploatare, obtinut prin echilibrul dintre calculul de
re%istent i comportarea efectiv a materialului; d raportul riclicat clintre rezist
enfele mecanice ci greutatea proprie, care situea%metalele deasupra altor materia
le de constructie ( (beton, lemn); compactitatea, respectiv etanceitatea, caract
eri%at prin faptul c elementele metalice sunt etan e la trecerea lichidelor sau ga
%elor.Imbinrile cu sudur pot asigura i ele aceast etan eitate. In consecint, unele m
etale i aliaje se folosesc cu succes i la reali%area de recipiente i conducte, s
ituatii in care peretii sunt supu i la solicitri importante (presiuni i suctiuni)
; i posibilitatea cle realizare pe cale inclustriale': a subansamblelor metalice
. D De%avantaj e: rezistenfa recluse': la acfiunea corosive': a umidittii din atm
osfer i mai ales a altor factori agresivi, cum sunt unele substante chimice. Proi
ectarea judicioas a elementelor metalice poate s reduc ins mult efectele negative al
e coro%iunii; e rezistenfa recluse': la acfiunea temperaturilor riclicate.
VIII.2. Alte metale, in afara de oteluri, care se folosesc pentru elemente de co
nstructii
Aluminiul i aliajele de aluminiu
Pentru anumite elemente de constructii ((n special pentru acoperi uri) se folose
te destul de frecvent aluminiul de puritate 99, 95%. Mai frecvent i pentru o ma
i mare varietate de elemente de constructii sau chiar pentru

constructii metalice se folosesc aliaje de aluminiu de tip Al Mg3 $i Al Mg2,5 $i

aliaje de tip Al Cu. Ca exemplu de folosire a tablei din aliaj Al Mg2,5 se poat
e da invelitoarea acoperi$ului pavilionului Romexpo din Bucure$ti, care este in
intregime confectionata din acest aliaj. Avantajul principal al aluminiului $i a
liajelor de aluminiu de tip Al Mg este constituit de puternica lor re%istenta la
coro%iune atmosferica in medii cu agresivitate urband $i marina, f#r# a mai ave
a nevoie de nicio altd protectie anticorosiva suplimentard, deoarece ele se auto
protejea%a prin autooxidare (cu oxigenul din atmosferd se acoperd instantaneu pr
in formarea unui strat de Alp care le i%olea%a de majoritatea factorilor agresiv
i). Un alt grup de aliaje de aluminiu care se folosesc destul de frecvent in ind
ustria constructiilor metalice sunt aliajele de tip AlCu, care au caracteristici
mecanice mai ridicate decat cele ale aluminiului $i aliajelor de tip AlMg, dar
care necesita o protectie anticorosiva suplimentard (in special prin v vopsire),
atat in mediile urbane, cat $i in cele marine $i industriale.
,
Zincul Zincul este un metal cu proprietati puternic anticorosive, in special in
medii industriale $i marine, datorate formarii oxi%ilor albi de %inc, foarte ade
renti de metal $i cu solubilitate redusa in apd $i in diferite solutii. Datoritd
re%istentei sale la coro%iune, %incul se folose$te, in special, ca acoperire an
ticorosiva pentru oteluri. Aplicarea sa pe oteluri se poate face prin imersie la
cald (obtinandu-se tabla %incata termic), prin galvani%are sau prin pulveri%are
cu pistolul cu flacard oxi-acetilenica sau cu plasma. Protecfia obfinutii prin
zincare a ofelurilor nu este rezistentii in mediile montane, alpine ci nici in c
ele cu agresivitate puternicii Pentru a deveni re%istente in aceste medii, otelu
rile %incate trebuie protej ate suplimentar cu vopsele, prin intermediul unor gr
unduri speciale, denumite grunduri reactive. Zincul nu se folose$te ca atare in
industria constructiilor metalice din cau%a proprietatilor sale mecanice destul
de slabe $i a punctului sau de topire foarte scd%ut (+ 419 C). C Cuprul (arama) C
uprul (arama) se folose$te mai rar in industria constructiilor metalice din cau%
a re%istentei sale la coro%iune. Acest metal se utili%ea%a, in special, la invel
itorile pentru acoperi$urile clddirilor cu importanta deosebitd. Exemple in Bucu
re$ti: invelitoarea acoperi$ului, jgheaburile $i burlanele Bibliotecii Centrale
Universitare $i invelitoarea acoperi ului, jgheaburile i burlanele Ambasadei Gre
ciei in Romania, iar in tar#, invelitoarea acoperi ului, burlanele, jgheaburile
i unele elemente de fatada ale Hotelului Cioplea de la Predeal. Cu toat re%istent
a sa la coro%iune, mai ales in mediu urban, elementele de constructii din cupru
se acoperd cu sruri de cupru ver%i,

care, din cau%a ploilor acide din acest mediu, se scurg pe fatade, murdrindu-le.
In consecinta, in special in mediile urbane cu trafic intens i poluare puternica
, elementele de constructii din cupru trebuie protejate cupelicule de lacuri spe
ciale pentru a nu deteriora aspectul estetic al cldirilor la care acestea se folo
sesc. Se mentionea%a ca aceste sruri de cupru ver%i sunt in cantitate mica i form
area lor nu afectea%d caracteristicile mecanice ale elementelor de constructii d
in cupru decat in intervale de timp de ordinul a catorva %eci de ani.
VIII.3. Domeniile de folosire a elementelor de constructii metalice
Constructii din otel Elementele de constructii metalice din otel se pot utili%a
la alcatuirea tuturor structurilor, dar in special acolo unde exists cerinte deo
sebite privind intensitatea solicit#rilor i greutatea proprie redusa a structuri
i. Tipurile de constructii la care se poate utili%a otelul sunt urmatoarele: Cli
idiri industriale. Halele industriale cu deschideri i inaltimi mari, cu poduri r
ulante de capacitate mare i regim de lucru greu, foarte greu i foarte greu conti
nuu (hale din industria siderurgica, din industria de constructii de ma ini grel
e etc.) . Structuri metalice pentru acoperi~uri cu deschidere mare. In aceastd c
ategorie se inscriu, de reguld, salile de expo%itie, de spectacole, de sport . a
., precum i unele clddiri cu caracter special cum sunt hangarele i atelierele de
reparatii i montaj pentru avioane sau vehicule de transport. Pentru reducerea g
reutatii acestor structuri se folosesc elemente de inchidere u oare din tabla de
otel. Constructii cu mai multe etaje. Structuri cu schelet metalic se folosesc
in ca%ul unui mare numar de etaje. Structurile din otel devin avantajoase in ca%
ul in care i elementele de inchidere sunt reali%ate din materiale u oare, deoare
ce intreg ansamblul prime te incarcari specifice relativ reduse. Aceasta cerinta
devine obligatorie atunci cand terenul de fundatie este slab. Construc;ii inalt
e. Turnurile sau pilonii ancorati sunt folositi in telecomunicatii la sustinerea
antenelor pentru radio i televi%iune sau pentru sustinerea liniilor electrice a
eriene de mare tensiune. In aceast categorie mai intr unele constructii industrial
e de tip special cum sunt co urile de fum i de ventilatie, pri%ele de aer, turle
le i masturile de foraj, turnurile de extractie a crbunelui, stalpii de sustinere
a funicularelor i telefericelor etc. Construc;ii din tables. In aceast categorie
sunt cuprinse recipiente cu diferite destinatii (re%ervoare pentru lichide i ga
%e, buncre etc.),

conducte, constructii din industria siderurgic (furnale, preincl%itoare de aer etc

.), coloane tehnologice din industria chimic i petrochimic. Aceste constructii pot
fi exploatate in conditii deosebite, la temperaturi foarte ridicate sau la temp
eraturi foarte joase, putand fi supuse la actiuni corosive de diverse intensitti.
Structurile metalice ale utilajelorfixe sau mobile (macarale, ma ini pentru con
structii, poduri rulante, instalatii pentru foraje petroliere etc.). Alte struct
uri. In aceast categorie se incadrea% structurile metalice pentru unele constructi
i speciale cum sunt: structuri pentru trambuline de schi, constructii pentru obs
ervatoare astronomice, rampe de lansare pentru nave spatiale, radiotelescoape et
c. VIII.4. Influenta fenomenului de coroziune asupra elementelor de constructii
din otel De peste 60 de ani, trile industriali%ate trebuie s fac fat unei poluri atmo
sferice din ce in ce mai puternice. Poluarea atmosferei provine din surse foarte
diferite, cum sunt, de exemplu, produsele de combustie, ga%ele de e apament, fu
murile industriilor diverse. La interactiunea dintre suprafetele din otel sub fo
rma diferitelor constructii i mediile agresive pot s apar i s se manifeste fenomene
de coro%iune care conduc la degradarea structurilor metalice,producand pierderi
economice deosebit de grave. Din cau%a acestor fenomene de coro%iune, notiunea
de calitate in constructiile metalice devine aleatorie, iar durata de exploatare
a acestora este mult diminuat. Pe aceste temeiuri, problema coro%iunii metalelor
a devenit in pre%ent o problem de maxim important tehnic, tiintific i economic. Cu to
ate msurile de prevenire i protectie care se intreprind, pagubele produse de coro
%iune sunt deosebit de mari i acestea cresc, de regul, cu cat agresivitatea mediu
lui este mai puternic. Statististici intocmite in diferite tari (inclusiv in Roma
nia) atesta imensele pagube cau%ate de coro%iune. Spre exemplu, in tara noastra,
numai in sectorul industriei chimice, pagubele anuale provocate de coro %iune s
-au estimat la cca 150 milioane de dolari pentru anul 1997. Dacd se considerd ca
productia anuald mondiald de otel este de cca un miliard de tone, s-a estimat c
a intr-un an se pierde prin coro%iune echivalentul a peste 100. 000. 000 tone de
otel (aproximativ 10%). De asemenea, in sectorul constructiilor metalice, se ap
recia%d ca cca 80% din pagubele inregistrate se datorea%d coro%iunii, in special
a structurilor metalice exploatate in atmosferd industriald. Aceste pierderi au
un caracter relativ, o evaluare exacta, fiind practic imposibild dacd se au in
vedere complexitatea i domeniul de extindere a acestor distrugeri. Efectele econ
omice cau%ate de coro%iune se pot clasifica in pierderi

directe i pierderi indirecte. Pierderile directe repre%intd: elementele i struct

urile metalice corodate, scoase din u% i inlocuite cu altele, noi; i consolidari
le executate pe parcursul exploatarii constructiei metalice impuse de gradul de
deteriorare prin coro % %iune; costurile legate de supradimensionarea unor eleme
nte de re%istenta pe considerentul prevenirii deteriordrilor prin coro%iune. In
categoriapierderilor indirecte, mult mai mari ca valoare, se includ: costurile l
ucrarilor de intretinere pe parcursul exploatrii constructiilor metalice, re%ulta
te din verificarile periodice, i necesitatea refacerii unor straturi deteriorate
ale sistemului de protectie initiald; p valoarea productiei materiale nereali%a
te din cau%a efectudrii lucrarilor de refacere a protectiei anticorosive, precum
i valoarea pierderilor inregistrate la materiile prime, semifabricate sau fabri
cate (ca urmare a cedarii unor elemente metalice corodate din structura de re%is
tenta a instalatiilor oprite din functionare). In acest context, trebuie mention
ate i efectele coro%iunii asupra vietii sociale sau asupramediului inconjurator,
in general, cum ar fi: explo%ii, incendii, degajari nocive, distrugeri de cldiri
, pierderi de vieti omene ti, risipirea resurselor naturale de materii prime i e
nergie, ca i degradarea esteticii cldirilor i a peisajului inconjurtor prin aparit
ia produselor de coro %iune.

VIII.4.1. Date generale privind comportarea la coroziune a metalelor

Coro%iunea este un fenomen deosebit de complex, generat i influentat simultan de
o multitudine de factori, depin%and de: natura i caracteristicile mediului agre
siv, natura i caracteristicile metalului, solicitarile mecanice, alcdtuirea cons
tructive, sistemele de protectie anticorosiva. Cele mai vulnerabile materiale fa
ta de coro%iune sunt metalele de puritate tehnica. Coroziunea prezintii o trans
formare a materiei in forma ei naturalii ~i constii in procesul de distrugere a
materialelor ~i in special a metalelor, sub actiunea unor agenti exteriori, ca u
rmare a unor reactii chimice sau electrochimice. Fenomenul respectiv se manifest
s prin schimbarea culorii materialului care se degradea%d i prin formarea produs
elor re %ultate din aceasta degradare. V Vite%a mare de coro%iune a otelului are
urmatoarele doud cau%e: rugina formats pe otel nu oferd o protectie, din cau%a
structurii sale afanate i a lipsei sale de aderenta. Exceptii se intalnesc la ot
elurile slab aliate de constructie, de tip C Corten, exploatate in climate nepol
uate; stimulatorii, care favori%ea%d procesul de coro%iune a otelului; de exempl
u, dioxidul de sulfformea%d, intr-o etapd intermediard, sulfat feros, care se de
scompune prin hidroli%a in oxid i acid. Acidul conduce la reluarea atacului. Des
f# urarea procesului de coro%iune a otelului nu este lineard. Ea s se imparte in
trei fa%e: p perioada de incubatie; p perioada de formare a stratului; perioada
distructiva. Dupd perioda distructiv (cu vite%d mare de coro%iune) urmea%d o per
ioadd in care coro%iunea devine mai putin violent. Atacul coro%iunii se declan ea
%d, de obicei, la suprafata elementului metalic, avansand treptat spre interioru
l acestuia. Gradul de distrugere prin procese de coro%iune a unui material metal
ic este influentat atat de natura, cat i de caracteristicile acestuia, adica de
locul pe care el il ocupd in tabelul periodic al elementelor, de structura crist
alind, compo%itia chimice (puritatea), de procedeul de elaborare, de tratamentel
e termice i tratamentele mecanice aplicate i de starea suprafetei.

VIII.4.2. Clasificarea tipurilor de coroziune intelnite in practice

In practice, exists coro%iune chimica i coro%iune electrochimica. Coro%iunea chi
mica repre%inta tipul de coro%iune la care distrugerea metalului se produce in m
edii agresive neelectrolitice (ga%e uscate). Coro%iunea chimica este rar intalni
ta in constructii metalice. Prin racirea ga %elor agresive i condensarea vaporil
or de ape din atmosfera pe suprafata elementelor metalice, coro%iunea chimica se
transforms in coro%iune electrochimica. Clasificarea dupii criteriul naturii pr
ocesului de coroziune Coroziunea electrochimicii repre%inta tipul de coro%iune l
a care disrugerea metalului se produce in medii agresive electrochimice. Procesu
l de coro%iune electrochimica repre%inta ca%ul general de distrugere a metalelor
prin coro%iune. Metalele in contact cu solutiile de electroliti au tendinta de
a trimite ioni in solutie; aceasta tendinta este direct proportionala cu tensiun
ea de di %olvare i invers proportionala cu potentialul de electrod al metalului
expus actiunii mediului agresiv. Procesul de coro%iune elecrochimica implicd, in
afara de pre%enta metalului i mediului agresiv (solutia de electrolit), existen
ta unui anod, a unui catod i a unui conductor metalic prin care sa se poata depl
asa electronii deveniti liberi prin trecerea ionilor de metal in solutia de elec
trolit. Procesul de coro%iune se desf# oara atat timp cat are loc transportul de
sarcini electrice, cat timp functionea%a procesul anodic i procesul catodic. La
anod are loc un proces de oxidare intre ionii po%itivi ai metalului i anionii s
olutiei de electrolit, iar la catod are loc un proces de reducere intre cationii
solutiei i electronii metalului deveniti liberi prin trecerea ionilor de metal
in solutie. Reactia anodicd de ioni%are a metalului este urmatoarea: Me > Me2+ +
2e(1) Reactia catodicd de acceptare a electronilor re%ultati din reactia anodicd
de catre un agent de coro%iune pre%ent in mediul agresiv, denumit i depolari%an
t, este urmatoarea: D+%e- > D%e(2) Reactia catodicd poate repre%enta intr-un elec
trolit cu caracter acid, reducerea ionilor de hidrogen: 2H+ +2e- > H2 (3)

Intr-un mediu apos alcalin sau neutru, acceptorul de electroni este oxigenul di%
olvat in acest mediu, care se reduce conform reactiei: 02 + 2H2 0 + 4e- > 40H(4)
In afara ionilor H+ sau a oxigenului di%olvat, ca agenti de coro%iune pot fi i un
ii ioni metalici, ca, de exemplu, Cu 2+, Fe" etc., care, acceptand electroni, se
reduc: Fe" + e- > Fe2+ (5) Cu2+ +2e- > Cu (6) Produii acestor reactii electrochimi
ce de coro%iune pot fi diveri compui (hidroxi%i, sdruri), uneori greu solubili i ca
re precipita pe suprafetele metalice sub forma unor pelicule compacte, aderente i
ca urmare posibil protectoare. Potentialul de electrod al unui metal are un rol
esential in procesul de coro%iune i repre%intd saltul de tensiune electricd dete
rminat de trecerea ionilor de metal in solutia de electrolit. Fiecdrui metal ii
corespunde o anumita valoare a potentialului de electrod. Functie de valoarea po
tentialului de electrod, metalele se impart in electropozitive (cu tensiune de d
i%olvare redusd) i electronegative (cu tensiune de di%olvare mare). Coro%iunea bi
metal apare la contactul a doud metale cu potentiale de electrod diferite. In pr
incipiu, in ca%ul contactului dintre doud metale diferite iau natere cupluri galv
anice, care duc la distrugerea metalului cu tensiunea de di%olvare mai mare sau
cu potentialul de electrod mai redus. Clasificarea dupa criteriul localizarii pr
ocesului de coroziune Dupes modul de locali%are a procesului de coro%iune, se di
sting: coroziunea de suprafa;a (generals sau locali%atd) i coroziunea interioara
(intercristalind, transcristalind i selective). a)Coro%iunea continua, (generals)
se caracteri%ea%a prin desf#urarea procesului de coro%iune pe intreaga suprafata
a metalului. Coro%iunea continua uniforms presupune aceeai vite%a de atac a agen
tului corosiv in toate punctele suprafetei metalului. Coro%iunea continua neunif
orma presupune vite%e de atac diferite de la o %ones la alta a suprafetei metalu
lui. b)Coro%iunea discontinua, (locali%atd) reprezinta cazul de distrugere cel m
ai des int Cilnit la construc;iile metalice exploatate in conditii climatice sev
ere i se caracteri%ea%d prin desf#urarea procesului de coro%iune numai in anumite
portiuni ale suprafetei metalului. In functie de gradul de concentrare a distrug
erii, coro%iunea discontinua se poate pre%enta sub forma, de pete, placi sau pun
cte. Coro%iunea locali%atd este mult mai periculoasa in comparatie cu cea genera
ld, intrucat presupune reducerea caracteristicilor geometrice

ale anumitor sectiuni transversale ale elementului metalic, ceea ce implic i afec
tarea capacittii portante a acestor sectiuni. Coroziunea in puncte (pitting) este
forma cea mai grava de coro%iune local, put-nd duce la perforarea elementului me
talic. c) Coro%iunea interioar este, de asemenea, foarte periculoasa intrucat, de
sf urandu-se in interiorul elementului metalic, este dificil de depistat i, ca at
are, poate duce la distrugeri bru te, nea teptate ale e elementului metalic. Cor
o%iunea intercristalin este locali%at la limita dintre cristale, acolo unde struct
ura este imperfect. Teoriile moderne privind coro %iunea intercristalin consider c i
ntre centrul cristalului (structur nederanjat ce are rol de catod) i periferia cri
stalului (structur deranjat ce are rol de anod) apare o diferent de potential ce de
clan ea% procesul de coro%iune i determin distrugerea periferic a cristalului, deci
a %onei intercristaline. Coro%iunea intercristalin este depistat in %onele ecruis
ate prin deformare plastic, la profilele metalice cu perefi subfiri , la elemente
le metalice la care apar modificri chimice ca urmare a tratamentelor termice sau
a sudurilor (in %onele de influent termic) i se caracteri%ea% prin distrugerea legtu
rilor metalice interne, la limita cristalelor, cu efecte n negative asupra propr
iettilor mecanice. Coro%iunea transcristalin. In acela i fel i cu efecte negative
similare se manifest i coro%iunea transcristalin . Coro%iunea transcristalin sectio
nea% cristalele in %one cu defecte i interioare (aprute, in special, din cau%a pre
lucrrilor mecanice). Coro%iunea selectiv este proprie aliajelor metalice i se cara
cteri%ea% prin distrugerea componentului cu potential mai sc %ut. Zonele structura
le care cuprind inclu%iuni, segregri, impuritti sau compu i intermetalici locali%a
ti la limita dintre cristale pre%int coro % %iunea de tip selectiv. Coro%iunea fi
surant sub tensiune. In mod obi nuit, constructiile metalice in perioada de explo
atare sunt solicitate atat chimic, cat i mecanic de ctre strile de tensiune . Din
cau%a acestui efect conjugat, metalele sufer o degradare mai rapid decat dac fiecar
e factor ar actiona separat. Aceste forme de coro%iune, declan ate la actiunea s
imultan a celor doi factori, sunt cunoscute sub denumirea de coroziunefisuranta s
ub tensiune i sunt influentate atat de gradul de agresivitate a mediului, cat i
de valoarea tensiunilor la care sunt supuse elementele de constructii metalice.
In acest ca%, cedarea elementului structural din ofel se produce brusc, momentul
fiind greu de sesi%at sau de prev%ut in timpul exploatrii, deoarece elementele se
ctiunii transversale, ca i greutatea elementului nu se modific semnificativ. Acea
st form de coro%iune se poate constata la

barele intinse ale grin%ilor cu %brele, la talpa intins a grin%ilor cu sectiune pl

in sau la guseele nodurilor grin%ilor cu %brele (cap.VIII.fig. 1.). Susceptibilita
tea la aceast form de coro%iune este specific aliajelor eterogene (oteluri inoxidab
ile, austenitice, feritice, martensitice, slab aliate, aliaje de aluminiu) i dep
inde de macrostructura i microstructura acestora. Compo%itia chimic a compu ilor
intercristalini, gradul de dispersare a acestora, precum i gradul de deformabili
tate a retelei cristaline sunt hotratoare in tendinta metalelor sau aliajelor la
coro %iune fisurant sub tensiune. Efectul tensiunilor mecanice const in ruperea me
talului in %onele intercristaline, in urma creia ptrunderea mediului agresiv in in
terior devine posibil. Evolutia in timp a fisurii presupune o perioad de incubatie
a microfisurii, dup care aceasta se de%volt treptat; in continuare, urmea% propaga
rea spontan a fisurii pan la fracturarea elementului metalic. Coro%iunea la obosea
l. Dac, simultan cu actiunea mediului corosiv, o constructie metalic este supus i un
or solicitiiri mecanice periodice , apare i se de%volt o form de coro%iune, cunosc
ut in literatura de specialitate sub denumirea de coro%iune la oboseal. Actiunea c
ombinat a acestor doi factori are ca efect o sciidere apreciabilii a limitei de o
bosealii caracteristic metalului respectiv i a timpului normal de exploatare. Se
mentionea% c influenta concomitent a solicitrilor ciclice i a atacului corosiv asupr
a capacittii portante a unui element metalic dep e te cu mult suma influentelor se
parate ale fiecruia din ace ti factori. Re%istenta la oboseal in mediu coro%iv, pe
ntru un numr de cicluri de incrcare-descrcare, este inferioar re%istentei la oboseal
in mediu necoro%iv (cap.VIII, fig.2). Re%istenta la coro%iune, cau%at de oboseala
materialelor metalice, depinde atat de compo%itia mediului corosiv, cat i de te
mperatura inconjurtoare i de valoarea i frecventa solicitrilor mecanice ciclice. I
ntr-un mediu necoro%iv, solicitrile la oboseal determin aparitia unei singure fisur
i, in timp ce in mediul coro%iv apar simultan mai multe fisuri cu lungimi i desc
hideri diferite. In constructiile metalice, aceast form de coro%iune la oboseal se
manifest la grin%ile de rulare pentru podurile rulante cu regim greu sau foarte g
reu de functionare care servesc hale industriale cu atmosfere puternic agresive,
la re%ervoare in %onele de racordare unde sunt posibile concentrri ale eforturil
or etc. Literatura de specialitate mentionea% c solicitrile de intindere accelerea%
procesul de coro%iune, in timp ce fortele de compresiune au un efect contrar.

VIII. 4.3. Clasificarea dupes natura sursei procesului de coroziune

Dupes natura sursei agresive care generea%es procesul de coro%iune, se disting u
rmestoarele forme de coro%iune: atmosferices, subteranes (inclusiv prin curenti
vagabon%i), microbiologices i in imersie in apes dulce, in apes de mare sau in a
lte solutii. Coro%iunii atmosferice cu climate atmosferice severe ii revin cca 8
0% din totalul degradesrilor produse de coro%iune in constructiile metalice. VII
I.4.3.1. Caracteri%area sistemelor de coro%iune metal/ atmosferes La interactiun
ea dintre suprafetele metalice sub forma diferitelor elemente de constructii met
alice i mediile agresive, poate ses apares i ses se manifeste fenomenul de coro%
iune. In acest ca%, notiunea de calitate" in constructiile metalice, ce implices
reali%area unor caracteristici tehnice, ca i pesstrarea lor pe parcursul intregi
i perioade de utili%are, ( i va pierde valabilitatea, iar durata de exploatare a
acestora va fi mult diminuates. Pagubele cau%ate de coro%iune cresc, de regules
, cu cat constructiile metalice sunt amplasate i exploatate in medii cu clase de
agresivitate mai mari. In tesrile puternic de%voltate industrial, pagubele din
cau%a coro %iunii sunt estimate la cca 3,5% din PIB. Prevenirea i combaterea cor
o%iunii constructiilor metalice in conditii severe din puncte de vedere al clima
tului sunt probleme a cesror solutionare nu depinde exclusiv de sistemul de prot
ectie anticoro%ives, ci i de alcestuirea constructives a elementelor, de sisteme
le de imbinare a acestora i de solicitesrile mecanice la care acestea sunt supus
e. De asemenea, numeroase exemple din practica exploatesrii constructiilor metal
ice in medii cu climate naturale severe sau cu agresivitesti puternice au aresta
t ces aplicarea peliculelor protectoare reduce, dar nu poate elimina in totalita
te, din punct de vedere practic, pericolul actiunii accidentale a factorilor de
mediu agresiv (umiditate, praf, nisip, noxe in diferite stesri de agregare i in
diferite concentratii etc.). VIII.4.3.2. Atmosfera ca mediu agresiv Complexitate
a atmosferei ca mediu de coro%iune a metalelor re%ides nu numai in compo%itia ch
imices a aerului, ci i, mai ales, in pre%enta mai mult sau mai putin aleatorie a
unor factori foarte numero i, care pot actiona sau nu ,cu intensitesti mai mari
sau mai mici: temperatures,

umiditate, o varietate mare de agenti poluanti, deplasarea aerului (vantul) cu v

ite%e i in directii diferite etc. Din punctul de vedere al coro%iunii, a%otul, c
a i ga%ele inerte (nobile), existente in compo%itia aerului, nu reactionea%es in
conditii normale cu suprafetele metalice, fie ele feroase sau neferoase, de i e
l se gesse te in atmosferes in cantitesti mari. In schimb, oxigenul component pr
incipal al aerului este deosebit de reactiv i reprezinte principalul agent de co
roziune . Oxigenul participes la toate reactiile de distrugere a metalelor explo
atate in atmosferes sub forma diferitelor constructii. O altes caracteristices e
xtrem de importantes a atmosferei este umiditatea, exprimates prin umiditatea re
latives a aerului (UR %). Umiditatea relative a aerului influentea%es vite%a de
coro%iune a metalelor. Aceasta cre te o dates cu sporirea umiditestii relative.
Umiditatea relatives a aerului, la randul ei, poate varia in limite largi, fiind
functie de %ona geografices, de perioada %ilei, cat i de anotimp. In general, v
iteza de coroziune a o;elului este de aproximativ patru ori mai mare toamna , de
trei ori mai mare primesvara i de doues ori mai mare iarna, comparativ cu cea d
in timpul verii. Apa din atmosferes existes, in cantitesti variabile, sub toate
cele 3 stesri de agregare: solides (%espades, gheates, brumes), lichides (ploaie
, ceates, roues) i vapori. Apa, in special sub formes lichides, joaces rolul pri
ncipal in aparitia i de%voltarea coro%iunii atmosferice. Pe langes formarea film
ului de lichid pe suprafata metalices expuses, apa concures i la distrugerea pel
iculelor organice cu caracter protector. De asemenea, apa di%olves ga %e i parti
cule materiale solide existente in atmosferes, transformanduse intr-o solutie de
sesruri i ga%e, al cesrei pH poate scesdea mult sub valoarea core spun%estoare
neutralitestii. Bioxidul de carbon (CO2), a cesrui pre%entes in apes este normal
es, nu depes e te 10-20% din atmosferes. Cantitesti mari de CO 2 se pot afla in
%onele inchise, microclimatice. Cu toate ces solubilitatea acestui ga% este dest
ul de mare, participarea sa la procesele de coro%iune este nesemnificatives; se
poate totu i mentiona participarea sa la formarea unor produ i de coro%iune secu
ndari ((n special, diferiti carbonati ba%ici). Se cunoa te faptul ces, in atmosf
era industriales, atacul asupra metalelor este mai puternic, iar durata diferite
lor sisteme de protectie este mai scurtes decat in atmosfera curates. Acest feno
men este generat de ga%ele i pulberile continute in special de atmosfera industr
iales. Aerul poate contine aici cantitesti considerabile de diferite ga%e, in sp
ecial dioxid de carbon i dioxid de sulf. Bioxidul de sulf (SO2) repre%intes o im
puritate specifices a atmosferei din ora e i din incintele intreprinderilor

industriale. Acest oxid este considerat, din punctul de vedere al coro%iunii, ag

entul cel mai periculos. Pre%enta sa in atmosfery se datorea%y arderii combustib
ililor soli%i sau lichi%i (cyrbune, pycury) care contin cantityti variabile de c
ompu iai sulfului, in instalatiile pentru producerea energiei electrice i termic
e. In urma arderii, toti compu ii sulfului se transformy in dioxid de sulf i apo
i, prin oxidare cu oxigenul din aer, in trioxid de sulf. Trioxidul de sulf, sub
actiunea umiditytii atmosferice ridicate i a ploii, se transformy in acid sulfur
ic . Rolul negativ al dioxidului de sulf in coro%iunea atmosfericy a metalelor r
e%ulty i din solubilitatea sa deosebit de mare in apy, in comparatie cu a altor
ga%e (oxigen sau dioxid de carbon). Este important de mentionat cy pentru produc
erea coro%iunii are mai putiny importanty continutul absolut de dioxid de sulf i
n atmosfery, decat acea cantitate de SO2 care actionea%y in unitatea de timp pe
suprafetele din directia intemperiilor, altfel spus, decat produsul dintre conti
nutul in SO2 i vite%a vntului. Influenta agresivy a dioxidului de sulf nu poate f
i stability numai de concentratia sa. O foarte mare importanty o pre%inty umidit
atea relativy a aerului i depunerea de praf . Dioxidul de sulf este mai putin dy
unytor in aer uscat i mult mai dyunytor in vnt umed i in pre%enta pulberilor. In
urma unor cercetyri s-au descoperit concentratii maxime numai la o distanty cons
iderabily de sursa de emisie. In ora e se observy coro%iune diferentiaty (cau%at
y de SO 2) in functie de anotimp. Cantitatea de dioxid de sulf in atmosfery este
simtitor mai puternicy din noiembrie pany in februarie, din cau%a consumului ma
i mare de combustibili. Dintre toate de eurile industriale emise in atmosfery, a
nhidrida sulfuroasy este un poluant foarte nociv pentru metale. Se mai pot cita
i alti agenti coro%ivi, cum sunt, de exemplu: aci%ii clorhidric, a%otic, acetic,
fluorhidric, amoniacul, clorura de amoniu etc., care nu au decat un efect local
i nu interesea%y decat proximitatea imediaty a anumitor u%ine foarte speciali%a
te. Ga%ele de fum constituie sursa emisiei de SO2. Ele repre%inty produsele ga%o
ase apyrute in urma arderii huilei, cyrbunelui brun, a titeiului i a altor combu
stibili similari. Compo%itia atmosferei in ga%e de fum poate fi foarte diferity.
Pe langy ga%e, se degajy de obicei i componente solide, producndu-se astfel o so
licitare ero%iv- coro%ivy. Ga %ele de fum pot contine dioxid de sulf (oxi%i de c
arbon (CO + CO2), vapori de apy, aci%i organici, funingine etc. O solicitare int
ensy se produce ca urmare a ga%elor de fum la podurile de cale feraty, in depour
ile de locomotive, in apropierea co urilor de fum,

in cocserii, eventual in halele de laminoare (prin arderea uleiurilor i gra,simi

lor de ungere), la instalatiile de sinteri%are etc. Dupa, cele mai multe cerceta
,ri, umiditatea critica, pentru atacarea otelului de ca,tre dioxidul de sulf est
e de 60-75%. In atmosfera, se poate afla i hidrogenul sulfurat (H2S). Acest comp
us se ga,se te in cantita,ti mici, dar reactionea%a, in special cu metalele nefe
roase, formnd sulfuri de cupru, nichel, sau argint. In atmosfera marilor ora e se
pot depista i alte ga%e cu caracter acid. Spre exemplu, s-au depistat oxi%i de
a%ot/ m3 de aer , care au inregistrat valori foarte ridicate in incintele unor f
abrici de ingra, a,minte a %otoase. Ca i in ca%ul CO2 oxi%ii de a%ot au o influe
nta, putin semnificativa, asupra coro%iunii iimosferice a metalelor. In incintel
e i in apropierea u%inelor chimice, se intillnesc in aer i clorul, hidrogenul su
lfurat, amoniacul, oxi%ii de a%ot i hidrocarburile nearse. In %onele de coasta,,
coro%iunea este accelerata, suplimentar de pre %enta particulelor de clorura, d
e sodiu din aer. Concentratia acestora este functie de distanta,, ea sca,%and pe
ma,sura indepa,rta,rii de coasta, spre interior. In atmosfera urbana, i a indus
triilor de profil, cantita,tile de cloruri ma,surate au fost cuprinse intre 10 i
30 micrograme Cl- / m3 de aer. Unul dintre componentii atmosferei care influent
ea%a, coro%iunea atmosferica,, fa,cand-o mai puternica,, este praful. Wa,spandir
ea lui depinde de natura i structura suprafetei solului. In %onele rurale, prafu
l din atmosfera, consta, cu preca,dere din particule organice sau anorganice pro
venite de la suprafata solului. In atmosfera ora elor aglomerate i a %onelor ind
ustriale, particulele de praf (solide) sunt particule de bioxid de siliciu (Si02
) sau particule solubile ce contribuie la formarea electrolitului de pe suprafet
ele metalice. Cantitatea de praf din atmosfera, varia%a, intre 1000 i 200. 000 p
articule / cm3 de aer. Un alt factor ce poate contribui la caracteri%area agresi
va, a atmosferei este temperatura. In diferitele %one ale planetei s-au ma,surat
temperaturi cuprinse intre 84C i +58C. Pentru coro%iunea atmosferica, a metalelor,
temperaturile extreme au o importanta, redusa,. La temperaturi joase sub -5 C, a
pa se afla, sub forma, solida, i nu va putea, deci, forma pelicule lichide de el
ectrolit. Trebuie subliniata, lega,tura dintre modifica,rile de temperatura, i u
miditatea relativa, a aerului. La umidita,ti relativ mari, o mica, sca,dere de t
emperatura, determina, depa, irea punctului de roua, i, drept urmare, apare posi
bilitatea forma,rii filmului de lichid (electrolit) i, implicit, a conditiei ese
ntiale pentru aparitia coro%iunii. 0 inca,l%ire rapida, a aerului are un efect c
ontrar.

Presiunea si lumina solara au o influenCa nesemnificativd asupra coro%iunii. Lum

ina solard, prin diferitele lungimi de unda, poate determina distrugerea prin im
batranire a peliculelor de protecCie organice aplicate pe suprafeCele metalice d
in cau%a reacCiilor fotochimice. Un alt factor important in favori%area coro%iun
ii este oscilaCia continua a temperaturii. Prin racirea bruscd a aerului, metalu
l r#cinduse mai repede, este favori%ata producerea de roux pe obiectele metalice
. Ploaia poate forma, de asemenea, pe suprafaCa metalica un strat de diferite gr
osimi. Grosimea filmului de lichid este variabild, depin%and de po%iCia suprafeC
elor metalice. Astfel, pe suprafeCele verticale, grosimea peliculei de apa este
mai mica, pe cele ori%ontale la limita de curgere a apei, grosimea stratului de
apa poate ajunge pand la aproximativ 0,2 mm. La intreruperea ploii, acest strat
poate di%olva diferite particule solubile din atmosferd (de exemplu oxigen). In
ca%ul unei ploi continue, toCi acceleratorii procesului de coro%iune sunt elimin
aCi prin spalarile repetate, determinand o oarecare franare a coro %iunii. Avand
in vedere toate elementele de mai sus privind modul aleatoriu de raspandire a i
mpuritaCilor atmosferei, diferenCele lor de concentraCie si variabilitatea umidi
taCii relative, atat in Cara noastra, cat si in alte Cari, s-au elaborat norme (
(n Romania, STAS 10. 128-86) privind ProtecCia contra coro%iunii a construcCiilor
supraterane din oCel. Clasificarea mediilor agresive", in care agresivitatea me
diului faCa de metale este definita prin valoarea indicelui de penetraCie (mm/an
) si prin valori ale principalelor noxe din atmosferd, coroborate cu valoarea um
iditaCii relative Ur % a atmosferei. In conformitate cu aceste criterii, mediile
agresive atmosferice se clasificii in patru clase de agresivitate: 1m- medii ne
agresive, 2mmedii slab agresive, 3m- medii cu agresivitate mijlocie si 4m- medii
puternic agresive. In funcCie de valoarea indicelui de penetraCie, 1m corespund
e la 0,010 mm/ an, 2m, la 0,011...0,10 mm/ an, 3m, la 0,11...0,50 mm/ an si 4m p
este 0,50 mm/ an.
VIII.4.4. Cauzele care favorizeaxa procesele locale de coroziune
Procesele locale de coroziune iau nastere din diferite cau%e: a)Conlucrarea a cl
oud metale diferite in contact direct cu un electrolit. b)Contactul metalului cu
incluziunile nemetalice. Inclu%iunile de oxi%i, sulfuri etc., dispersate in met
al ca atare sau sub forma de soluCii solide, au o tensiune de di%olvare diferita
faCa de fier si devin electro%i faCa de ei insisi, ca si faCa de metalul de ba%
a.

Vite%a de coro%iune depinde de cantitatea i de felul inclu%iunilor nemetalice, p

recum i de diferenta de tensiune electrochimic intre elementul format din metal i
inclu%iunile nemetalice. c)Pasivarea partialii a otelului, acoperirea lui parti
alii cu oxizi sau inveli~ul necomplet de oxizi. Otelul, dup ce a fost supus prelu
crrii termice sau mecanice, are la suprafata sa un inveli de oxi%i. De asemenea,
pe metalul neprelucrat se poate ca un strat de produse de coro%iune (de exemplu,
oxi%i), care i%olea% suprafata metalului, s o proteje%e contra actiunii factorulu
i coro%iv. Aceast stare a metalului se nume te pasiv . Oxi%ii metalului au totu i
un potential electrochimic mai mare decat metalele din care provin. Cand acest s
trat de oxi%i se degradea%, se creea% elemente in care stratul de oxi%i devine cat
od, metalul devine anod i astfel este supus coro%iunii. d)Acces neuniform de oxi
gen. Procesele locale de coro%iune provenite din aceast cau% apar mai ales la imbi
nrile diferitelor elemente de constructie, de exemplu, sub nituri, sub uruburi i
in diferite tipuri de guri. e)Gradul diferit de prelucrare a suprafetei metalice
. Otelul cu o suprafat rugoas are potentialul mai mic decat otelul cu suprafat mai
neted i aceast particularitate explic na terea proceselor locale de coro%iune pe o
suprafat cu rugo%itti diferite. Otelurile cu suprafetele netede sunt mai re%istent
e la coro%iune. 0)Starea de eforturi. Portiunile deformate au potentialul electr
onegativ mai mic. Intre metalul nedeformat ~i cel deformat apare o diferentii de
potential electrochimic care, in prezenta electrolitului, favorizeazii coroziun
ea. Elementele de acest gen sunt periculoase in special in medii ambiante cu nox
e chimice foarte agresive. Factorii esentiali care au o influent distructiv putern
ic asupra metalelor se datorea%, de asemenea, compo%itiei lor chimice i procedeelo
r metalurgice de obtinere a acestora. Cerintele de reducere a greuttii constructi
ilor impun necesitatea folosirii elementelor cu pereti pe cat posibil subtiri, d
eci care lucrea% in conditiile unor stri de eforturi mari. De i metalul ar putea s
uporta aceste eforturi, pelicula protectoare de oxi%i, avand alte caracteristici
fi%icomecanice decat metalul, se deteriorea% local, ea putandu-se reface de la s
ine numai in conditii deosebit de favorabile. In locul in care pelicula protecto
are s-a deteriorat, se produce contactul direct al metalului cu mediul ambiant a
gresiv, iar diferenta potentialelor electrochimice intre suprafata metalului loc
al descoperit i restul peliculei de oxi%i deteriorate incepe s produc o coro%iune p
uternic. Aceea i peliculd de oxi%i care protejea%d metalul contra actiunii chimic
e din mediul ambiant, in ca%ul in care este etan #, poate deveni factorul de acc
elerare a coro%iunii, in ca%ul unei degradari locale i, ceea

ce este mai grav, de concentrare a coro%iunii in locurile de distrugere a pelicu

lei de oxi%i. In consecinta, cu toate ca o mare parte a elementului metalic a ra
mas aproape neatins de coro%iune, constructia poate i repede distrusts din cauza
aparitiei ~i dezvolttsrii coroziunii numai in cdteva locuri.
VIII.5. Influenta calitatii otelurilor asupra coroziunii elementelor structurale
exploatate in medii climatice severe
Din literatura de specialitate re%ultd ca cele mai multe din tipurile de oteluri
pentru constructii metalice (OL37, OL44, OL52 i RCA57) nu au o comportare difer
itd la coro%iune, la scars mare, in medii cu conditii climatice severe. Se menti
onea%a insa ca, intotdeauna, otelurile pentru constructii metalice trebuie prote
j ate anticoro%iv, deoarece, c-nd intrd in contact diferite tipuri din aceste ot
eluri, ele formea%d pile electrochimice care constituie centre de coro%iune. For
marea acestor pile electrochimice se datorea%d mai putin diferentei de compo%iti
e chimica, cat structurii diferite a acestor oteluri, obtinutd in special prin t
ratamente termice, i modului lor de prelucrare. Exceptie de la aceastd reguld o
constiuie otelurile re%istente la coro %iune atmosferica (STAS 500/3), de tip CO
RTEN.
VIII.5.1. Ofeluri rezistente la coroziune atmosferica (STAS 500/3).
Sub actiunea agresivd a agentilor naturali, otelurile pentru constructii se acop
erd cu un strat de oxid a carui formare este in functie d de urmatorii factori:
r re%istenta la coro%iune a otelului; g gradul de agresivitate a agentilor natur
ali; natura i grosimea stratului de protectie de la suprafata metalului. Reziste
nta la coroziune a otelurilor pentru constructii rezultts in principal din compo
zitia lor chimicts. Un rol important il are alierea cu cuprul, fosforul, cromul,
nichelul sau alte elemente care intrd in solutie prin reactie anodica mai lent
decat fierul. Pe aceast ba%d a fost elaborat o grupd de oteluri pentru constructii
, re%istente la coro%iunea atmosferica, numit grupa otelurilor patinabile (ORC),
caracteri%ate prin proprietti de re%istenta la coro%iune superioare celor ale ote
lurilor pentru constructii obi nuite. In toate conditiile de mediu, aceste otelu
ri denumite patinabile inregistrea%d pierderi in greutate de 2...4 ori mai redus
e dec-t otelurile de calitate curent.

Avantajoase pentru stabili%area rapidd a fenomenului de coro%iune de la suprafat

a otelurilor patinabile sunt expunerile care asigurd alternanta rapidd uscat-ume
d a suprafetei otelului. Conditiile climatice severe (de exemplu, climatul marin
sau atmosfera industriald cu o agresivitate accentuate) nu permit stabili%area
fenomenului de coro%iune. De aceea, in astfel de situatii este indicat protejarea
suprafetelor prin vopsire. De retinut este faptul ca sistemele de protectie ant
icoro%iv aplicabile pe suprafetele din otel patinabil sunt mai re%istente dec-t d
acd sunt aplicate pe suprafete din otel nepatinabil. Elementele de constructii c
are sunt exploatate in conditii climatice mai putin severe (fare noxe agresive s
au cu noxe in cantitti foarte mici) pot ramane nevopsite. Dupd formarea primului
strat de oxid, care se desprinde, suprafata ramane cu o culoare ro cat cafenie, p
ersistent in timp.
VIII.6. Conditii generale de proiectare pentru asigurarea rezistentei la coroziu
ne a structurilor metalice VIII.6.1. Domeniul i limitele de aplicare a principiil
or de proiectare pentru asigurarea rezistentei la coroziune a structurilor metal
ice
Principiile de proiectare pentru asigurarea rezistentei la coroziune a elementel
or metalice din constructiile civile, industriale, agricole i speciale (conducte
nei%olate aflate la suprafata solului, recipienti supraterani nei%olati termic,
exploatati la temperatura mediului ambiant) se referd la structuri de re%istent
a, e afodaje, platforme de sustinere, suporti de sustinere, pasarele metalice et
c., montate suprateran, confectionate din profile (laminate la cald sau formate
la rece), tevi, table i ben%i din elemente compuse prin sudare. Ele sunt valabil
e pentru proiectarea elementelor din otel reali%ate din laminate la cald din ote
luri carbon i slab aliate, care indeplinesc conditiile preva %ute in STAS 500/ 1
i in standardele de produse, dupd cum urmea%d: otel de u% general pentru constr
uctii mrcile OL 37, OL44, OL52, conform STAS 500/ 2;

otel re%istent la coro%iunea produsd de agenti atmosferici, mrcile RCA 37 i RCB 5

2, conform STAS 500/ 3; oteluri de constructii sudabile cu granulatie find, conf
orm SR EN 10. 113/ 93. Principiile de proiectare sunt valabile pentru asigurarea
re%istentei la coro%iune a elementelor de constructii din otel, exploatate in m
edii cu clasele de agresivitate 1m, 2m, 3m, 4m, conform STAS 10.128. Proiectantu
l, in functie de clasa de agresivitate stability pe ba%a STAS 10. 128 i de mater
ialele de protectie cele mai potrivite, va stabili prin proiect solutiile de pro
tectie anticorosivd care urmea%d sd fie reali%ate. In ca%uri speciale, in care m
ediul se inscrie in clasa de agresivitate mai mare de 4m, proiectantul va solici
ta un studiu unui institut de specialitate sau unui agent economic agreati in do
meniu, studiu in care i se vor indica solutiile de protectie anticorozivii cores
pun%dtoare agresivittii in care va fi amplasat i exploatat obiectivul de proiecta
t. Elementele de constructie din profile cu pereti subtiri, formate la rece, nu
se vor folosi ca elemente de re%istenta in medii cu clasa de agresivitate mijloc
ie 3m (datoratd noxelor chimice), 4m (agresivitate puternicd) i mai mare de 4m (
agresivitate foarte puternicd). Criteriile de alegere a principalelor solutii de
proiectare pentru reducerea riscului de coro%iune sunt: Categoria i clasa de im
portantd a constructiei. La alegerea unei solutii de proiectare, se va stabili c
ategoria de importantd a constructiei, in conformitate cu Regulamentul privind st
abilirea categoriei de importanta a constructiilor. metodologia de stabilire a c
ategoriei de importantd a constructiilor". Clasificarea mediilor in functie de c
lasa lor de agresivitate, conform STAS 10.128.
VIII.6.2. Condifii generale de proiectare pentru asigurarea rezistenfei la coroz
iune a elementelor de construcfii metalice
La proiectarea elementelor de constructii din otel, proiectantul va intocmi, in
cadrul documentatiei de executie, caiete de sarcini privind executia, exploatare
a i intretinerea protectiilor anticoro%ive. Proiectul de executie trebuie sd pre
ci%e%e clasa de agresivitate, atat pentru exteriorul constructiei, cat i pentru
interiorul ei i delimitarea spatiilor, tinand seama de concentratia noxelor i de
umiditatea relativd a mediului. Aceastd preci%are se va face conform STAS 10.12
8.

La alegerea tipurilor de elemente se va tine seama $i de clasa de agresivitate a

mediului in care acestea vor fi exploatate. Stabilirea clasei de agresivitate a
mediului in care este amplasat $i exploatat o constructie nou se va face de ctre pr
oiectant, pe ba%a anali%ei mediului $i a datelor furni%ate de proiectantul tehno
log privind existenta $i concentratia agentilor corosivi care vor re%ulta din pr
ocesul tehnologic. Pentru stabilirea clasei de agresivitate a mediului in care e
ste amplasat o constructie dat deja in exploatare, in tema de proiectare vor fi pr
eci%ate re%ultatele anali%elor calitative $i cantitative de noxe $i umidittile re
lative, atat pentru interior, cat $i pentru exterior, efectuate de un institut d
e specialitate in domeniu sau de un agent economic, abilitati pentru astfel de a
ctivitti, $i inscrise in buletine de anali%. La proiectarea elementelor de constru
ctii din otel supuse actiunii unor medii cu agresivitate 3m $i 4m, se vor folosi
cu precdere sectiunile inchise. Elementele de constructie cu sectiune inchis $i i
nterior inaccesibil se vor inchide etan. Montarea profilelor se va face astfel,
incat s impiedice stagnarea apei $i a prafului (cap. VIII, figura 3.). Folosirea
profilelor trebuie s se fac dup anumite reguli, dintre c care cele mai importante s
unt urmtoarele: r reali%area de suprafete convexe; evitarea profilelor a$e%ate cu
concavitatea in sus, cu exceptia ca%urilor in care, prin inclinarea elementelor
, se poate asigura eliminarea apei pe la capetele lor i inferioare; distantarea
elementelor, astfel incat s se permit scurgerea apei sau cderea prafului; s practic
area de deschideri in locurile in care s-ar putea strange diferite depuneri favo
ri%ante de coro%iune (cap. VIII, figura 4). Elementele de constructie din otel v
or trebui s iifie accesibile pentru cur iitare ci vopsire. La proiectarea elemen
telor din profile, se vor respecta urmtoarele conditii: a) Alegerea profilelor $i
sistemelor de asamblare sub aspectul re % %istentei la coro%iune se va face in
urmtoarea ordine: s sectiuni inchise din tevi sau profile; p profile simple ; sec
tiuni compuse din profile deprtate, cu acces u$or pe suprafete. Profilele apropia
te, greu accesibile, au re%istent la coro %iune sc%ut $i vor fi evitate. b) La prof
ilele inchise asamblate prin sudare, se vor adopta suduri continue.

c)La profilele care nu se pot a e%a cu aripile in jos, se vor prevedea guri tehno
logice pentru drenarea condensului . d)Pentru prevenirea coro%iunii, %onele de c
ontact intre dou piese din otel trebuie s fie protejate suplimentar fat de restul c
onstructiei. In ca%ul imbinrilor cu uruburi de inalt re%istent nepretensionate i pr
etensionate, interiorul prtilor care urmea% a fi imbinate se va sabla i se va prot
eja prin metali%are prin pulveri%are cu aluminiu sub form de sarm sau de pulbere.
e)Grosimea profilelor folosite se va stabili pe considerente de re%istent, de agr
esivitate a mediului i de cerintele de exploatare i durabilitate ale elementelor
de constructii. Remedierea suprafetelor elementelor de constructii cu protectia
anticoro%iv deteriorat in timpul exploatrii constructiilor se va efectua c-nd peli
cula de protectie ajunge la gradul de deteriorare R5 pentru clasele de agresivit
ate 1m i 2m i R4 pentru clasele de agresivitate 3m i 4m, conform STAS 10. 701/ 1
. Remedierea se va face pe ba%a solutiilor date de proiectant. La elaborarea pro
iectului pentru constructiile existente, in functie de gradul de deteriorare pro
vocat de factorii agresivi asupra elementelor de re%istent, se vor avea in vedere
i eventualele msuri de consolidare a structurilor metalice in scopul mentinerii
capacittii portante a acestora la parametrii proiectati. Gradul i tipul de curtare
care trebuie reali%ate pe suprafetele pieselor elementelor de constructii din o
tel ce urmea% s fie protejate se vor stabili de ctre proiectant i se vor indica in
proiectul de executie i caietul de sarcini al lucrrii. La stabilirea gradului de
curtare, se va tine seama, atat de durata de viat estimat a acoperirii, cat i de cl
asa de agresivitate a mediului in care urmea% s fie amplasat i exploatat constructia
, conform STAS 10. 128. Pregtirea suprafetelor elementelor de constructii (noi sa
u in exploatare) se va face conform STAS 10.166/ 1-77 . Proiectantul, prin caiet
ul de sarcini, va fixa aspectul final al suprafetelor pregtite, iar la executie,
acesta va fi mentionat in procesulverbal de receptie al fa%ei respective. Protec
tia elementelor de constructii din otel se va efectua conform tabelului 2. Pentr
u protectia elementelor de constructii din otel RCA 37 i RCB 52 nu se vor folosi
protectiile care au la ba% grunduri cu pigment de %inc metalic i nici acoperiril
e pe ba% de %inc. Folosirea acestor protectii determin o comportare la coro%iune a
otelurilor re%istente la coro%iunea atmosferic similar cu aceea a otelului OL 37.

Tabelul 2
Tipul de protectie anticorozive, in functie de otelul din care este confectionat
elementul de constructie si de clasa de agresivitate a mediului in care este am
plasat si exploatat acest element
Observatii: X se pot folosi. X* aceste protectii se folosesc ca atare in mediile
cu clasa de agresivitate 3m (neprotejate suplimentar), numai in medii cu umidit
ate mai mare de 75% i cu pH cuprins intre 5,5 i 10 (fr noxe chimice); nu este recom
andabil s se foloseasc. In medii cu clasa de agresivitate 2m, otelurile RCA 37 i R
CB 52 se folosesc nevopsite numai dac sunt amplasate in exterior.
VIII.6.3. Gerin~ele de bazei privind alceituirea elementelor de construcfii meta
lice pentru asigurarea protecfiei lor anticorozive
a) Accesibilitatea Pentru clasele de agresivitate 3m ci 4m, toate elementele de
constructie din otel trebuie sit fie accesibile in scopul de a se permite aplica
rea, verificarea ci intretinerea protectiei anticorozive.

108
fnc de la proiectarea constructiei, vor fi prev%ute msuri care s permit o accesibilit
ate u oar pentru a se asigura executia ulterioar a lucrrilor de intretinere cu efec
t negativ minim asupra mediului. Pentru toate clasele de agresivitate, suprafete
le care urmea% s fie protejate trebuie s fie accesibile pentru pregtirea, acoperirea
i controlul lor. Suprafetele profilelor aflate spate in spate (cap. VIII, figur
a 5), care sunt accesibile pe ambele prti cu o inltime h 100 mm, vor avea o distan
t intre ele a 15 mm. In ca%ul unor distante mai mici, spatiile formate vor fi pre
v%ute cu fururi. Constructiv, pentru a preveni formarea de jgheaburi, furura va d
ep i cu putin limitele profilului. Dac peste profile urmea% s fie fixat i o platband,
furura va fi sub nivelul superior al profilului. La elementele de constructii ex
puse la intemperii sau la solicitare coro %iv puternic, spatiile la care accesul u
lterior montrii este dificil (de pan la 15 mm) vor fi evitate sau umplute, sau se
vor alege procedee de protectie anticoro%iv care se pot executa in spatii inguste
(de exemplu, %incare la cald). Din punctul de vedere al protectiei anticoro%ive
, sunt mai avantajoase elementele structurale crora li se aplic prevederile de pro
iectare cuprinse in STAS 10. 108/ 0. De asemenea, sunt mai avantajoase sectiunil
e din profilele laminate, in comparatie cu sectiunile compuse, deoarece fiecare
%on influentat de sudur constituie o regiune mai sensibil la coro%iune decat restul
elementului in care nu sunt imbinri. La suprafetele profilelor aflate fat in fat, a
ccesibile din ambele prti, cu o inltime h 200 mm, se va prevedea o distant cresctoar
e linear: de la a 120 mm pentru o inltime a profilului h 200 mm; pan la a 400 mm,
la inltimea profilului h 1000 mm, conform figurii 6. Din punctul de vedere al pro
tectiei anticoro%ive, sunt mai potrivite profilele inchise etan . Elementele cu
sectiune inchis,compuse prin sudur, se vor vopsi in interior complet. Ultimul pere
te care se ata ea% va fi i el vopsit in prealabil, nelsndu-se decat %ona influentat
de sudur, care va fi acoperit pe muchii cu un grund re%istent la sudur. La suprafet
ele interioare aflate fat in fat i accesibile numaipe o parte (cap. VIII, fig. 7),
distanta a, la inltimi h pan la 100mm, va fi, de asemenea, de d cel putin 120 mm,
iar peste aceast valoare va cre te linear de la: a 120 mm pentru o inltime a prof
ilului h 100 mm;

pan la a 600 mm pentru inltimea profilului h > 500 mm. , Intre aceste valori se ap
lic o interpolare linear.

In proiect vor fi preva%ute detalii privind scurgerea apei, a condensului, precu

m i posibilitatea de eliminare a prafului industrial sau a altor substante solid
e provenite din fluxurile tehnologice. b)Evitarea muchiilor vii Vor fi preferate
muchiile rotunjite sau racordate in locul muchiilor ascutite re%ultate din suda
re sau din tdiere, deoarece acestea constituie puncte de amorsare a coro%iunii i
de expul%are a vopselei datorita tensiunii superficiale. c)Utilizarea chesoanel
or ~i elementelor de constructii cu goluri. La chesoanele i elementele de constr
uctii cu sectiuni chesonate este obligatorie asigurareaposibilitatilor de acces
in interiorul acestora, in vederea intretinerii sau refacerii periodice a protec
tiei anticorosive a acestora. d)Prevenirea coroziunii de contact. La imbinarea m
etalelor cu potential electrochimic diferit, in ca%ul actiunii de durata sau act
iunii alternative a umiditatii care formea%d cu sdrurile din atmosferd un electr
olit, apare pericolul coro%iunii. In acest ca% va coroda metalul care are potent
ialul electrochimic mai electronegativ. Coro%iunea de contact depinde de diferen
ta de potential, de raportul intre suprafetele mai bune conducatoare electric, f
ata de cele cu conductibilitate mai redusd, i de conductibilitatea electrolitulu
i. Prevenirea acestui fenomen se face prin protectia anticoro%ive a celor doud m
etale care vin in contact. e)Necesitatea luilrii in consideratie a posibilitilti
i de realizare a tehnologiei protectiei anticorozive. Dacd se prevede protectia
anticoro%ive prin procedee de imersie sau alte procedee speciale (electrolitice,
chimice etc.), alcdtuirea constructive a elementelor va tine seama de specificu
l acestor procedee. De exemplu, pentru %incarea la cald, vor fi luate in conside
ratie, i intre altele, urmatoarele aspecte: se vor folosi, de preferinta, forme
constructive care s nu retina % %incul i s nu conduce la deformari sau de%ecruisar
i; se vor evita elementele compuse cu sectiuni inchise, iar acolo unde acestea s
e folosesc, se vor prevedea orificii dupd %incarea ulterioard alcdtuirii element
ului; a se vor evita dublarile prin placi sau profile suprapuse.
VIII.6.4. Observa~tt generale prtvtnd protectarea construcfttlor metaltce, ftnan
d seama de protejarea lor impotrtva coroztuntt
Numeroase exemple din practica exploatarii constructiilor din otel in medii cu a
gresivitate puternica sau cu climate naturale severe aratti ca aplicarea

peliculelor protectoare reduce, dar nu poate elimina in totalitate, din punct de

vedere practic, pericolul actiunii accidentale a actorilor de mediu agresiv (no
xe chimice, umiditate, praf, nisip etc.) asupra elementelor i imbin#rilor . Chia
r in conditiile unei protectii anticoro%ive, considerate din punct de vedere teo
retic corespun%atoare, elementele metalice sunt adesea afectate de coro%iune in
timp. Din aceasta cau%a sunt necesare i alte procedee care s mareasca s siguranta
constructiilor: reducerea cu 10% a re%istentelor admisibile considerate la dime
nsionarea elementelor din otel e exploatate in medii coro%ive; acordarea unor sp
oruri empirice la grosimile re%ultate din calculul de re%istenta; d limitarea gr
osimii minime admise pentru profilele laminate la cald, in functie de clasa de a
gresivitate a mediului in care vor fi amplasate i exploatate; diferentierea valo
rilor minime (de la 2 la 3,5 mm) a grosimii elementelor din profile cu pereti su
btiri, formate la rece, in functie de agresivitatea sau severitatea climatelor i
n care vor fi amplasate i exploatate. Nici luand aceasta masurd de siguranta, el
ementele de constructii din profile cu pereti subtiri, laminate la rece, nu se r
ecomanda a fi folosite in medii cu clasele de agresivitate 3m (din cau%a noxelor
chimice) i nici in medii cu clasele de agresivitate 4m sau peste 4m. Din cele d
e mai sus re%ultd importanta care trebuie data sistemelor de protectie anticoro%
ive i posibilitatilor de aplicare a lor.
VIII.6.5. Exemple de elemente ci imbineiri ale structurilor metalice situate ci
exploatate in medii cu clasele de agresivitate 3m (mijlocie) i 4m (puternicei)
In figura 8 sunt pre%entate unele solutii recomandabile la proiectarea construct
iilor din otel expuse in exploatare actiunii agentilor coro%ivi (clasele de agre
sivitate 3m i 4m), in comparatie cu solutii care trebuie evitate. In figura 8.a
este pre%entatd, ca solutie recomandabild pentru clasa de agresivitate 3m i obli
gatorie pentru clasa de agresivitate 4m, imbinarea prin suprapunere cu suduri in
relief, fata de imbin#rile cu uruburi. In figura 8.b este pre%entata ca solutie
recomandabild pentru clasa de agresivitate 3m i obligatorie pentru clasa de agr
esivitate 4m, pentru proiectare, innadirea grin%ilor cu sectiune plind, cu sudur
i in adancime, in comparatie cu solutiile de innadire a grin%ilor cu sectiune pl
ind, cu eclise sudate sau cu eclise i uruburi.

In figura 8.c sunt pre%entate ca solutii recomandabile pentru clasa de agresivit

ate 3m i obligatorii pentru clasa de agresivitate 4m, pentru proiectare, grin%il
e cu sectiune plind i grin%ile cu goluri in inimd. Grinzile cu zbrele reprezint so
lufii necorespunztoare, din punctul de vedere al rezistenfei la coroziune,pentru
aceste clase de agresivitate.
VIII.6.6. Recomand ri privind prevenirea coroziunii ci protecfia anticoroziv la i
mbin ri ale construcfiilor amplas ate ci exploatate in medii cu clase de agresivi
tate industrial ci chimic
Capacitatea portant-a a constructiilor metalice exploatate in medii agresive, cu
m sunt atmosfera industriald i cea cu continut foarte ridicat de noxe chimice, d
epinde i de sistemul de imbinare sau inndire a elementelor componente. lipul de i
nndire sau imbinare , ca i materialele folosite la alcatuirea acestora sunt hotrez
toare pentru durata de exploatare a constructiilor metalice in atmosfera agresiv
a. Coro%iunea imbinrilor elementelor constructiilor metalice poate fi declan at de
actiunea separat sau simultand a unor factori ca: diferente de aerare sau concen
trare ale mediului agresiv ce apar la imbinrile cu eclise sau prin suprapunere, d
iferente intre structura cristalind a celor doud metale care reali%ea%d imbinare
a (spre exemplu, metalul de ba%d este laminat, iar uruburile folosite la imbinar
e strunjite, niturile forjate etc.), diferente intre modul de preluare a efortur
ilor de catre materialul de ba%d i materialul metalic de imbinare (fig. 9). La o
imbinare cu eclise i suduri de colt, piesa poate lucra la intindere, iar cordon
ul de sudurd la forfecare. La o imbinare cu eclise i uruburi obi nuite, piesa lu
crea%d la intindere, iar uruburile la forfecare i strivire pe peretii gdurii. De
asemenea, concentrrile importante de tensiuni, care apar la imbinrile sudate din
cau%a intersect-arii mai multor cordoane in acela i punct al elementului, pot de
clan a sau chiar acceleraprocesul de coro%iune. La acestea se pot adauga defecte
de proiectare i de executie in privinta adoptrii distantei dintre uruburi i a as
amblrilor gre ite care favori%ea%d aparitia coro%iunii, in aceste locuri, in urma
acumuldrii de praf, de particule solubile, ca i a umidittii condensate. In ca%ul
imbinrilor sudate, in apropierea cordonului de sudurd, metalul de ba%d pre%inta
o sensibilitate mrit la coro%iune, ca urmare a modificarii structurii metalografic
e din cau%a efectului termic al sudrii. La ace ti factori se adauga diferenta int
re compo%itia chimica a metalului

de ba% i cea a cordonului de sudur ca re%ultat al topirii materialului de adaos. C

and metalul din materialul de adaos utili%at la reali%area imbinrii este mai puti
n nobil comparatiy cu metalul de ba%, el ya deyeni %on anodic i se ya distruge prim
ul in procesul de coro%iune. Folosirea unor tehnologii necorespun%toare la reali%
area cordoanelor de sudur poate determina o concentrare nedorit a tensiunilor, i i
mplicit, o cre tere a sensibilittii materialului la coro%iune. Acela i efect il a
u i tensiunile re%iduale proyenite din reali%area cordonului de sudur. Utili%area
unor procedee moderne de sudare (sudur automat sub strat de flux sau in atmosfer p
rotectoare cu ga%e), prin care %ona de sudur cu metal topit este mai bine proteja
t, mre te re%istenta la actiunea oxigenului i a%otului din atmosfer. La imbinrile co
nstructiilor metalice cu uruburi obi nuite, din cau %a solicitrilor mecanice i a
yariatiilor de temperatur, pot aprea neetan eitti, care fayori%ea% ptrunderea electro
litului i, implicit, coro %iunea. In ca%ul imbinrilor cu uruburi de (nalt re%isten
t, ce lucrea% prin frecarea suprafetelor ce yin in contact, ptrunderea mediului agr
esiy sub form lichid determin, in urma proceselor de coro%iune, o reducere a coefic
ientului de frecare i, implicit, a capacittii portante a acestui tip de imbinare.
La imbinrile cu uruburi de (nalt re%istent a grin%ilor de rulare pentru poduri rul
ante, o reducere a capacittii portante poate fi determinat de efectul cumulat al c
oro%iunii, oboselii i frecrii. Tinand seama de cele de mai sus, in fa%a de proiec
tare a constructiilor din otel exploatate in medii cu clasele de agresivitate 3m
(agresivitate industrial) ci 4m (agresivitate chimic), trebuie s se tin seama de u
urmtoarele recomandri priyind %onele cu imbinri: eyitarea concentrrilor de eforturi
implicate de reducerile bru te de sectiune, de sudurile punctiforme sau intrerup
te; d folosirea unui numr redus de elemente puternice, in locul unui numr mare de
elemente cu sectiuni reduse necesitand numeroase imbinri care determin aparitia un
or %one s sensibile la coro%iune ; e eyitarea imbinrilor sub forma unor unghiuri
ascutite; adoptarea cu precdere a grin%ilor cu sectiune plin i a celor cu goluri i
n inim in locul celor cu %brele; g adoptareaimbinrilor sudate in locul celor cutije
(nituri sau u uruburi); eyitarea coro%iunii intre dou metale cu diferent de poten
tial electrochimic intre ele prin i%olarea elementelor din astfel de metale ce y
in in contact in % %ona imbinrilor prin nituire sau cu uruburi; eyitarea actiunil
or care fayori%ea% aparitiaprocesului de coro%iune.

In %onele cu imbin-ari ale elementelor de constructii metalice, cei m mai import

anti factori care favori%ea%-a coro%iunea sunt urm-atorii: concentr-arile de efo
rturi (in apropierea ,g-aurilor de nituri sau uruburi sau in apropierea cordoane
lor de sudur-a). In aceste locuri, anodul este constituit din %ona cu concentr-a
ri de eforturi, iar catodul, din %ona f f-ar-a concentr-ari de eforturi; c conta
ctul dintre dou-a metale cu potential de electrod diferit; imbinarea elementelor
de constructii din oteluri elaborate prin m metode diferite; imbinarea elemente
lor de constructii din otel de marcidiferite de exemplu: (grin%i din OL52 i stlpu
l aferent, din OL 37) . In acest ca%, anodul este format din otel OL37, i iar ca
todul, din otel OL 52; imbinarea elementelor de constructii prelucrate diferit (
prin laminare, turnare, forj are) . In acest ca%, anodul este constituit din nit
sau sudur-a, iar catodul din metalul de ba%-a. Din punctul de vedere al mediulu
i agresiv, factorii care favori%ea%-a p procesul de coro%iune sunt: diferenta de
concentratie a electrolitului. In acest ca%, anodul este constituit din metalul
imersat in %ona cu concentratie mai redus-a, iar catodul este metalul imersat i
n %ona cu concentratie mai mare; c diferenta de aeratie a electrolitului. In ace
st ca%, anodul este format din metalul imersat in %ona cu aeratie mai redus-a, i
ar catodul, din metalul imersat in %ona cu aeratie mai mare. Pentru a evita fact
orii care favori%ea%-a coro%iunea la imbin-ari, se recomand-a aplicarea unui sis
tem de protectie mai int-arit la imbin-ari dect cel aplicat pe elementele de cons
tructie f-ar-a imbin-ari.
VIII.7. Actiunea temperaturilor ridicate asupra structurilor din otel
Re%istenta redus-a la actiunea temperaturilor ridicate este determinat-a de modi
ficarea caracteristicilor otelului, incepnd cu temperatura de 200 C. Peste aceasta temperatur-a se manifest-a o reducere a limitei de curgere, a rezistenfei la r
upere ci a modulului de elasticitate. Peste 600 C, ofelul nu mai poate prelua sol
icitrile preconizate. Din cau%a acestui fapt, in anumite situatii, este necesar-a
folosirea unor oteluri care, prin compo%itia lor chimic-a, pot asigura p-astrar
ea limitei de curgere chiar i la temperaturi mai ridicate.

Elementele din otel expuse la actiunea temperaturilor inalte trebuie protej ate
prin placare cu materiale re%istente la foc.
VIII.8. Exemple de cazuri de coroziune a elementelor de constructii intalnite in
practic
Detalii si fotografii de la o intreprindere constructoare de masini grele din Ro
mania, situat:a in clasa de agresivitate 4 (puternic:a). Hala turn:atoriei de fo
nt:a (fig. 1 - fig. 22)
Figura 1. Zone susceptibile de aparitie a fisurdrii produse de coroziunea sub te
nsiune, intalnit in constructii metalice exploatate in atmosfera industriald coro
zivd: a) barele intinse de la grinzile cu zabrele; b) talpa intins Figura 2. Rupe
rea unui metal aflat c) gu'eele nodurilor grinzilor cu zabrele a grinzilor cu in
imaplind; sub tensiune ciclicd: 1) in absenta coroziunii; 2) in prezenta coroziu
nii

Figura 4. a >15 mm Distanta intre profile pentru impiecomandate; 2) recomandate;

evitarea orient?rii in sus a concavit?tii profilelor dicarea colect?rii apei, p
rafului etc.
Log. nr. de cicluri aplicate in timpul coroziunii
Figura 5
Figura 6
Figura 7. Acces la suprafetele interioare 116

Figura 8c
Figura 8a Figura 8b
a
b
Figura 9. Tipuri de Imbinri: a) cu sudura In relief, b) cu suruburi obisnuite

Figura 10. Stalp cu sectiune plin5, avand partea inferioara spre placa orizontal
a de baza, cu sistemul de protectie anticoroziva complet distrus. Penetrarile ca
uzate de coroziune au afectat atat talpa i inima sectiunii stalpului, cat i gros
imea cordoanelor de sudura. Au fost necesare curatarea suprafetei suport a eleme
ntului de constructie respectiv i aplicarea unui sistem de protectie anticoroziv
a rezistent in medii cu clasa de agresivitate puternica 4m.
Figura 11. StIlp cu sectiune plina avand partea inferioara spre placa orizontall
de la baza, cu sistemul de protectie anticoroziva distrus, iar metalul atacat d
e mediul agresiv. Valorile penetrarilor din cauza coroziunii sunt cuprinse 'ntre
0,5 i 1,5mm. Remedierea se faceprinverificarea capacitatii portante a sectiunii
de la baza stalpului i, numai dup con-solidare, se va efectua protejarea prin in
globarea stalpului in beton (pe o inaltime de cel putin 80 cm de la nivelul pard
oselei). 123

Figura 12. Ansamblu Invelitoare din tabl cutat, pan cu sectiune dublu T sudat, guseu
, bare de contravantuire orizontale. Se observ penetrri din cauza coroziunii de 0,
5...1 mm i localizarea coroziunii in zona Imbinrii sudate dintre guseu i talpa in
ferioar a panei i, de asemenea, in zona Imbinrii cu uruburi a diagonalelor de guse
u. Pentru remediere se impun curtarea suprafetelor metalice, Inlocuirea uruburilo
r care nu mai prezint sigurant, refacerea custurilor sudate i a sistemului de prote
ctie anticoroziv.
Figura 13. Ansamblu invelitoare din tabl cutat, pan cu sectiunea dublu T sudat, talp
superioar i diagonal (cu sectiune chesonat) ale fermei, guseu, rezemare de ferm pe s
talp cu sectiune plin. Localizarea procesului de coroziune s-a produs in zona pri
nderii sudate a panei de talpa superioar a fermei i in zona prinderii cu uruburi
a fermei de stalp. Msuri de remediere: a) curtarea zonelor de Imbinare; b) refacer
ea cordoanelor de sudur; c) inlocuirea uruburilor; d) refacerea protectiei antico
rozive.
125

Figura 14. Prinderea de stall)ul cu sectiune l)lind a unei bare al)artinnd contra
vantuirii longitudinale.Procesul de coroziune a afectat cordonul de sudurd dintr
e guseul sistemului de contravantuire i stall). La coml)romiterea imbindrii suda
te au contribuit i fortele orizontale din seism. Msuri de remediere: a) curatarea
zonei de imbinare; b) refacerea cordonului de sudurd; c) refacerea l)rotectiei
anticorozive.
Figura 15. Prinderea de stall)ul cu sectiune l)lind a unei bare din sistemul de
contravantuire longitudinald. Localizarea coroziunii are loc in zona imbinrilor s
udate ale 127

guseului i rigidizrii cu stall)ul (l)enetrri de 0,5...1mm). Remedierea se face l)r

in curatarea sul)rafetei metalice i refacerea l)rotectiei anticorozive.

Figura 16. Ansamblu Invelitoane din tabl? cutatd, pand cu sectiune dublu T sudat
?, fenm? (diagonala, talpd supenioand, guseu de nigidizane), stIlp (capitel). Se
obsenv? penetnani conosive mani la pane (1...5 mm) i la talpa supenioand a fenm
ei (0,5...2 mm). Pnocesul de conoziune a afectat condonul de sudund dintne guseu
i diagonala fenmei. Remedienea se face pnin: - a) consolidanea panei; b) cunata
nea supnafetelon metalice; c) nefacenea pnotectiei anticonosive.
Figura 17. Pand cu sectiunea dublu T sudatd. Penetnni conozive din cauza conoziun
ii (1...2 mm) localizate In special la talpa supenioand a panei. Se constat neduc
enea gnosimii custunii sudate talpd - inim. Remedienea se face pnin: a) consolidan
ea panei; b) cunatanea supontului metalic; c) nefacenea pnotectiei anticonozive.

Figura 18-19. Pan de acoperi cu sectiune dublu T sudat. Se observ penetrri corosive
(1,5...2 mm), In special In zona tlpii superioare a panei. Localizarea coroziunii
a avut loc In zona custurii sudate talp - inim (reducerea grosimii cordonului i a
Inndirii inimii cu eclise i uruburi). Msuri de remediere: a) consolidarea panei; b
) curtarea suprafetei suport ; c) refacerea protectiei anticorozive.

Figura 20. Pane de acoperi cu sectiune dublu T suda-t. Localizarea coroziunii are
loc In special la nivelul -tlpii superioare unde s-au msura-t pene-trri de 1...3 m
m i la cordoanele de sudur din-tre -talp i inima panei. Remedierea se face as-tfel
: a) consolidarea panei; b) refacerea cordoanelor de sudur care asigur leg-tura din
-tre -tlpile i inima panei; - c) refacerea pro-tectiei an-ticorozive.
Figura 21. Pane de acoperi cu sectiune dublu T suda-t. Localizarea coroziunii are
loc In special la nivelul -tlpii superioare, unde s-au msura-t pene-trri de 1...3
mm, i la cordoanele de sudur din-tre -talp i inima panei. Remedierea se face as-tf
el: a) consolidarea panei; 131

panei; b) refacerea cordoanelor de sudur care asigur leg- c) refacerea pro-tectiei

tura din-tre -tlpile i inima ticorozive.
an-

Figura 22. Inndirea cu eclise si suruburi de inalt rezistent pretensionate a grinzi

i principale de acoperis
133

IX. DEGRADARI CURENTE ALE SUPRASTRUCTURII CLADIRILOR. RECOMANDARI PRI)IND INTRET

INEREA SI REPARAREA
IX.1. Elementele componente din beton li beton armat
Degradarile curente, care nu necesita lucrari de consolidare, apar, in multe ca%
uri, ca defecte vi%ibile: craparea betonului la colturile stalpilor, craparea be
tonului in lungul armaturilor, ruperea colturilor, fisuri de contractie la placi
, care trec i prin grin%i. In %onele de reluare a betonarii (cand grin%ile s-au
turnat cu rosturi de lucru), apar, deseori,fisuri. Un alt defect il constituie f
aptul ca armatura ramane neacoperita cu beton pe anumite portiuni, fiind a e%atd
, uneori, prea la suprafatd. Din cau%a unei puneri in opera necorespun%atoare a
betonului, raman cuiburi de pietri . Uneori, ume%eala scoate pete la suprafata p
ieselor de beton i beton armat, stricandu-le aspectul. Pentru repararea colturil
or cd%ute la lucrarile de beton simplu se fac gduri mici in beton, in forma, de
pand inversd, se a a%a armaturi subtiri i apoi se betonea%d. Repararea colturilo
r ca%ute ale stalpilor de beton armat se face prin tencuire sau prin torcretare
((n ca%uri speciale) cu mortar de ciment (do%aj de ciment 600-700 Kg/m3 in morta
r cu nisip grauntos). Pentru o legaturd bund intre betonul vechi i betonul nou t
urnat, se leagd o pan%a de rabit de armaturd. Fisurile provenite din contractia
betonului sunt, in majoritatea ca %urilor, superficiale i nu pre%inta pericol pe
ntru re%istenta clddirii; totu i, ele trebuie astupate, pentru evitarea coro%iun
ii. Fisurile mari, produse de contractia betonului din placi, se pot inchide pri
n injectare cu mortar de ciment, de preferat pe timp racoros. Pentru inchiderea
fisurilor mai pronuntate din grin%i, se injectea%d mortar de ciment (cu sau f#rd
nisip). Petele sau eflorescentele de pe suprafata betonului sunt cau%ate de exc
esul de calciu (hidroxid de calciu) din ciment;ele pot fi indepartate prin spala
rea suprafetei betonului cu o solutie slab acidd (recomandabil solutie de acid c
lorhidric).

Multe dintre defectiunile aratate pot fi evitate i prin tratarea corespun%atoare

a betonului dupd turnare (mentinerea in stare umedd, apararea de curenti de aer
i uscaciune), evitand fisurile de contractie. La executarea de remedieri se uti
li%ea%d, cu succes, mortarele i betoanele epoxidice,in special pentru: straturi
de etan ei%are; %one de re%emare puternic solicitate; completari de rosturi; ing
lobari sau fixari de piese metalice; imbinari, remedieri de imbracaminti etc.; i
njectari de fisuri ( 2 mm, >2 mm), cu pistol pneumatic. Atentie: punerea in oper
a a mortarelor i betoanelor epoxidice se face conform prescriptiei produsului ca
teva minute de la preparare. Mortarele i betoanele epoxidice au i urmatoarele av
antaje: permeabilitate sca%utd la apd; re%istenta la medii acide, alcaline i neu
tre neoxidante; capacitate de deformare f#rd tendinta de fisurare;de exemplu, ra
ina utili%ata la injectare are alungirea la rupere de 1 %o; re%istenta superioa
rd la u%urd i oc.
a.2. Degradarea curenta li intretinerea planleelor
Plan eele sunt de urmatoarele tipuri: din beton armat monolit sau prefabricat; c
u grin%i metalice i bolti oare din caramida; din lemn. Pianceeie din beton neces
ita atentie la blocurile unde la parter sunt diferite maga%ine, fiind in pericol
de a fi atacate de catre aci%ii organici i aci%ii anorganici; de exemplu, actiu
nea coro%iva a acidului lactic i a aci %ilor %aharici, care transformd continutu
l in CaO al pietrei de ciment in compu i solubili. Pianceeie aic~ tuite din grin
zi metaiice ci boiticoare deasupra subsolului profilele metalice sunt expuse la c
oro%iune, din cau%a excesului de umiditate din subsoluri i a condensarii vaporil
or de apd. Se impun curatirea de rugind i protejareaprofilelor cu minium de plum
b (2 straturi). Pianceeie din iemn se intalnesc mai rar. Deteriorarea lor prea r
apidd poate fi provocata atat de defectiuni de executie, cat i de o exploatare n
ecorespun%atoare. Defectiuni de executie curente: folosirea unor grin%i de lemn
umed sau insuficient tratate cu substante antiseptice;

insuficient i%olare a capetelor grin%ilor; lips de aerisire a spatiilor de sub par

doseal; ume%eal excesiv. Este foarte periculoas ume%irea sistematic a lemnului, in sp
ecial in locuri putin accesibile pentru ventilare. Cnd cau%ele de mai sus nu sunt
inlturate, putre%irea grin%ilor plan eului este sigur. In acest ca%, se inltur cape
tele putre%ite ale grin%ilor i se repar cu material nou sau se inlocuiesc grin%il
e alterate cu altele noi. Repararea se poate face cu ajutorul unor eclise latera
le, din scnduri btute in cuie, sau cupoane de otel U, sau prin constructia din ver
gele sudate cu aibe de otel. Pentru a se asigura prelungirea durabilittii plan ee
lor din lemn la cldirile de locuit, este necesar ca: elementele din lemn s nu fie
expuse umidittii; s se asigure o bun circulatie a aerului sub pardoseal; s se evite c
ondensul, sau producerea de umiditate prea mare (splare rufe etc.); s nu se admit e
xecutarea de pereti desprtitori sau sobe pe plan ee,fr verificarea, in prealabil, a
re%istentei grin %ilor; s nu se admit intrebuintarea lemnului umed la inlocuirea
elementelor alterate prin putre%ire; s nu se admit folosirea ca strat de umplutur a
rumegu ului de lemn sau turb, deoarece acestea sunt combustibile, higroscopice i
putre%esc u or. Pentru protectia elementelor din lemn, trebuie retinute urmtoare
le msuri speciale: prevederea unor canale de aerisire, c-nd umiditatea e mai mare
de 60%(la subsoluri sau poduri); protejarea cu straturi i%olatoare, la contactu
l elementelor din lemn cu alte materiale, unde se produc ume%iri; protej area po
rtiunilor de lemn in contact cu %idria, in dreptul rea%emelor, cu barier de vapori
(carton +pan% bituminat); capul grin%ii trebuie s fie distantat minimum 2 cm de %i
d, creand un loca de aerisire.
a.3. Peretii li elementele de zidArie din cArAmid A
Dup cum s-a artat anterior, una dintre cau%ele principale de deteriorare a %idriilo
r o constituie umiditatea, care poate fi determinat de mai multi factori:

lipsa sau deteriorarea i%olatiei hidrofuge; deteriorarea invelitorii, jgheaburil

or sau burlanelor; deteriorarea conductelor de alimentare cu ap din cldire; deteri
orarea canali%rii interioare a cldirii etc. Zidurile umede conduc mai u or cldura s
pre exterior i creea% conditii insalubre locatarilor. In afara recomandrilor care
au fost deja mentionate (repararea i intretinerea invelitorii,jgheaburilor i bur
lanelor, instalatiilor de alimentare cu ap, de canali%are i hidroi%olatiilor), tr
ebuie asigurat i protectia cldirii contra apelor superficiale prin trotuare de pro
tectie i amenajarea corespun%toare a platformei in jurul cldirii, pentru indeprtare
a apelor. Trebuie intretinute i reparate hidroi%olatiile verticale i ori%ontale
ale %idriei subsolului; nu se admit i%olatii strpunse. In ceea ce prive te crpturile
din peretii de %idrie, ele pot fi: pronuntate,marcnd dislocri masive de %idrie; mic
i,dar numeroase, marcnd o de%agregare a %idului. Trebuie urmrit po%itia lor in rapo
rt cu transmiterea fortelor ,pentru aprecierea pericolului. Dac aceste crpturi nu i
nterceptea% scurgerea fortei la fundatie,nu sunt de natur prea grav. Dac sunt oblice
, in raport cu sensul de transmitere a fortelor, pot s apar planuri de alunecare.
Asemenea %iduri trebuie consolidate. Restabilirea legturii dintre pereti se poate
face i cu ajutorul tirantilor, ancorati corespun%tor la capete. De asemenea, int
roducerea grin%ilor de centur din beton armat d re%ultate bune. Atentie: In unele
ca%uri, sub fisurile fine din tencuial s-au gsit crpturi grave in %idrie sau lucrri a
a-%ise de consolidare", efectuate necorespun%tor. In ca%ul in care %idria trebuie i
ndeprtat i refcut,pentru legtura intre %idria nou i cea veche, la %idria veche se las
pi". Un foarte bun sistem de reparare a %idriei este cel al injectiilor de mortar
sau lapte de ciment sub presiune.
DC.4. Deteriorarile li repararea acoperiprilor DC.4.1. Acoperi~ri i arpante
Locurile cele mai periculoase pentru ptrunderea apei prin acoperi sunt doliile, c
orni ele, locurile de racordare. 0 mare important pentru buna conservare a acoper
i urilor cu arpant de lemn i invelitoare are regimul de temperatur i ume%eal al

podurilor, care trebuie aerisite vara, iar in perioada timpului friguros, trebui
e evitat supraincarcarea lor. 5arpantele din lemn (astereald, capriori, pane, arp
anta propriu%is) trebuie intretinute, dupd cum urmea%d: Astereala (strat suport p
entru invelitoare) se deteriorea%d prin rupere sau putre%ire; scndurile rupte se
pot repara din interior (se a a%a scndura noud sub cea rupt cu ajutorul unui pop);
cnd suprafata este mare, repararea se face din exterior. Capriorii se pot rupe s
au putre%i.Cdpriorul rupt se repard prin pltuire. Cdpriorii putre%i se inlocuiesc
cu altii noi. Cnd sunt rupti 2-3 capriori vecini, se execute un sistem de sustin
ere cu caracter permanent, iar capriorii respectivi se repard prin pltuire. Cnd nu
mrul cdpriorilor rupti sau deteriorati este mare, se desface invelitoarea pe port
iunea respectiv i se inlocuiesc capriorii in conditii normale de executie. Cosoro
aba putre%e te din cau%a infiltrrii apei prin acoperi urile defecte. In aceste ca
%uri, la cca lm de %id, in interiorul podului, se execute un sistem de sustinere
a capriorilor pe portiunea unde cosoroaba este putre%it, dupd care cosoroaba se
taie i se inlocuie te cu una noud. Se stabilesc, apoi, penele sistemului de spri
jinire i acesta se indepartea%d. Pana poate putre%i tot din cau%a infiltratiilor
de apd prin invelitoare. La fel, pentru inlocuirea ei, se execute, mai inti, un
sistem de sustinere a capriorilor, in sectiunea respectiva; prin impnarea acestui
sistem, intreaga sarcind a panei este preluatd; portiunea de pand deteriorat se
demontea%d i se inlocuie te cu alta noud. Pana de coamd poate, de asemenea, putr
e%i; se execute un sistem provi%oriu de sustinere pe ambele prti, bine impnat, pen
tru preluarea intregii sarcini a panei. Se demontea%d apoi portiunea deteriorat d
in pana de coamd i se inlocuie te cu alta, noud, dupd care se desfac penele i se
indepartea%d praituirea. 5arpantele care pre%int un stadiu avansat de degradare
se demontea%d in intregime, se sortea%d pe categorii, piesele deteriorate se inl
ocuiesc, dupd care se remontea%d arpanta (totul trebuie f#cut rapid). Invelitori
le se deteriorea%d in timp i trebuie permanent intretinute: periodic, cel putin
o data pe an revi%uire i reparare; dupd ploi torentiale, furtuni, %ape%i mari sa
u grinding msuri de

restabilire a etan eittii. In ce prive te invelitorile de tabl %incatd, de multe o

ri se desprinde stratul de %inc in punctele de indoire a foilor de tabl, la forma
rea falturilor i incheieturilor. In aceste locuri, apa stationea%a i se produce
corodarea tablei, ramas fard strat de acoperire.

C-nd apar pete i%olate de rugind, acestea se curate cu peria de sarmd, dupd care
se aplicd vopsea de miniu in cloud straturi. Alteori, invelitoarea este deterio
rate prin gdurirea tablei, ca urmare a instalarii antenelor, firmelor, a circula
tiei co arilor. Se repard prin peticire cu bucdti rotunde de tabld %incati i se
acoperd cu vopsea de miniu in cloud straturi. Falturile i incheieturile se strng
cu cle tele i se bat cu ciocanul de lemn. Foile sau fa iile de tabld deteriorate
se inlocuiesc cu altele, noi, tot din tabld %incatd. Invelitorile din tabld nea
grd sunt mai putin re%istente;ele trebuie protejate, pe ambele fete, cu miniu de
plumb. Invelitorile de tigld se deteriorea%d prin deplasarea sau spargerea tigl
elor. Cele deplasate se pot rea e%a; rosturile dintre ele trebuie s fie alternant
e; tiglele i coamele sparte se inlocuiesc.Coamele se %idesc cu mortar de ciment
i adaos de var. Spatiile i golurile dintre tiglele profilate se umplu cu mortar
de ciment i adaos de var. Verificarea etan eitatii o face, evident, ploaia toren
tiald.
IX.4.2. Acoperisurile terasei
La clddirile civile (locuinte, in special), terasele blocurilor au fost reali%at
e cu termoi%olatie din b.c.a. i hidroi%olatie din 2 straturi PASS i un strat de
CA300. Initial, protectia a fost reali%atd prin vopsitorie, care insd a fost spd
latd, hidroi%olatia rdmanand expusd direct influentei factorilor atmosferici, ca
re au dus la o imbdtrdnire prematurd. Acest fapt este demonstrat prin numdrul ma
re de reclamatii ale locatarilor i prin num5rul de interventii in timp. Din pdca
te, reparatiile s-au executat numai local; nici macar cu oca%ia reparatiilor cap
itale nu s-a ref#cut protectia. Din acestd cau%d, imbdtranirea structurii inveli
torii a condus la fisuri, crdpdturi, umfldturi. Observatii: Prin comparatie, la
blocurile la care s-a reali%at protectia hidroi%olatiei cu pietri margaritar, nu
s-au constatat deteriorari. Rolul protectiei i intretinerii acesteia este, deci
, determinant la acoperi urile terasd. Concluzie : o bund intretinere a terasei
comportd: mdsuri de control i verificare; mdsuri de prevenire; mtsuri de remedie
re, care nu exclud obligatia verificdrii periodice.

Pe terasele necirculabile nu se admit depo%itarea de materiale i obiecte i nici ac

cesul persoanelor; de asemenea, nu se admit str-apungeri de niciun fel; dac-a to
tui se fac, ele trebuie executate numai de c-atre specialiti, pe ba%a unui proiect
. Nu este permis-a amenaj area de gr-adini, pelu%e, dac-a acestea nu au fost pre
v-a%ute prin proiect. Toamna, terasa trebuie cur-atat-a de frun%e uscate, crengi
etc.; acele de r-ainoase sau frun%ele anuale care cad in jgheaburi se lipesc de
peretii acestora. Prim-avara i vara,v5nturile aduc pe terase seminte de la diferi
te buruieni i plante, care cresc foarte repede in rosturile stratului de protecti
e; r-ad-acinile acestor buruieni p-atrund p5n-a la stratul hidroi%olant i-l distr
ug. Sunt, de asemenea, inter%ise desfacerea pl-acilor (acolo unde sunt) i indep-a
rtarea nisipului,creterea animalelor pe terase,depo%itarea gunoaielor i aprinderea
de focuri pe hidroi%olatie. Montarea de utilaje i instalatii care produc vibrati
i, trepidatii sau temperaturi > 40 C deasupra hidroi%olatiei trebuie evitat-a. Am
enajarea sau schimbarea de destinatie a inc-aperilor de sub terase, pentru alte
procese tehnologice, trebuie efectuat-a numai cu avi%ul proiectantului. (Atentie
! Nu este suficient avi%ul proiectantului de re %istent-a.) In timpul iernii, %apada i gheata se cur-at-a cu lopeti din lemn, cu atentie, evit5ndu-se deteriorar
ea straturilor de protectie a hidroi%olatiei. Neglijarea fenomenelor de dilatare
a planeelor teras-a (in special la structurile P+4 cu %id-arie portant-a) i adapta
rea unor termoi%olatii necorespun%-atoare pot conduce la degrad-ari ale cl-adiri
lor respective. 0 atentie deosebit-a trebuie acordat-a i%ol-arii courilor de vent
ilare, a tuburilor de aerisire a coloanelor sanitare,gurilor de scurgere interio
ar-a. Tuburile de aerisire ale coloanelor sanitare sunt, deseori, necorespun%-at
or executate i f-ar-a c-aciuli" de protectie; courile de ventilare sunt acoperite,
gurile de scurgere sunt f-ar-a gr-atare etc. In mod obligatoriu, dup-a refacerea
teraselor, trebuie efectuat-a proba de inundare timp de 72 de ore, care, din pacate, la noi, nu se face, ceea ce este ilegal. 0 clasificare a hidroi%olatiilor
este necesar-a in pre%ent, c5nd coexist-a sistemele clasice" cu cele moderne. Hi
droi%olatiile sunt de 4 feluri: a) elastice: materiale in suluri, pe ba%-a de ma
sticuri bituminoase, bitum aditivat cu elastomeri sau plastomeri, polimeri, cu s
au f-ar-a arm-aturi cu diverse posibilit-ati de aplicare (bitum topit, cu flac-a
r-a, cu ade%ivi).

Hidroi%olatiile elastice au cele mai favorabile propriet:ti de adaptare la varia

tiile dimensionale ale stratului suport i de re%istent la intindere; b)plastice:
masticuri,mortare bituminoase, betoane bituminoase, asfalt, suspensii bituminoas
e; au caracteristic faptul ca se adaptea%d la deformatiile lente ale stratului s
uport (la deformatii bru te se rup); c) rigide: din beton, mortar impermeabil, f
oi metalice sudate. Dacd li se impun deformatii, primele doud hidroi%olatii fisu
rea%d ; d)pe ba%d de vopsele: straturi de bitum, emulsii, suspensii bituminoase,
paste, chituri, masticuri, fluati, in solutie sau emulsie. Ponderea cea mai mar
e o au hidroi%olatiile elastice. Tendinta actuald : inlocuirea materialelor i st
ructurilor traditionale pe ba% de bitum oxidat - cu o durat de viata scurta (6-8 a
ni) - cu materiale i structuri pe ba%d de bitum aditivat cu elastomeri sau plast
omeri sau pe ba%d de polimeri,cu o durat de viata de 3 ori mai mare (20-25 ani).
Statisticile arat ca, in toate trile unde s-au utili%at sisteme traditionale de hi
droi%olatie, anual, se remedia%d cca 25% din intreaga suprafatd. Dupd urmrirea co
mportrii in timp a lucrarilor de hidroi%olatie, pe cateva sute de mii de mp, s-au
constatat defectiuni care au dus la infiltratii, dupd 12-18 luni de la executie
. Observatiile fa',cute se pot grupa pe 3 categorii: in cmpul acoperi urilor; la
elementele de strapungere i contur; la interiorul cldirilor. a) In cezmpul acoper
i~urilor : fisuri, indiferent de structura acoperi urilor. Numdrul, lungimea i d
eschiderea fisurilor sunt mai pronuntate la structurile alcatuite dintr-o pan%a
sau tesatura bituminat cu 2 straturi de impaslituri bituminate; la cele cu 2 pan%
e +carton bituminat, fisurile sunt mai putin frecvente. Numrul fisurilor este de
cca 5-10 % la 1000m2 i apar de%ordonat. Fisurile cele mai frecvente sunt orienta
te in directia pantei i in sensul de aplicare a foliilor bituminate, cu lungimi
de 7-8m; cele transversale sunt mai reduse i cu lungimi de cca 1m (probabil, din
cau%a intririi hidroi%olatiilor cu petrecerile straturilor). Deschiderea fisuril
or: ajunge pand la 1cm, unele fiind ptrunse pe toat structura hidroi%olatiei. In u
nele ca%uri,cr#paturile se continua i in stratul de termoi%olatie, cu deschideri
de 2-3 cm i lungimi > 10 m. Fisurile apar dupd anotimpul rece, in unele ca%uri
chiar in primul an de exploatare. In anotimpul de vard, fisurile se stabili%ea%#
,iar cele mai mici se inchid.

b)La interiorul cliidirilor: s-au constatat pete de ume%eald, locali%ate in juru

l gurilor de scurgere, a %onei aticelor, a rosturilor cu rebord sau la luminatoa
re, in %onele de camp ale acoperi urilor infiltratiile sunt i %olate, in %onele
de sprijin pe grin%i a elementelor prefabricate, s-a observat aparitia frecvent a
fisurilor in stratul de termo-hidroi%olatie. c)La elementele de striipungere ci
contur: defectiuni ce produc infiltratii abundente la atice i reborduri, hidroi
%olatia fiind desprins la scafele de racordare i indepartata de atice la partea
de sub copertind, unde s-au creat goluri mari i crapaturi, chiar i in aticele in
alte, protejate cu ape armate. desprinderea hidroi %olatiei in scafe ; smulgerea
sau de %lipirea la petreceri a copertinelor de tabl alunecari cau%ate de greutat
ea proprie a hidroi %olatiei verticale (cca 16 kg/m2); smulgerea palniilor de pl
umb,mai ales a celor aplicate pe contur langd

atic sau rebord. Aceste defecte apar i din cau%a materialelor dep# ite moral (bi
tumuri oxidate).

X. DEGRADAREA FUNDATIILOR SI SUBSOLURILOR CLADIRILOR. RECOMANDARI PENTRU INTRETI

NERE SI REPARARE X.1. Comb aterea umiditatii
1.Pentru cldiri, problema fundatiilor este cea mai important din punct de vedere p
atologic. Cauzele principale ale degradarii funda;iilor sunt apa ci umiditatea.
Apa, in contact cu %idria fundatiilor i a subsolurilor, ptrunde prin pori i se rid
ic prin capilaritate, ume%ind i producnd igrasii. De aceea, fundatiile i subsoluri
le cldirilor trebuie i%olate i ferite de ap i umiditate. De multe ori, Inc din fa%a
de executie a lucrrilor, hidroi%olatiile verticale ale peretilor subsolurilor su
nt strpunse de diferite sprijiniri sau sunt strpunse de ctre instalatori cu oca%ia
executrii diverselor bran amente sau Inlocuiri (de exemplu, teava de material pla
stic cu teav galvani%at etc.). Alteori, incercand s desfunde diferite coloane de s
curgere, instalatorii uit capacele desfcute, ceea ce face ca apa s curg in subsol. M
etodele utili%ate pentru combaterea umidittii constructiilor sunt: metode ba%ate
pe interventii asupra infrastructurii cldirilor (refaceri, sub%idiri) + msuri de p
rotectie; metode ba%ate pe stimularea ventilrii %idriilor invadate de ume%eal; meto
de ba%ate pe stimularea eliminrii ume%elii, prin fenomene electro-chimice; metode
ba%ate pe injectarea unor substante hidrofuge i impermeabili%atoare. In ceea ce
prive te hidroi%olatiile, in functie de forma sub care se gse te apa ce actionea
% asupra elementelor de constructii, ele sunt de urmtoarele tipuri : a)Hidroizola;
ii contra umidita;ii pamezntului: hidroi%olatii ori%ontale la pereti, hidroi%ola
tii verticale la pereti, hidroi%olatii la

pardoseli.

b) Hidroizola;ii contra apelor fiirii presiune hidrostaticii (apele de precipita

tii sau cele re%ultate in urma proceselor tehnologice, care se scurg liber pe su
prafata elementelor, fr a crea presiune hidrostatic): hidroi%olarea elementelor de
constructii aflate sub nivelul terenului, hidroi%olarea elementelor de construct
ii aflate peste nivelul terenului, hidroi%olarea elementelor de constructii situ
ate in incperi ude. c) Hidroizola;ii contra apelor cu presiune hidrostaticii : hi
droi%olatii executate in exteriorul constructiei, cu presiune hidrostatic din ext
erior, hidroi%olatii executate in interiorul constructiei, cu presiune hidrostat
ic din exterior, hidroi%olatii executate in interiorul constructiei, cu presiune
hidrostatic din interior. Tot ansamblul hidroi%olator trebuie s forme%e o cuv inchi
s i etan .
X.2. intretinerea si ingrijirea solurilor
intretinerea i ingrijirea solurilor se vor face prin: prevenirea inundrii subsolu
lui de ctre apele freatice, de ctre cele superficiale, de ctre apele din conductele
de alimentare cu ap sau de ctre cele provenite din canali%ri; folosirea subsolului
in conformitate cu destinatia initial; asigurarea unei bune aerisiri i ventilri a
subsolului; asigurarea unei bune intretineri a instalatiilor amplasate in subso
l (hidrofor, ca%ane, conducte de ap i canal etc.). Observa;ii : trebuie supravegh
eate riguros conductele de alimentare cu ap, conductele de tur i retur ale instal
atiei de incl%ire central; prevenirea inundrii subsolurilor la ploi mari, in portiu
nile unde canali%area ora ului este subdimensionat, trebuie prev%ute inchi%tori con
tra refulrii, pentru a impiedica apa din canali %area ora ului s refule%e prin sif
oane in subsol; inlturarea igrasiei, prin urmtoarele metode: executarea de hidroi%
olatii verticale i ori%ontale; uscarea %idurilor groase ale subsolurilor ad-nci
i inlturarea igrasiei prin executarea unei galerii de-alungul %idului exterior, p
e tot perimetrul cldirii. Rolul acestei galerii este de a impiedica ptrunderea ape
i spre %idurile exterioare i de a asigura

evacuarea apei capilare infiltrate in %id. Galeria, lat de cca 60 cm, are un pere
te exterior capabil s re%iste la impingerea pmntului, i un tavan re%istent la solic
itrile din circulatie pe trotuare. Ea este vi%itabild i are preva%ut, la partea i
nferioard, un jgheab de colectare, avnd nivelul mai jos decat nivelul pardoselii
subsolului. Pentru asigurarea indepartrii umidittii, galeria este preva%utd cu can
ale de ventilare, tdiate" in %idrie, ridicate in soclul cldirii i aparate contra ap
elor de precipitatie. Pentru o bun exploatare a subsolurilor, un rol foarte impor
tant il are ventilarea tuturor incaperilor acestora (aerisire la timp i in condi
tii bune). Inainte de sosirea anotimpului friguros vor trebui completate geamuri
le lipsd de la subsol, casa scarii, iar u ile i ferestrele, reparate.
X.3. Degradari ale instalatiilor subsolurilor
Instalafia de ince':lzire centrale': prezinte': : scurgeri, cau%ate de imbinarea
defectuoasd a elementelor de radiator (lipsa garnituri de etan are, strangeri i
ncomplete ale niplurilor); Observafie : trebuie efectuat#proba hidraulicd, la pr
esiunea de regim. scurgeri pe la robinetul de reglaj, ca urmare a defect#rii gar
niturilor; scurgeri cau%ate de corodarea materialului, ca urmare a unei function
dri indelungate a instalatiei; trebuie fa'cutd inlocuirea elementelor corodate (
sau a radiatorului); scurgeri prin fisuri la serpentine (din cau%a variatiei de
temperaturd). Observafie : la unele blocuri de locuinte, inainte de darea lor in
exploatare, probele de presiune a instalatiei de incdl%ire centrald s-au fcut to
amna tr%iu, dupd care apa a fost ldsat'd in instalatie. Instalatia de inc#l%ire c
entrald nefunctionand la inceputul iernii, apa a inghetat i a spart radiatoarele
, iar cnd s-a topit, a inundat etajele i a deteriorat interioarele. Instalafiile
de alimentare cu ape':

La instalatiile interioare de alimentare a punctelor de utili%are pot avea loc i

nunddri, deteriordri i chiar accidente (apa caldd). Cau%e: manipularea necorespu
n%dtoare a armdturilor, lipsa de intretinere, procesul de corodare a materialelo
r. La conductele interioare din teava de otel apar: defecte la imbindrile cu fil
et, cu flan e sau cu sudurd; crdpdturi longitudinale ca urmare a inghetdrii apei
in conducte; corodarea tevii. Conductele cu fevi de presiune din PVC Tevile cu
presiune din PVC se folosesc numai la instalatiile de alimentare cu apd rece (la
temperaturi >65 C se inmoaie). Defecfiuni : fisuri pe peretele tevii sau la fiti
nguri; neetan eit#ti ale imbinarilor cu mufe.

Conduc tele din fevi de plumb de presiune . Deteriordrile sunt frecvente, din ca
u%a re%istentei reduse a materialului la lovituri i la actiunea coro%ivd a morta
rului. De fec fiuni : ruperi sau deformatii ale tevii; fisuri defecte de fabrica
tie; sp#rturi ca urmare a inghetdrii apei in conducte; neetan eitdti la imbinare
; coro%iune. Re felele in terioare de canalizare Defectiunile constau in scdp#ri
de apd la imbin#ri, din cau%a i%ol#rii insuficiente a mufelor, degrad#rii mater
ialelor de etan are sau desfacerii imbinarii din cau%atas#rilor, alunecdrilor de
teren; de asemenea, se pot infunda conductele, din cau%a suspensiilor din apd i
n portiunile cu pante mici. Tro tuarele de pro tec fie din jurul cleidirilor Se
produc deteriordri din cau%a compact#rii superficiale a umpluturii din jurul cld
dirii i de sub trotuar, surp#rii terenului pe anumite portiuni, degraddrii strat
ului de u%urd al trotuarului.
X.4. Cauzele degradarii fundatiilor
a)Degradarea corpului funda fiei ca urmare a ac fiunii agresive a apelor sub ter
ane sau chiar a terenului de fundare Exemplu: in acest sens este cunoscut ca%ul
unei clddiri fundate pe piloti din beton armat bdtuti, care, in mai putin de doi
ani, a inceput s se degrade%e, ca urmare a ced#rii i deteriordrii pilotilor. In
urma cercet#rilor efectuate, s-a constatat ca aceastd clddire fusese amplasatd p
e terenul unei vechi fabrici de acid sulfuric, iar terenul a avut o actiune rapi
dd de degradare a betonului. In ca%ul fundatiilor pe piloti de lemn, din cau%a c
obor5rii nivelului apelor subterane, se produce putre%irea capetelor pilotilor (
exemplu: fostul Spital Br5ncovenesc, Biserica Domnita B#la a). b)Sporirea inceir
ceirii funda fiilor Are loc ca urmare a unor supraetajari sau a schimbdrii desti
natiei clddirii, c5nd re%istentele efective dep# esc re%istentele admisibile ale
terenului de fundatie. c)Sis teme de fundare necorespunzei toare Este ca%ul cld
dirilor fundate pe terenuri de umpluturd (gunoaie, molo%, bdlegar etc.) la care
s-au prevd%ut fundatii continue din beton simplu sub %iduri. d)Reducerea capaci
tei fii por tan te a terenului de funda fie , prin infiltratii de apd, din cau%a
nelu#rii mdsurilor corespun%dtoare in ca%ul pam5nturilor sensibile la ume%ire s
au al neefectu#rii la timp a instalatiilor sanitare interioare sau de canali%are
.

e)Executarea gre~itii a fundatiilor excentricitti, nerespectarea cotei sau a stra

tului pe care urmea% a se turna betonul, armturi omise sau necorespun%tor dispuse,
dimensiuni ale fundatiilor neconforme. f)Amenajiiri necore spunziitoare de sub s
oluri la cldirile care au fost executate fr subsol. g)Reducerea rezi stentei fundat
iilor , prin executarea de lucrri sub cldirile existente sau in imediata lor vecint
ate, fr a se lua msuri de protectie sau de prevenire a deteriorrii acestora. h)A fui
erea fundatiilor. i)E fectele vibratiilor. Vibratiile produse prin baterea pilot
ilor, de circulatia rutier, de functionarea diferitelor ma ini sau motoare mresc g
radul de indesare a nisipurilor, determinnd o coborre a suprafetei lor, ceea ce co
nduce la tasri suplimentare la fundatiile vecine. j)Nere spectarea addncimii mini
me de inghet , mai ales in terenuri acvifere. Prin adncime de inghet se intelege
nivelul cel mai cobort al i %otermei de 0C. Ea varia% intre 65 i 115 cm pe teritori
ul trii, pe ba%a msurtorilor ,corelate cu indicele de inghet (suma in valoare absol
ut a maximului i minimului curbei cumulative a temperaturilor medii %ilnice). h)
Lip sa mii surilor de protectie in cazul fundiirii in terenuri acvi fere. l) Deg
radiiri ale fundatiilor de supra fatii din cauza vegetatiei de %voltarea, in apr
opiere, a rdcinilor de arbori duce la ridicarea fundatiilor (presiunea de umflare)
i la reducerea umidittii pmntului in perioadele secetoase, ceea ce conduce la cont
ractia pmnturilor argiloase active. Multe dintre deficientele constatate la fundat
iile cldirilor provin din cunoa terea insuficient a terenului de fundatie. Proiect
antul trebuie s se ba%e%e pe un studiu geotehnic complet, care s cuprind natura i s
tratificarea terenului, nivelul apelor subterane, comportarea terenului sub sarc
in (curbe compresiune-tasare), re %istentele admisibile ale terenului etc. Nu tre
buie, niciodat, neglijate nici constatrile ce se pot face examinnd la fata locului
comportarea cldirilor vecine. Sunt multe aspecte de accidente in legtur cu fundatii
le i subsolurile. Economiile prost intelese in reali%area unei fundatii pot comp
romite orice suprastructur, orict de bine ar fi conceput i executat. Pentru reali%ar
ea in bune conditii a fundatiilor, este necesar indeplinirea a trei conditii: cun
oa terea

antecedentelor terenului; stpnirea mecanicii pmnturilor; insu irea unor elemente pra
ctice de geologie.

XI. BIODETERIORAREA CONSTRUCTIILOR

X1.1. Generalitti. Biodeteriorarea ca fenomen general Fenomenul de biodeteriorare
are un camp foarte larg de actiune, de la diversitatea produselor de origine ve
getald i animald, la produsele industriale, constructii, utilaje ,instalatii ind
ustriale, conducte, pand la operele de arta i culturd. Modificarile nedorite cal
itative, functionale i estetice ale materialelor de importanta economics i cultu
ralartistica, ce au loc sub actiunea organismelor vii, poarta numele de biodeter
iorare. Procesul de biodeteriorare poate fi produs de numeroase orga nisme, prin
tre care un rol important il au ciupercile micro i macroscopice, bacteriile, dro
jdiile, insectele i, mai rar, algele, lichenii, mu chii etc. Ciupercile saprofit
e sunt implicate in procese de biodeteriorare din cele mai variate domenii, dato
rita bogatului echipament en%imatic de care dispun i care le permite s se de%volt
e pe numeroase produse organice pe care le folosesc pentru nutritie. Echipamentu
l lor en%imatic este foarte labil, avand capacitatea de a se adapta la o multitu
dine de substraturi. Prin organele de re%istenta pe care le formea%d, ele pot su
pravietui la variatiile mari ale factorilor de mediu, ceea ce explica pre%enta l
or peste tot,chiar i in conditii extreme. Organismele actionea%a asupra diversel
or materiale prin mecanisme ce diferd de la un grup la altul sau de la o specie
la alta. Marea lor majoritate folosesc materialele respective pentru hrand. Astf
el, ciupercile contin en %ime specifice pentru descompunerea unor substraturi di
n care ( i procura, carbonul necesar (celulo%a, hemicelulo%a, lignina, amidonul,
pectina, uleiuri vegetale, grasimi animale etc.) sau degradea%d materiale ce co
ntin compu i de natura, proteica (piele, land etc.) pentru asigurarea sursei de
a %ot. Bunurile materiale mai pot fi degradate prin produ ii de metabolism ai mi
croorganismelor,cum sunt aci%ii, care degradea%d materiale atat de naturd organi
ca, cat i anorganica (hartia, osul, materiale textile, vopsele, chituri, piatra
,tencuiala, betonul, caramida, metalul etc.). Tot dintre produ ii de metabolism
fac parte pigmentii produ i de microorganisme, care determind degradari cromatic
e ale substraturilor,

cu efecte inestetice. Unele microorganisme care deteriorea% produse alimentare el

aborea%, in procesul de metabolism, substanffe toxice cu acffiune foarte duntoare p
entru om. Ciupercile pot acffiona i prin procese mecanice asupra substratului, pt
run%and in structura materialelor infectate (lemn, hartie, vopsele, tencuieli et
c.), unde determin deteriorri profunde i grave. Insectele i ro%toarele produc deter
iorri ale materialelor pe mai multe ci. Ele folosesc materialele respective drept
hran, adpost i loc de reproducere sau depun la suprafaffa lor produse de excreffie
. Adesea, simpla pre%enff a unor organisme pe suprafaffa unor materiale sau in in
teriorul unor instalaffii poate fi incadrat in fenomenele de biodeteriorare. Astf
el, pre%enffa ciupercilor, a drojdiilor i algelor in instalaffiile de climati%ar
e sau in sistemele de rcire din instalaffiile industriale determin o scdere a randa
mentului de funcffionare a sistemului, iar uneori, chiar blocarea unor conducte.
Fenomenele de biodeteriorare cau%ea%, an de an, pierderi imense de bunuri materi
ale, care cu greu arputea fi estimate, avnd in vedere diversitatea produselor sup
use degradrii i varietatea agenffilor care le produc. De exemplu, numai la metale
, anual, sunt degradate peste 20 de milioane de tone, respectiv cca 20% din intr
eaga cantitate de metal extras i prelucrat pe glob. In cca 60% din aceste proces
e de deteriorare ,un rol important il au factorii biotici: bacterii, ciuperci, a
lge, proto%oare. De asemenea, un tribut greu plte te omenirea in produse vegetale
(cereale, legume, plante industriale, fructe etc.). Pierderi insemnate se inreg
istrea% i in domeniul produselor industriale, mai ales in %onele cu climat tropic
al.
XI.2. Biodeteriorarea cladirilor
Durabilitatea construcffiilor este re%ultatul interacffiunii dintre construcffie
i factorii agresivi din mediul inconjurtor. Efectele factorilor mecanici, fi%ico
-mecanici sau de natur chimic sunt mult mai bine studiate i descrise, aceste cuno
tinffe stand la ba%a criteriilor de proiectare i execuffie a construcffiilor i l
a stabilirea msurilor de refacere i remediere a lor. Factorul biotic al mediului
inconjurtor, repre %entat de acffiunea diferitelor vieffuitoare asupra construcff
iilor, incepand cu microorganismele i terminnd cu omul, este mai puffin luat in c
onsideraffie. De i se vorbe te de o patologie i terapeutic a construcffiilor", in
care se imprumut o terminologie biologico-sanitar, adevratele boli " ale construcffi
ilor, cele produse, in special, de activitatea microorganismelor, au inceput s fi
e studiate mai intens relativ recent, de cca 10-25 ani.

De%voltarea mucegaiului pe pereti, prdbu irea constructiilor roase de termite, a

coperirea cu vegetatie a constructiilor subacvatice sau degradarea canali%drilor
sunt unele dintre cele mai cunoscute ca%uri de biodeteriorare a constructiilor.
Problemele vaste pe care le ridicd biodeteriorarea necesitd studii ample interd
isciplinare pentru elucidarea diverselor aspecte privind ,pe de o parte, factori
i determinanti i favori%anti ai fenomenelor, iar pe de alta parte, elaborarea ce
lor mai eficiente metode de prevenire i combatere. Este un domeniu de interferen
td a mai multor specialitAti, dintre care ingineria constructiilor, biologia, ch
imia i fi%ica repre%intd componentele principale. Principalele aspecte ale biode
teriordrii constructiilor sunt repre%entate de : Mueegairea ela dirilor Mucegaiu
l care se de%voltdpe diferite elemente de constructii este constituit din asocia
tii complexe ,numite bioceno%e, alcdtuite din ciuperci microscopice, drojdii i b
acterii, la care se adaugd, uneori, alge, licheni i mu chi. De i organisme sapro
fite, in marea lor majoritate, cerintele nutritive ale acestora sunt foarte redu
se. In conditii reale, mucegaiul i i poate satisface necesitatile nutritive prel
uand substante minerale din suportul pe care se de%voltd, iar substantele organi
ce pot fi pre%ente in aerul atmosferic, ca vapori sau aerosoli re%ultati in urma
prepardrii alimentelor, fabricdrii unor produse alimentare, a unor produse tehn
ologice chimice i mecanice, generatoare de vapori, stropi, pulberi. Substantele
organice mai pot fi pre%ente, pe suprafata peretilor, in acumularile de praf sau
depunerile formate in timp, sau chiar in componenta materialelor de constructie
. Mucegdirea clddirilor repre%intd fenomenul cel mai vast i cu consecintele cele
mai nefavorabile asupra clddirilor i oamenilor care le utili %ea%d. Efectele ne
gative ale mucegdirii clddirilor sunt, in principal, repre %entate de aspecte de
ordin tehnic, economic, sanitar i estetic, Fenomenul de mucegdire este r#spandi
t pe tot globul, deoarece este determinat de pre%enta umiditdtii mari, de peste
70%. In %onele tropicale, umiditatea mare a aerului, ajungand chiar la saturatie
, este o caracteristicd climatericd, iar impreund cu temperatura ridicat#, face
din mucegdire un fenomen comun. Nici %onele cu climat temperat sau rece nu sunt
ferite de acest fenomen, de data aceasta factorul determinant fiind formarea de
condens pe peretii reci ai clddirilor. Coroziunea mierobiologiea a eanalizarilor
Mirosul nepldcut ce se degajd uneori din gurile de canal se datorea%d in mai mi
ca masurd apelor murdare care circuld prin conducte, cat degajarilor de hidrogen
sulfurat i ga%e de fermentatie re%ultate in urma activitatii microorganismelor
care proliferea%d in acest mediu. Mirosul nu este decat indicatia unui proces bi
ologic prin care, din sulfatii i proteinele ce se gasesc in mod obi nuit in apel
e re%iduale, se formea%d

hidrogen sulfurat i, apoi, acid sulfuric. Din alti produ i organici, precum %aha
rurile i lipidele, se formea%a aci%ii organici. Conductele de canali%are din fon
td sunt, de obicei, utili%ate pentru instalatiile sanitare din clddiri, iar cele
din beton, pentru canali%arile urbane. Ambele materiale, fonta i betonul, sunt
degradate de hidrogenul sulfurat, acidul sulfuric i aci%ii organici. Coro%iunea
fontei, din cau%a hidrogenului sulfurat, este de naturd chimica i electro-chimic
d, dar factorul determinant este de natura biologicd. Coro%iunea fontei se reali
%ea%d in doud moduri: direct hidrogenul sulfurat se combing cu fierul, formnd sulf
ura de fier* pe cale electro-chimicd din cau%a depolari %arii catodice ce are lo
c in urma consumului de hidrogen pentru reducerea sulfatului de catre sulfurd. F
ulingul biologic Este repre%entat de plantele i animalele ce se depun pe diverse
materiale imersate in apd: pietre, stalpii de beton, de lemn sau de metal ai po
durilor, coca navelor etc. Se formea%d, astfel, un strat subtire sau mai gros de
organisme acvatice, o peliculd biologicd, ce a primit denumirea de fuling (in e
ngle%d = murdar). Si in acest ca%, microorganismele au rolul principal. Ele form
ea%d o peliculd gelatinoasa, foarte aderenta, care inglobea%d particule minerale
din apd, resturi de organisme, mici vietuitoare. Pe acest prim strat se fixea%a
apoi organisme mai mari, cum sunt algele, hidro%oarele, crustacee, scoici etc.
In apa marii sau oceanului grosimea acestor straturi biologice de organisme fixa
te unele peste altele poate ajunge la dimensiuni impresionante. Consecintelefuli
ng-ului biologic sunt ,in primul rand, cele de actiune distructiva asupra suport
ului. Axeasta actiune are loc pe cale chimica, prin produsele de metabolism i de
descompunere a organismelor moarte, i pe cale fi%ica, prin penetrarea in profun
%imea suportului. 0 altd consecinta o constituie ingreunarea constructiei, care
poate ajunge pand la limita re%istentei calculate. Un tip special de fuling este
cel din sistemele industriale de reciclare a apelor de racire . In acest ca%, p
eliculele biologice sunt alcatuite din mase microbiene gelatinoase, in care sunt
apoi inglobate particule minerale, viermi, crustacee inferioare, oua i larve de
insecte etc.

Consecintele acestui tip de fuling sunt: inr#utatirea transferului termic; mic o

rarea diametrului conductelor, pand la infundarea lor completd; coro%iunea inter
ioard a peretilor conductelor metalice sau din beton a ba%inelor. Biodeteriorare
a produselor de protec;ie Constructiile sunt protejate impotriva agresivitatii f
i%ice i chimice a mediului inconjurator cu materiale re%istente la ace ti agenti
. Produsele de protectie sunt, de obicei, de naturd organics polimeri (vopsele, l
acuri, chituri) sau produse petroliere (bitumuri, vaseline i uleiuri speciale).
Fiind compu i organici, aceste materiale sunt supuse degradarii microbiene, ceea
ce duce la scaderea eficientei protectiei anticoro%ive. De exemplu, in ca%ul ra
inilor perclorvinilice, utili%ate pentru protectia peretilor unor hale industri
ale, in ca%ul de%voltarii mucegaiului, microorganismele folosesc perclorvinilul
ca suport nutritiv, ducand la degradarea stratului de protectie. In ca%ul bitumu
lui folosit pentru protectia infrastructurii clddirilor sau a conductelor metali
ce ingropate, biodeteriorarea este multipld, atat microbiand, cat i datoratd r#d
acinilor de plante, care, de i delicate, reu esc s patrunda prin stratul de prote
ctie, deschi%and cale liberd apei i agentilor coro%ivi din sol. Biodeteriorarea
construc;iilor din lemn Lemnul este un material u or degradabil de o gamd largd
de orga nisme vii, de la bacterii i mucegaiuri, la insecte. Du manii cei mai mar
i ai lemnului sunt ciupercile i insectele xilofage. Sub actiunea ciupercilor au
loc doud tipuri de degradari: patarea i colorarea lemnului; putre%irea lemnului.
Insectele xilofage cu o mare actiune de deteriorare sunt cele care sapd galerii
in grosimea lemnului.
X.3. Metode de diagnoza si investigare
Analiza tehnico-socialii a locuin;ei ci locatarilor Cunoa terea cau%elor care au
contribuit la aparitia fenomenului de mucegaire se face pe ba%a unei anali%e ju
dicioase, completandu-se

un model de chestionar. Fara inlturarea cau%elor ce au produs mucegairea peretilo

r, tratarea efectului este mai putin eficient i costul tratamentului mai ridicat.

Istortcul cla dtrtt ct al locatartlor sat Aspectele principale ce trebuie preci%

ate cu prilejul acestei anali%e sunt urmatoarele: data terminrii constructiei i dr
ii ei in folosint. Este cunoscut faptul ca blocurile de locuinte la care s-au exe
cutat numeroase lucrari umede, in perioade friguroase, acumulea %d in peretii co
nstructiei o cantitate ridicat de umiditate; tipul structurii de re%istenta, fini
saje i termoi%olatii utili%ate pentru pereti i pentru terasa-acoperi ; date priv
ind principalele deteriordri : infiltratii prin teraseacoperi , efecte ale cutre
murelor(%iduri sau crapaturi neetan ei%ate etc.), desprinderi de plcute ceramice
de pe peretii exteriori etc. De asemenea, se vor preci%a alte suprafete pe care
s-a instalat fenomenul de mucegaire (de exemplu: mobilier,incaltminte i imbracami
nte depo%itate in spatii inchise din apropierea peretilor ume%i etc.); date priv
ind reparatiile generale efectuate. Se vor lua informatii privind frecventa %ugrv
elilor (igieni%arilor) interioare i a materialelor utili%ate. Se vor solicita ca
t mai multe detalii privind utili%area in %ugrvire a unor produse ce constituie n
utrienti (surse de hrand) pentru de%voltarea mucegaiului; date privind instalare
a fenomenului de mucegaire, cu msuri luate pentru combaterea lui; in ca%ul blocur
ilor afectate de fenomenul de condens, anali%a va elucida i posibilitatea practi
ca de suplimentare a termoi %olatiei, prin aplicarea sa pe la exteriorul bloculu
i. In afard de aspectele tehnice ale acestei aplicari, este necesar s se cunoasca
dacd exists acordul i posibilitatea financiard a tuturor locatarilor de a plti a
ceste lucrri, cu un pret de cost ridicat, mai ales in ca %ul blocurilor de locuin
te cu mai mult de 4 etaje. In ca% contrar, se vor putea lua msuri de termoi%olare
suplimentard doar in unele apartamente, prin aplicarea acesteia pe fata interio
ard a peretelui exterior. In fiecare apartament se vor stabili factorii ce favor
i%ea% fenomenul de mucegaire, precum: numr ridicat de plante decorative; lipsa uno
r msuri de ventilatie mecanica (hote absorbante, ventilatoare de fereastr etc.) la
bucatrii i bai; utili%area apartamentului pentru uscarea rufelor; incal%irea sup
limentard a apartamentului utili%and sursa de ga% din bucatarie; frecventa aeris
irii apartamentului prin deschiderea ferestrelor.

Aspectele sociale ale acestei anali%e se vor axa pe: numrul familiilor care au lo
cuit in apartament de la darea sa in folosint, cu preci%ri privind aspecte ce au p
utut favori%a mucegirea (numr de copii,persoane bolnave ce necesit ingrijiri specia
le etc.); modalitti practice utili%ate de locatari pentru combaterea mucegirii, in
clusiv a celor ce nu s-au dovedit eficiente sau chiar au contribuit la rspandirea
fenomenului de mucegire; aspectele sanitare ale mucegirii vor evidentia starea de
sntate a locatarilor, cu incidenta imbolnvirilor, in special asupra celor cu sensi
bilitate mrit la imbolnviri (copii, btrani). Este cunoscut faptul c mucegirea conduce
la unele imbolnviri specifice precum: viro%e respiratorii, alergii, cancer pulmon
ar.

XI.4. RecomandAri preliminare privind diminuarea fenomenului de mucegAire

La sfar itul perioadei de observatii, este util s se fac locatarilor o serie de re
comandri practice, a cror aplicare conduce la diminuarea aspectelor negative privi
nd mucegirea locuintei; acestea trebuie s aib in vedere, in primul rand, decontamin
area suprafetelor mucegite (tavane, mobilier), utili%and o solutie fungicid (de ex
emplu, produsul FungostopDetersan D-115) In plus, se mai fac urmtoarele recomandri
: nu se vor utili%a araga %ele la incl%irea suplimentar a incperilor; se vor limita
degajrile de abur in buctrie (utili%area de vase de fiert sub presiune etc.; preve
derea de hote, de preferint cu functionare mecanic); se vor inchide u ile interioa
re la bi i buctrii in timpul utili%rii lor; se vor deschide ferestrele la bi i buctrii
in timpul sau dup utili%are; se vor utili%a spltoriile i usctoriile de bloc; se vor
limita la maximum acvariile i plantele pstrate in apartament; se va avea in vede
re o corelare a gradului de etan are a u ilor i ferestrelor cu

necesittile de ventilatie; suplimentarea numrului de geamuri sau inchiderile de lo

gii sau balcoane nu trebuie s fie in detrimentul asigurrii unei ventilatii core sp
un%toare ; din punctul de vedere al termoi%olatiei, cele mai eficiente suplimentri
de geamuri se reali%ea% atunci cand distanta dintre ele este de 5.....15 mm; se
va asigura o funcCionare corectd a canalelor de ventilaCie; b#ile f#rd ventilaCi
e naturald(directd) se vor dota cu ventilaCie mecanicd, acesta urmand sd intre i
n funcCiune la dep# irea unor valori ridicate ale umiditACii in aer; nu se vor m
asca pereCii reci, in special cei exteriori, cu exces de mobild,care trebuie amp
lasatd la o distanCd de minimum 15-20 cm, astfel inc-t sd se permitd o ventilaCi
e a spaCiului din spatele mobilei. Determinarea biodegradabilitiiiii finisajelor
utilizate curent Biotederiorarea produselor in timpul utili%arii lor ca finisaj
e este cau %atd, mai ales, de atacul fungic (mucegaiuri i drojdii) i mai puCin d
e atacul bacterian. Biodegradabilitatea unui produs este consideratd capacitatea
acestuia de a constitui substrat nutritiv (sursd de carbon i energie) pentru mi
croorganisme (fungi i bacterii). Aprecierea biodegradabilit#Cii finisajelor s-a
reali%at pe doud cei : o metodd microbiologica calitativd i o metodd oximetricd
cantitativd. Din compararea datelor de biodegradabilitate obCinute s-a putut rea
li%a o e alonare a finisajelor utili%ate in mod curent. In ordinea cresc-ndd a s
usceptibilit#Cii la biodeteriorare, acestea sunt: var, vopsea alchidicd, vopsea
de ulei de in, dispersii acrilice, dispersii vinilice, tapet, humd. Selectarea b
iocizilor ObCinerea de produse biore%istente se reali%ea%d prin aditivarea lor c
u bioci%i adecvaCi. Bioci%ii sunt compu i chimici cu acCiune generald sau specif
icd (fungici%i, bacterici%i, algici%i etc.). Ei trebuie sd fie activi, in specia
l faCd de tipurile principale implicate in biodeteriorare, sd fie compatibili cu
produsul in care sunt introdu i i sd aibd o remanenCa mare.

Gama de bioci%i industriali ce se produc in Cara noastr# este destul de restrdns

d. Pentru biocidarea finisajelor hidrosolubile au fost testaCi urm#torii bioci%i
: Eta-75; Pecefona; Tmtd i Fungostop f-101. Dupd inglobarea lor in finisaje, in
diferite proporCii, s-au f#cut determindrile de biore%istenCd. In tabelul 3 sun
t pre%entate valorile de concentraCii eficiente de biocid pentru dispersii acril
ice de tip Crilorom Dvo i Dvl. RemanenCa biocidului in produs este afectatd de c
ondens, care, in ca %ul bioci%ilor u or solubili, di%olvd biocidul i il elimind
din finisaj. Din aceastd categorie fac parte bioci%ii Eta-75 i Pecefona, care nu
pot asigura o protecCie de duratd in exploatare, dar pot asigura biore%istenCa
la stocare in ambalaj.

Tabelul 3
Pecefona influentea%a culoarea finisajului, producOnd pdtare de culoare ro iatic
d violacee. Produsul Tmtd este un biocid bun, dar este un compus solid, insolubi
l in apd, care este, deci, dificil de dispersat in emulsia acrilicd, activitatea
sa fiind de scurtd duratd, din cau%a unor reactii secundare ce apar. Fungicidul
Fungostop F-101 este solubil in apd, darprin amestecarea in dispersia acrilicd
formea%d compu i greu solubili in apd, dispersati in vopsea, cu remanenta i acti
vitate antimicrobiand foarte mare.
XI.5. Recomandari tehnice de fungicizare a locuintelor
Eficienfa tratamentelor de combatere a mucegaiurilor Functie de modul de ingloba
re a fungicidului, in conditii de exploatare normald, durata fungici%arii este:
2-3 ani, in ca%ul inglobdrii fungicidului numai in %ugrOveald; 5-10 ani, in ca%u
l in care fungicidul este inglobat i in tencuieli i gleturi sau in ca%ul in care
se reali%ea%d finisaje in strat gros de fungici%are; pOnd la un an, in ca%ul re
ali%arii unei fungici%ari provi %orii. Aceste durate se mdresc considerabil in c
a%ul in care se respectd o serie de principii de utili%are corectd a apartamente
lor. Se preci%ea%d ca primele semne de reaparitie a atacului fungic pe suprafete
le fungici%ate, conform acestor norme provi%orii (dupa trecerea perioadei de efi
cientd a fungici%drii), sunt mai putin intense decat in ca %ul unor suprafete ne
fungici%ate i permit, astfel, o operatie de decontaminare mai u oard. Primele se
mne de atac se manifestd, de obicei, in %onele ce nu permit o curatire i o fungi
ci%are corect# (in spatele tevilor, colturi, in jurul tocurilor ferestrelor etc.
) sau in %onele ce constituie punti termice". Remedierea acestora, in perioada in
care

fenomenul de mucegaire are o extindere mica, se poate reali%a prin aplicarea de

straturi alternative de FUNGOSTOP F-136 i de clorurd de calciu, ca in ca%ul unei
fungici%ari provi%orii. Preget' tirea supor tului ci decon taminarea lui implic
et' urmet' toarele opera;ii: Distrugerea sporilor de mucegai i inmuierea pelicul
elor de mucegai i finisaj, cu ajutorul unei solutii de 2% Fungostop (Detersan) D
-116, diluata in apd (par-ti in volum) i aplicatd prin pensulare sau pulveri %ar
e. Cura-tarea mecanica a peliculei de mucegai i a finisajului vechi cu paclul, r
a%ul etc. (sau prin spalare, in ca%ul humei), opera-tiune urmatd de frecarea sup
ortului cu hartie abra%iva grosierd. In ca%ul in care procesul de degradare a af
ectat i suportul de tencuiald, beton, caramidd etc., acesta se va inlatura pand
la suportul nedegradat. Inlaturarea, prin periere, a particulelor insuficient fi
xate pe suport. Decontaminarea suprafe-tei curd-tat:a mecanic, cu o solu-tie de
3% Fungostop (Detersan) D-116, diluatd in apd (par-ti in volume) i aplicatd, pri
n frecare energica cu o pensuld cu par scurt. Prin executarea corecta a acestei
opera-tii, se distrug resturile miceliene i sporii ce au ce au ramas pe suprafata cura-tat: mecanic i / sau cei ce au patruns in suport. Execu;ia repara;iilor
locale sau refacerea tencuielii ci / sau gle tului in varian te fungiciza te nec
esi tet' : Repara-tia tencuielii se va reali%a in mod diferit, func-tie de gradu
l de degradare a acesteia, sau cand se dore te ca ea s constituie i o i%ola-tie t
ermica suplimentard. In ca%ul unor degradari superficiale, repara-tiile se vor f
ace prin reali%area unui nou strat de tinci de cca 4-5 mm grosime, din mortar de
var-ciment de marca M50 sau M100, fungici %at cu 3% Fungostop F-101 (par-ti in
volume). Fungicidul se adauga in apa necesard pentru prepararea mortarului. In c
a%ul unor degradari mai profunde, se vor fungici%a cu 3% Fungostop F-101 (par-ti
in volume), straturile extreme ale tencuielii (spritul i tinciul - stratul de f
inisaj). Fungicidul se adauga in apa necesara pentru prepararea mortarului. Stra
tul intermediar de grund (tencuiala brutd) se va fungici%a ,iar suprafa-ta lui s
e va asperi%a prin reali%area de linii paralele pe doud direc-tii, la distan-te
de 4-6 cm. Fungostop F 126, in loc de Fungostop F-101.

In ca%ul refacerii unor betoane cu armdturd aparent#, se va utili%a fungicidul.

In ca%ul reali%drii unei termoi%olatii suplimentare pe suprafata interioard a pe
retilor exteriori, se recomandd utili%area unor materiale poroase (granule sau p
l#ci de b.c.a., perlit, granulit, granule de polistiren expandat etc., inclusiv
amestecuri ale unor asemenea granule), care permit eliminarea umidittitii suplim
entare din suport, in perioada uscatti a anului.

XII. DEGRADAREA SI DURABILITATEA FINISAJELOR FATADELOR CLADIRILOR

XII.5. Clasificarea finisajelor fatadelor Mult# vreme, finisajele au fost consid
erate simple adaosuri, avand drept scop corectarea geometriei suprafetelor va%ut
e ale elementelor structurale i nestructurale ale cladirilor, prevaland, deci, a
spectul estetic. Rolul lor a evoluat in timp, de la cel preponderent decorativ,l
a cel multifunctional. A devenit evident faptul ca finisajele exterioare ale fat
adelor constructiilor civile repre%inta componente nestructurale ale elementelor
de constructie,f#ra de care componentele lor structurale nu pot asigura reali %
area in totalitate a rolului functional al subsistemelor constructiei. Finisajel
e contribuie la satisfacerea unor conditii tehnice specifice elementelor de cons
tructie, carora le apartin i, de aceea, conceptia, proiectarea i executia lor tr
ebuie sa fie corespun%atoare. Aprecierea corecta a performantelor i durabilitati
i finisajelor implicd: cunoa terea conditiilor tehnice, a criteriilor de perform
ante specifice finisajelor fatadelor, respectiv a nivelurilor de performanta; cu
noa terea factorilor care actionea%a asupra finisajelor fatadelor, atat calitati
v, cat i cantitativ i a modului de solicitare a finisajelor; anali%a fenomenelor
pe care diver ii factori le pot provoca finisajelor, in structura sau la supraf
ata lor i la interfata perete-finisaj; cunoa terea masurilor preventive pentru a
sigurarea comportarii corespun %atoare tipului de finisaj utili%at; cunoa terea
masurilor corecte de remediere a degraddrilor finisajelor. Finisajele se pot cla
sifica dupa urmatoarele criterii: tipul materialelor i al produselor din

care sunt reali %ate; gradul de asigurare a protectiei la apa; po%itia lor pe in
altimea cladirii; tehnologia de executie;

aspectul fetei vd%ute; intensitatea incdrcdrii lor permanente; modul de intretin

ere. Se sublinia%d criteriul gradul de asigurare al protectiei la apd", care impl
icd: a) produse i sisteme destinate impermeabili%arii; b)produse i sisteme de et
an are. Observafii : La produsele din categoria a", finisajele conferd suportului
lor etan eitate la apd, lichide, dar aceasta nu se mentine in ca %ul fisurdrii
suportului. La produsele din categoria b", sistemele de etan are sunt capabile de
a impiedicapdtrunderea apei lichide, chiar i in conditiile fisurdrii limitate a
suportului (1-2 cm).
XII. 2. Factori care actioneaza asupra finisajelor fatadelor
a) agenfi factori activi ce pot provoca fenomene fi%ice, mecanice, chimice: agent
i atmosferici: apa lichidd i sub formd de vapori (provenit# din ploaie, roud, %d
pad#,umidi tatea aerului);
temperaturd; radiatie solard; factori poluanti; agenti mecanici i reologici: sol
icit:ri de forfecare in planul finisajelor,provenite din sarcini verticale,altel
e dec-t greutatea lor proprie i care dintr-o conceptie constructive gre itd ajun
g sd le solicite; solicitdri ori%ontale din ocuri mecanice accentuate de pre siu
nea vantului; solicit#ri de intindere sau contractie ca urmare a diferentelor de
deformabilitate dintre suport i finisaj;

agenti biologici: ciuperci, alge, bacterii, plante, seminte, insecte, pdsdri etc
.; b)factori CPT : erori de conceptie, proiectare, tehnologie (de executare, de
intretinere, de reparare).

XII.3. Degradarile &inisajelor - cauze si mecanisme de producere

Efectele factorilor care accionea%d asupra finisajelor sunt concreti%ate prin mo
dificari ale finisajelor de nature chimica, fi%ica, biologicd sau combinate, pro
duse in mod instantaneu sau evolutiv la suprafacd, in structure sau la interfaca
finisaj-suport. Majoritatea rapoartelor de experti%a semnalea%d: alegerea gre i
ta a materialelor,produs elor sau sistemelor utili%ate, in raport cu condiciile
climatice sau cu suportul; punerea in opera a unor materiale cu calitaci indoiel
nice, f#rd agrement tehnic i f#rd certificat de calitate; comportarea defectuoas
a a suportului; comportarea defectuoasa a ansamblului finisajsuport; nerespectar
ea tehnologiei de aplicare i a condiciilor de punere in opera, prevd%ute in norm
ativ sau prin fi ele tehnice ale producatorului; re%olvarea gre ita a unor detal
ii arhitecturale. Exemple de degradari: microfisuri; fisuri; pierderea aderencei
la suport; eflorescence; spectre ale rosturilor

%idariei in finisaj; nuance diferite de culoare intr-un finisaj monocolor; pete.

Microfisurile pot fi cau%ate de : suprado%area cimentului: nete%irea prelungita
a stratului de finisare al unei tencuieli tradicionale in vederea aplicarii une
i vopsitorii; contraccia in profun%imea tencuielii; microfisurile urmaresc contu
rul rosturilor %idariei. Degradarile pot s apard i ca urmare a variaciilor dimens
ionale ale suportului din %iddrie,prin inghecarea acestuia, sau a variacilor dim
ensionale ale plan eelor. Din cau%a lipsei rebordului la terase,tencuielile subc
iri se pot desprinde, ca urmare a lipsei ortului de table la atic. Vopsitoriile
se desprind de pe suport, in principal, din cau%a necuracarii suportului.

Eflorescentele sunt cau%ate de sarurile din apd din sol, ridicate prin capilarit
ate in structura peretelui. De asemenea, pot fi saruri in structura peretelui ,c
are sunt antrenate de apa de ploaie intrata prin capilaritate. Fisurile in tencu
ialii sunt marcate, deseori, de carbonatul de calciu ie it la suprafata o data c
u evaporarea apei de ploaie. Finisajele fatadelor se patea%d la partea inferioar
d i din cau%a lipsei trotuarului de protectie. Patarea se mai produce i ca urmar
e a lipsei bordurilor de protectie la terasa, sau a ortului de tabla de peste at
ic, ruginit sau cu portiuni lipsd. Exists i patari cau%ate de poluarea atmosferi
ca. Alte degradari: distrugerea tencuielii ca urmare a nerepararii conductelor d
e apd; distrugerea tencuielii ca urmare a deteriordrii hidroi%olatiei ori %ontal
e a clddirii. Un aspect deosebit il constituie aderenfa la suport. Ade%iunea fin
isajelor pe suprafata suportului este un fenomen molecular i se datorea%d efectu
lui produs de tensiunea superficiald, care ia na tere intre mortarul in stare pr
oaspata i suprafata fatadei. Toate sistemele cu finisaje aderente sunt tributare
mi carilor suportului, in special in ca%ul in care se formea%d fisuri in acesta
; din acest moment, finisajul incepe s fie solicitat i sa suporte o anumita alung
ire in %ona din dreptul fisurii; deci, fisura din suport se mare te, finisajul s
e poate fisura, neputandu-se alungi prea mult. Mecanica fenomenului de fisurare
se ba%ea%d pe faptul ca deformatiile din sistemul de acoperire aflat deasupra un
ei fisuri se transmit in %onele adiacente fisurii, pe o distanta numita lungime d
e influenta". Alungirea maxima a materialului in dreptul unei fisuri i lungimea
de influents depind de modulul lui de elasticitate, de eforturile unitare de int
indere i forfecare i de grosimea stratului de finisaj. In ceea ce prive te finis
ajele fatadelor, consideram ca, in pre%ent, este foarte important de a se cunoa
te metodele fi sistemele moderne, cercetate recent experimental, in laborator i
in situ. Cercetarile intreprinse la INCERC au modelat, in laborator, comportarea
finisajelor, in diferite scheme de variatie a agentilor atmosferici, in cadrul
unor cicluri de imbatranire artificiald. De exemplu, s-au supus imbatranirii, co
ncomitent, in laborator i in 3 %one din tara (deci, imbatranire accelerata i imb
atranire naturald), e antioane de finisaje identice,din grupa tencuielilor, cu d
urata de viata cunoscuta, pand la constatarea de degradari identice.

Determinarea re%istentei la imbatranirea accelerate s-a efectuat prin: observati

i vi%uale (pans la distrugerea finisajelor) pentru a observa momentul aparitiei
fiecarui semn de degradare: exfolieri, baici, fisurari, pdtari, decolorari; deter
minarea evolutiei aderentei finisajelor la stratul suport la 25;50;100 cicluri e
tc., pand la scaderea acesteia cu max.10%. Concomitent, s-a urmarit imbatranirea
naturald a unor eantioane de finisaje identice cu cele de laborator; urmarirea s
-a efectuat prin: observatii vi%uale ,pentru a observa inceperea degradarii; det
erminarea evolutiei aderentei finisajelor la stratul suport la intervale de 6 lu
ni,pand la scaderea acesteia cu max 10%. Pre%entam, in continuare, re%ultatele u
nor experiment#ri comparative: %ugraveald de var i 4 tipuri de vopsitorie cu: vop
sea silicatica monocomponenta pe ba%d de silicat pur, f#rd hidrofobi%are suplime
ntard; vopsea silicatica cu adaosuri limitate (max.5%) de raini sintetice in disp
ersie apoasa; vopsea pe ba%d de raini acrilice, in dispersie apoasa; vopsea pe ba
%d de raini siliconice in dispersie; %ugraveald de ciment-var i 3 tipuri de tencui
eli: tencuieli pe ba%d de silicati; tencuieli pe ba%d de raini acrilice; tencuiel
i pe ba%d de raini acrilice in dispersie. Rezultate : vopselele pe ba%d de raini s
intetice au suprafata inchisd, lipsita de pori, structura foarte compactd, absor
btia capilard sca%utd, permeabilitatea la vapori de apd, mica. Ele pot fi utili%
ate la finisaje noi sau vechi, cu mentiunea ca, in ca%ul unor suporturi absorban
te (cu poro%itate mare), acestea trebuie s se aplice cu amorse prealabile, pentru
a

asigura i o aderenta ba%atd pe ancorare mecanica; vopselele pe ba%d de silicati p

uri sau cu adaos limitat de raini in dispersie au, ca i %ugraveala de var, o poro%
itate accentuate, deschisd, deci, o re%istenta redusa la permeabilitatea vaporil
or. Absorbtia mare de apd a acestor vopsele (cu exceptia celor siliconice) poate
fi prevenita printr-o hidrofobi%are din fabricatie sau ulterioard aplic#rii. Ac
este tipuri de vopsele se pretea%d cel mai bine in ca%ul restaurarilor unor cldd
iri vechi, deoarece ele sunt de nature minerald, au comportare bund fata de apa
lichidd sau sub forma, de vapori. Toate tencuielile, indiferent de liant, au o s
tructure poroasa i un comportament relativ asemanator fata de apa lichidd sau fat
a de vaporii de apa,, i anume : permeabilitate buna, la vaporii de apa, i un coe
ficient de absorbtie de apa, prin capilaritate mic. Tencuiala pe ba%a, de lianti
hidraulici cu adaosuri de ra, ini sintetice i un aditiv de natura, celulo%ica,
se poate aplica monostrat cu grosime 12 mm, fa,ra, a avea fisurare din contracti
e, cu aderenta, sporita,, fa,ra, udarea initiala, a suportului.
XII.4. Comportarea unor &inisaje aplicate pe cladiri
Comportarea unor placaje cu piatra, naturala, calcar tip Vrat%e (Bulgaria) aplic
ate la noi in anii 1960-1985 nu a fost corespun %a,toare, deoarece calcarul de V
rat%e are poro%itate mare, cu pori comunicanti. S-a reu it a se efectua reabilit
area printr-un tratament cu o solutie hidrofobi%anta, din categoria polimerilor
silocsanici (siliconilor) SM262. Placaj din pla,ci de calcar de Vi tea imobil M.
Eminescu 103 (Bucure ti). Roca, absorbanta,, poroasa,, foarte permeabila, la apa
,, coeficient necorespun%a,tor la inmuiere dupa, saturare, ducand la pa,tare, de
%agregarea pietrei; degrada,rile au inceput de la ba%a cla,dirii. Solutia de re
mediere: La ba%a cla,dirii i la jardiniere s-au inlocuit pla,cile, cele noi fiin
d impermeabili%ate pe toate fetele cu solutii siliconice (SM262, Kendry, Lotexan
). La placajele din elevatii, nepa,tate: hidrofobi%are cu solutii siliconice. Se
diul companiei; Amoco"-Chicago-1973. Este a 5-a mare cla,dire a lumii (H=345 m,su
prafata 400 m2 pe nivel); a necesitat refacerea integrala, a finisajului. A fost
placata, in 1973, cu pla,ci mari (S=2 m2) din marmura, de Carrara cu grosime de
3,2 cm, fixate mecanic pe structura din otel (cu prinderi discontinue); au fost
montate 44.406 panouri, totali%and greutatea

de 8.500 tone(200 Kg /panou). Experti%a a dovedit urma,toarele: depa, irea efort

urilor din panouri datorita, vantului la partea superioara, a cla,dirii i la col
turi cu 20% fata, de cele admisibile; curbarea panourilor (sa,geti de 3,8 cm). C
au%a degrada,rilor : Inca,l%irea diferita, a panourilor, pe cele doua, fete (int
erioara, i exterioara,), ceea ce a produs dilata,ri i contractii diferite ale cr
istalelor de calcit din marmura,, ducand la curbare ireversibila,.
,
Solutia de remediere: Inlocuirea panourilor de marmura cu altele, dintr-o piatrd
mai re %istenta la variatii de temperaturd, respectiv, mai compact-a, cu re%ist
ente mecanice sporite i montarea lor prin prinderi continue pe muchiile ori %ont
ale. S-au ales panouri de granit de 5,08 cm grosime, cu acelea i dimensiuni in p
lan.Aceasta a condus la o sarcind de 2 ori mai mare, fapt ce a impus i o consoli
dare a structurii de re%istenta. Costurile totale ale refacerii: 80 mil dolari.
Conclu%ia: marmura de Carrara nu a fost potrivit -a in acest ca%. Gara maritimd
Constanta Finisajul are stratul vi%ibil reali%at prin periere ,pentru evidentier
ea granulelor de marmura. Deteriorarea s-a produs ca urmare a u%urii normale (ma
i mare de 20 de ani). S-au constatat microfisuri i fisuri in profun%ime, provoca
te in timp de patrunderea apei. Refacere: prin aplicarea unei tencuieli subtiri
pe ba%d de liant mixt (ciment gri+ra ind acrilica) in 3 straturi, total 3 mm, du
pd repararea prealabild a fisurilor cu chit pe ba%d de ra ini acrilice. Cladire
in Paris, renovate cu termoi%olatie la exterior, protejata cu tencuiald subtire.
Cladirea este de tipul P + 8, cu inchideri din panouri prefabricate; initial, f
inisajul a fost alcdtuit din tencuieli spalate. Cladirea nu mai pre%enta protect
ie hidrofuga i nici termica. Intr-o prima etapd, s-a aplicat un tratament de imp
ermeabili%are finisaj subtire din tencuiald organics, apoi s-a suplimentat i%ola
tia termica. S-a ales sistemul de termoi%olatie prin exterior, lipita pe beton i
protejata la suprafata cu o tencuiald subtire pe ba%d de mortar cu liant organi
c, aplicata prin intermediul unei plase din fibre de mase plastice, f#r# indepar
tarea finisajului aplicat anterior. La un vent mai puternic, s-a desprins finisa
jul, inclusiv termoi%olatia, iar smulgerea a antrenat i pdrti din finisajul apli
cat anterior i chiar din cel initial. Cau%a degradarii: solutia de finisaj neada
ptata la suport (ca% tipic). Finisajul ultim, mai greu i mai re%istent decat pri
mul, s-a smuls, antrenand i finisajele anterioare, care au constituit, de fapt,
strat de separatie intre ultimul finisaj i suport.

XII.5. RecomandAri privind alegerea finisajelor fatadelor

A) Pentru cid dtrtie not : aspectul; durata de viata; costurile acceptate (initi
ale i de intretinere). Tipuri de finisaje indicate pentru cldiri noi: a) Finisaje
etance la apii : sisteme de finisaje reali%ate cu placaje fixate prin dispo%iti
ve mecanice la structura de re%istenta, tip Bardage" sau Veture". Sunt utili%ate cn
d se cer o protectie la apd mai mare a suportului i o protectie termica supliment
ard; sisteme aderente la suport tencuieli din mortare gata preparate, armate cu
plase din fibre de sticl sau mase plastice, vopsele cu aspect structurat pe ba%a
de liant in solvent, placaje ceramice montate prin lipire, cu msuri speciale. b)
Finisaje impermeabile la apii (nu pot asigura etaneitatea la apd prin ele insele,
fiind tributare micrilor suportului): sisteme cu placaje din piatrd naturald, mon
tat in tehnologie traditionald, pe suport din beton, %idrie de caramida; sisteme d
e placaje din piatrd naturald subtire, placi ceramice din gresie gla%uratd, dale
mo%aicate sau din beton, montate prin lipire cu mortare ade%ive, cu rosturile t
ratate cu chituri impermeabile; tencuieli minerale in 3 straturi, din mortare pe
ba%d de lianti hidraulici. tencuieli din mortare pe ba%d de lianti organici; te
ncuieli din mortare pe ba%d de raind siliconica; vopsitorii cu vopsele silicatice
, pe ba%d de silicat pur; vopsitorii cu vopsele silicatice cu adaosuri limitate
de ra'ini sintetice in dispersie; vopsitorii cu vopsele pe ba%d de raini acrilice
sau polivinilice in dispersie apoas; vopsitorii cu vopsele pe ba%d de raini silico
nice cu adaosuri de raini sintetice in dispersie apoas. Condiiia de realizare a fi
nisajelor este asigurarea durabilitiiiii lor . Din punctul de vedere al duratei
de viata, placajele din piatr naturald, artificiald etc., lipite cu mortare ade%i
ve, cu modul de elasticitate mai mic i cu rosturile dimensionate i tratate corespu
n%ator, au cea mai bund comportare in timp. Tencuielile pe ba%d de lianti hidrau
lici,aplicate pe %idrie sau beton, limitea%a cantitatea de apd susceptibild de a
patrunde in perete, dar sunt incapabile sa, re%iste la micri importante ale suport
ului, riscand s se fisure%e. Cand e de ateptat o posibild fisurare a suportului, s
e va proceda la: utili%are de mortar cu tendinta de fisurare mica;

utili%area tencuielilor gata preparate, cu performante controlate de fabrics, di

n mortar pe ba%d de lianti cu component mixtd sau lianti organici; armarea tencui
elilor.

Vopsitoriile se vor executa numai pe tencuieli armate i, de preferintd, cu vopse

le cu flexibilitate mare. In ca%ul placajelor, se vor utili%a mortare ade%ive ad
itivate ; pentru marirea flexibilit#tii se vor utili%a chituri de rost, adecvate
pentru rosturi rigide sau elastice, i se va reali%a proiectarea corespun%dtoare
a rosturilor, ca dimensiuni i dispunere in planul fatadei. Observafie: c-nd fin
isajele se aplicd pe fatadele expuse perioade mai lungi radiatiilor solare, in s
pecial cele cu orientare S-V, din %onele de c-mpie i pe litoral, nu se vor utili
%a finisaje cu culori intense. B. Pentru clikliri ce trebuie renovate Criteriile
de alegere a finisajelor : Scopul urmarit:
modificarea aspectului initial; redarea performantelor pierdute (aspect initial,
etan eitatea sau impermeabilitatea la apd, cu asigurarea permeabilitdtii la vap
ori, aderenta la suport etc.). Durata de viata a noului finisaj. Costurile de re
facere ,corelate cu cele de intretinere ulterioard. Conditia de reali%are a lucr
drilor de renovare este aceea de a asigurare a durabilitdtii finisajelor renovat
e. La finisajele care i-au pierdut protectia la apd,se poate interveni cu: Siste
me de finisaje aderente la suport, din grupa celor etan e (tencuieli din paste g
ata preparate, armate cu plase de fibrt de sticld sau mase plastice, vopsele cu
aspect structurat pe ba%d de liant cu solvent); sisteme de finisaje aderente la
suport, din grupa celor imper meabile: tencuieli monostrat din mortare pe ba%a d
e lianti cu compo%itie mixtA, tencuieli impermeabile pe ba%d de lianti organici,
vopsitorii cu vopsele pe ba%d de silicati sau (acolo unde suportul permite) pe
ba%d de lianti organici. Sisteme de i%olare prin exteriorul clddirii.

Aceste sisteme au avantajul ca aduc i un spor de i%olare termicd. Sisteme de fin

isaje etan e la apd, reali %ate cu placaje fixate mecanic de structura de re%ist
entd, tip Bardage" sau Veture". Sisteme de finisaje etan e la apd, cu tencuieli di
n paste gata preparate, armate cu plase din fibre de sticld sau mase plastice, a
plicate pe polistiren sau vats minerald.

XIII. COMPORTAREA CLADIRILOR CIVILE DIN ROMANIA LA ACTIUNEA CUTREMURULUI DE PAMA

NT DIN 4 MARTIE 1977 XIII.1. Considerente introductive
In ultima sutl de ani, o data cu de%voltarea %onelor urbane, a crescut $iamploar
ea distrugerilor provocate de cutremure, in toate %onele geografice ale lumii un
de exists focare seismice. Preocuparile de specialitate in SUA, Japonia, Italia
etc. au Inceput o data cu secolul XX, dar nu au putut fi concreti%ate in reguli
pentru asigurarea constructiilor la cutremur , structurile de re%istenta fiind d
imensionate numai la incarcari gravitationale. Abia in perioada dintre cele doud
ra%boaie mondiale s-au elaborat norme tehnice cuprin%and prevederi pentru asigu
rarea antiseismica a constructiilor, dar, ba%andu-se numai pe verificarea constr
uctiilor la forte ori %ontale, repre%entand incarcari seismice evaluate prin apl
icarea unor metode statice. Concepte noi, aparute in ultimele decenii, au revolu
tionat intelegerea fenomenelor ce se de%volta in anumite %one ale constructiilor
. Astfel, au aparut conceptul de articulatie plastica" (A.P), precum $i conceptul
de rupere fragila la forte taietoare", caracteristice elementelor verticale (per
eti structurali din %idarie $i beton, stalpi scurti din beton armat), care au sc
himbat fundamental modul de gandire ingineresc. Efectul de parter slab" (ca rigid
itate $i re%istenta) implica : - soft store"- etaj slab ca rigiditate; -weak store
"- etaj slab ca re%istenta. In consecinta, caracteri%area corecta a acestui nive
l (parterul) este soft and weak store". Pericolul de avariere a elementelor struc
turale se de%volta, de regula, in %onele supuse deformatiilor postelastice, deci
in %onele de A.P, pentru toate tipurile de structuri (b.a, %idarie, otel). Acea
sta nu exclude de %voltarea avarierii $i in %one care ar trebui sa ramana in dom
eniul de comportare elastic.

Avarierea ci distrugerea articula;iilor plastice se fac prin de %voltarea efecte

lor de rupere fragild, determinat de urmtoarele doud cau %e: insuficienta capacitti
i de ductilitate; capacitate de re %istenta la forta taietoare inferioard capaci
ttii de re %istenta la incovoiere (forta tdietoare, asociat mecanismului de plasti
ficare ,depa e te capacitatea de re %istenta la forta taietoare a %onelor articu
latiilor plastice). Responsabilitatea pentru cauzele tehnice : in spatele cau%el
or tehnice se ascunde lipsa unor msuri, din partea statului, pentru protectia pop
ulatiei la seisme. De exemplu, in 1995 la Kobe (Japonia), cutremurul s-a soldat
cu mii de morti. Cau%a principald a constat in insuficienta msurilor de proiectar
e; spre exemplu, din cau%a sudurilor in %ona articulatiilor plastice, s-au produ
s ruperi fragile, la constructiile metalice. Experien;a cutremurului din 1977 di
n Romania insumea%d 1570 de victime omene ti i peste 30 de cldiri etajate prabu i
te numai in Bucure ti (marea majoritate construite inainte de 1940), un mare numr
de constructii civile i industriale avariate, cu intrerupere partiald a activit
atii economice pe %one mari din teritoriul trii. Zona vrnceand eliberea%d peste 95
% din energia totald eliberatd, in medie, pe secol. Avem, in medie, pe secol, 3
cutremure cu magnitudine M 7,0 ;2 cutremure cu M 7,2 . Cutremurele vrncene de adnc
ime intermediary (80-160 km) afectea%d cu intensitati ridicate prti intinse ale t
eritoriului. Pe lngd %ona vrnceand, sunt cunoscute %one seismogene in Muntii Fagar
a , in Banat, pe Trnave, in sudul Dobrogei, dar activitatea seismica este mai sla
bd i adncimile de focar mai mici; cutremurele sunt de important locald, dar efecte
le lor nu sunt de neglijat. Capitala este afectatd, in principal, de cutremurele
vrncene. Intensitatea VII este atins sau depa it o data la 20 de ani, intensitatea
VIII, la cca 50 de ani, intensitatea IX, la 200 de ani. In secolul XX, s-auprod
us intensittile de ordinul VIII in anii 1940 i 1977. Bucure tiul se situea%d, ast
fel, printre ora ele cele mai periclitate din lume. Efectele cutremurului pe zon
e geografice ci destina;ii

Zonele in care efectele cutremurului au fost deosebite i in care constructiile a

u fost afectate sunt situate in exteriorul arcului carpatic i mai ales in partea
de sud a tarii, cuprin%nd: Municipiul Bucure ti, sectorul agricol Ilfov, judetul
Dolj, judetul Arge , judetul Teleorman, judetul Giurgiu, judetul Prahova, judet
ul Bu %au; de asemenea, judetul Vaslui i judetul Ia i.

Variatii mari de intensitate seismica apar chiar i in interiorul unor ora e i ce

ntre importante, cu efecte variate ale distrugerilor, cau%ate i de componentele
spectrale ale mi carii seismice. Bucure tiul este situat la cca 160km de Vrancea
i numai la 125 km fata, de epicentrul ultimului oc (Patarlagele-Bu%au, cel mai
puternic oc al cutremurului din 4 martie 1977); de asemenea, Bucure tiul e ampla
sat pe directia de maxima intensitate a propagarii undelor seismice generate de
acest cutremur. Intensitatea undelor seismice a fost influentata i de a a-%isul e
fect de mare ora ", put-nd fi delimitat o %ond centrald, cu distrugeri maxime, in
care se situea%d, practic, totalitatea cldirilor prabu ite i multe din cele grav
avariate. Aceast %ond este amplasat in partea de sud a Campului Bucure tilor (Dam
bovita+Colentina) i, partial, in Lunca Dambovitei i cuprinde, in principal, part
ile limitrofe arterelor Calea Victoriei i Bdul Magheru-Blcescu-1848, pand la r-ul
Dambovita, cu tendinta de prelungire spre sud-vest (fig. 1). Aceste date, ca i
cele din continuare, sunt preluate din lucrarea Cutremurul de peimant din Romani
a de la 4 martie 1977 , Editura Academiei, 1982.
XIII.2. Comportarea la cutremur a cladirilor de locuit XIII.2.1. Cleidiri vechi
de locuit
~lddiri vechi de locuit din ziddrie portantd
: a)clddiri foarte vechi, cu structure din %iddrie de cardmidd (uneori piatra, p
aiant-a, chirpici, lemn), cu plan ee din lemn, parter, cu subsol i etaj (partial
); b)clddiri cu structure din %idarie portanta P+1 (pentru locuinte unifamiliare
) pand la P+3.....P+5 (pentru locuinte colective), edificate pand in 1940, cu pl
an ee partial din b.a, partial caramidd, lemn; c)clddiri cu structure combinat-a
- P+3....P+6 E, adesea mansardate, reali%ate partial cu %iddrie portant-a (peri
metrala de 2842 cm) i partial cu stalpi interiori i grin%i din b.a, plan ee, de
regula, din b.a. S-au constatat urmatoarele fenomene privind comportarea la cutr
emure: Cladirile cu P...P+5 E au pre%entat situatii foarte diferite: prdbu iri,
de exemplu, in Bucure ti (Piata Mo ilor)- prdbu ire partiald (fig. 2);

avarii grave, cu dislocari sau expul%ari de %iduri (mai ales, cele cu plan ee di
n lemn, insuficient ancorate in pereti);

crdpdturi i fisuri. Exemple:

prdbu iri in mass, mai ales la clddirile foarte vechi (unele din secolul XIX) cu
P..P+1(P+2)Zimnicea, Bucure ti, Craiova, Ploie ti, Bu %du, Ia i (exemplu: Filip
e tii de T-rg); avarii grave - crdpdturi mari i dislocari ale %iddriei portante
cu planuri de rupere la 45 sau in formd de X (exemplu: in Bucure ti, str. Ion Vid
u 12,P+4). A avut loc o reducere importantd a re%istentei i rigiditdtii, fa",c5n
d structura incapabild s re%iste la un nou seism (fig.3a); fisuri verticale la in
terstitiile %idurilor insuficient tesute sau deasupra golurilor de u i, avarii l
a casa scarilor (ex. :Bucure ti-str.Dr.Brand %a-P+3 prdbu irea casei scarilor (fi
g.3b); calcanele de pod, nelegate pe lungimi mari, au fost dislocate i s-aupr#bu
it, producand avarii la clddirile invecinate (Bucure ti, str. Selari 9-11, P+3)
. Concluzii : Efectul defavorabil al absentei legarii transversale a %idariei. C
lddirile cu plan ee i centuri din b.a. au avut o comportare mult mai bund fatd d
e cele cu plan ee din lemn sau chiar metalice (lipsa legdturii perimetrale de re
%emare pe pereti). Plan eele din grin%i metalice + bolti oare de cdr#midd sau plc
i din beton au avut o comportare bund, datorit-a monolitismului i rigiditatii. F
ormele neregulate, de%voltate pe una din directii, grupate cte doud la calcan i
de inaltimi diferite, au creatprobleme foarte dificile la consolidare. Structuri
le combinate (%idarie portant-a perimetrald+ st-lpi interiori din beton armat)au
avut o comportare slabd, chiar in ca%ul plan eelor din beton armat, din cau%a l
ipsei peretilor interiori de re%istenta; aceasta a dus la crdpdturi in toate %id
urile i dislocari la colturi, fisuri de grin%i, plci i chiar prdbu iri (bloc P+3,
Plopeni, Prahova).

Clddirile parter i P+1 din mediul rural, executate cu materiale locale (piatrd i
lemn sau paiant-a), cu forme regulate, au avut o comportare mai bund; cele de c
hirpici sau lut au avut o comportare slabd (prdbu iri). ~lddiri vechi de locuit
cu schelet din beton armat Sunt clddiri inalte, tip bloc, avand drept caracteris
tici: lipsa generald de conformare i de asigurare antiseismicd (uneori chiar sub
dimensionare la solicitarea gravitationald); efecte vi%ibile, dar i invi%ibile c
au%ate de cutremurul din 1940, ramase neremediate; structuri de re%istenta subor
donate, prin proiectare, intru totul, partiului arhitectural; nu este posibild r
eali%area efectul de cadru cu noduri rigide, din cau%a: sectiunilor reduse ale s
talpilor i grin%ilor; de%axrii frecvente a grin%ilor; lipsei grin%ilor; re%emrii d
e ordinul 2grind peste grind; alctuirii i armrii insuficiente sau inacdevate, in spe
cial la noduri; efortului unitar de compresiune in stalpi care dep ea valoarea ad
misibil, chiar pentru sarcini gravitationale. Aceste aspecte au condus la structu
ri cu rigiditate redus. Preluarea, intr-o anumit msur, a sarcinilor seismice s-a fcut
, practic, prin peretii de %idrie de umplutur, executat intre elementele scheletulu
i de b.a., ajungandu-se, astfel, la o schimbare calitativ a rolului celor dou comp
onente-schelet de b.a. i %idrie. Comportarea acestui tip de cldiri a reliefat o ma
re varietate de ca %uri: cldirile cu pereti de umplutur bine executati. S-a consta
tat c ace tia au suplinit o parte din deficientele scheletului de re%istent; cldiri
le cu pereti de umplutur executati cu deficiente (in afara planului vertical form
at din stalpi i grin%i, pereti de grosime foarte mic, cu mortare slabe, diminuare
a numrului de pereti la parter). Peretii de %idrie au protejat ,in prima fa%, schel
etul din b.a., dar, fiind incompatibili cu deformatiile mari ale structurii, ace
ti pereti au fost

distru i; in continuare, solicitrile s-au transmis, in intregime, la schelet, duc

and la avarierea sau distrugerea grav a elementelor acestuia, mai ales a stalpilo
r. Uneori, %idria a avut un efect nefavorabil, producand rete%area stalpilor. Sei
smul din 1940 a solicitat puternic cldirile de acest tip (avarierea stalpilor de
la parter i primele niveluri, fisuri in stalpi i grin%i). La a a-%isele consolidr
i executate dup 1940 nu s-au luat msuri de sporire a re%istentei i rigidittii. In B
ucure ti, au avut loc numeroase prbu iri la cutremurul din 4 martie 1977, cu cons
ecinte tragice. S-au prbu it cca 10% din totalul blocurilor construite inainte de
1940. Din cele 300 de blocuri vechi, cu peste 8 niveluri, s-au prbu it 25, in ce
ntrul capitalei. Alte 3 blocuri (puternic avariate) au fost demolate ulterior .
Au fost avariate aproape toate cele rmase in picioare, dintre care unele foarte g
rav. Cca 100 de blocuri au pre%entat avarii grave, necesitand consolidri urgente
(prima urgent). Constatiri: amplasarea aproape a tuturor acestor cldiri la interse
ctii de str%i,

cu de%voltare in form de L pe dou laturi i in form de turn, mai inalt pe colt, unel
e dintre ele fiind flancate i de cldiri cu mai putine niveluri, fr a fi separate pr
in rosturi antiseismice (fig.4). Aceasta a amplificat efectul de torsiune genera
l, din cau%a mririi distantei dintre centrul maselor i centrul de rigiditate, cat
i a efectului ciocnirii dintre cldiri; nesimetriile cldirii: forme neregulate (cu
aripi lungi i de %voltri mici pe o directie; variatii mari pe inltime, fr separare p
rin rosturi, orientare defavorabil fat de directia predominant a undelor seismice);
partere flexibile destinate pentru functiuni libere, cu putine compartimentri; g
araje la subsoluri. Aceasta a dus la fenomenul de concentrare a solicitrilor in %
onele de la ba%a cldirii, fr ca elementele portante s aib capacitatea portant i de def
ormatie necesar; partea inferioar a constructiei a fost slbit, in unele ca %uri, i d
in cau%a unor modificri ulterioare pentru lrgiri de spatii (suprimri de pereti despr
titori, deteriorri ale stalpilor de la subsol i parter, fixri de vitrine, treceri
de conducte) i prin actiuni agresive ale mediului (corodarea armturilor de la cap
etele inferioare ale stalpilor exteriori ai parterului, pe o inltime pan la 1m de
la ba%a trotuarelor, precum i la stalpii subsolului, ca urmare a stratului de ac
operire necorespun %tor, atat ca grosime, cat i sub aspectul compactittii), care a
u fcut s ptrund ume%eala i alte medii nocive, toate acestea ducand la cedarea stalpi
lor; scrile de serviciu se cuplau cu scara principala la care se adaug i golul lift
ului astfel incat intregul sistem de circulatie vertical taie in dou plan eele; se
creea% puncte slabe in aibele ori%ontale. In 1940 s-a prbu it blocul Carlton turn
pe colt H=47 m (2 subsoluri + parter +me%anin +11 etaje) i au fost avariate gra
v alte blocuri din Bucure ti: Belvedere (Bre%oianu), Agiu (Scala), Bro teni (Cas
ata), Wilson (Blcescu), Pherekyde (Blcescu 24) . 0 parte din aceste blocuri ,la cu
tremurul din 1977, s-au prbu it total sau partial: Casata, Scala, Wilson, Dunrea,
Continental, Belvedere, Podgoria); avarii grave s-au manifestat la altele (Phere
kyde). Exemple: fig.5 i 6; avarii grave la structura de re%istent (fig.7); la stal
pi: fisuri i crpturi la stalpii marginali sau de colt orientri inclinate i dislocri
ale betonului; striviri de beton

la unul din capetele stalpului, in special la parter i etajul 1 , asociate cu fo

rfecri i cu flambarea armturilor longitudinale de re%istent i cu exfolierea betonul
ui pe una sau ambele fete, mergand pan la ruperea completd a sectlunll l cedarea
st-lpllor; la grln%l : flsurl orl%ontale dlnspre rea%eme, vertlcale, la 45,sau ap
roape de orl %ontald; flsurl cu Imlcl dar l > 1 mm; strlvlrl ale betonulul compr
lmat la fata lnferloard a grln%ll spre rea%eme sau chlar in deschldere, uneorl c
u flambarea armdturll longltudlnale; la plan ee: flsurl, crdpdturl transversale
sau in podestele sau rampele scarllor; la elementele nestructurale: crdpdturl al
e %ldarlel de umpluturd; flsurl; dlslocdrl l prdbu lrl partlale sau totale ale u
nor peretl despartltorl; crdpdturl in X la peretele de fatadd, in spaletll dlntr
e ferestre, deterlorarl ale bulandrugllor

(flg.8). Cauzele comport~rii necorespunz~toare a blocurilor vechi : A) Proiectar

ea necorespunilztoare: llpsa unel conceptll de conformare l aslgurare antlselsml
cd (necunoa terea problemel); lnexlstenta prevederllor tehnlce adecvate: llpsa c
alcululul de aslgurare la actlunl orl%ontale; forme neregulate in plan l dlspune
rea neregulatd a stalpllor; dlferente marl de rlgldltate intre nlvelurl l %one a
le acelula l nlvel; dlspunerea unor mase marl la nlvelurlle superloare; retrager
l gabarltlce necorespun %dtoare; st-lpl de dlmenslunl reduse, cu sollcltdrl marl
(50-60Kgf/ cm2), ceea ce conduce la reducerea ductllltdtll; de%axdrl l re %emar
l de ordln superlor ale grln %llor, care provoacd llpsa rlgldltdtll spatlale; re
all%area lnacdecvatd a nodurllor de cadre; procente mlcl de

armare la st-lpl (< 0,5%), decl cantltatl reduse de armaturd longltudlnald; etrl
erl lnsuflclentl (numal etrlerl slmpll, pe contur, f#rd a lega toate barele long
ltudlnale); - dlspunerea etrlerllor la dlstante marl (cca 30cm) chlar l la extre
mltatea st-lpllor,

innadiri de lungime insuficienta a armaturilor din stalpi; B) Execufia: calitate

a necorespun %atoare a betonului, care nu a respectat nici marca ( i a a redusa B
120) u %uald, in acea epoca, cu o mare impr# tiere a calitatii reale, avand ca
efect betoane slabe (cu re %istenta mai mica, 100kg/cm2), cu mult nisip i cu mar
e poro %itate, cu defecte de executie (segregari, includere corpuri straine, ros
turi de lucru gre it amplasate); defecte la armarea elementelor: nerespectarea d
istantelor prescrise ( i a a mari) intre etrieri, la stalpi i la grin%i, ancorar
i insuficiente ale armaturilor longitudinale, graifuiri defectuoase etc.; deteri
orari ale stratului de beton in timpul executiei lucrarilor de instalatii, sau a
l fixarii altor elemente, prin spargeri sau strapungeri mari, care reduc sectiun
ea de beton i, uneori, chiar taie armatura de re%istenta. C) Alte cauze : efecte
le distructive ale cutremurului din 10 noiembrie 1940; degradarea in timp a mate
rialelor (beton, mortar) cu durabilitate slabd, poro%itate mare, armatura, corod
atiti,

exfolieri ale betonului, betoane friabile; efectele bombardamentelor din cel de

al Doilea Rd %boi Mondial; flexibili%area accentuate prin modificari ulterioare
defavorabile, in timpul exploatarii, valoarea ridicata a intensitatii cutremurul
ui din 4 martie 1977, care a dep# it prevederile din prescriptiile din 1963 (197
0); apropierea intre perioada predominanta de oscilatie a mi carii terenului i p
erioada proprie de vibratie a structurii flexibile de beton armat, aparand fenom
enul de re %onanta. Exemplu tipic de prabu ire: Blocul Belvedere", str.Bre%oianu
7 (prabu ire + incendiu). Aspecte particulare la comportarea blocurilor vechi :
Avarierea grava a unor clddiri, din cau%a prabu irii unor imobile vecine, mai in
alte, ca urmare a faptului ca nu s-a respectat regimul de inaltime prescris pent
ru %ona respective, in functie de ldtimea stra%ilor (ex.: str. Bre%oianu 7 i Hri
sto Botev 10). Rolul important al elementelor nestructurale uneori elemente deci
sive in asigurarea supravietuirii cladirilor: contributia peretilor de umpluturd
la preluarea sarcinilor verticale in ca %ul cedarii locale a unor stalpi i grin
%i, pana, la reali%area sprijinirilor provi%orii (ex.: blocul Pherekyde din Bdul
N.Balcescu). Frecventa mare a deteriorarilor la re%emarea grin%ilor pe stalpi,
in ca%ul desfiintarii unor pereti despartitori (ex.: Vasile Conta nr. 3-5)

pentru a crea inc:aperi mai mari. Cl:adiri vechi cu comportare satisf:ac:atoare

aceasta gratie unor scheme constructive clare, cu st-lpi i grin%i cu sectiune ma
i mare, armate suficient, betoane de calitate bun:a, cu %id:aria de umplutur:a b
ine executat:a (re %erva de re%istent:a). Concluzie: se impune necesitatea conti
nu:arii i adancirii preocup:arilor pentru siguranta acestor cl:adiri, prin execu
tarea de consolid:ari in prima urgent:a.
XIII.2.2. Comportarea cleidirilor de locuit noi"
Cl:adirile noi", executate dup:a 1950, cuprind o varietate mare de scheme functio
nale i solutii constructive. Dup:a 1960, s-au f:acut proiecte tip, aplicate pe o
scara larg:a, astfel inc-t, dup:a 1960, peste 90% din totalul cl:adirilor de lo
cuit noi au fost reali %ate dup:a proiecte tip. Cl!'diri de locuit noi din zid!'
rie portant!' In majoritate, acestea sunt de tipul P+4E. S-a efectuat o anali%:a
am:anuntit:a, cuprin%5nd grupuri de cl:adiri ce insumea%:a cca 20.000 de aparta
mente, in Bucure ti, Ploie ti, One ti, Ia i, Suceava, Constanta, Ramnicu-Valcea,
Craiova, Turnu-Severin, aflate in %one afectate de intensit:ati seismice de la
6 la 8,5. Cl:adirile din %id:arie portant:a erau proiectate i executate conform
prescriptiilor tehnice mai avansate-P13/63 (P 13/78), normativului P2-75, pentru
%one 7 i 8, reali %nd o bun:a conformare, avAnd: diafragme din pereti continui,
pe ambele directii, cu procent limitat de goluri (in special la peretii de cap:a
t); asigurarea conlucr:arii spatiale prin plan eeaibe rigide; elemente de leg:at
ur:a din beton armat (stalpi ori, centuri, buiandrugi); acestea au pre%entat ava
rii neinsemnate . Cl:adirile au fost i mai rigide ,cu perioade scurte de vibrati
e.

Avarii: la Ploie ti(Nord), Bu%:au, Ia i (Socola, Nicolina), One ti, Craiova, Buc
ure ti. S-au semnalat avarii la cl:adiri proiectate pentru un grad de intensitat
e seismic:a mai mic decdt intensitatea real:a (Craiova-cartierul Valea Ro ie). A
varii grave: la Ploie ti-cartierul Ploie ti Nord, la P+4E, cl:adiri reali%ate in
tre 1963 i 1974.

Se remarc-a:
orientare cu axa longitudinal-ape directia N-S (au primit solicitarea seismic-a
predominant-a in Ploie ti, in raport cu epicentrul ultimului oc); pereti portant
i transversali de 25 cm la 3,6o i 2,60 interax, c-ar-amid-a plin-a de 24x11,5x6,
3 cm, pereti exteriori de 30 cm, c-arami%i cu goluri 29x14x 8,8; diafragmele in
%id-arie nu au fost continui pe ambele directii, fiind fragmentate i cu goluri m
ari; au lipsit stalpi orii i centurile; %id-aria nelegat-a la colturi i intersec
tii, din cau%a teserii defectuoase, determinat-a de diferenta de grosime a asi%e
lor intre peretii interiori i cei exteriori; plan eele din fa ii prefabricate cu
goluri (f-ar-a suprabetonare) i cu re%emare direct-a pe %id-arie (f- ii subcent
uri i centuri), cu monoliti%ari nesatisf-ac-atoare, nu au asigurat aiba ori %ont
al-a; golurile mari pentru u i i ferestre au fost bordate cu elemente de b.a. mo
nolit, iar buiandrugii prefabricati aveau rea%eme insuficiente (15 cm), nereali%
-ndu-se incastrarea lor in %idarie; de asemenea, aveau

dimensiuni prea reduse pentru a putea prelua forta t-aietoare; calitatea materia
lelor slab-a: c-ar-amida 75, mortar M 25, ceea ce a dus la o capacitate portanta a peretilor sub 30% din cea necesar-a. * Unele particularitati pentru cladiril
e cu zidarie portanta : utili%area c-ar-ami%ilor eficiente pentru fatade, avand
alt format dec-t car-ami%ile folosite pentru %idurile interioare, a produs dific
ult-ati de tesere la intersectiile peretilor, din cau%a diferentelor de grosime
ale asi%elor, care permiteau leg-aturi numai la 3-4 randuri, favori%-nd de%gr-ad
inari intre %iduri i fisuri verticale la intersectia acestora; la cl-adirile tip
bar-a, fisurile produse in pereti de impingerile provocate de plan eul teras-a
(insuficient i%olat termic, care deformea %-a i fisurea%-a sub variatiile de tem
peratura nemaiindeplinindu- i i rolul de aiba rigid-a) sau deschis mai puternic
la cutremur. Ca urmare, au ap-arut avarii grave, concreti%ate prin: fisuri, cr-a
p-aturi cu diferite orient-ari (ori%ontale sau inclinate), distrugeri i disloc-a
ri de %iduri, expul%-ari de colturi, frontoane ie ite din plan in echilibru labi
l,

degrad-ari mari la sc-ari. Verificarea prin aplicarea calculului in domeniul pos

telastic a reliefat capacitatea de re%istent-a insuficient-a a diafragmelor, mai
ales a celei longitudinale, pentru preluarea fortei t-aietoare.

Cllidiri de locuit noi din panouri mari In aceasta categorie intra clddiri de ti
pul P+4 din Cara i P+4 i P+8 din Bucure ti. In general, sunt clddiri tip bard, c
u structura fagure, diafragme pe ambele direcCii, imbinari concepute s asigure mo
noliti%area de ansamblu i transferul de eforturi.. Comportarea la cutremur a fos
t ,in general, bund, fapt explicabil prin rigiditatea ridicata data de diafragme
le pe ambele direcCii, simetric dispuse i continui, cu imbindri corespun%atoare,
calitate bund a betonului prefabricat. La clddirile cu mai multe niveluri, in B
ucure ti, au aparut unele avarii: fisuri in %onele de monoliti%are dintre panour
i, in dreptul %onei de rea%em a buiandrugilor, fisuri la 45 in pereCi. Cllidiri d
e locuit noi cu diafragme (pereti structurali~ din beton armat monolit Aceste cl
ddiri constituie ponderea cea mai mare dintre sistemele constructive noi, mai al
es pentru P+10E. In general, au forme de bard, dar au fost reali%ate i tip punct
; in ambele ca%uri, au diafragme pe ambele direcCii. Cladirile in forma, de bard
au doud scheme constructive: cu diafragme transversale dese la fiecare travee (
fagure); cu diafragme transversale rare (la 2-3 travei), celular, cu grin%i tran
sversale intermediare, re%emate pe stalpi de faCadd i pe diafragme longitudinale
interioare . S-au adoptat i scheme mai particulare, pentru a permite maga%ine l
a parter, prin : suprimarea tuturor diafragmelor la parter i inlocuirea lor cu c
adre (parter flexibil); suprimarea unor diafragme la parter. Aceste soluCii sunt
de%avantajoase din punct de vedere al comportarii la cutremur, deoarece au loc
variaCii bru te de rigiditate la nivelul plan eului peste parter.

Sub aspectul armdrii pereCilor din beton, in unele ca%uri, armarea s-a f#cut num
ai la parter i la ultimul etaj - pentru preluarea parCiald a contracCiei i dilat
arii, completata cu armari locale la capetele de diafragme i la bordarile de gol
uri. Aceastd soluCie a accentuat gradul de fisurare. Ulterior, s-au utili%at i p
lasele sudate ca armatura generald constructive a diafragmelor, completate cu ar
maturi din oCel ductil. Comportarea la cutremur a acestei categorii de construcC
ii a fost, in general, satisfa'catoare (mai ales i din cau%a faptului ca nu au e
xistat

prescriptii), si constituie prima mare experientd a acestui gen de clddiri. S-au

remarcat urmdtoarele: clddirile cu P+ 4 E au avut o comportare bund (fagure +ce
lular); clddirile cu peste P+4E au avut o comportare, in multe ca%uri, nesatisf#
cdtoare, apar5nd degradari puternice, inclusiv doud ca %uri de prdbusiri in Bucu
resti. Au aparut avarii frecvente de importantd medie, in special la parter si l
a etajele inferioare, la: riglele de legaturi intre plinurile diafragmei cu golu
ri, respectiv buiandrugii, ba%a diafragmelor si %onele de capdt. Influenta tehno
logiilor de executie: clddirile executate in sistem de cofraje glisante au o com
portare mai slabd (defecte de executie). Concluzie importantei : se vedeste comp
ortarea mai slabd a sistemului cu diafragme in b.a. monolit dec5t a celui din pa
nouri mari prefabricate (calitate mai slabd a betonului pe santier, betoane segr
egate, armare insuficientd, po%itionare defectuoasd a armdturilor). Cauzele apar
itiei degradeirilor: intensitatea seismului mai mare dec5t cea prevd %utd in nor
me; conformare deficitard sub aspect geometric, privind distributia rigidit#tii
si a legdturii intre elementele structurale; asigurarea insuficientd la forta td
ietoare; deficiente la executie. La cladirile cuparter flexibil, discontinuit#ti
le de rigiditate pe verticald au condus la concentrarea la parter a absorbtiei e
nergiei la cutremur, cu deformatii foarte mari si suprasolicit#ri ale st5lpilor
la acest nivel, produc5nd avarii grave; s-au produs chiar prdbusiri, in Bucurest
i si Ploiesti. Au aparut fisuri si crdpdturi importante, in special la clddirile
cu o singurd diafragmd longitudinald si la clddirile la care au existat discont
inuitati ale diafragmei in plan. Tendinte de separare au apdrut in %ona casei sc
drilor, unde diafragma longitudinald este intreruptd, in ca%ul clddirilor cu o s
ingurd diafragmd longitudinald. Avarii la placa culoarului f#r# nervuri (la cldd
iri cu doud diafragme longitudinale). Ruperi, ca urmare a

solicitdrilor ridicate, in ca%ul in care prescriptiile nu au fost satisfa',cdtoa

re. Tipuri de avarii caracteristice Avarierea buiandrugilor (prima linie de re%i
stenta) de la fisuri fine p5nd la ruperea completd; mai ales, la primele nivelur
i, apar frecvent fisuri inclinate si in X, provocate de forta tdietoare, dar si
fisuri verticale; multe fisuri din buiandrugi au continuat in dalele planseelor,
in special la casa scarii.

Avarierea diafragmelor pline sau a spaletilor diafragmelor cu goluri,constnd in:

ruperi casante in %ona comprimata de la capetele diafragmelor (cu sau f#ra bulbi
), mai ales in %one inferioare (intre soclu $i plan$eul peste parter), prin %dro
birea $i expul %area betonului, flambarea longitudinala $i, uneori, desfacerea a
rmaturii transversale; fisurare multipla a corpului diafragmei, pe mai multe eta
je: fisuri fine, pans la crapaturi de 2-3 mm, repre%entand cele mai frecvente av
arii. Directia preferata a fisurilor este cea oblica, specificd, pentru care dia
fragma este insuficient asigurata (la forta taietbare); fisuri ori%ontale in %on
a rosturilor de turnare (in special la cladirile glisate); fisuri pe conturul pl
an$eelor la cladiri glisate. Aspecte particulare ci specifice, in Bucure$ti In B
ucure$ti, peste 185.000 de apartamente in cladiri colective au fost executate in
perioada 1958-1976 (60% din total). Au fost doud ca%uri de prabu$ire (partiale)
- pondere 0,4 %o din totalul apartamentelor executate in acest sistem constructi
v: Soseaua Stefan ce Mare

colt cu strada Li%eanu portiunea de capat. Tronsonul F al Blocului OD16 din Bdul
Pdcii (Militari). Comportarea generals a clsdirilor de locuit cu diafragme de b.
a. monolit din Bucurecti. Mi$carea seismica a avut, in Bucure$ti, directii prefe
rentiale de manifestare - evidentiate atat de inregistrarile cutremurului (1NCER
C), cat $i de examinarea avariilor la unele constructii - care au indicat direct
ia predominant-a a actiunii seismice aproximativ NNE-SSV (fig.9,10,11). Acest fe
nomen conduce la ideea de a lega studiul comportarii constructiilor $i de amplas
ament $i de orientarea acestora fats de directia predominant-a a cutremurului. I
n fig.12 se pre%inta raspandirea in Bucure$ti a cladirilor de locuit cu structur
a in diafragma (sectiuni tip sunt 4 sectiuni tip importante: R,OD-fagure, M-1-F8,M-1-F-4). In total, aceasta formula constructive este aplicata la 600 de trons
oane cu 32.000 de apartamente. Cladiri de locuit noi cu structura in cadre din b
eton armat Utili%area structurilor in cadre a fost mai restransa, in raport cu s
tructurile din diafragme de beton monolit sau din panouri mari.

Anali%a comportarii pre%intd, insd, importantd, tin5nd seama i de necesitatea ap

licarii in viitor a acestui sistem. Structura se caracteri%ea%d prin adoptarea u
nor trame, in ansamblu ordonate, cu grin%i pe ambele directii, formAnd cadre spa
tiale, impreund cu st-lpii, dispu i in mod regulat. Stalpii sunt din beton armat
monolit (la inceput B 170, apoi B200 i B 300). Grin%ile sunt monolite i, foarte
rar, prefabricate; plan eele sunt din panouri i semipanouri prefabricate, sau d
in predale suprabetonate; peretii despartitori, initial, au fost f#cuti din %ida
rie de caramidd, apoi din blocuri sau plci de b.c.a; fatadele s-au reali%at, init
ial, din %idarie de caramidd eficientd, ulterior din fa ii din b.c.a. sau din pa
nouri prefabricate de b.a de tip sandwich. Regimul de indltime: P....P+3 (4) E,
dar, mai ales, P+8...P+14E (chiar mai mult), cu maga%ine la parter i etajul 1 .
Initial, trama a fost de 4,50mx5,0m, apoi de 6x6 m; ulterior, s-au utili%at tram
e mai mici 5,40x3,60m. Avariile produse de cutremur: In ansamblu, comportarea ac
estui tip de clddiri a fost mult mai bund, fatd de clddirile cu schelet din b.a.
(vechi). Avariile au fost foarte variate, merg5nd de la avarii mici la avarii g
rave i, foarte rar, la prdbu iri partiale. Distrugeri. A survenit un singur ca%
de distrugere clddire P+3E, Valea Calugdreascd (jud.Prahova) . Clddirea avea o s
tructure mixtd, din b.a. i %iddrie, parter amenaj at, locuinte la etaje; stalpii
parterului s-au forfecat la jumdtatea indltimii, cei perimetrali inclin5ndu-se
spre exterior; clddirea s-a deplasat pe verticald; plan eul de peste parter a aj
uns la nivelul subsolului. S-au constatat calitatea slabd a betonului ,etrieri n
ecorespun%dtori la capetele superioare ale stalpilor. Degradari. Clddirile inalt
e, mai flexibile, au avut mai mult de suferit. Cele mai multe degradari (procent
ual) au apdrut la clddirile de locuit cu spatii comerciale la parter. Cauzele ti
pice de avarii : degradare st-lpi i grin%i; avarieri importante ale elementelor
nestructurale (panouri de %iddrie mai rigide, de inchidere, de umpluturd sau des
pdrtitoare), amplasate intre elementele cadrelor, locali%ate la parter i in prim
ele 2-4 niveluri. Cauza principal : intensitatea ridicatd i caracteristicile spe
ctrale ale cutremurului din 4 martie1977; acestea au dus la solicitgri mult mai
mari decdt cele prev5%ute in calcul, mai ales la constructii inalte, cu perioade
de vibratie lungi (1-2 sec.), la care, din cau%a alurii curbei

spectrale B" din P13/70, cu totul nepotrivitdpentru cutremurele vrincene, au putu

t re%ulta forte seismice conventionale de 3...4 ori mai mici dec-t cele core spu
n%dtoare fortelor efective produse de cutremur. Alte cauze : insuficienta cunoa
tere a modului de comportare a cadrelor din b.a. in domeniul inelastic, care est
e caracteristic pentru astfel de structuri supuse solicit#rilor dinamice mari, l
a care preluarea solicitarilor laterale se face prin deformatii de ansamblu i de
plasari relative de etaje (influentate de modurile suplimentare de vibratie); mo
dul de de%voltare a eforturilor este afectat de raportul caracteristicilor de re
%istenta i rigiditate dintre grin%i i st-lpi i de modul de de %voltare a procesu
lui de degradare, urmate de marirea periculoasd a deplasarilor relative de etaj;
re%istenta i rigiditatea redusd a cadrelor din b.a., in special la forta taieto
are; lipsa de reglementdri tehnice privind

modul de luare in considerare a rigiditdtii structurale i modul de conlucrare a

ansamblului format din doud categorii de elemente (ce nu pot fi separate), cu ca
racteristici foarte diferite : cadrele din b.a. i panourile din %idarie, de regu
ld, impdnate intre st-lpi i grin%i. A apdrut o diferentd mare intre rigiditatea
structurald, estimatd prin proiectare (f#rd luarea in consideratie a conlucrdrii
structurale a %idariei de umpluturd) i rigiditatea efectivd din constructie (sp
oritd prin contributia panourilor din %idarie). In realitate, in prima fa%d a ac
tiunii cutremurului, raspunsul constructiei core spunde unui sistem cu rigiditat
e de ansamblu mai mare decat cea re%ultat- prin calcul, apropiindu-se de comport
area unui sistem cu diafragme din %idarie inramatA". Prin aceasta, pe de o parte,
se maresc incdrcdrile seismice ale cadrelor (peste cele din calcul), putand s ap
ard nesimetrii i eforturi de torsiune de ansamblu (distribuirea neregulatd a per
etilor), duc-nd la suprasolicitarea, deci la degradarea st-lpilor la forta t-aie
toare; pe de altd parte, elementele nestructurale sunt antrenate de cadre, in de
formatia lor (a caror deplasare nu a fost suficient limitat-a prin calcul), pe c
are peretii nu o pot urmari (materiale mai rigide i mai casante, %idarii de cdra
midd, b.c.a etc., f#rd re%istenta la intindere). In acest mod, %iddriile, consti
tuind primele posibilit-ati de disipare a energiei, suferd deteriorari important
e (fisuri i degradari), apoi solicit-rile care se transmit cadrelor cresc consid
erabil.

In continuare, apar urmtoarele situatii: dac structura e bine configurat i dimensio

nat, cadrul de b.a. poate asigura noi re%erve de disipare a energiei prin lucrul
in domeniul postelastic, iar %idria lucrea% in %onele nedegradate; c-nd structura
are deficiente de configurare, apar avarii importante. Concluzii: cau%ele princi
pale ale avariilor la cutremur aprute la acest tip de constructii : intensitatea
cutremurului mai mare decat cea luat in calcul la proiectare; cunoa terea insufic
ient a modului de conlucrare a structurilor cu panouri de %idrie. Cau%ele comportri
i mai slabe a structurilor in cadre din b.a. noi constau atat in de%avantaj area
lor ,prin valoarea redus a fortelor conventionale seismice, considerate in calcu
l in raport cu actiunea real a cutremurului, prin insuficiente ale cuno tintelor
(conlucrare,Q asociat, compresiune excentric), cat i in deficiente de executie: a
)diferente sensibile de rigiditate intre parter i etaj, din cau %a gradului mai
mic de umplere cu %idrie a golurilor dintre elementele cadrelor la parter, ceea c
e face ca stalpii parterului s fie mai puternic solicitati; b)nesimetrii de rigid
itate, cau%ate de distributia neregulat a peretilor la acela i nivel, neprinse in
calcul; c)valoarea prea redus a fortei seismice considerate in calcul, pentru co
nstructii flexibile de tipul cadrelor, ceea ce a dus la incursiuni repetate in d
omeniul postelastic; d)insuficiente ale prevederilor de proiectare in vigoare la
data cutremurului (calcul + alctuire constructiv), in special la asigurarea ducti
littii: mrimea solicitrilor de compresiune, procentul minim i maxim de armare, calc
ulul i alctuirea armturilor transversale, calculul i alctuirea nodurilor; e)lipsa u
nui calcul al deplasrilor relative ale cldirii in

timpul cutremurului a condus la deteriorri grave in %idrii, spargeri de geamuri, i

%biri intre constructii; f)cau%e datorit executiei: armturi necorespun %toare - lip
sa etrierilor sau distante prea mari intre ei; ancorri insuficiente; petreceri de
fectuoase ale armturilor; graifuiri gre ite; inchiderea incomplet a etrierilor sau
cu ciocuri prea scurte i amplasate incorect; betoane necorespun %atoare : %one
neumplute cu beton sau cu beton de calitate slabd; segregri, rosturi de turnare a
mplasate in %one vitale i necorespun%ator tratate; deteriordri ale structurii de
beton in timpul execut-rii lucrarilor de instalatii; %idrie de umpluturd de cali
tate slabd (cdrmidd + mortar), impnare insuficient.
XIII.3. Comportarea la cutremur a cladirilor social-culturale si administrative
~llidiri social-culturale ~i administrative vechi In general, clddirile vechi so
cial-culturale i administrative pre%intd acelea i defecte ca i clddirile de locu
it vechi cu structuri asemdndtoare. Prdbu iri: in afara unor ca%uri in Bucure ti
, aceste cedari au avut loc la clddiri foarte vechi i mici; nu s-au semnalat prd
bu iri la clddiri addpostind sdli mari de spectacol.

Avarii: au aparut la aproape toate categoriile de clddiri socialculturale i admi

nistrative din %idarie portant-a sau cu structuri de beton armat: hoteluri, spit
ale, coli, clddiri culturale, administrative. Clddirile de cult, bisericile i al
te clddiri vechi (caracteri %ate prin deschideri de arce i bolti masive, impinge
ri in pereti), turnuri inalte (mase importante producand amplificari ale mi cari
i i acceleratii) au suferit avarii la cutremure succesive. La cutremurul din 4 m
artie1977 avariile au fost mai mari decat la cutremurele anterioare. In Bucure t
i, situatia clddirilor social - culturale i administrative vechi, in urma cutrem
urului din 1977, a fost urmdtoarea: - prdbu irea a 4 clddiri importante ; a) dou
d clddiri inalte -S+P+M+ 7(8)E-cu schelet din b.a: clddirea Ministerului Metalur
giei blocul Carpati din str.Academiei nr.7, la care s-aprdbu it coltul dintre st
r.Academiei i str. Edgar Quinet; fosta cofetarie Nestor Calea Victoriei, 63-69 +
clddire administrativd pentru birouri i maga %ine, la care s-a prdbu it corpul
A, dinspre Calea Victoriei. Aceste clddiri aveau acelea i deficiente cu cele de
la blocurile de locuinte vechi, avand i modificdri importante in timpul exploata
rii (crearea de goluri i desfiintari de %iduri la parter i etajele inferioare);
b)dou-a cl-adiri joase (S+P+3E) ,din %id-arie portant-a (Hotelul Victoria din Ca
lea Victoriei nr.15 i Facultatea de Chimie - Splaiul

Independentei nr.87), pr-abu iri partiale i avarii foarte grave la portiunile ra

mase, necesitnd demolarea ulterioar-a (reali%ate cu materiale slabe i f-ar-a legaturi pentru preluarea fortelor ori%ontale, avand plan ee din lemn i metal); c)a
lte cl-adiri vechi avariate: Hotelul Ambasador i Union; Spitalul Colentina, Cari
tas, Grivita, Fundeni, Clinica Universitar-a de Stomatologie; MICM, ISPIF, BRCE,
Directia Central-a de Statistic-a; d) cl-adiri monumentale avarii partiale impor
tante: Ateneul Roman (desprinderea portalului de intrare de corpul principal, fi
suri in %id-aria portant-a a s-alii principale); Palatul de Justitie (cr-ap-atur
i puternice i disloc-ari in pila trii de %id-arie); Universitatea Bucure ti-Aula
Rectoratului (fisuri i cr-ap-aturi in elementele de sustinere a cupolei); Facul
tatea de Medicin-a Generala deplas-ari ale coloanelor i dislocari la intrarea pr
incipal-a; Biserici - avarii grave i pr-abu iri partiale, in special turle; idem
monumente

funerare. Cazuri specifice de avariere a unor cld diri vechi, inalte : Palatul T
elefoanelor, Palatul Administrativ MTTC, Calea Victoriei nr.39 (fost blocul Adri
atica) Palatul Telefoanelor are forma de U, cu corpuri de in-altimi diferite (de
la P+2 la P+10E), f-ar-a rosturi, cu schelet metalic din profile asamblate prin
nituire; plan ee din b.a; fatade grele imbr-acate in placaj din piatr-a de grosi
me mare; au aparut avarii in %ona sc-arii i lifturilor, fisuri in plan ee, avari
i la cadrul longitudinal al fatadei, paralel-a cu Calea Victoriei, care au avut
deplas-ari remanente de 10...15 cm (a intrat in curgere materialul de la stalpii
metalici). Deplas-arile ar putea fi atribuite i ciocnirii cu cl-adirile din Cal
ea Victoriei nr.33. Cl-adirea MTTc - Dinicu Golescu cl-adire foarte mare, compusa din tronsoane de in-altimi diferite (corpul frontal, spre Gara de Nord, de 58
m in-altime, P+11E, i corpurile laterale cu P+8E), separate prin rosturi de dila
tare, cu schelet metalic sudat, imbr-acat in b.a. de protectie. Au ap-arut avari
i la %id-aria de umplutur-a i la peretii desp-artitori (cr-apaturi i fisuri), ca
re au lucrat ca diafragme i nu au putut urmari deplas-arile relative de nivel al
e structurii, de ordinul a cativa cm. Imobilul din Calea Victoriei 39 (fost bloc
Adriatica), cu P+6E, schelet metalic foarte elastic, asamblat prin bulonare; a
pre%entat avarii mari ariiavariilapereti. re%istenta, dar i la peretii exteriori
i desprtitori. A av la structura de = 18-20 cm la stalpi, profilele metalice int
rand in curgere i ducnd La consolidare, s-a merit re%istenta, prin imbr#carea str
ucturii metalice in b.a., dupd consolidarea sectiunii metalice. In toate cele 3
ca%uri a ie it in evidentd incompatibilitatea %idariei de umpluturd i a peretilo
r despdrtitori din materiale rigide, cu flexibilitatea mare a scheletului metali
c, avAnd i o rigiditate redusd la torsiune. In tar#, au aparut ca%uri de avarii
la clddiri din aceasta categorie din Craiova, Ploie ti, Ia i .Clddirile afectate
sunt din %idarie portant-a, masivd cu re%istenta slabd-cu mortar de var f#rd ci
ment, plan ee in bolti oare de caramidd pe profile metalice, plan ee cu grin%i d
e lemn, f#rd centuri. Sunt de tipul P+1..2E, dar cu H etaj mare (5-7 m), cu bovi
ndouri, turnuri decorative, atice i corni e grele, co uri inalte, arcade interio
are. La cutremur au aparut avarii importante i unele chiar grave, ducnd la scoate
rea partiald sau totald din u% a clddirii respective i la consolidari foarte cos
tisitoare: cdmd uieli ale peretilor portanti, introducere de stalpi ori i centur
i, inlocuirea plan eelor din lemn cu plan ee din b.a, introducerea de st-lpi de
sustinere.

Cllidiri social-culturale ci administrative noi (clddiri pentru ca %are colectiv

d i hoteluri, clddiri colare, sanitare, culturale, pentru cantine, comerciale, p
entru birouri, pentru sport) Clddirile de acest tip au avut o comportare mult ma
i bund in comparatie cu cele vechi. Exceptie face clddirea Centrului de Calcul a
l MTTc din Bucuresti, care s-a prdbu it. In rest, chiar i clddirile cu deschider
i mari, in special ca urmare a conceptiei i conformdrii corecte la proiectare, a
u avut o comportare bund. Exemple: Sala Palatului, Sala Teatrului National, cine
matografe etc. In ceea ce prive te clddirea MTTc, proiectatd in 1967, cu o supra
fatd construit-a de 1230m2,avand 3 niveluri i 3 corpuri separate, aceasta avea o
structure de re%istenta din stilpi i plan ee casetate din beton armat, ale cdro
r grin%i formau cadre, pe doud directii cu stalpii, cu deschideri de 12 m i cons
ole de cate 3 m la capete. Din cele doud experti%e efectuate, au re%ultat urmdto
arele: cedarea stalpilor ca urmare a solicitarilor mari de compresiune excentric
d; cedarea stalpilor prin de %voltarea puternicd, in %onele de capdt, a articula
tiilor plastice, dar, mai ales, prin aparitia de fisuri inclinate, ca

urmare a actiunii preponderente a fortei tdietoare. Mecanismul de rupere a fost

favori%at de capacitatea redus de ductilitate a stalpilor, din cau %a solicitrilor
din sarcina gravitationald si a armrii necorespun%atoare (pe directie transversa
ld). Autorul acestei carti a participat in colectivul de specialisti care au ana
li%at cau%ele prabusirii cldirii si au elaborat prima experti%a tehnica, preluat i
n lucrarile: Cutremurul de pement din Romania de la 4 martie 1977, Editura Acade
miei,1982, p. 297-302; Accidente ~i avarii in construc;ii, Editura Tebnica, 1980
, p.154-163.
Figura 1. Amplasarea zonei din Bucuresti cu clddirile prdbusite la cutremurul di
n 4 martie 1977

a
b
Figura 2. a ) Cldire veche din Bucuresti (Piata Mosilor) din zidrie portant (parter
si 4 etaje)prbusit partial la cutremur; b) Cldire din Filipestii de Targ (judetul
Prahova) prbusit partial la cutremur Figura 3. a ) Avarii caracteristice provocate
de cutremur In zidria portant la cldiri de locuit vechi (Bucuresti, str. Ion Vidu
12, parter si 4 etaje); b) prbusirea zidriei de la casa scrii la o cldire veche din
zidrie portant b (Bucuresti, str. dr. Brandz, parter si 3 etaje) a

Figura 4. Amplasarea si orientarea cldirilor vechi de loctit din centrtl Capitale

i prbtsite la cttremtrtl din 4 martie 1977 (se observ c majoritatea cldirilor stnt a
mplasate la colttri de strzi)

a
b
Figura 5. Blocul de locuinte Casata" din Bucuresti, bd. Magheru 26: a) Vedere ina
inte de cutremur (cldire veche cu schelet de beton armat, parter si 6... 10 etaje
;. b) Vedere dup cutremur (prbusire aproape total; partea rmas a fost demolat ulterior
)
a
b c
schelet de beton armat, parter si 10...12 etaje); b) Vedere dup? cutremur (pr?bu
sire
181

Figura 7. Blocul de locuinte Pherekyde" din Bucuresti, Bd. Blcescu 24. Cldire veche
cu schelet de beton armat (l)arter si 8...10 etaje): a) Vedere de ansamblu; b)
Avarii la fatade si la un stall) de colt Figura 8. Avarii la elementele nestruct
urale ale cldirilor vechi de locuit din Bucuresti: a) Distrugeri lal)eretii inter
ior (Blocul de locuinte din str. Al)olodor 31); b) Avarii la fatade (blocul de l
ocuinte din str. Beldiman 1)
a
b

a
b
a
a
b b
c
c
Bd. 1 Mai. Cl?dire nou? cu diafragme de beton armat monolit si parter flexibil (
pa nou? cu diafragme de beton armat monolit (parter si 10 etaje): a) Vedere de a
nsamblu erior (parter)
183

b Figura 12. Amplasarea In Bucuresti a cladirilor de locuit noi cu sectiuni tip,

avand structura cu diafragme de beton armat monolit: A sectiunea R"; + s ect i u
nea OD- fagure" ; sectiunea M.I.F.8"; * sectiunea M.I.F.4"
c Figura 11. Blocul de locuinte ,E3" din Bucuresti, Drumul Taberei (microraion 7)
. Cldire noun cu diafragme de beton armat monolit (parter si 10 etaje): a) Vedere
de ansamblu; b) Avarii la o intersectie de diafragme, In zond cu defecte de exe
cutie. Vedere interioard (pozarea gresit a blocurilor de beton celular autoclaviz
at a redus grosimea stratului interior de beton de la 13 cm la 1 cm); c) Vedere
exterioard a aceluiasi colt (segreglari flambate etc.

Figura 13. Cldirea Centrului de calcul electronic al Ministerului

Transporturilor si Telecomunicatiilor (MTTc) din Bucuresti, str. Grii de Nord. Cld

ire nou cu schelet de beton armat monolit (parter si 2 etaje): a) Amplasament; b)
Alctuirea general a cldirii; c, d) Alctuirea structurii de rezistent, din beton arma
t, a corpului principal (plan planseu si sectiune vertical)

a
b
Figura 14. Cldirea Centrului de calcul electronic al MTTc din Bucuresti, str. Grii
de Nord. Cl5dire noun cu schelet de beton armat monolit (parter si 2 etaje): a)
Vedere de ansamblu inainte de cutremur. b) Vedere de ansamblu dupd c cutremur;
Corpul central prbusit; c) Legatura corpului centralpr5busit cu corpul lateral di
nspre Gara de Nord; d) Vederea cl5dirii reconstruite pe acelasi amplasament
d 186

a
d
b
c
e
Figura 15. Cldirea Centrului de calcul electronic al MTTc din Bucuresti, str. Grii
de Nord. Cldire noud cu schelet de beton armat monolit (parter si 2 etaje). Dist
rugeri provocate de cutremur la stalpi: a) Stalpul 3 de la parter (distrugere la
partea superioard, sub capitel); b) Stalpul 7 de la parter (distrugere la parte
a

inferioard); c) Stalpul 2 de la etajul I (distrugere la partea superioard); d) S

talpul 5 (central) de la etajul I (distrugere la partea inferioard); e) Stalpul
8 de la etajul II (distrugere la ambele capete)

XIV. PRINCIPII PENTRU REABILITAREA SI MODERNIZAREA CLADIRILOR

Activitatea de constructii reali%ea% elementele constitutive ale cadrului constru
it, inclu%and i reabilitarea i moderni%area fondului construit. Pe plan mondial,
conceptul i necesitatea reabilitrii constructiilor au aprut ca o expresie a strat
egiei statelor in domeniul constructiilor, obiecte cu folosint indelungat (25 50 an
i) ingloband materiale diverse in cantitti mari. Se poate trage conclu%ia, in cee
a ce prive te constructiile, c acestea, atat cele publice, cat i cele private, po
t constitui surse serioase de economie. In unele tri, fondurile pentru mentenant i
reabilitare au dep it pe cele alocate pentru constructiile noi (mai ales in dome
niul constructiilor de locuinte, unde, in afara aspectului economic, apare i cel
al imbunttirii calittii vietii). In Romania, in perioada anterioar anului 1990, s-a
construit relativ mult, in toate domeniile, fondul de locuinte sporind continuu
, iar accentul a fost pus pe cantitate, i nu pe calitate. Principalele cauze car
e conduc la necesitatea reabilitii rii fondului construit existent sunt: neglij
area intretinerii i reparatiilor efectuate la timp; schimbarea de mediu ambiant,
in urma de%voltrii industriilor, care au creat o poluare intens; cutremurele de pm
ant repetate, in perioada 1940 1990; de%voltarea mijloacelor de transport prin s
porirea gabaritelor i a frecventei de circulatie, care au afectat cile de comunic
atie; evolutia atitudinii populatiei in ceea ce prive te calitatea vietii (in sp
ecial, in cldirile de locuit), in legtur cu care exigentele au devenit mai mari i m
ai diversificate. Cateva exemple edificatoare in problema fondului locativ: locu
intele preluate dup anul 1945 - sub diverse forme - de

ctre stat de la proprietarii lor, care necesit urgent interventii de natura repara
tiilor, renovrii i moderni %rii, pentru ale face locuibile in conditii de sntate i d
ecent;

locuintele existente in blocurile de aa-%is confort 3 i 4 (care, de fapt, sunt lip

site de confort in raport cu exigentele locuirii normale); exists peste 160.000
de apartamente (situate in cca 2700 de blocuri), dintre care 71 % sunt de confor
t 3 i 29% de confort 4; locuintele aflate in fa%a de executie la finele anului 19
89, care au fost degradate fi%ic, necesit lucrari de reabilitare. Chiar dacd sist
emul de proprietate este in continua modificare, in sensul trecerii unui numr din
ce in ce mai mare de locuinte in proprietate privatd, raspunderea autoritatii p
ublice nu se diminuea%d; de fapt, o mare parte din locuinte au fost executate de
stat i acesta nu poate arunca responsabilitatea strii lor tehnice asupra noilor p
roprietari, ci trebuie sa ia msuri pentru reabilitarea lor. Statul nu este degrev
at de responsabilitatea sa in fata societatii privind starea constructiilor, ci
trebuie sa repare greelile trecutului, aparand sandtatea i asigurand conditiile un
ui trai civili%at. Fondul construit existent cuprinde constructii reali%ate in d
iferite perioade, cu conceptii, nivele de asigurare diferite i in continua, evolu
tie. Starea actuald a diferitelor categorii de constructii este diferit de la o c
onstructie la alta. Diferentele sunt determinate, in principal, de calitatea rea
li%rii i de influenta conditiilor de exploatare, in special din cau%a faptului ca
suprasolicitrile determinate de efectele actiunilor succesive conduc la epui%area
cumulativ a capacittii de re%istenta, durabilitate i functionalitate. Etapele proc
esului de reabilitare a constructiilor sunt, in principal, urmtoarele: a) constat
area necesittii de reabilitare (de exemplu: neetaneitti in locuinte, poluare, frig
etc.); b)diagnosticarea ca%ului implicand descrierea fenomenului i indicarea cau%e
lor; aceasta se reali%ea%d de catre specialiti competenti, prin observare vi%uald
, investigare experimentald, anchete tehnice, cunoaterea istoriei constructiei; c
)evaluarea aptitudinii pentru exploatare sub aspectul satisfacerii conditiilor d
e calitate (list de control" a performantelor) ; d)mdsuri de interventie (reabilit
area propriu-%isa), cuprin%hnd proiectul de reabilitare, solutiile constructive,
tehnologiile i procedeele de executie; e)urmarirea comportrii in exploatare a con
structiilor reabilitate (avandu-se in vedere i costul reabilit#rii). In mod curen
t, se considerd ca reabilitarea este avantajoasa dacd prin reali%area ei se asig
urd prelungirea duratei de viata normate cu 40-50 ani, iar costul reabilitarii n
u depaete 60-70 % din valoarea unei constructii noi similare.

Desigur, problema costului nu se pune la fel la constructiile de patrimoniu, inc

lusiv monumentele istorice. Prin reabilitarea constructiilor se intelege activit
atea de refacere a calittii pierdute sau de adaptare a constructiilor la noi cond
itii de calitate. Procesul de interventii pe constructie poate fi descris in mod
sugestiv conform schemei de mai jos.
In cadrul etapelorprocesului de reabilitare a constructiilor, vor trebui avute i
n vedere i urmtoarele aspecte: cunoa terea detaliat a alctuirii constructive i a ec
hiprii cldirii, a strii sale tehnice (de degradare) i a istoriei comportrii sale ant
erioare momentului interventiei; acestea vor putea fi cunoscute prin cunoa terea
crtii tehnice a constructiei (dac exist), inspectie in situ , constatri, informatii
de la utili%atori; definirea performantelor i conditiilor de calitate; evaluare
a influentei interventiilor preconi%ate asupra strii tehnice a constructiei i asu
pra performantelor sale ((n niciun ca% s nu fie influentat in sens defavorabil); c
ompatibilitatea intre materialele vechi (ale constructiei existente) i cele noi
(care se introduc cu oca%ia lucrrilor de reabilitare) ; se disting compatibilitti
fi%ice, mecanice i chimice. Spre exemplu, in ceea ce prive te compatibilitatea c
himic, se urmre te evitarea unor reactii nefavorabile i periculoase in %ona de con
tact a materialelor vechi i noi; asigurarea conlucrrii dintre elementele (structu
rile) existente i noile elemente de constructie cu care se intervine in lucrarea
de reabilitare ((n special, probleme de aderent, legturi, fixare); alegerea unor
tehnologii adecvate i lipsite de efecte nocive; inlturarea prealabil a cau%elor ca
re au produs degradrile i repararea unor elemente afectate; studierea atent a prod
uselor i materialelor oferite pe piat, care trebuie i ele s respecte exigentele es
entiale impuse constructiilor i cerintele din

agrementele tehnice; dreptul de deci%ie al proprietarului (care nu trebuie, ins,

considerat nelimitat, avnd in vedere evitarea unor pericole publice).

Tin5nd cont de toate cele expuse mai sus, reabilitarea constructiilor constituie
o actiune deosebit de complexa, care implicd i pregtirea ba %ei materiale, precu
m i pregtirea ba%ei profesionale. Conceptul de performant constituie un ansamblu d
e proceduri care pleacd de la exigentele utili%atorilor pentru o bund comportare
in exploatare a constructiilor . Pornind de la acest concept, se poate afirma c
a aptitudinea pentru exploatare a constructiilor este, in fapt, suma calitatilor
constructiilor. Astfel, schema relatiei comportarii in situ a constructiilor cu
aptitudinea lor pentru exploatare cuprinde:
0biectivele reabilitrii clidirilor 1. Refacerea aptitudinii pentru exploatare, a
capacit#tii de re %istenta i stabilitate i a durabilitatii structurale. Consolid
area terenului de fundare: consolidarea cu piloti; consolidarea prin injectare;
consolidarea prin drenarea apei i uscare; alte tehnici de consolidare a terenulu
i. Consolidarea fundatiilor (infrastructurii): reali%area presiunii admisibile p
e teren (ad5ncirea i largirea fundatiei, addugarea de piloti, transformarea fund
atiilor i%olate in fundatii continue, sporirea re%istentei i stabilitdtii infras
tructurii etc.). Consolidarea suprastructurii clddirilor f#rd modificarea scheme
i constructive: consolidarea %idariilor (cdmd

uire, tencuiald armatd, tiranti, consolidare cu elemente metalice etc.); consoli

darea elementelor din lemn (cu eclise i platbande, solidari %area cu elemente no
i, tiranti metalici etc.); consolidarea elementelor din beton armat (cdmd uire,
torcretare, inglobare de plci metalice, fibre de carbon etc.). Consolidarea cu mo
dificarea schemei constructive: procedeele enumerate mai sus; introducerea de el
emente structurale suplimentare (de reguld, pereti structurali din beton armat).
2. Reabilitarea clddirilor din punctul de vedere al etan eit#tii: repararea hid
roi %olatiilor teraselor; repararea invelitorilor; repararea sistemelor de scurg
ere a apelor; etan area perimetrald a ferestrelor; reconditionarea prin eliminar
ea surselor de umiditate, uscare

(naturals sau fortatd) i impermeabili%area elementelor cu igrasie. 3. Reabilitar

ea clddirilor din punctul de vedere al confortului termic i al economiei de ener
gie: i%olarea termicd a peretilor; i%olarea termicd a ferestrelor; i%olarea term
icd a acoperi urilor; i%olarea termicd a plan eelor peste spatii neincdl%ite; re
ali%area unor sisteme de incdl%ire eficace; automati%area sistemelor de incdl %i
re. 4. Reabilitarea din punctul de vedere al i%olatiei fonice: reali%area de fer
estre cu i%olare bund la %gomot aerian; reali%area de pardoseli i%olatoare la %g
omot de impact; reali%area in incdperi cu surse de %gomot a unor tratamente fono
absorbante; reali%area de i %olatii elastice la conducte; reali%area de i %olati
i antivibratile la sursele de vibratii; reali%area de pereti interiori u ori, cu

indice de i%olare bun la %gomot, in ca %ul modificarii compartimentdrii spatiilo

r; utili%area de echipamente cu nivel cobordt de %gomot. 5. Reabilitarea clddiri
lor din punctul de vedere al sigurantei in exploatare, privind: siguranta la cir
culatie; siguranta la lovire; siguranta la spargeri de geamuri (prin introducere
a de geamuri securi%ate, in clddirile de locuit i intotdeauna deasupra trotuarel
or circulate); siguranta la efractie i atac armat; siguranta pe scari, rampe, ba
lcoane; siguranta la iluminat; siguranta la ascensoare, escalatoare etc. 6. Real
i%area conditiilor de protectie la foc: mic orarea riscului de incendiu; tratare
a unor elemente pentru a li se imbundt#ti re%istenta la foc; instalatii i dispo
%itive de alarmare i

de stingere a incendiilor. 7. Refacerea finisajelor cldirilor: tratarea suprafete

lor suport al finisajelor ori%ontale (pardoseli, tavane) i verticale; utili%area
de finisaje adecvate conditiilor in amplasament.
8. Imbunttirea conditiilor de igien:
asigurarea spatiilor de aer strict necesare; asigurarea igienei apei; asigurarea
evacurii igienice a gunoaielor; asigurarea posibilittilor de curtenie; tratarea pe
retilor afectati de mucegai. 9. Imbunttirea iluminatului natural i artificial. Asp
ecte privind repararea si consolidarea constructiilor Prin reparatii se inteleg
lucrrile prin care constructiei sau prtilor ei i se asigur performante la nivelul c
elor initiale. Prin consolidare se intelege ansamblul lucrrilor prin care constru
ctiei sau prtilor ei i se asigur performante superioare fat de cele initiale, pentr
u a asigura conditiile noi de exploatare i durat de viat sporit; consolidarea se re
fer la structura de re%istent. In pre%ent, este cu mult mai important focali%area e
forturilor asupra consolidrii cldirilor existente dec-t asupra perfectionrii metode
lor de proiectare a constructiilor noi. Se constat o mare rspandire a conceptelor
i a metodelor de proiectare, dar in special a procedeelor de executie a consolidr
ilor .Din nefericire, nu toate confer constructiei consolidate siguranta a teptat.
De exemplu, in unele ca%uri, la cm uirea %idriilor portante se contea% pe conectori
i metalici, care strpung %idria, neasigurandu-se un element esential, i anume ader
enta pe intreaga suprafat dintre %idrie i betonul de cm uial. In aceste conditii, se
atrage atentia asupra necesittii elaborrii de urgent a unui manual care s cuprind o p
re%entare sistematic a metodelor de consolidare (proiectare, elemente de calcul,
executie

propriu-%is) a cldirilor existente. In ceea ce prive te tehnologia de executie a a

cestor tipuri de lucrri, sunt esentiale urmtoarele: Consolidarea fi repararea zidi
iriilor de ciiriimidii: injectarea fisurilor i crpturilor cu mortar de ciment; ten
cuial armat cu plase din otel beton; cm uire cu beton turnat in situ; tiranti metalic
i; plombe din beton; adugarea de elemente din beton armat; consolidare cu element
e metalice; consolidarea peretilor de caramidd neportanti; re%idiri. Consolidare
a elementelor de construc;ii din beton armat: remedierea fisurilor cu amestecuri
pe ba%d de ciment (aplicarea peste fisuri a unei paste de ciment, respectiv inj
ectarea fisurilor de deschidere mare cu pasta de ciment); remedierea fisurilor c
u amestecuri pe ba%d de raini epoxidice (aplicarea peste fisurd a unui chit epoxi
dic, respectiv injectarea cu raind epoxidica a fisurilor cu deschidere mare); rem
edierea golurilor prin betonare; consolidarea elementelor structurale din beton
armat: Grin%i : camduiald pe trei laturi, cu beton armat; camduiald pe patru

Stalpi :
laturi, cu beton armat; suplimentarea armturilor din camp; consolidare cu cornier
e metalice; consolidare cu tiranti metalici; introducerea de rea %eme suplimenta
re; consolidare cu etrieri transversali locali; consolidare cu fibre de carbon.
camduiald pe 2-4 laturi, cu beton armat; consolidare cu profile metalice; consoli
dare cu fibre de carbon. camduiald din beton armat turnat in situ ; torcretare; c
onsolidare cu profile metalice; consolidare cu fibre de carbon. consolidare prin
suprabetonare; suplimentarea armturilor de la partea inferioard a planeului; cons
olidare cu profile metalice la partea inferioard a planeelor;
Pereti structurali:
Planee:

suplimentarea rea%emelor. Consolidarea elementelor de construc;ii metalice:

tiranti metalici; intarirea sectiunilor; modificarea schemei statice; consolidar
ea imbinarilor.

Consolidarea elementelor de construc;ii din lemn: consolidarea grin%ilor in camp

; sporirea capacit#tii portante prin schimbarea schemei statice, marirea sectiun
ii transversale, introducerea de tiranti. Lucr iiri de protec;ie a elementelor d
e construc;ii: tratamente de suprafatd pentru elemente de beton i metal; pelicul
e de protectie pentru elemente de beton, metal, lemn; mase de paclu pentru eleme
nte de beton i metal; chituri pentru elementele din lemn; folii pentru elementel
e de beton, metal, lemn; in%idiri i placari pentru elementele din beton i metal.
Lucr iiri de intre;inere ci repara;ii curente: vopsitorii; hidroi%olatii la per
eti; hidroi%olatii ori%ontale elastice i rigide; hidroi%olatii verticale elastic
e i rigide; imbundt#tirea aerisirii i ventildrii peretilor subsolurilor; reparar
ea elementelor de constructii din beton, metal, %idarie, lemn; repararea invelit
orilor. In fig.1-4 se pre%intd cateva exemple privind tehnologii de consolidare
prin camd uire.

a
b
c d Figura 2. Consolidarea prin cmsuire a stalpilor de beton armat: a) Prelucrarea
prin spituire a suprafetei betonului vechi pentru asigurarea aderentei cu beton
ul cmsuielii; b) Armarea cmsuielii stalpilor; c) Cofrarea stalpilor pentru turnarea
betonului de cmsuial; d) Cmsuial de beton armat la stalpi,

executat partial

b
a
a) Armarea camasuielii grinzii; b) Trecerea etrierilor camasuielii prin g?uri ac
ute pe 198 a b Figura 3 . Consolidarea prin camasuire cu piese metalice (armare
rigida) sau mixt (piese metalice si beton armat) a stalpilor de beton armat: a) C
amasuire prin armare rigida; b) Cam4uire mixtd

XV. PRINCIPII DE BAZA ALE DIAGNOSTICARII SI MONITORIZARII CONSTRUCTIILOR CU RISC

RIDICAT DE AVARIERE SI DEGRADARE XV.~. Importanta monitorizarii constructiilor
Orientarea actuald, pe plan international, in domeniul constructiilor, in specia
l al constructiilor civile, este reali%area unor obiective conform unor criterii
superioare de calitate privind siguranta, fiabilitatea in timp, confortul, este
tica, protectia mediului. Fenomenele produse de progresul societatii se reflects
in constructii prin: importanta sporit' acordata calitatii in constructii, cu u
n nivel crescut al criteriilor de competitie i de agrementare; importanta sporit
ti acordatti protejarii mediului natural i construit; necesitati noi ale infrast
ructurii in constructii, determinate de aparitia unor noi %one regionale de inve
stitii i aplicarea unor materiale i unor tehnologii de avangarda. Comunitatea ti
intificd internationald a constatat ca exists un decalaj important intre aceste
cerinte, tot mai stringente, i nivelul datelor de care se dispune pentru a optim
i%a proiectarea i exploatarea constructiilor. Toate acestea conduc la importanta
, ce se releva a fi tot mai mare, pe care o capata evaluarea performantelor cons
tructiilor . Activitatea de monitori%are a constructiilor, atat a celor noi, cat
i a celor in exploatare, corespunde unor cerinte majore ale societatii contempo
rane. Pe plan international, problema a fost abordatd, in mod sistematic i tiint
ific, in ultimele doud decenii, nu numai pentru constructiile cunoscute cu risc
major pentru populatie (cum sunt barajele sau centralele nucleare), dar i pentru
alte categorii de constructii , considerate ca avand importanta din punctul de
vedere al calitatii vietii (monumente istorice i constructii de patrimoniu, cons
tructii cu impact ecologic). In aceasta activitate au fost reliefate anumite pri
ncipii de bath , impuse i de orientarea spre aplicarea cat mai extinsa a cerinfe
lor de

asigurare a calittii atat in constructii, cat i in instituirea actiunilor de moni

tori%are a constructiilor noi sau in exploatare. Apare, deci, clar rolul cercetri
i interdisciplinare pentru stabilirea de metodologii in domeniul investigrii i mo
nitori%rii strii constructiilor, in vederea indeplinirii urmtoarelor scopuri princi
pale: verificarea comportamentului unor obiective, structuri sau materiale de co
nstructii, in vederea ameliorrii conceptiei celor viitoare; asigurarea indeplinir
ii, de ctre obiectivul in exploatare, a conditiilor de calitate, in special a sig
urantei i fiabilittii; reali%area unor bnci de date, programe de calcul, sisteme e
xpert, care s serveasc scopurilor precedente. Considerente economice impun, de ase
menea, investigarea i monitori%area constructiilor, Potrivit informatiilor RILEM
, in majoritatea trilor de%voltate, peste 40% din totalul resurselor industriei d
e constructii sunt folosite la repararea i mentinerea constructiilor existente i
mai putin de 60% sunt folosite pentru reali%area de constructii noi. Cheltuieli
le de intretinere i reparare ale unei constructii, a crei comportare este monitor
i%at, pot fi mic orate cu 4% fat de cele ale unei constructii neurmrite, inregistra
ndu-se totodat o mrire a duratei de serviciu. Valoarea cheltuielilor de monitori%a
re, care cuprind : costul aparaturii, al montrii acesteia, al culegerii de date i
al interpretrii, este, in general, evaluat la 0,5-3% din costul investitiei. Intr
oducerea unei metodologii riguroase in monitori%area sigurantei constructiilor,
in special a celor care pre%int un grad mare de risc, se impune din urmtoarele con
siderente: aplicarea criteriilor internationale de calitate la activitatea de mo
nitori%are a constructiilor; asigurarea unei monitori%ri eficiente i complete, ba
%at pe criterii obiective i tiintifice; aplicarea metodelor de investigare i sup
raveghere optime, introducerea tehnicilor perfectionate; asigurarea unei proiectr
i care, pe lang criteriile de sigurant structural, s tin seama de necesittile de exper
ti%are, investigare i monitori%are a comportrii structurii (inclusiv in ca%ul in
care proiectul se refer la remediere); asigurarea fondurilor necesare monitori%rii
constructiei, atat ca investitii (aparatur, amenajri, echipament pentru transmite
re de date), cat i ca exploatare in timp a sistemului de monitori%are; posibilit
atea obtinerii de date initiale privind constructia (care, in majoritatea ca%uri
lor, lipsesc) i de date statistice privind

comportarea in diferite

situatii. Aceste date sunt esentiale pentru evaluarea i diagnosticarea st-arii c

onstructiei, in scopul determin-arii atat a m-asurilor de remediere, cat i a uno
r m-asuri mai complexe, privind declan area st-arilor de averti%are i alarmare;
posibilitatea de incadrare in sisteme informationale centrali %ate de monitori%a
re a principalelor constructii cu risc ridicat; utili%area experientei internati
onale in domeniu - monitori %area unor anumite categorii de constructii - de exe
mplu, monumentele istorice, centralele nucleare, constructiile subterane, care s
unt urm-arite in t-arile de%voltate in mod extins i cu cele mai noi tehnici .
XV.2. Situatia pe plan national si international in domeniul monitorizarii const
ructiilor
Monitori%area sigurantei structurale a constructiilor respectiv anali%area st-ar
ii constructiei i supravegherea evolutiei sale este una din preocup-arile esenti
ale ale speciali tilor in constructii i ale celor ce r-aspund de exploatarea con
structiilor. Aceasta este determinat-a de o serie de tendinte i cerinte in polit
ica constructiilor, ap-arute in ultimii ani, din care cele mai importante sunt:
Necesitatea evitrii accidentelor majore Constructiile, categorie vast-a, ce cupri
nde constructii industriale, energetice, de transport, locuinte, cl-adiri i %one
cu important-a culturala i istoric-a, au generat numeroase accidente, soldate c
u victime omene ti, catastrofe ecologice sau pagube economice i culturale import
ante. Lucr-arile publice au devenit, din ce in ce mai mult, surse potentiale de
accidente i avarii, din cau%a fie a unor factori naturali, fie a deficientelor d
e constructie, fie chiar a unor actiuni deliberate. Acestea se manifest-a din ca
u%a, pe de o parte, a ponderii tot mai mari pe care lucr-arile publice o au in c
ivili%atia uman-a i, pe de alt-a parte, a faptului c-a ele devin tot mai complex
e. Complexitatea este dat-a, mai ales, de de%voltarea pe suprafete mari, de dime
nsiunile importante pe in-altime, de tehnicile de constructie noi, de materialel
e noi, de destinatiile multifunctionale i de amplasarea in %one dificile. Introd
ucerea conceptului de calitate ci asigurare a calittii Conceptului de calitate ii
sunt asociate atingerea unor criterii de performant-a privind siguranta i durab
ilitatea, toleranta dimensional-a, functionalitatea i confortul, comportarea in
timp, eficienta tehnico-economic-a. Deci, monitori%area constructiilor in scopul
determin-arii sigurantei, durabilit-atii i mentinerii lor in timp este una din
componentele principale ale calit-atii constructiilor. In acela i timp, se impun
e aplicarea criteriilor de calitate

internationale i activitatilor de monitori%are a constructiilor - actiuni care i

mplicd utili%area unor sisteme de masurd complexe. Prin aplicarea cerintelor cal
itatii se asigurd : date comparabile privind comportarea unor categorii de const
ructii; uniformi%area pe plan european a metodelor de monitori%are, deci posibil
itatea utili%arii largi a informatiei. Propunerile de evaluare statistics a cali
tatii corespund aplicarii din ce in ce mai insistente a metodelor statistice, co
mponent-a de ba%d a aplicarii regulilor calitatii. In utili%area acestor metode,
o important foarte mare o are, pe langd culegerea propriu-%is de date, circulatia
informatiilor. Res pectarea mediului construit cu valoare de patrimoniu Din ace
st punct de vedere, se pune un accent tot mai pronuntat pe refacerea, in spirit
ul respectului fat de aspectul initial, a cldirilor avand valoare istorica, cultur
ald sau de document. Diagnosticarea cat mai corecta, refacerea tiintifica , cu a
fectarea cat mai mica a structurii i finisajelor initiale, sunt insotite de echi
parea acestor constructii cu sisteme complexe de monitori%are, in vederea mentin
erii sigurantei i stabilitatii i evit#rii aparitiei de degradari importante. Cer
inte tot mai riguroase privind protectia se,'ne,'te,'tii ci mediului Monitori%ar
ea constructiilor din punctul de vedere al sigurantei structurale are ca obiecti
v atat siguranta ocupantilor unei constructii , cat i preintampinarea pericolulu
i potential al unei constructii de a afecta, prin distrugerea ei, viata i sandta
tea oamenilor sau mediul inconjurtor. Considerente economice relativ la proiectar
e ,ex ploatare ciintretinere A a cum s-a aratat, existenta unei bnci de date comp
lete i sistemati%ate aduce mari beneficii proiect#rii, permitand s se cunoasca co
mportarea unor ansambluri, elemente sau materiale, pe o perioadd mare de timp, i
n cele mai diverse situatii de exploatare, deci permitand utili%area metodelor d
e calcul, a coeficientilor de sigurant i materialelor optime. Din punctul de vede
re al exploat-arii i intretinerii, monitori%area unei constructii permite determ
inarea re%ervei de re%istenta, observarea din timp a tendintelor de degradare, d
eci posibilitatea de a lua msuri de stopare a lor sau de executare a lucrarilor d
e remediere intr-o fa%d incipient, deci la un pret mai sca%ut. Necesitatea existe
ntei unor informatii cat mai extinse privind com portarea materialelor, elemente
lor, structurilor, la toate,' gama de solicite,' ri, inclusiv la cele extreme Di
n categoria solicit#rilor extreme fac parte ,in special, solicit#rile datorate s
eismelor, fenomen care afectea%d %one construite foarte mari, cu populatie dens.
Studiul comportarii constructiilor la solicitri seismice este in stransa legaturd
cu proiectarea antiseismica i constituie unul din

domeniile in continua, de%voltare ale tehnicii, din cau%a implicatiilor maj ore.

Alte solicitari extreme care trebuie luate in consideratie sunt temperaturile fo

arte ridicate sau foarte scd%ute, explo%ii, incendii, coli%iuni, solicitari in s
ubteran. Avand in vedere ca aceste solicitari duc, de cele mai multe ori, materi
alele de constructii i structurile in domeniile limit:a, nelineare, la care legi
le de comportare cunoscute nu se mai aplica, singura solutie este determinarea e
xperimentald a parametrilor care caracteri%ea%d comportarea constructiei i evolu
tia lor. A paritia unor zone construibile cu caracteristici noi A paritia unor m
ateriale de constructie ~i a unor tehnologii noi A plicarea unor metode de calcu
l noi Este evident faptul ca aceste conditii noi pot duce la fenomene i moduri d
e comportare noi, pe care un calcul teoretic, oricat de complex, nu poate s le de
termine in mod cert. Mai ales, in aceste ca%uri, verificarea experimentald, prin
incercari i prin urmarirea comportarii in timp, este esentiald pentru siguranta
i durabilitate.. In acest context, monitori%area constructiilor are pe plan int
ernational urmatoarele caracteristici : Organi%area controlului sigurantei lucra
rilor publice se face atat la nivel local, cat i la nivel central. La e aloanele
locale, situate in vecinatatea obiectivului monitori%at, se face punerea in evi
denta a evenimentelor, investigandu-se datele privind defectiunile sau posibilit
atea aparitiei lor, respectiv cau%ele potentiale. La e alonul central, se adund
toate informatiile necesare pentru a se constitui o arhivare completd i permanen
ta, se anali%ea%d informatiile de catre personalul competent i, pe ba%d de progr
ame speciale, se interpretea%d i se evaluea%d fenomenele, o data cu propunerea m
asurilor de interventie necesare. Controlul rational i sistematic al sigurantei
structurale a lucrarilor publice trebuie s cuprind# mai multe etape obligatorii,
bine definite: determinarea necesitatilor constructiei, din punctul de vedere al
monitori%arii, functie de riscul potential i de importanta constructiei; intocm
irea unui plan/proiect de experti%are i monitori%are complet; supravegherea peri
odica prin speciali ti i experti, la intervale regulate, prin masuratori cu apar
aturd adecvatd i insotita de validarea i prelucrarea masurarilor; arhivarea date
lor; interpretarea observatiilor vi%uale i a datelor obtinute din masurdri, diag
nosticarea sigurantei structurale a constructiei i determinarea re%ervei de sigu
ranta. Ansamblul activittii de supraveghere a comportrii in timp se reali

%ea% pe ba%a unor proiecte de specialitate, elaborate o dat cu proiectele de execu

tie (in ca%ul constructiilor noi) i cu proiectele de consolidare i remediere (pe
ntru constructiile in exploatare). Existenta acestor proiecte este o conditie a
aprobrii i asigurrii constructiei. Aparatura pentru monitori%area comportrii constr
uctiilor se perfectionea% continuu, aplicandu-se progresele inregistrate in elect
ronic, microelectronic, tehnici informationale i punerea in evident a noi fenomene
i tehnologii i posibilittii de aplicare a lor in domeniul msurrilor in constructii.
In trile cu activitate sustinut in domeniul supravegherii constructiilor s-au de%
voltat intreprinderi speciali%ate in conceperea i fabricarea unei game largi de
instrumente de msur i control. Aceste intreprinderi detin echipe de ingineri cu (n
alt calificare in domeniul urmririi comportrii i grupe de tehnicieni experimentati
in utili %area aparaturii de profil. Monitori%area comportrii constructiilor se e
xecut atat dup reglementrile proprii ale fiecrei tri, cat i dup prescriptii internatio
nale importante, cum sunt cele RILEM pentru ansamblul constructiilor i ICOLD pri
vind barajele i constructiile aferente lor. In concluzie, in tsrile care au abor
dat de mai mult timp ci in mod sistematic problema monitorizsrii constructiilor
cu risc ridicat, n u e x is t s c on s tr uc ti e de i mport ant s c a r e s s n
u f ie at e n t supravegheats ,cu cele mai eficiente metode. Se remarc: echipare
a constructiilor intr-un numr mare de puncte de interes cu aparatur de msur perfecti
onat; folosirea unor sisteme automate perfectionate de culegere, validare, preluc
rare a datelor i lansare de semnale de averti%are; reali%area de sisteme expert
i programe de calcul complexe, destinate monitori%rii sigurantei structurale a co
nstructiilor i ansamblurilor de constructii; elaborarea de cercetri de specialita
te pentru echiparea fiecrei constructii importante cu aparatur de msur i control, in
vederea selectionrii tipurilor de aparate optime pentru situatia respectiv. In Ro
mania, activitatea de monitori%are a comportrii constructiilor cu risc ridicat a
avut prevederi obligatorii i abordare sistematic numai in ca%ul constructiilor hi
drotehnice. Normativele aprute in ultimii ani, respectiv, Legea 10/1995 privind c
alitatea in constructii i P 130/1997 Normativ privind urmrirea comportrii in timp a
constructiilor" prevd obligativitatea acestei activitti, dar nu

instituie criterii $i principii ferme privind modul de selectare a constructiilo

r ce trebuie monitori%ate $i, mai ales, nu fac referiri la complexitatea $i nece
sitatea aplicrii metodelor moderne de msur la echiparea constructiilor.
XV.3. Principiile echipArii cu aparatura pentru monitorizarea constructiilor din
punctul de vedere al sigurantei structurale
XV.3.1 Etapele echipiirii cu aparaturii pentru monitorizarea constructiilor in e
xploatare Echiparea cu aparatur a unei constructii in vederea monitori%rii siguran
tei structurale este eficient numai in ca%ul in care este reali%at in mod sistemat
ic $i $tiintific, prin respectarea unor etape obligatorii. Evaluarea gradului de
risc al constructiei, in urma culegerii de date privind caracteristicile constr
uctiei ci istoria ei, ci a unei inspectii preliminare Definirea unui indice glob
al de risc pentru o constructie implic o inventariere de caracteristici ale const
ructiei respective, cat $i a mediului in care este amplasat. Importanta relativ a
diver$ilor factori de risc partiali pre%int o mare diversitate, functie de tipul
constructiei. Factorii de risc identificati in vederea urmririi in exploatare se
refer, cu preponderent, la posibilittile de aparitie a unor avarii structurale, car
e afectea% siguranta $i durabilitatea constructiei. Factorii partiali de risc se
refer la caracteristici ale constructiei $imediului $i se pot grupa astfel: * Fac
tori de risc produci de caracteristici constructive, determinate de proiectare c
i executie: a) proiectare: infrastructura: existenta studiilor asupra terenului
de fundare, adancimea de fundare, calitatea terenului, tipul de fundatie $i sens
ibilitatea ei, exigente structurale la proiectare; suprastructura: inltime total,
sensibilitatea suprastructurii, exigenta structural la proiectare, existenta elem
entelor de re%istent structural redundante, grad de asigurare antiseismic, respecta
rea reglementrilor actuale, calitatea materialelor prev%ute in proiect, prevederea
posibilittilor de inspectare a elementelor de re%istent, existenta unui proiect de
incercare $i urmrire a comportrii, modul de proiectare a amplasrii instalatiilor t
ehnologice, repetabilitatea constructiei.

b) executie: respectarea proiectului de executie; calitatea materialelor puse in

opera; intreruperi in executie; tehnologii de executie; exercitarea controlului
in timpul executiei; executarea unor incercari de proba i re%ultatele lor. * Fa
etori de rise determinati de elemente exterioare eonstruetiei (mediu) : a) facto
ri de risc determinati de comportarea terenului de fundatie: alunecarea terenulu
i de fundatie; infiltratii , nivelul apei freatice, inundatii; b) factori de ris
c determinati de mediul exterior constructiei: umiditate exterioara; valori abso
lute extreme ale temperaturii; incarcari cu %apadd; actiunea vantului; c) factor
i de risc determinati de mediul interior constructiei: umiditatea interioara; te
mperatura interioard i variatiile temperaturii; d) factori de risc produ i de po
luare: agresivitatea apelor subterane; mediu coro%iv exterior; mediu coro%iv int
erior; actiuni biologice i biochimice; campuri electrice, magnetice, radiatii nu
cleare. * Faetori de rise produgi de eonditiile de exploatare a eonstruetiei : v
arsta constructiei; numarul seismelor majore suportate; urgente pentru

interventia seismica; evenimente survenite in viata constructiei incendii, ocuri

, distrugeri datorate unor operatii militare; modificari structurale; reparatii,
reabilitari, consoliddri respectiv efectuarea i calitatea lor; degraddri vi%ibi
le; degradari aparute la infrastructura (fisuri in talpi i pereti subsol, soclu)
; degradari aparute la suprastructurd: modificarea caracteristicilor dinamice al
e suprastructurii; fisuri amplasarea, directia, evolutia lor; variatii ale desch
iderii rosturilor; sageti ale elementelor de re %istenta ori %ontale;

inclindri ale elementelor verticale (coloane, pereti, turnuri), deplasdri relati

ve ale elementelor structurale, tasari diferentiale (sub incarcdri directe sau a
diacente, cau%ate de excavatii i lucrari subterane); vibratii, ocuri - din funct
ionarea utilajelor i echipamentelor i din trafic; respectarea destinatiei schimb
area cu sau f#rd modificari ale structurii de re%istenta sau ale conditiilor de
exploatare; comportarea materialelor de constructie i instalatiilor; comportarea
globald a elementelor structurale - se referd la pierderea bruscd sau graduald
a capacitatii portante, cu sau f#rd averti%are; comportarea globald a sistemului
constructiv - ca%urile in care cedarea elementelor structurale duce sau nu la c
edari locale sau colaps total, imediat sau gradual; urmdrirea comportdrii in tim
p; se aprecia%dproiectul de urmarire a comportarii, elaborat initial, i modul de
aplicare : calitatea, complexitatea i gradul in care acesta raspunde necesitdti
lor; respectare integrald, montarea aparaturii, respectarea programului i frecve
ntei masuratorilor; eventuale completari i adapt#ri ale proiectului initial; fia
bilitatea sistemului de monitori%are; operativitatea prelucrdrii datelor i infor
mdrii factorilor de deci%ie. * Date privind istoria constructiei - se aplicii nu
mai constructiilor in exploatare. Cartea tehnicd a constructiei - mdsura in care
aceasta reflects datele necesare urmaririi comportgrii constructiei. Studii geo
tehnice de teren - executate in perioada de exploatare in urma aparitiei unor fe
nomene periculoase. Studii asupra mediului. Existenta datelor initiale privind c
onstructia:

existenta proiectului i a calculelor initiale; existenta detaliilor constructive

. Efectuarea de experti%e i incerc#ripentru stabilirea datelor constructiei. Exi
stenta datelor din perioada de executie. Existenta datelor privind exploatarea cu referire la factorii enuntati la punctul respectiv. Existenta datelor privin
d evolutia degraddrilor existenta unei bdnci de date privind experti%e i mdsurar
i anterioare , foarte necesard in ceea ce prive te interpretarea citirilor, stabi
lirea limitelor de averti%are i alarmare i luarea de deci%ii in ceea ce prive te
necesitatea i gradul de complexitate al monitori%#rii.

Amplificarea factorului global de risc Factorul global de risc al constructiei e

ste amplificat conform prioritestilor de urmesrire, corelate cu importanta sau r
iscul sporit in exploatare: A. Impactul asupra societe,' tii ci mediului; se iau
in consideratie: a) siguranta vietii : probabilitatea de moarte sau resnire pen
tru persoanele supuse ha %ardului structural; numesrul de persoane afectate; pos
ibilitatea de alarmare i evacuare in timp util; b) siguranta mediului natural i
construit: distrugeri colaterale de constructii; distrugeri de mediuafectarea ec
hilibrului ecologic; cre terea poluesrii; c) impactul social, determinat, in spe
cial, de importanta istorices sau culturales: valoarea arhitectonices; asociere
cu evenimente sau personalitesti; importanta asupra vietii colectivitestii; impa
ctul asupra opiniei publice. In unele tesri, s-a trecut la un sistem de cuantifi
care a valorii culturale, dar i de cuantificare a posibilitestilor financiare de
remediere i monitori%are a constructiilor cu valoare de patrimoniu. B. Amplasar
ea construc tieiintr-o zone,'cu pericol seismic amplifice,' necesitatea de monit
orizare ci determine,' o complexitate mai mare a sistemului de monitorizare. C.
Importan ta construc tiei; determinarea importantei constructiei i complexitatea
sistemului de monitori%are se fac, pentru

Romania, conform normativului P100/1992 i STAS 10100/1975. Incadrarea construc t

iei in categoria de urme,'rire a comporte,'rii Urme,'rirea curente,' este obliga
torie pentru toate constructiile, dimensiunile actiunii fiind, inses, determinat
e de gradul de risc evaluat. Inspec tia extinse,' se instituie asupra unei const
ructii, functie de valoarea evaluates a factorilor de risc; se face, cu priorita
te, asupra domeniilor i parametrilor afectati de valori mari de risc. Pentru dia
gnosticarea cat mai precises a stesrii constructiei din punctul de vedere al sig
urantei structurale, pot fi recomandate, in cadrul inspectiei extinse, i incerce
sri preliminare. rmarirea speciala se aplica atunci cnd factorul global de risc s
au unul din factorii de risc pe domenii atinge valori mari sau cu evolutie peric
uloas. Pe plan international, aceste constructii cu risc sporit sunt echipate cu
sisteme automate de culegere a datelor on-line i in timp real. Scopul final al a
cestor actiuni este, pe lngd asigurarea sigurantei structuraleaconstructiei,ielab
orareaunui modeldecomportareaconstructieiInelaborareaproiectuluiprivindsistemuld
e monitorizare, trebuie sa se aiba in vedere: datele initiale ale proiectului: p
rincipalele fenomene ce urmea%d a fi monitori%ate; parametrii importanti, legati
de aceste fenomene, ce urmea%d a fi masurati, tinand seama i de necesitatea com
pletarii, validarii reciproce i coreldrii, in cadrul interpret#rii datelor, cu d
ate complementare (exemplu: temperaturi, precipitatii, date privind mediul, vibr
atii, poludri etc.); principalele %one ale constructiei care urmea%d a fi urmrite
. In ce prive te cerintele referitoare la aparatele ci dispozitivele de masura c
i control, in scopul selectionarii tipurilor de aparate cu care urmea%d a fi ech
ipat constructia, acestea vi%ea%d: valoarea maxima preva%utd pentru fiecare param
etru i punct de masurd; variatia minima de interes pentru fiecare parametru i pu
nct de masurd; conditii de utili%are - mediu, fiabilitate, robustete; conditii d
e montaj impuse de constructie - gabarit, amenajari necesare etc.; conditii impu
se de constructie privind citirea datelor: accesibilitatea punctelor de masurd i
citire ,necesitatile de telemsurare i centrali%are a masurarilor;

cerinte privind modul de transmitere a datelor de la masurari, prelucrarea i lua

rea de deci%ii - centrali%are, teletransmitere, alarmare automata. XV.3.2. Conti
nutul proiectului de monitorizare a constructiei: Stabilirea amplasarii i a numa
rului de %one de mdsurare (sectiuni) pentru intreaga constructie i a amplasarii
i numarului de puncte de masurd pentru fiecare %ond (sectiune). Stabilirea numar
ului de aparate i dispo%itive de masurd i control pentru fiecare punct.

Pentru %onele de interes deosebit, se va prevedea un numar sporit de aparate cu

principii de masurd diferite, pentru validarea reciproca a datelor de la masurtr
i i pentru asigurarea fiabilitatii sistemului pe ansamblu. De asemenea, se vor s
tabili i aparatele pentru obtinerea de date privind parametrii complementari, ne
cesari prelucrarii i interpretarii. Stabilirea tipului i metodelor de monitori%a
re pentru fiecare parametru i fiecare punct de masurd. Observatii vi%uale referi
toare la constructia propriu%isd i la %ona aferenta. Se indica punctele i %onele
supuse observatiilor vi%uale, fenomenele urmarite i situatiile ce trebuie semna
late. Datele necesare pentru echiparea cu aparate ci dispozitive de niisurii i c
ontrol: a) Alegerea tipului de aparat sau dispo%itiv, functie de: preci%ia de ma
surd necesard - determinata de variatia minima de interes a parametrului in punc
tul respectiv; gama (domeniul) de masurd - determinata de valoarea maxima preva%
utd a parametrului (cu un coeficient de siguranta pentru a preveni distrugerea a
paratului); accesibilitatea punctului de masurd; conditii de montare i citire a
indicatiilor, protectie, verificare, intretinere; compatibilitate cu restul apar
aturii din sistemul de masurd; robustete i fiabilitate ; mentinerea caracteristi
cilor in timp; posibilitate de telemasurare i centrali%are a citirilor; costul a
paratului,

anexelor, amenajarilor, operatiilor de montaj; raportul optim calitate / pret. b

)Detalii privind amplasarea aparaturii in constructie i %onele adiacente, descri
erea sectiunilor ce urmea%d a fi echipate; explicitarea schemei de amplasare, co
mpletata cu plan ele ce contin cotele de amplasare a aparatelor. c)Instructiuni
de montaj generale pentru fiecare tip de aparat completate cu instructiuni i cu
plan e cu detalii de montaj specifice fiecarui punct, cuprin%And: descriere, mod
de functionare , date tehnice; descriere detaliata a montajului; mod de efectua
re a lucrarilor de receptie, inainte de montare i la montare; mod de efectuare a
masurdrii ,inclusiv folosirea aparaturii de citire; modul de prelucrare a re %u
ltatelor - prelucrare primard, corectii; program de verificare i control - etalo
nari, calibrari;

msuri de protectia muncii la montare i utili %are; fi a tip de montaj i formulare

pentru inscrierea datelor citite. d)Stabilirea necesittilor i modalittii de alime
ntare cu energie a traductoarelor i aparaturii de citire, precum i a ni elor, cmi
nelor sau camerelor de msur; necesitti de alimentare de alt natur (dispo%itive hidrau
lice, sonde etc.). e)Detalii de proiectare privind amenajrile anexe: trasee de ca
bluri pentru telemsur, modul de protectie a cablurilor ,spatii pentru comutatoare
i puncte de racord; ni e, cmine i camere de msur. f)Grafic de e alonare a montajulu
i aparatelor i dispo%itivelor de msur - referitor atat la lucrrile pregtitoare, amen
ajrile anexe, cat i la montajul aparatului; acestea vor fi corelate cu fa %ele de
executie a constructiei sau lucrrilor de reabilitare. g)Determinarea metodei de
culegere a datelor: citire direct; telemsurare i citire centrali%at; telemsurare, ci
tire centrali%at i automati%at. Caracteristicile cerute sistemului automat de cule
gere a datelor Datele tehnice ale statiei automate de culegere a datelor (in ca%
ul in care se achi%itionea% un tip aflat in fabricatie) sau tema de proiectare co
mplet ,in ca%ul in care se prevede comandarea unei statii speciali%ate pentru obi
ectivul respectiv. Pentru executia unei statii automate de culegere a datelor se
va intocmi un proiect de specialitate separat . h) Determinarea metodologiei de
prelucrare i transmitere a datelor. In ca%ul in care sistemul de culegere a dat
elor implic conectarea la un nivel superior de prelucrare i interpretare a datelo
r, cat i de deci%ie, proiectul trebuie s contin: caracteristicile echipamentelor n
ecesare pentru teletransmiterea datelor (linie telefonic, radio); eventual tema p
entru un proiect de specialitate, dac sistemul de transmitere pre%int complexitate
mare; lista de materiale i
conditii de receptie, transport, depo%itare;

elemente pentru telemsurare. i)Prevederea unui sistem de semnali%are ,eventual al

armare; in ca%uri deosebite se va intocmi un proiect de alarmare. j)Programul msu
rrilor pentru fiecare parametru i punct de msur; cuprinde frecventa msurrilor necesar
e in ca%ul exploatrii normale a constructiei, precum i in momente importante din
viata constructiei. k)Programul prelucrrii i transmiterii datelor (inregistrare,
arhivare, prelucrare primar, prelucrare complex, transmitere la factori de deci%ie
). l)Program de verificare, calibrare, etalonare pentru intreg sistemul de monit
ori%are (conform cerintelor sistemului de calitate). 0)Componenta grupei de spec
iali ti pentru monitori %area constructiei (cu explicitarea specialittii, calificr
ii, numrului necesar): grupa de montaj al aparaturii; grupa care va executa activ
itatea de urmrire a comportrii; programul stagiilor de instructaj pentru personalu
l de specialitate. n)Program de asistent tehnic de specialitate pentru montare i u
tili%are. o)Devi% general privind activitatea de monitori%are a constructiei.
XV.3.3. Stabilirea metodologiei de prelucrare i interpretare a datelor
Metodologia de prelucrare i interpretare a datelor este o actiune de important la
fel de mare ca i cea de culegere a datelor. Prelucrarea i interpretarea corect a
datelor de la msurri i investigatii au implicatii in diagnosticarea in mod comple
t i operativ a strii constructiei din punct de vedere structural . Se pun urmtoare
le probleme: Necesitatea existentei unei bnci de date, care s contin: datele initia
le ale constructiei i ale parametrilor

importanti pentru siguranta structural; datele de exploatare inclu%and istoria co

nstructiei (istoria degradrilor, reparatiilor) i re%ultatul observatiilor, incercr
ilor, experti %elor; limitele impuse prin calcul (in ca%ul constructiilor noi),
sau calculate statistic, pentru parametrii constructiei supu i monitori%rii (in c
a %ul constructiilor in exploatare). Stabilirea unui model de comportare pe ba%a
acestor date, in scopul lurii de deci%ii de intretinere, remediere; la limit - de
averti%are sau alarmare. Stabilirea corectii a valorilor de referingii ale para
metrilor in vederea lurii de deci%ii este o problem deosebit de important i complex.
Modelul matematic pe ba%a cruia se face anali%a constructiei lucrea% cu anumite s
implificri, presupun-nd : deformatiile i eforturile uniform distribuite; modulele
de elasticitate la valori medii;

coeficienti medii de variatie cu temperatura; ipote%e simplificatoare asupra com

portarii reologice: variatiile dimensionale para %ite cau%ate de diferentele de
temperaturd, umiditate i continut in apd la materialele poroase - neglijabile; i
nfluenta factorilor aleatori (ambient, deteriorari) - nuld; date precise privind
structura, comportarea i accidentele terenului de fundatie. Din aceast cau%a, va
lorile de referint ale parametrilor importanti ai constructiei, care descriu star
ea constructiei i re%erva de sigurant, in special cei ce se referd la siguranta s
tructurald, stabiliti initial la proiectare sau prin calcule, pot diferi foarte
mult de valorile reale, in ca %ul unei experti%ri. Solutia acestei probleme o con
stituie stabilirea valorilor de referint prin masurari sistematice (pe perioade l
ungi i in toate situatiile care apar in viata unei constructii) i prelucrarea st
atistics a datelor. Prin aceast metodd se pot determina valorile reale de functio
nare a constructiei, se poate reali%a o diagnosticare corect i se pot lua deci%ii
corecte privind interventiile de reabilitare, averti%are, alarmare. Valorile pa
rametrilor importanti, determinate statistic, definesc astfel un model real de f
unctionare a constructiei. In instalatiile de culegere de date moderne, ba%ate p
e tehnica de calcul, se poate re%olva in mod automat problema limitelor, prin de
terminarea, de catre sistem, a unor limite corelate cu fenomenele reale. Sistemu
l efectuea%d controlul structural al constructiei. Valoarea citit# se compard cu
limite prestabilite: fixe - introduse initial in memorie-valori minime i maxime
; interval de tolerant, relativ la variatia periodica - obtinutd prin interpolare
, printr-o functie periodica conform metodei Fourrier;

obtinute prin corelarea cu alte valori masurate. Datele care se inscriu in acest
e limite, fiind validate in prealabil, indica o comportare normald a structurii
controlate. Compararea datelor se face relativ la comportarea anterioard a const
ructiei, prin aplicarea a trei nivele diferite de control: plasarea valorilor in
interiorul gamei de variatie a pragurilor fi %ice, definite in raport cu caract
eristicile fi%ice ale parametrului sau cu evolutia in timp predeterminatd; contr
olul ratei de variatie a valorilor vite%a de variatie nu trebuie s depa easca un
anumit prag, prestabilit, determinat de valoarea masurata anterior;

compararea intre datele furni%ate de mdsurarile reale i cele furni%ate de modelu

l numeric de referintd, ba%at, la randul lui pe comportarea reald a structurii.
XV.4. Metode moderne de diagnosticare si monitorizare a constructiilor
Diagnosticarea i monitori%area constructiilor utili%ea%d, in pre%ent, metode foa
rte variate i care fac apel la cele mai noi metode de mdsurd aparute in tehnicd,
combinate cu metodele traditionale indelung verificate. Ele se pot clasifica in
: metode ba%ate pe anali%a dinamicd; metode nedistructive; metode semidistructi
ve; metode fi%ico chimice; metode electrice i mecanice. Metode de detectare a av
ariilor bazate pe analiza dinamich Determinarea amplasarii i dimensiunilor avari
ilor structurilor prin mdsurari de vibratii a luat o mare de%voltare. Cercetaril
e relative la aceste metode au fost initiate datoritd necesitatii imperioase a u
nei metode nedistructive mai precise. Tehnicile de inspectare ba%ate pe mdsurari
de vibratii sunt necesare, in special, la structuri mari, deoarece nu necesitd
accesul specialistului la constructie, a a cum cer tehnicile ba%ate pe observati
i vi%uale, mdsurdri directe, mdsurdri cu ultrasunete, mdsurari prin emisie acust
icd etc. Una din consecintele unei avarii structurale (ex: fisurd ) este o varia
tie a rigiditdtii locale , avAnd ca urmare scdderea frecventei naturale a constr
uctiei, cea mai aplicata dintre aceste metode fiind cea ba%atd numai pe variatia
frecventei naturale. Comparand variatiile, determinate experimental, ale moduri
lor de vibratie cu modelele de vibratie pre%ise teoretic, se poate presupune amp
lasarea i / sau dimensiunea avariei. Totu i, aceast# metodd necesitd cunoa terea
teoreticd a modurilor de vibratie a structurii la diferitele deteriordri, varia
bile ca amplasare i dimensiune. Re%ultatul corect depinde, deci, de gradul in ca
re modelul matematic descrie comportarea dinamicd a structurii avariate i neavar
iate. De fapt, determinarea avariilor prin mdsurarea schimbarilor in comportarea
dinamicd pune problema inversd, adicd, a modului in care pot fi obtinute inform
atii asupra amplasarii i dimensiunilor deteriordrilor, prin cateva mdsurari dina
mice.

Exist trei metode principale de re%olvare a acestei probleme: metodaba%atpe raport

ul dintre variatiile mici ale frecventelor naturale msurate i variatiile determin
ate teoretic. Este util la determinarea amplasrii deteriorrilor, dar nu d preci%ri as
upra mrimii lor; metoda ba%at pe metoda elementelor finite, pornind de la frecvent
ele proprii determinate experimental. Matricea rigidittii este dat ca o functie a
dimensiunii i amplasrii defectului . Scderea cea mai accentuat a rigidittii, compara
t cu rigiditatea structurii intacte, d cea mai probabil amplasare a defectului; met
oda retelelor neuronale", artificiale; apartine unei categorii mai largi de metod
e , in care parametrii unui model structural aprioric, stabilit analitic (mas, ri
giditate, amorti %are) sunt ajustati pentru a minimali%a diferenta dintre valori
le date de predictia analitic i valorile msurate experimental. Metoda retetelor ne
uronale artificiale cea mai utili%at pentru determinarea avariilor este MLP (mult
ilayered perception). Este un sistem de modelare matematic in trepte, pentru simu
larea comportrii reale, din punct de vedere dinamic, a structurii, inclusiv pre%e
nta avariilor, ca mrime i amplasare, prin confruntarea treptat cu comportarea cons
tatat experimental. Metoda este complex, dar stabile te o tehnic de determinare on
line a defectelor i constituie o preocupare de viitor a cercetrii in constructii.
Metode nedistructive Utili%area metodelor nedistructive face posibil atat detect
area i locali%area defectelor, cat i evaluarea strii materialelor de constructii.
Problemele care apar la diagnosticarea constructiilor au fcut necesar de%voltarea
unor metode eficiente, u or de aplicat i care s fie capabil s ofere date cat mai c
omplete asupra modificrilor aprute in structura materialelor, fr a influenta starea
elementelor de constructie sau a materialelor. Tehnicile de investigare nedistru
ctive au ca scop evaluarea caracteristicilor materialelor, astfel incat s se poat
detecta tipurile de deteriorri structurale i amplasarea lor. In afara metodelor n
edistructive cunoscute (in special, ultrasonice), se lucrea%, in pre%ent, la apli
carea unor metode nedistructive noi, ba%ate pe tehnici moderne cu de%voltare mar
e in alte domenii, dar care au gsit aplicatii interesante i in domeniul msurrilor i
n constructii. * Metode bazate pe propagarea semnalelor in materialele de constr
uctii Metoda ultrasonicii de impuls Aceast metodd este cea mai utili%atd, benefic
iind, deci, de o de

%voltare i perfectionare apreciabild a aparaturii de masurd i de un volum mare d

e date experimentale, ceea ce permite o bund cunoa tere a modului de aplicare a
metodei, a avantajelor i limitelor ei. Determinarea %onelor degradate se ba%ea%d
pe modul de propagare diferit al ultrasunetelor in mediu solid i in aer. Princi
pala determinare este masurarea timpului de propagare intre traductorul emitator
i cel receptor, prin transmisie direct sau pe diagonald, prin comparatie intre %
onele presupuse fisurate i %onele nefisurate. Timpul de propagare apare crescut
in %onele degradate, din cau%a modului de propagare a ultrasunetelor, care ocole
sc fisurile i microfisurile . Din punctul de vedere al detectarii strii de degrad
are a elementelor de constructii, se remarca urmtoarele avantaje ale metodei : pe
rmite stabilirea existentei %onelor cu degradari ( respectiv fisuri) i locali%ar
ea lor; metoda se poate aplica pe suprafata constructiei; metoda se poate aplica
pe elemente sau structuri de orice forma, dimensiune, inclusiv cele cu o singur
d fat accesibild; aplicarea metodei nu necesit pregatiri complicate; masurarile se
fac in timp scurt; aparatura de masurd este relativ simpl i cu un cost mediu . D
e%avantajele metodei sunt legate de complexitatea prelucrarii datelor, prelucrar
e care trebuie s tins seama de un numar mare de factori, care influentea%a re%ult
atele ( i care cer pre%enta unui specialist cu experient in prelucrarea datelor).
Aplicarea metodelor ultrasonice de impuls pentru determinarea starii betonului
este reglementat la noi in tara prin: Normativ pentru incercarea betonului prin me
tode nedistructive" C26-85, editat in 1987. Utilizarea metodelor cu ultrasunete
la zidrie. Importanta mare care se acorda utili%rii metodelor nedistructive i, in
special, a ultrasunetelor, la constructiile de %iddrie se datorea%d faptului ca
un numar foarte mare de monumente istorice de mare valoare sunt construite in ac
est mod. Necesitatea de a le reabilita cu maximum de respect fat de starea origin
ald impune experti%area lor prin metode cat mai fine, din categoria metodelor ne
distructive. Metodele de investigare cu ultrasunete sunt dintre cele mai indicat
e in aceast privint. Totu i, aplicarea metodei pre%int dificultti, din cau%a faptulu
i ca atat cardmida, cat i mortarul de legaturd, mai ales dupd punerea lor in ope
ra, dau un material de eterogeneitate i neomogeneitate foarte mare. Punerea in e
vident a fisurtrii, in acest ca%, este foarte complicatd. Numai %idria cu o grosim
e de pan la 1 m poate fi inspectat cu aceast metod, limitndu-se astfel investigatiile
structurale la elemente subtiri sau monolitice. In toate celelalte ca%uri se ap
lic metoda seismic, deoarece impulsurile se propag la distant mai mare ,semnalul avnd
intensitate mai mare i frecvent mai mic, deci absorbtia este mai redus. Este recom
andabil combinarea metodei cu ultrasunete cu metoda

impact - ecou". Metoda seismica - impact-ecou Prin metoda seismic, undele mecanice
cu frecventa intre 300H% i 3 KH% sunt generate pe suprafata elementului structu
ral, de obicei cu un ciocan". Undele se propag prin element i sunt receptionate de
unul sau mai multi receptori. Timpul de propagare a undei longitudinale, care e
ste cea mai rapid dintre ele, este msurat intre transmittor i receptor. Vite%a unde
i calculat astfel depinde de propriettile materialului, dar este influentat i de go
luri; de exemplu, fisuri sau rosturi neumplute. Astfel de anomalii produc deviat
ii in propagarea undei, deci reduc vite%a. Metoda seismic permite diferentierea i
ntre suprafete de diferite materiale sau structuri; de exemplu, %idrie in stratur
i, deschideri umplute, rosturi. Deoarece re%ultatele depind de propriettile mecan
ice, ea este, de multe ori, foarte util. Pot fi detectate, de asemenea, i goluril
e mari. Metoda seismic a fost folosit i pentru verificarea eficientei injectiilor
destinate mririi re%istentei %idriei. In tehnica impact ecou" se studia% undele refle
ctate de %onele de legtur" exterioare i de discontinuittile interioare, cum ar fi fi
surile sau golurile. Un traductor, montat pe aceea i suprafat cu cel de impact, r
eceptionea% undele intr-un anumit interval de timp i semnalul este supus anali%ei
Fourrier la un anali%or de spectru, emittorul i receptorul fiind conectate la un
calculator. Tehnica este folosit pentru locali%area defectelor interne, pentru ms
urarea grosimii elementelor din beton, acolo unde numai o fat este accesibil, i pe
ntru a determina re%istenta. Relatia dintre vite%a de propagare i re%istenta la
compresiune este influentat de multi factori, inclusiv umiditatea materialului i
cea a elementului de legtur. Pentru fiecare material testat trebuie s se stabileasc
o curb de etalonare. Metoda a fost folosit la experti%area coloanelor, peretilor e
tc. cu grosimi mai mici de 600mm. Cele mai bune re%ultate au fost obtinute la de
tectarea fisurilor in materialele omogene, in care ca% s-au putut detecta fisuri
paralele cu suprafata. Exemplu de utili%are a metodei impact ecou" : pentru esti
marea re %istentei la compresiune a betonului in pilonii unui pod de beton de 80
de ani in California. Suprafata betonului era friabil i deteriorat.

Aplicarea ace stei metode (rapid-a i ieftin-a) a dat date privind re%istenta med
ie a betonului - mult mai util de tiut dec-t re%istenta local-a in diferite %one
. Analiza spectral a undelor de suprafa; (SASW),utili%at-a mai ales la suprafete c
u o singur-a fat-a accesibil-a (pavaje, dale, drumuri), este o variant -a a meto
dei seismice . Metoda a fost de%voltat-a de Universitatea din Texas pentru a det
ermina propriet-atile elementelor de constructii in straturi. In aceast-a tehnic
-a, suprafata materialului testat este lovit-a i dou-a receptoare, montate pe su
prafat-a, m-asoar-a vite%a undelor de suprafat-a, functie de lungimea de und-a.
Vite%e crescute corespund unui modul de elasticitate mai mare, deci unei calit-a
ti superioare a materialului. Este necesar accesul la o singur-a fat-a a materia
lului. Metoda este aplicabil-a cu re%ultate bune pentru pereti gro i de piatr-a
sau %id-arie, dar un impediment este pre%enta unui material absor bant, de exemp
lu ipsos. Citirile se fac in frecventa (KH%), functie de defa%aj (grade).Ca i la
celelalte metode ba%ate pe vite%a undelor, citirea i interpretarea datelor nu s
unt u oare, iar echipamentul destul de scump. Metoda cantitativ cu ultrasunete. M
etoda cantitativ-a cu ultrasunete este ba%at-a pe tehnica de m-asurare impuls eco
u". Modul de propagare a impulsurilor de frecvent-a ultrasonic-a ( 20 Kh% 200 Kh%
) , transmise betonului sau altui material prin cuplaj mecanic, depinde de carac
teristicile materialului. Calitatea i defectele materialului influentea%-a vite%
a de propagare, amorti%area i forma undei la receptie. In acest fel, se pot dete
rmina, printre alte caracteristici, i starea de fisurare a materialului. Metoda
cantitativ-a, completat-a cu un program de calcul speciali%at, corectea%-a unele
erori ale metodelor clasice, legate in special de struc tura compo%it-a a mater
ialelor. Problema de ba%-a este separarea frecventelor para%ite, care apar din c
au%a neomogeneit-atii materialelor i care se suprapun peste armonicele impulsulu
i purt-atoare de informatii privind defectele materialului. Pentru re%olvarea pr
oblemei se recurge la calcule matematice complexe se reali%ea%-a media de putere
pentru fiecare component-a a semnalului. Metoda necesit-a un echipament special
, diferit de cel curent i dotat cu tehnic-a de calcul. Si-a demonstrat utilitate
a la detectarea fisurilor i evolutiei lor, la detectarea deterior-arilor din ing
het de%ghet, la inspectarea toroanelor, inclusiv in %onele de ancora.

Metoda tomografiei sonice este un procedeu care combin tomo grafia computeri%at la
frecvente sonice cu tehnicile de vi%uali%are recente. Colectarea datelor se rea
li%ea% prin propagarea undelor acustice prin mediu, de la surse (ciocan, aer comp
rimat, explo%iv) la receptor (sen%or pie%oelectric, accelerometru, geofon sau hy
drofon ) . Amplasarea sursei i receptorului poate varia astfel incat undele s aco
pere din plin sectiunea supravegheat, in mod uniform i intr-un numr mare de direct
ii. Se obtine un numr mare de date, exprimate prin timpul de tran%it al undelor l
ongitudinale, folosite pentru a construi schema distributiei vite%elor in sectiu
ne. Vite%a este determinat de modulul de elasticitate i de densitate i, indirect
, de re%istenta la compresiune a betonului, i de defectele pre%entate de ace sta
. Problema principal la investigarea intr-un anumit plan este gsirea unui model ma
tematic care s corespund repartitiei vite%elor, msurat experimental. Ambele metode,
de reconstructie algebric" i reconstructie iterativ simultan", sunt laborioase, neces
it programe speciale i ajustri pentru optimi%are. Metoda mentionat a dat re%ultate
bune la investigarea elementelor structurale (stalpi, piloni ). *Termografia in
infrarocu este o metod de testare pe suprafat. Folose te fluxul de energie termic a
plicat pe suprafata materialului sau generat de tensionarea materialului, flux car
e este afectat de propriettile i %olatoare ale materialului i de gradul in care s
uprafata materialului radia% energie. Re%ult diferente de temperatur a suprafetelor
, care sunt inregistrate folosind camere foto cu infraro u sau inveli uri specia
le termice. Echipamentul const dintr-o camer video cu instalatie special de rcire, c
u cristale semiconductoare in nitrogen lichid. Se face fotografierea suprafetei,
iar culorile re%ultate indic variatiile de temperatur a suprafetelor. Culorile tr
anslatea% de la negru-violet, pentru rece, la ro ualb, pentru cald. Sunt detectat
e scurgerile de aer , diferitele tipuri de materiale, precum i anomaliile de sup
rafat sau din interior, puntile, canalele interioare sau alte falii termice ale c
onstructiei, cat i suprafetele umede. Metoda este foarte util la detectarea scurg
erilor de la acoperi uri factor important de deteriorri la cldiri vechi, cum sunt
monumentele istorice , a fisurilor in fatade, a i%olatiilor defecte la acoperi ur
i-teras, a strii peretilor sub %ugrveal. Pentru %idrie, se obtin date privind deterio
rrile, care au temperaturi diferite, legate, mai ales, de continutul diferit de u
me%eal in crmid i piatra poroas, deteriorat. Totu i, metoda este capabil numai de a se
nala anomaliile pe suprafat i amplasarea lor , nu poate determina adancimea i gro
simea; re%ultatele sunt influentate de factori de mediu exteriori (temperatura i
umiditatea ). Reflectografia cu infrarocii se aplic pentru determinarea gradului
de penetrare a ume%elii in pereti.

*Utilizarea microundelor (radar) Propriettile de propagare ale microundelor pot f

urni%a informatii pretioase asupra structurii materialelor i pot sta la ba%a une
i metode nedistructive de incercare a constructiilor. Aceste metode se ba%ea%, in
general, pe dou caracteristici ale microundelor : Modul diferit de propagare in
medii diferite, ceea ce permite (la fel ca la procedeele optice) msurarea diferit
elor mrimi geometrice (distante, deplasri, vite %e); puterea lor de penetrare perm
ite, in plus, anali%a in profun%ime a unui material, pentru locali%area defectel
or, discontinuittilor sau corpurilor strine. Utili%nd energii slabe, se pot caracte
ri%a propriettile unui material prin pierderile sale dielectrice. In diagnosticar
ea cldirilor vechi ,mai ales a monumentelor istorice, metoda este utili%at la: det
ectarea unor caracteristici ascunse sub %idurile, pardoseala sau tavanul constru
ctiilor vechi; detectarea pre%entei mai multor straturi in %idrie (prin reflectar
ea microundelor de stratul de legtur); detectarea golurilor importante; pre%enta e
lementelor moderne de metal introduse in %idrie; %onele de%integrate sau deterior
ate; determinarea continutului in umiditate al materialelor din %idrie. Aplicarea
microundelor, dat fiind domeniul extrem de frecvent utili%at (o,5- 4 GH%), pre%i
nt, totu i, numeroase dificultti: necesitatea unei aparaturi foarte pretentioase (
radar) , cu performante superioare celor utili%ate in observatia aerian; domeniil
e de aplicare sunt limitate la medii cu constante dielectrice ridicate; solurile
foarte umede, inveli urile bituminoase, argilele plastice atenuea% puternic semn
alul, limitnd adncimea de penetrare; interpretarea laborioas i critic a re%ultatelor
(necesit numeroase corectii); iradierea personalului. In privinta interpretrii, tr
ebuie s se stabileasc, prin metode analitice i corectii succesive, un a a-numit mod
el dielectric". Metoda este utili%at intens de speciali tii din Germania, Italia,
SUA.

*Metoda fibrelor optice Tehnica utili%rii fibrelor optice s-a de%voltat initial i
n medicin, pentru examinri interne. In pre%ent, cunoa te numeroase aplicatii i in
tehnica de diagnosticare a constructiilor. Instrumentul, denumit fibroscop", este
format dintr-un mnunchi de fibre optice flexibile, iar instrumentul denumit bores
cop", din fibre optice rigide. 0 parte din fibre au ca rol transmiterea radiatii
lor unei surse de lumin foarte puternice, situat la un capt, celelalte servind la v
i%uali%area obiectului prin lentile foarte puternice. Extremitatea de vi%uali%are
" a cablului poate fi rotit pentru a da imagini din diferite unghiuri. Aceste ins
trumente au aplicatii i in evaluarea structurilor vechi, dar cu anumite limitri.
Este obligatoriu s existe spatii libere in care s se poat insera cablul pentru obse
rvatii vi%uale. Structurile din %idrie masive nu posed, de obicei, spatii in care
s se poat introduce dispo%itivul. Metoda s-a experimentat cu succes la constructii
le din lemn, unde se poate face o gaur mic in suprafata finisat cu tencuial sau lemn
, pentru introducerea cablului flexibil i culegerea unui numr mare de informatii.
Totu i, fat de alte tehnici de msur, in ca%ul in care nu exist alte posibilitti de c
unoa tere a structurii interne a elementului, se recomand executarea unui orifici
u (diametru de cca 12 mm) i introducerea unui borescop cu fibre optice. De aseme
nea, se poate utili%a pre%enta rosturilor i fisurilor pentru introducerea unui e
ndoscop (exemplu, la Catedrala San Carlo in Roma). Un parametru important al dis
po%itivului este distanta focal, pentru evaluri structurale fiind recomandate dist
ante focale mari. Costul este moderat, functie de numrul de accesorii necesitat.
*Metode magnetice Din varietatea de metode ba%ate pe propriettile magnetice ale m
aterialelor pentru diagnosticarea constructiilor, are utili%are mai extins metoda
de detectare a corpurilor metalice incluse. Se utili%ea% aparate de tipul denumi
t profumetru" sau pahometru". Metoda se ba%ea% pe perturbarea cmpului magnetic, gene
rat de o bobin, in pre%enta unui element metalic. Perturbatia este proportional cu
mrimea obiectului i apropierea de traductor. Traductorul este directional, deci
deviatia este important cnd axa longitudinal a lui i axa longitudinal a obiectului m
etalic sunt colineare. Aparatul a dat re%ultate bune la detectarea grin%ilor met
alice care suport arcurile de crmid, cu cca 9 inch acoperire, de i nu aprea niciun el
ement metalic la suprafat. De asemenea, se pot detecta coloane de otel in interio
rul unei acoperiri cu granit de 8 inch. Se pot detecta u or i ancoraje de fier i
n peretii de piatr. Costul echipamentului nu este mare. Aparatul, dotat cu calcul
ator, vi %uali%ea% po%itia i diametrul, prelucrea% datele. Detectia electromagneti
ca este recomandat i pentru utili%are in toate ca%urile in care este necesard cer
titudinea ca nu exists obiecte metalice ascunse, care pot perturba aplicarea alt
or metode. * Utilizarea razelor X i Gamma Radiografia cu raze X sau Gamma. Sursa
de radiatii se plasea% pe o parte a elementului studiat, iar filmul fotografic p
e cealalt parte. Absorbtia ra

%elor este proportionald cu densitatea i numrul atomic al elementului. Radiografi

a cu ra%e X sau Gamma este utild mai ales la locali %area i determinarea diametr
ului armturilor inglobate. Metoda cu ra%e Gamma este utili%at pentru beton pand la
5o cm, iar cea cu ra%e X, pentru beton pand la 25 cm. Dacd nu se cunosc nici ac
operirea cu beton , nici diametrul armturii, se utili%ea%d metoda dublei expuneri
. Dacd grosimea este mai mare, se practica gduri pentru introducerea sursei. Met
oda are ca avantaj faptul ca imaginea poate fi u or interpretatd. Totu i, pretul
de cost al aparaturii este ridicat, nu se obtin date in timp real ( necesit deve
lopare), iar personalul trebuie sa aibd o calificare speciald i trebuie protejat
impotriva iradierii. Difractia razelor X; este o metodd care se ba%ea%d pe depl
asarea spectrului de difractie produs de spatiile interstitiale intre planele de
atomi ale structurilor cristaline ale materialului. Aceste spatii interstitiale
sunt functie de natura materialului i de tensiunea din material. Difractometrul
cu ra%e X a fost utili%at i pentru msurarea efortului ( prin intermediul deforma
tiei ) din cablurile de precomprimare, f#rd i %olarea sau intreruperea lor. *Met
oda geoelectric 6; in aceast metoda, un camp electric continuu este indus in %ona
de testat prin unul sau mai multi electro%i. Este calculat re %istivitatea mater
ialului tinand cont de curentul prin echipament, diferenta de tensiune dintre do
ud probe (care masoard diferenta de potential intre suprafetele pe care sunt mon
tate) i de un factor specific, derivat din configuratia folosit. Valoarea depinde
, mai ales, de continutul in umiditate" i de concentratia srurilor di%olvate". Prin
aceast metodd este posibil a se stabili harta %onelor de umiditate" i a se invest
iga structura unei cldiri, mai ales din punctul de vedere al stratificarii i golu
rilor. 0 variants speciald a metodei geoelectrice, metoda potentialului propriu
este ba%at pe fenomenul de generare a unui camp electric de un metal in stare de
coro%iune. Acest camp este sesi%at de doud probe. Metoda este foarte utild la de
tectarea unui proces activ de coro%iune, cu conditia ca amplasarea metalelor ing
lobate s fie cunoscutd i ca unul

din sen%ori s fie plasat direct pe metal.Metoda are o re%olutie mult mai mic decat
metoda radarului. * Metode de m 'dsurare a umidit 'diii; exist diferite aparate
destinate msurrii strii de ume%eal a peretilor, in special a %idriei: aparat de msurar
e a conductivittii; metoda capacitiv; aparatura cu neutroni. Sistem optic pentru m
'dsurarea cu laser, utili%at la msurarea deplasrii structurilor; este perfectiona
t pentru observatii pe timp lung, in regim static sau dinamic. Vizualizarea stru
cturii interne cu camere de televiziune metoda a fost utili%at pentru a cunoa te
mai bine structura intern a %idriei, de exemplu, la studiul turnului inclinat din
Pisa. * Combinarea metodelor nedistructive In multe ca%uri, este recomandabil com
binarea diferitelor metode nedistructive, pentru obtinerea unor date mai conclud
ente. Este recomandabil combinarea metodei radar cu alte metode, deoarece radarul
este foarte versatil, furni%ea% date precise i operea% rapid. Pentru verificare i
preci%ri, in ceea ce prive te interpretarea, se poate folosi o alt metod, eventual
cu mai putine puncte de msur. De exemplu, radarul este potrivit pentru detectarea
straturilor, dar nu ofer date privind mie%ul, in ca%ul unei %idrii cu mai multe s
traturi. In acest ca%, se poate face apel la metoda seismic, msurand vite%a de pro
pagare a undelor elastice in %idrie; msurarea vite%ei de propagare in piatr se face
la suprafat sau in gurile obtinute prin carotare, prin metode ultrasonice. Dac cel
e dou metode dau re %ultate diferind semnificativ, aceasta este indiciul existent
ei unui gol. In alte ca%uri, anomaliile care sunt detectate cu radarul nu pot fi
clasificate. Se folosesc metode magnetice sau geoelectrice pentru detectarea un
or metale incluse. Metoda potentialului propriu se folose te pentru detectarea u
nui camp activ de coro%iune. Dac utili%area a dou metode nedistructive d re%ultate
cu dispersie mare, se recomand verificarea lor prin probe. * Metoda flatjack" Meto
da flat jack", denumit i a eliberrii partiale" sau a despicrii", permite msurarea dire
t a eforturilor in elementul de constructie, fr a se recurge la legea de comportare
a materialului (fig.1). Metoda const in reali%area unei despicturi, perpendicular
pe directia eforturilor ce urmea% a fi msurate, urmat de introducerea in despictura
a unei prese plate, in vederea generrii unei presiuni in interiorul despicturii, p
an la restabilirea strii initiale de deformatii.

Starea initiald de deformatii se determind prin mdsurari extensometrice, efectua

te inainte de despicare. Independent de starea elasticd, presiunea necesard pent
ru revenirea la starea initiald repre%inta starea de eforturi existents inainte
de despicare. Cunoscutd de mai mult timp, aceastd metodd este aplicatd, in pre%e
nt, pe scare largd, mai ales la constructiile vechi (aproape la toate monumentel
e istorice), in doud fa%e ale actiunii de reabilitare i pre%ervare: diagnosticar
ea starii constructiei, pentru stabilirea caracteristicilor structurale ale %ida
riei vechi, masurarea starii reale de eforturi; monitori%area comportarii in tim
p a elementelor, prin reali %area periodica de masurdri pentru supravegherea mod
ificdrii starii de eforturi, mai ales in ca %urile cand deteriordrile initiale n
u au putut fi inlaturate prin reabilitare(de exemplu: tasari evolutive, modificd
ri ale pan%ei freatice etc.) Metode semidistructive Experienta a aratat ca aplic
area unor tehnici de masurd foarte precise asupra unui material care are variati
i mari ale parametrilor oferd putine informatii suplimentare fata de metodele ma
i simple. In unele ca %uri, este mai economic i mai util s se aplice metode de ma
surd mai simple, dar care s permita un numar mult mai mare de masurari atat ca ex
emplare masurate, cat i ca frecventa. Alte avantaje constau in faptul ca efectul
semidistructiv poate fi reparat, accesibilitatea este, in general, necesard la
o singurd fata a elementului, o parte din dispo%itive pot fi montate i, dupd int
drirea betonului, dau informatii asupra unor straturi de adancime mai multe deca
t metodele nedistructive. Domeniul de aplicare este constituit de constructiile
existente, din beton i %idarie, degradate, la care nu exists corpuri de proba sa
u date de compo%itie a betonului i mortarului utili%ate. Cele mai importante met
ode semidistructive sunt : Metoda fracturdrii interne a betonului : se masoard i
ndirect re%istenta la intindere a betonului, prin determinarea fortei necesare e
xtragerii unui bolt metalic, preva%ut cu ancore. Forta

masurata de smulgere a boltului care provoacd fracturarea interns a betonului se

corelea%d cu re%istenta la intindere a betonului. Metoda re%istentei la penetra
re : se estimea%a re%istenta la compresiune a betonului, functie de adancimea de
penetrare a unui corp metalic impu cat" in beton, sau adancimea de penetrare dat
a de un amestec explo%iv. Metoda smulgerii din profun%ime asemanatoare cu metoda
fracturarii interne masoard forta necesard smulgerii unei ancore, fixate cu ra
ind epoxidica, introdusa in beton, intr-o gaurd foratd. Se calculea%d re%istenta
la forfecare prin smulgere i, indirect, re %istenta la compresiune.

Metoda de smulgere la suprafata mdsoard direct re%istenta la intindere a betonul

ui, ba%5ndu-se pe corelatia care exists intre re %istenta la intindere a betonul
ui i forta de smulgere a unui disc de metal, aplicat la suprafata betonului i li
pit de acesta cu r5 ini epoxidice. In ca%ul clddirilor cu pereti structurali la
care s-au reali%at consoliddri prin torcretarea peretilor, aceast# metodd este d
eosebit de utild, permit5nd a se evalua eficienta torcretului, in sensul reali%a
rii unei aderente perfecte cu betonul existent. In ca %ul in care contactul nu e
ste perfect, smulgerea se produce la interfata torcret beton, spre deosebire de
reali%area corecta a torcret#rii, c5nd smulgerea se produce antren5nd i betonul
existent. Metoda de smulgere interne se reali%ea%a prin turnare (initials) sau p
rin fre%are, a unei carote" in beton, care este ulterior smulsd din beton; forta
necesard smulgerii este in relatie cu re%istenta la compresiune a betonului. Met
oda de rupere prin incovoiere: se determind re%istenta la rupere prin incovoiere
intr-un plan paralel cu suprafata betonului, la o ad5ncime standardi%atd. Metod
a constd in introducerea unui dispo %itiv cilindric in betonul proaspdt i apoi e
xtragerea sa, sau in forarea betonului existent al constructiei degradate i dete
rminarea fortei de rupere a cilindrului de beton. Forta de rupere se aplicd late
ral, la partea superioard, determin5ndu-se, astfel, re%istenta la incovoiere a c
ilindrului de beton, proportionald cu re%istenta la compresiune . Metode fizicochimice de determinare experimental?'" a caracteristicilor de durabilitate ale c
onstructiilor degradate din beton Determinarea ad5ncimii de carbonatare se reali
%ea%d cu o solutie alcoolicd de fenolftaleind de concentratie 1%; suprafata beto
nului se colorea%d in ro u-violet, atunci c5nd betonul i-a pdstrat alcalinitatea
. Determinarea alcalinitdtii pe %ona carbonatat# se reali%ea%d pe un extras apos
al unei probe de beton, maruntitd i cernut#, cu ajutorul unui PH metru sau al u
nei h5rtii indicatoare. Determinarea cantitdtii de agregate e posibild prin c5nt
arirea re%idului insolubil, re%ultat in urma tratamentului chimic. Determinarea
cantitdtii de apd. Determinarea do%ajului de ciment - % ciment = 100% beton (% a
gregate + % apd). Raportul apd / ciment se calculea%d pe ba%a cantitatilor de ap
d i ciment determinate, cu observatia ca proportia de apd repre %intd cantitatea
determinate pe probele examinate in momentul investigatiei, i nu cantitatea ini
tiald prevd%uta la prepararea betonului. Determinarea este important.I, fiind cu
noscut faptul ca un raport a / c mare (care convine, in multe situatii executant
ului lucrarii) conduce la degraddri ulterioare ale

betonului, prin fisurari, compactari insuficiente i chiar segregari. Metodele fi

%ico-chimice descrise mai sus pun in evidenca aspecte legate de caracteristicile
de durabilitate ale betonului, ce nu pot fi depistate nici prin examinare vi%ua
ld i nici prin metode nedistructive. Metode electrice Metodele electrice utili%a
te la masurari i incercari privind siguranca structurald a construcciilor se ref
erd la doud fa%e principale: incercari i testari in scopul diagnosticarii; monit
ori%area in timp, dupd acciunea de reabilitare. Tipul i caracteristicile cerute
traductoarelor i sistemelor de masurare a parametrilor specifici importanci priv
ind siguranca structurald diferd in cele doud fa%e. Diagnosticarea, caracteri%at
a prin incercari i testari, pune accentul pe: preci%ie corespun %atoare preci%iei
cu care trebuie cunoscute datele; gama de masurd suficientd pentru a acoperi or
dinul de mdrime in care presupunem ca se incadrea%d parametrii, Inca necunoscuci
ca valoare; posibilitaci de instalare u oard, f#rd a produce modificari suplime
ntare starii construcciei; influence ale factorilor electrici perturbatori i ale
factorilor de mediu cat mai mici; asigurarea fiabilitacii. Sunt utili%ate urmat
oarele tipuri de aparate de masurd electrice: traductoare electrice re%istive (d
enumite i marci tensometrice"), care au cea mai mare rdspandire, speciali %are i
diversitate, atat ca tipuri, cat i ca echipament de culegere a datelor in domeni
ul incercarilor pe materiale i elemente; traductoare potenciometrice recomandate
la incercari unde este necesar un domeniu mare de masurd; traductoare inductive
utili%ate, de asemenea, pe scars largd, datorita preci%iei, combinatd cu domeni
ul mare de masurd; au avantajul ca necesitd acela i echipament de culegere a dat
elor ca traductoarele electrice re

%istive, fiind, in plus, recuperabile. Monitorizare Urmrirea comportarii, din pun

ct de vedere static, a construcciilor se face cu sisteme on-line complexe, autom
ati%ate pentru urmrire permanent. Traductoarele sau dispo%itivele de masurd, monta
te pe construccie, trebuie s raspunda urmtoarelor cerince: posibilitate de a funcc
iona cu telemsurare - cerinca legat de accesibilitate, deoarece nu sunt posibile i
ntotdeauna instalatii auxiliare (scari, platforme de acces etc.); semnal de ie i
re in frecvent sau digitali%at, care s asigure posibilitatea de centrali%are a mas
urdrilor la distant mare, intr-un amplasament corespun%ator; stabilitate mare pe
perioade lungi de timp i la factorii de mediu; stabilitate la parametrii de natu
rd electrica ce intervin in lantul de masurd; fiabilitate foarte bund, inclusiv
fiabilitate metrologica pe termen lung. La alegerea mijlocului de masurd se iau
in consideratie : deriva de %ero la diferiti factori perturbatori: temperatura,
ciclu termic, oc termic, variatii de presiune, vibratii, ocuri mecanice, sensibi
litate la acceleratii, influenta unui mod de fixare instabil etc.; stabilitate l
a factorii electrici sau la marimile de naturd electricd ce intervin in lantul d
e masurd. Parametrii cei mai importanti care interesea%d in diagnosticarea i mon
itori%area constructiilor i care se pretea%d la masurare cu metode electrice sun
t: Variafia deschiderii fisurilor ci rosturilor In ca%ul diagnosticarii i monito
ri%arii unei constructii, constatarea pre %entei fisurilor impune specialistului
anumite actiuni obligatorii : Reanali%area schemei de re%istenta statics, avand
in

vedere discontinuitatea materialului, schimbarea modului de transmitere a solici

tarilor i redistribuirea lor. Reanali%area modului de comportare la solicitari d
inamice i seismice. Stabilirea exacta a po%itiei, formei, directiei i mdrimii fi
surilor, dat fiind faptul ca anumite tehnici de anali%a (de exemplu, modelele se
ismice) indica, numai pre%enta unei stari de fisurare. Urmarirea evolutiei fisur
ilor pentru a stabili dacd starea de fisurare este stabili%ata sau evolutiva. La
constructiile de beton i %idarie, cele mai semnificative sunt fisurile care apa
r o data cu: solicitarile seismice; tasarea terenului de fundatie (tasari difere
ntiale, deplasarea apei in solurile plastice, erori de constructie etc.); modifi
cari structurale in decursul vietii clddirii; variatii de umiditate in structure
; variatii de temperaturd; solicitari mecanice; elemente de vegetatie; vechimea
cl#dirii. La toate tipurile de constructii, evolutia fisurilor $i modificarile l
or periodice, cau%ate de variatiile de temperaturd, constituie o prioritate a ur
mririi. Dupd reabilitare, este necesard urmrirea in continuare a constructiei priv
ind fenomenul de fisurare, atat din punctul de vedere al cau %elor de aparitie a
fisurilor, cat $i al reaparitiei $i evolutiei lor. De asemenea, stabilireapre%e
ntei, po%itiei, caracteristicilor $i evolutiei fisurilor este foarte important pe
ntru stabilirea modelelor matematice necesare aplicarii metodelor moderne de ana
li% a constructiilor. Studiul analitic al comportrii pe termen lung a unei structu
ri se ba %ea%d $i pe rata medie a variatiilor de amplitudine a fisurilor, corela
t cu actiunea mediului $i raspunsul structurii la actiunea mediului. Metodele ele
ctrice de masurare a fisurilor constituie cele mai moderne $i mai precise metode
cu aplicabilitate larga. Cele mai utili%ate $i indicate dispo%itive de masurare
electrice $i electronice pentru supravegherea constructiilor din punctul de ved
ere al fisurilor sunt: *Fisurometru (cu circuit oscilant). *Captor de deplasare
pentru rosturi $i fisuri (cu coarda vibranta). Deplasarea relativesa elementelor
masive ale tonstrut;iei sau funda;iei

In ca%ul constructiilor fundate pe blocuri de stance sau pe fale%e, teren care a

devenit instabil in decursul timpului, supravegherea deplas#rii acestora este f
oarte important-a $i, in acela$i timp, destul de dificild cu metode topo, atat d
in cau%a lipsei de vi%ibilitate, cat $i a necesitatii unei monitori%ri continue.
Din aceast cau%a, se recomand utili%area unor dispo%itive de masura, cu teletransm
itere prin cablu de masurd sau radio, care s ofere posibilitatea unei supravegher
i continue on-line prin statie de masurare automata $i posibilitati de averti%ar
e $i alarmare imediat-a. Sunt indicate metodele de masura ba%ate pe circuit osci
lant sau coarda vibrant-a, caracteri%ate prin transmiterea unui semnal in frecve
nta. *Spion de rotes (fisurometru induttiv ) Este indicat mai ales la msurarea de
plasarilor relative ale unor puncte deprtate la mai multi metri, de obicei in roc
a de fundatie. Este aplicat mai ales in ca%ul in care interesea%d supravegherea
unui masiv fisurat, a blocurilor de stanc#, a terenurilor pentru care riscul de
instabilitate $i directia mi$carilor sunt cunoscute: fisurd deschis, bloc in surp
lombd, fale%e. *Elongametru Aparatul este conceput pentru mdsurarea deplasarilor
intre doud puncte. *Miisuriiri cu laser Sistem perfectionat pentru urmdrirea de
plasarilor relative (utili%at, de exemplu, pentru monitori%area Catedralei din M
exico). incliniiri, verticalitatea peretilor, coloanelor, turnurilor Mdsurarea d
eplasarilor unghiulare, in ca%urile acestea, implicd detectarea i mdsurarea unor
valori unghiulare foarte mici, necesitand fie amplificarea lor pentru mdsurare,
fie traductoare foarte sensibile. In mare, exists doud moduri de a pune in evid
entd aceste deplasari ale constructiilor: metoda pendulului i metodele inclinome
trice. Miisurarea deplasiirilor structurilor in plan orizontal prin metoda pendu
lului (fig. 2) Pendulele directe i inverse sunt concepute pentru evaluarea cu pr
eci%ie a deplasarilor relative ori%ontale a doud puncte departate situate pe ver
ticald. Mdsurarea cu metoda pendulului este, in general, utili%at# la: mdsurarea
deplasdrilor la baraje, centrale nucleare, picioare de viaduct; determinarea mi
carilor structurilor i fundatiilor edificiilor; ca referintd primar5 pentru rel
evee geode

%ice. Sisteme de miisurare a deplasiirilor unghiulare prin metode inclinometrice

Sistemele inclinometrice servesc la detectarea deplasdrilor constructiilor sau
a rocilor prin mdsurarea schimbarilor de pantd. Sunt folosite inclinometre fixe,
montate solidar cu constructia sau in tubatii (lant inclinometric) i inclinomet
re mobile (sonde) care mdsoard variatia de inclinare in mai multe puncte. *Tasii
ri diferentiale Urmarirea acestor fenomene este una dintre cele mai importante m
etode in monitori%area comportgrii constructiilor, avand in vedere ca tasarile s
unt unele din cau%ele cele mai importante ale fisurarii i pierderii de stabilita
te a structurii. In mare, metodele de mdsurare a tasarilor i deplasdrilor mari a
le elementelor structurale se impart in doul categorii: mdsurarea in tubatii, in
foraje, cu dispo%itive fixe de citire sau cu sonde, cu citire mecanicd, electri
cd sau electromagneticd; mdsurarea prin metode hidraulice (fig.3). Temperaturi e
xterioare ci ale elementelor construc;iei: corelarea cu datele re %ultate din ma
surarea starii de eforturi i deformatii; executarea de corectii la interpretarea
re%ultatelor unor masurari cu metode sensibile la variatiile de temperaturd. Ni
velul apei in sol ci funda;ii - variatia nivelului apei freatice are o mare impo
rtanta pentru stabilitatea constructiei; de aceea, in multe ca%urise instalea%d
dispo%itive de urmarire a acestuia. In fundatia constructiei sunt instalate, in
foraje, dispo%itive de masura, pie %ometrice. Tipul de pie%ometru cel mai folosi
t in pre%ent este celula de masurd", preva%utd cu un filtru, o camera de presiune
i un dispo%itiv de detectare electric a deformatiilor membranei pe principiul c
or%ii vibrante, pie %oelectrice, re%istive, digitale sau pneumatice. * Monitoriz
area construc;iilor din punct de vedere dinamic Urmdrirea comportarii dinamice a
constructiilor are drept scop:

evaluarea initiald a starii constructiei pe ba%a metodelor de anali%a dinamica;

urmdrirea modificarilor aparute in caracteristicile dinamice, dupd reabilitare,
pentru detectarea unor modificari ale starii constructiei; cunoa terea modului i
n care constructia reactionea %a la solicitari dinamice produse de seisme sau de
solicit-rile curente de tip seismic (trepidatii din trafic, activitati in %one,
ocuri). Deoarece cunoa terea acestor date este foarte important -a pentru viata
constructiei, cele mai sensibile sunt supravegheate, in permanenta, cu un siste
m de accelerometre. Functie de tipul solicitarii urmarite, se folosesc accelerom
etre cu gamd de masurd mica (pentru urmarirea actiunii microseismelor i trepidat
iilor) i cu gamd de masurd mare (pentru seisme puternice).
XV.5. Aplicarea metodelor informationale la monitorizarea constructiilor
Sisteme automate on-line Aceste sisteme sunt ba%ate pe tehnica modernd de calcul
pentru culegerea datelor, prelucrarea lor automata i luarea de decizii in timp
real. Pe plan international, sistemele de monitori%are pentru categoriile de con
structii cu risc ridicat baraje, reactoare nucleare, poduri, monumente istorice,
constructii inalte , constructii cu deschidere mare, constructii metalice sunt,
in special, sisteme on-line (fig.4) . Initial, aparitia unor metode de anali%a
puternice, ba%ate pe tehnica de calcul, a dus la ideea, din partea proiectantilo
r, ca acestea sunt suficiente pentru o anali%a corectd. Totu i, s-a relevat fapt
ul ca, chiar cu metodele cele mai minutioase, se poate ajunge la erori grave de
diagnosticare i prevedere a comportarii unei constructii, din cau%a pre%entei un
or factori care, prin natura lor, nu pot fi inclu i in procesul de anali%a, chia
r c-nd sarcina este in domeniul linear.

Se pot cita urmtoarele omisiuni i simplificari din calculul analitic: conditiile

privind siguranta constructiilor mari, plasate in mediul natural, pot fi neclare
i pre%int limite in interpretare, dacd se folose te calculul analitic; sistemul
analitic este compus dintr-un numr limitat de componente; sistemul este considera
t, in ceea ce prive te comportarea, ca un mediu continuu, fiind dificil de a dis
tinge comportri individuale i interactiuni locale; fiecare component in parte nu p
oate fi luat in calcul cu comportarea reald (exemplu - comportarea materialelor);
constructia este in interactiune cu mediul social; multe obiective sunt unice,
studiul statistic pe o categorie de lucrari nefiind relevant (ca in industrie);
apar solicitri care nu pot fi controlate sau preva%ute accidente, seisme; este gr
ea, dacd nu imposibild, incercarea constructiilor la scars naturald in conditiil
e de sarcina de proiectare, pentru a verifica modelele analitice. Evaluarea real
ist-a a re%ervei de re%istenta i a capacitatii portante a unei constructii se po
ate face numai prin achi%itionarea unui numr mare de date in situ prin sisteme de
culegere de date automate i in timp real. Instala;iile automate pentru culegere
a de date on-line i in timp real trebuie s asigure (partial sau total, functie de
complexitatea necesard) urmtoarele functiuni: culegerea secventiald de date de l
a traductoarele montate in punctele de masurd, inclusiv conditionarea semnalului
i alimentarea traductoarelor; echilibrarea initiald automata sau memorarea strii
initiale a dispo%itivului de masurd; comutarea automata, in cicluri intregi sau
selective conform programrii cu vite%e diferite pentru msurtri statice sau cvasis
tatice;

calibrarea automata i testarea automata a functionarii lantului de masura la fie

care ciclu, citirea automata i afi area digitald la fiecare ciclu, reglarea i co
mutarea automata a scalei, inregistrarea automata a datelor caracteristice punct
ului de masura pe periferice (imprimanta, disc sau bands magnetica); validarea d
atelor culese din punctul de vedere al fiabilitatii i mentinerii caracteristicil
or metrologice ale sistemului de masura. Se testea%a traductoarele i celelalte d
ispo%itive de masura instalate in situ i sistemul de achi%itionare. Este verific
ata valabilitatea datelor, din punct de vedere logic, prin compararea cu domeniu
l de masura al elementelor din lantul de masura, verific-nd posibilitatea de dep
a ire a limitelor fi %ice de variatie i a limitelor de variatie se%oniera a para
metrilor; prelucrarea primard automata (inclusiv corectiile necesare ) i inregis
trarea valorilor fi%ice obtinute pe suporturile fi%ice periferice; controlul str
uctural al constructiei. Valoarea citita se compard cu limite prestabilite. Date
le care se inscriu in aceste limite, fiind validate in prealabil, indica, o comp
ortare normald a structurii controlate. In urma acestei verificari se declan ea%
d semnali%area depa irii unor limite prestabilite (averti%are sau alarmare); tel
etransmiterea datelor culese prin interfete speciale, prin fir telefonic sau rad
io (cu echipamente Modem), la un nivel central de prelucrare, interpretare i lua
re de deci%ii; arhivarea datelor initiale, a programelor de culegere a datelor i
a programelor de prelucrare; aceste procese se pot face i in memoria calculator
ului, cu posibilitati de extindere a gradului de prelucrare. Programe de calcul
"expert" Programele de monitori%are a constructiilor se pot pre%enta i sub forma
evoluatd, prin elaborarea unui program soft, denumit expert". A fost pusa proble
ma, foarte importanta pentru constructiile cu grad mare de risc, de diagnosticar
e in timp real a starii constructiei, in ca%ul in care apar citiri ce depa esc p
ragurile prestabilite pentru parametrii importanti. Se pune problema competentei
personalului de supraveghere, in ceea ce prive te evaluarea riscului potential,
asociat cu citirile anormale, dacd sistemul de culegere a datelor nu este prevd
%ut cu programe soft de averti%are i alarmare. Corelarea masurdrilor i evaluarea
importantei relative i impactului real produs de depa irea unor valori, evident
iate prin citirea on-line, pot duce la intar%ierea masurilor privind asigurarea
sigurantei constructiei.

Programul expert sintetizeaz~ datele obfinute ~i le introduce intr-un model mate

matic complex, care utilizeaz~ tehnicile informafionale ~i este bazat pe cunocti
ntele expertilor, astfel incezt gradul de deteriorare ci sigurantii a unei const
ructii este diagnosticat cu precizie, la nivelul de cunoctinte al expertilor. Ca
exemplu de program de calcul speciali%at pentru monitori%area constructiilor es
te programul Mistral, utili%at in Italia si Franta. Programul a fost creat, init
ial, pentru monitori%area barajelor si extins apoi la alte categorii de construc
tii cu risc ridicat. In Italia, este folosit intens la monitori%area monumentelo
r si ansamblurilor de monumente istorice (Domul din Florenta, Catedrala SanMarco
din Venetia, Turnul din Pisa, Catedrala din Milano etc.). Programul are scopul
de a face, in timp real, o parte din evalurile privind siguranta structurii, care
, p-n la aplicarea lui, se fceau de ctre experti, dup un interval de timp. Se reali%
ea%, astfel, o important economie de timp in luarea deci%iilor. Programul interpre
tea% semnalele provenite de la un sistem automat de monitori%are, care cuprinde u
n mare numr de traductoare si dispo%itive de msur cu care au fost echipate construc
tiile in cursul supravegherii, inainte si dup reabilitare. Sunt verificate si val
idate datele obtinute de la controlul on-line, comparandu-se cu valorile de refe
rint (determinate, asa cum s-a artat la descrierea functiilor sistemului de msur com
plex) si corelandu-le cu alte date din sistem. In acest mod, se filtrea% anomalii
le primare provenite de la sistemul de culegere a datelor, selectandu-se semnale
le care depsesc limitele, furni%and explicatii, evaluand comportarea structurii s
i punand in evident situatiile cu adevrat critice, in care trebuie s se ia deci%ii
urgente. Sistemele expert sunt, deci, instrumente de lucru perfectionate pentru
monitori%area constructiilor cu risc ridicat, indeplinind cerintele unei suprave
gheri complete, eficiente si operative.
XV.6. Elaborarea de normative si standarde
Elaborarea de normative, standarde, coduri, recomandri si ghiduri privind investi
garea si monitori%area constructiilor este necesar pentru introducerea sistemului
international de calitate in acest domeniu. Astfel, este posibil reali%area unor
bnci de date la nivel international, care presupune comparabilitatea datelor de
la incercri, experti%ri si cele privind monitori%area constructiilor importante, c
u grad ridicat de risc.

XV.7. Aplicarea metodologiilor de diagnosticare si monitorizare la constructiile

degradate cu caracter de monument istoric
Problema restaurrii monumentelor istorice a fost pus arhitectilor i constructorilo
r chiar din secolele trecute, dar a cunoscut, pe plan international, numai in ul
timele decenii, o abordare sistematic i obiectiv, fcandu-se progrese rapide i subst
antiale in aceast directie. In etapa anterioar, re staurarea monumentelor era urmri
t preponderent din punct de vedere arhitectonic, avand ca scop principal transmit
erea mesajului cultural i istoric; stabilitatea i siguranta lor structural erau c
onsiderate ca un obiectiv secund. In pre%ent, contributia ingineriei structurale
la reabilitrea monumentelor istorice a devenit foarte important i constituie ba%
a unei cunoa teri sistematice i a unei reabilitri corecte i complete. Din acest p
unct de vedere, ingineria structural utili%ea%, in studiul unui monument i in proi
ectarea sistemului su de restaurare, noi metode de investigare, sisteme complexe
de monitori%are, sisteme informationale, modele matematice, noi dispo%itive, noi
tehnologii de reabilitare. Campul de actiune este foarte vast i diversificat, i
ar modalittile de abordare foarte variate, dar problemele la care trebuie, in pri
mul rand, s se rspund, sunt : evaluarea nivelului de sigurant a constructiei i deci%
ia efecturii de interventii; modalitatea de efectuare a interventiei i tehnologia
corespun%toare, avand in vedere tripla cerint a reabilitrii: alterarea cat mai mic
a conceptiei originale; asigurarea sigurantei i durabilittii; monitori%area compo
rtrii cldirii dup actiunea de reabilitare. Atingerea simultan a acestor obiective, s
arcin destul de complex i pentru constructiile de dat recent, devine deosebit de com
plicat in ca %ul monumentelor istorice. Pe de alt parte, din punctul de vedere al
anali%rii structurii, de mai multe generatii, ingineria structural a de%voltat met
ode de anali% i de calcul ba%ate aproape exclusiv pe propriettile betonului i ale
otelului. A fost neglijat studiul, cu mijloacele de investigare ale tiintei cont
emporane, al structurilor i materialelor traditionale. Atunci cand a fost aborda
t domeniul reabilitrii monumentelor istorice, s-a observat c

metodele de anali% i calcul utili%ate curent pentru constructiile moderne nu erau

aplicabile la structurile traditionale. Metodele de anali% i cuantificare a soli
citrilor, de i ba%ate pe legile mecanicii i staticii, nu erau aplicabile in acest
ca%. Este indispensabil a se utili%a cuno tinte aprofundate asupra structurilor
vechi, asupra materialelor de construclie i finisare tradilionale, asupra metod
elor vechi de punere in opera. De asemenea, este necesar s se pund la punct metod
e de investigare i de calcul mai bine adaptate structurilor i metodelor tradilio
nale, avand in vedere ca problemele care se pun tehnicii de incercare i msurare d
iferd din multe puncte de vedere de problemele puse de construcliile moderne, pe
ntru care au fost stabilite. Investigrile experimentale extinse, cu metode cat ma
i bine adaptate caracteristicilor construcliilor vechi, incercarile i masurarile
in situ , aplicate monumentelor istorice, au urmtoarele finalitli: stabilirea con
figuraliei exacte a elementelor structurale; diagnosticarea starii construcliei,
prin stabilirea starii de siguranl structurald, a parametrilor critici, din aces
t punct de vedere, a evoluliei in timp a degradrilor i fenomenelor periculoase, a
punctelor in care trebuie aclionat pentru reabilitarea elementelor de re%istenl
a structurald; stabilirea caracteristicilor materialelor i modificarii lor in ti
mp; supravegherea evoluliei i modificarilor construcliei in timp, in scopul eval
udrii stabilitlii; monitori%area comportarii in timp a construcliei, in timpul i
dupd acliunea de reabilitare, urmrindu-se: eficienla reabilitarii; semnalarea nec
esitalii unor noi intervenlii; colectarea de date privind comportarea normald a
construcliei, in toate situaliile care apar in existenla sa. Aceste date sunt de
maxima importanl la: stabilirea valorilor care indica, o devialie de la comporta
rea normald, in vederea semnali%rii i luarii de

masuri; diagnosticarea starii monumentului, in continuare, pe ba%a evoluliei pri

ncipalilor parametri i a degradarilor neremediabile. Din punctul de vedere al le
gislaliei existente la noi in lard, Normativul P130/1997- Normativ privind urmar
irea comportarii in timp a construcliilor i Regulamentul privind urmtrirea compo
rtarii in timp a construcliilor prevad obligativitatea instituirii unei inspecli
i extinse i a unei urmriri speciale pentru construcliile cu deteriordri semnifica
tive sau cu evolulie periculoas, ceea ce este ca%ul cu majoritatea monumentelor i
storice luate in considerare pentruacliuni de pre%ervare i reabilitare. In ca%ul
monumentelor istorice, se pun anumite probleme speciale, care necesita o mare g
rij privind diagnosticarea i monitori%area starii lor. Restaurarea sau acliunile
de pre%ervare sunt f#cute cu minimum de intervenlie asupra construcliei, atat in
scopul pastrarii elementelor origi-

nale, cu valoare istoric i cultural, cat i, cum este de multe ori ca%ul, din cau%a
urgentei interventiei i a factorului economic. Acest fapt trebuie compensat pri
ntr-o grij deosebit pentru urmrirea evolutiei, in continuare, a monumentului i col
ectarea unui numr maxim de date privind comportarea constructiei in timp. Princip
alele scopuri ale acestei actiuni sunt: detectarea din timp a unor evolutii sau
avarii periculoase pentru starea constructiei msuri operative de remediere (este
cunoscut faptul c remedierea in stadiul incipient al unui fenomen nedorit este mu
lt mai avantajoas din punct de vedere economic); obtinerea de date cat mai numero
ase i concludente privind comportarea i evolutia constructiei, date care, de mul
te ori, lipsesc la stabilirea proiectului initial de restaurare, deci i posibili
tatea de corectare i completare a acestuia; obtinerea de date statistice care s p
ermit stabilirea de valori limita reale care s caracteri%e%e comportarea normal i a
normal a monumentului, in diferite situatii i solicitri la care este supus, inclus
iv cele climatice i accidentale; datele statistice sunt indispensabile la reali%
area modelului numeric i a sistemului expert". In trile avansate, monumentele isto
rice cu valoare mare i probleme complexe de pre%ervare sunt echipate cu sisteme
automate de monitori%are a principalilor parametri responsabili de siguranta con
structiei. Urmrirea evolutiei acestor parametri se face in corelare unii cu altii
i in corelare cu factorii de mediu i cu alti factori exteriori, cu mare influen
t asupra constructiei. Metoda cea mai adecvat de monitori%are a unui monument este
prin control on-line i prelucrare a datelor in timp real, prin conectare la un
sistem evoluat de calcul. Traductoarele i dispo%itivele de msur, descrise in capit
olul anterior, sunt conectate prin cabluri de msur individuale la cutii de jonctiun
e " manuale i automate, care centrali%ea% msurrile. Printr-un cablu multifilar de ms
ur, cutiile sunt conectate la unittile periferice de achi%itionare a datelor, care
transform semnalele culese de la dispo%itivele de msur, conform specificului fiecru
i principiu de msur, in semnale numerice sau de frecvent, apte de a fi transmise pr
in legtur radio sau telefonic la sistemul central de monitori%are i achi%itionare a
datelor. Sistemul central de achi%itionare a datelor este conectat la un sistem
de calcul performant, care, pe ba%a unui sistem expert" speciali%at, stabile te
diagnosticul constructiei. In continuare, pre%entm cateva ca%uri de monitori%are
a unor monumente istorice importante prin echiparea lor cu un sistem automat de
culegere a datelor.

* Domul lui Brunelleschi dinFlorenta.Pentrumonitori%areamonumentului, in 1987, a

fost instalat un sistem automat, care culege date de la 165 de traductoare mont
ate pe dom. Masurdrile se execute de 4 ori pe %i. * Basilica San Marco din Venet
ia. Sistemul a fost instalat in anul 1991 i supraveghea%a urmatorii parametri: de
schidereaprincipalelor fisuri in stalpi (8 deformetre), mi carearelativa ori %on
tald a stalpilor (11 extensometre cu ba%a mare), inclinarea elementelor vertical
e ale structurii (4 inclinometre), temperaturile interne i externe (5 traductoar
e de temperaturd ), tasareaverticald a solului de fundatie (3 dispo%itive de tas
are cu ba%a mare-hidraulice), variatia pan%ei freatice (3 pie%ometre). * Catedra
la i turnurile din Pavia. Sistemul complex, cu centrali%are prin radio, contine
urmtoarele aparate de mdsura: deformetre automate pentru urmarirea variatiei fisu
rilor semnificative, pendule i telecoordimetre pentru urmarirea deplasdrilor glo
bale ale domului Catedralei i varfurilor turnurilor, dispo%itiv optic automatpen
tru masurarea deplasarilorplanimetrice ale domului Catedralei, dispo%itiv de mas
urare a tasdrilor ba%at pe vase comunicante (nivomatic), pentru urmrirea tasdrilo
r fundatiilor la coloanele domului, traductoare de deformatii pentru efortul in
lanturile instalate intre 2 stalpi ai catedralei, dilatometre cu coarda vibranta pentru msurarea deformatiilor in peretii turnurilor i in coloanele Catedralei,
dispo%itivepentrumasurarea factorilor de mediu: pie%ometre, termometre inglobate
, aparaturd meteo pentru a urmari temperatura %iddriei, radiatia solard, vantul,
nivelul apei freatice. * Catedrala din Mexico. Au fost instalate un mare numar
de aparate pentru monitori%area deplas#rilor structurii: inclinometre electronic
e pentru msurarea inclindrii coloanelor, la diferite inaltimi, cu masurari biluna
re, fisurometre pentru verificarea dimensiunilor i po%itiei principalelor elemen
te structurale (verificare lunard), 312 traductoare de deformatii montate in tub
atiile verticale, pentru evaluarea preluarii eforturilor de turnuri, 12 inclinom
etre de mare sensibilitate pentru inregistrarea continua a mi carii punctelor cr
itice ale acoperi ului, coloanelor i pardoselii, urmtrindu-se aparitia unor mi cr
i nea teptate. De asemenea, a fost instalata aparatura, pentru inregistrarea con
tinua a mi c#rilor coloanelor i schimbrii formei arcelor ipentru urmarirea efortu
rilor in anumite coloane i pereti prin sistemul flat-jack". *Turn de inaltime mar
e (echipare tip, utili%ata la castelul San-Angelo din Roma, biserica San Paragor
io din Noli, biserica San Loren%o Maggiore din Napoli) fig.5. Sunt conectate la
statia automata urmtoarele traductoare electronice cu telemsurd: fisurometru elect
ric, pendul, inclinometru fix, dispo%itiv de tasare cu nivel, extensometru, pie%
ometru, sond de temperaturd i umiditate.

Determinarea directd in situ a eforturilor in ziddrie prin metoda flatjack" 1)Ech

ipament pentru compensarea eforturilor (presa plata, pompa hidrulicd, manometru)
2)Baze extensometrice 3)Deformetru mecanic
Figura 1. Aplicarea metodei flatjack" la dignosticarea turnului din Pisa

Figura 2. Monitorizarea inclin5rilor

Figura 3. Dispozitiv nivomatic pentru determinarea tas5rilor diferentiale 295 23
9

Figura 5. Schema de echipare a turnului unui moment istoric in vederea monitoriz

Arii comportArii in timp

BIBLIOGRAFIE
1.* * * Directives Europennes sur les Produits des Constructions - Documents Inte
rpretatifs, CSTB, France, 1994. 0.S.Tologea, Problemeprivindpatologia si terapeu
tica construc(iilor, Editura Tehnicd, 1976. 1.St.Bdlan, V.Cristescu, I.Cornea, C
utremurul de pamant din Romania de la 4 martie 1977, Editura Academiei, 1982. 2.
W.Allen, The pathology of modern building , Building research and information, v
olume 23, number 3, 1995. 3.D.Georgescu, Aspecte privind durabilitatea construc(
iilor din beton armat, tezd de doctorat,UTCB, 2000. 4.*** Isolation thermique de
l'habitat existant, CSTB, France, 1983. 5.S.Tologea, Accidente si avarii in con
struc(ii, Editura Tehnicd, 1980. 6.L.Manolache, Durabilitatea finisajelor fa(ade
lor cladirilor, tezd de doctorat, UTCB, 1999. 2.L.Cr5ciunescu,E.Popa, Materiale
de construc(ie (curs), UTCB, 1995. 7.A.Popescu, Biodeteriorarea construc(iilor,
tez' de doctorat, UTCB, 1999. 0.Comportarea in situ a construc(iilor-Materialele
conferin(ei na(ionale 1994,1996. 0.P.Mazilu, P.Popescu, R.Agent .a., Expertiza
tehnica privind cauzele prabusirii Centrului de Calcul MTTc la cutremurul din 4
martie 1977. 1.M.Teodorescu, Tehnologia lucrarilor de Intre(inere, repara(ii si
consolidari (curs), UTCB, 1996. 8.P.Popescu Metodologii si tehnici experimentale
in studiul starii de eforturi si deforma(ii ale elementelor si structurilor din
beton armat, tezd de doctorat, UTCB, 1997. 2.D.Viespescu, P.Popescu, A.Camburea
nu, M.Platon, Tehnologia lucrarilor din beton precomprimat, Editura Tehnicd, 197
9 9.I.Tertea,T.Onet, Verificarea calita(ii construc(iilor din beton

armat si beton precomprimat, Editura Dacia, 1979. 3.I.Teoreanu, V. Moldovan, L.N

icolescu, Durabilitatea betonului Editura Tehnicd, 1982. 0.I. Rddoi, Introducere
in coroziunea si protec(ia metalelor, Editura Facla, 1982.

19.I. Pepenar, Analiza unor construc(ii degradate datorit:l fenomenului de coroz

iune referat INCERC, 1995. 20.C.Dalban, M.Paunel, Ghid deproiectare, executie ~i
exploatare (urm:lrire, interventii) privind protectia Impotriva coroziunii cons
tructiilor din otel. Principii de proiectare pentru asigurarea rezisten(ei la co
roziune a construcfiilor din ofel. Indicativ GB 035 / 1998, in Buletinul Constru
ctiilor , vol. 5.1999. 0.Legislafie privind calitatea in cons tructii , urm:lrir
ea comport:lrii construcfiilor, in Buletinul Construcfiilor, 1995 - 2000. 21.P13
0/1997- Normativ privind urm:lrirea comport:lrii in timp a construcfiilor. 22.Sa
lvaneschi, Lazzari, Diagnostic Reasoning in Monitoring of Civil Engineering Stru
ctures, IABSE, Bergamo, 1995, p. 187 24 Y.G.Diab, - Expert System Application to
Building Maintenance , IABSE, San Francisco 1995, p.1339. 25.A. Vann, J.Davis,
Monitoring Instrumentation Fault Diagnosis and Data Interpretation, IABSE, Berga
mo, 1995, p. 147. 26..J.Rhazi, Y.Kharrat, Sonic Tomography Analysis of Concrete
Structu res, IABSE, San Francisco, 1995, p.183. 27.S.Matthews, F.Tsui, Radar Ins
pection ofStructures , IABSE,San Francisco, 1995. 28.M.Chandoga, A.Jarosevici, R
eliable methodfor long-therm monitoring prestressed concrete structures, Civil I
nfrastructure Systems for next century: a global partnership in research (Cracow
, Poland, October 1996), p.71. 30.N. Kratulovic, Opara, Non-destructive Testing
of High performance Composites, C urrent State and Future Needs - a global partn
ership in research (Cracow, Poland,October 1996), p.111. 31.S.Lancini, R.Menga M
.Vavassori, Automatic Diagnosis ofAnomalous Structural Behavior IABSE Symposium,
Rome, 1993, p.123. 32.G.Bartoli, C.Blasi V.Gusella, Monitoring of the Brunelles
chi Dome IABSE, Symposium, Rome, 1993, p.213. 33.P.Puchelis, V.Jocubaitis, Stres
s Assessment of Reinforced Concrete Structures with Cracks . IABSE, Copenhagen,
1993, vol.6, p.141. 34.S. Thomasen, Maintenance Techniques for Historic Building
Facades , IABSE, Helsinki, 1988,p. 295. 35.H. Kaasinen, Condition Assessment of
Facades with Infrared Camera , Helsinki, 1988, 36.A.Chiarugi, M.Fanelli, G.Giuse
ppetti, Diagnosis and Strenghthening ofthe Brunelleschi Dome , IABSE Symposium,
Rome, 1993, p.441. 37.M.Ballerini, M.Piazza, Evaluation of Structural behavior b
y insitu Dynamic Tests, IABSE Goteborg, 1993, vol. 69, p.189. 38.I.Mocanu,Analiz
a Experimental:la Tensiunilor, Editura Tehnic5, Bucure'ti 1977. 39.M.Desjardins,
Les Capteurs de mesure, La Documentation

Francaise, Paris, 1975.

Redactor: Constantin FLOREA Tehnoredactor: Georgiana GIRJOI Coperta: Stan BARON

Bun de tipar: 12.07.2010; Coli tipar: 15,25 Format: 16/61x 86 Editura Fundatiei
Romania de Maine Bulevardul Timisoara nr. 58, Bucuresti, Sector 6 Tel./Fax 021/4
44.20.91; www.spiruharet.ro e-mail: editurafrm@yahoo.com