Urmasii lui Adam si Eva s-au inmultit prin incest?

Iata un gand care sperie pe multi, tinandu-i departe de a crede in cuvantul Scripturii si in glasul Bisericii.
Daca Biserica interzice si condamna casatoria dintre rude pana la gradul 8, atunci cum este posibil ca neamul
omenesc sa se fi inmultit fara sa fie vorba de incest la mijloc? A tolerat Dumnezeu incestul intre frati si veri
odata cu Cain si toti urmasii lui Adam? Isi schimba Dumnezeu poruncile?
Pentru toate aceste intrebari vom face lumina in cele ce urmeaza, lasand sa vorbeasca pe rand istoria,
medicina si logica.
Ce spune Biblia despre istoria casatoriilor intre rude:
Mai intai, problema "incestului" nu incepe de la Cain si sora sa, asa cum s-ar crede, ci porneste chiar de la
primii oameni: Adam si Eva. Cum aceasta? Prin simplul fapt ca trupul Evei a fost facut din coasta lui
Adam[1], si ca urmare, din punct de vedere al rudeniei de consangenitate, Adam si Eva erau mai apropiati
decat un frate cu o sora, sau decat un tata cu o fiica. Sfantul Ioan Gura de Aur ne explica: "A ngduit ca sora
lui Adam s-i devin acestuia soie; sau mai bine-zis, nu sora, ci fiica sa; sau poate nici fiica lui, ci ceva mai
mult, nsui trupul lui. Iar legtura lor a stabilit-o direct de la nceput, ca pe o stnc, unindu-i ntr-un
singur ntreg. De aceea nici pe femeie n-a fcut-o dintr-o natur strin lui Adam, pentru ca acesta s nu se
lege cu ea ca i cu o strin, i nici n-a oprit csnicia la unirea lui Adam cu Eva, ca acesta s nu se despart,
datorit unirii lui cu o singur femeie, de restul neamului omenesc." [2]
Asadar, daca cel mai intalt grad de rudenie al neamului omenesc nu a fost un impediment pentru
binecuvantarea casatoriei lui Adam cu Eva, inseamna ca problema incestului nu este determinata de
consangenitatea in sine, ci de cu totul altceva! Vom vedea mai tarziu despre ce anume este vorba, dar pana sa
ajungem acolo tinem firul istoriei.
In Vechiul Testament aflam ca imediat dupa potop au mai ramas doar patru familii inrudite intre ele, prin
care sa se poata regenera neamul omenesc pe mai departe: Noe cu sotia, si cei trei fii ai lui Noe cu sotiile lor.
Asadar, din atare situatie este de la sine inteles ca singura cale admisa pentru inmultirea umanitatii a fost
casatoria intre verisorii de gradul I, II si posibil casatoria unchilor cu nepoatele dupa frate/sora. Daca gradele
de rudenie 3 si 4 ar fi cauzat vreo problema morala sau de alta natura in acele timpuri, atunci cu singuranta
Dumnezeu ar fi putut lua o masura de preintampinare: spre exemplu crutarea a inca unei familii straine de
cea a lui Noe, spre a se evita astfel casatoriile intre veri. Numai ca acolo unde nu este cazul, nici Dumnezeu nu
intervine.
Cateva generatii mai tarziu, aflam ca patriarhul Avraam o avea pe Saara nu numai de sotie, ci si de sora
vitrega: "i apoi, ea mi este ntr'adevr sor dup tat, dar nu i dup mam, i mi-a devenit
soie." Facerea 20:12. Aceasta este singura marturie pe care o avem in privinta mariajului legitim dintre frate
si sora, semn ca practicarea casatoriei intre frati s-a stins mult mai devreme decat casatoria intre verisori.
Mergand in urmatoarea generatie de patriarhi, vedem ca Isaac si-a luat de sotie pe Rebeca, cea care era "fata
lui Batuel, fiul Milci, femeia lui Nahor, fratele lui Avraam". Tinand cont ca Isaac era fiul lui Avraam,
inseamna ca Batuel era verisor de gradul I cu Isaac, iar Rebeca, fata lui Batuel, era nepoata lui Issac care intre
timp ii devine sotie.

Nici cu generatia patriarhului Iacob nu stau lucrurile precum le intelegem noi astazi, drept marturie stand
faptul ca Iacob, indemnat [3] sa-si ia de femeie pe una dintre fetele unchiului sau dupa mama, se casatoreste cu
Rahela, verisoara lui de gradul I.[4] Tot cu o verisoara de gradul I se casatoreste si Esau, fratele lui Iacob [5].
Totusi, chiar daca astazi aceste grade de rudenie sunt opritoare intre ele de la taina casatoriei, Dumnezeu
binecuvinteaza casatoriile patriarhilor Avraam, Isaac si Iacob, semn ca unirea dintre rude, incepand cu gradul
3 si 4, nu erau o problema existenta pentru acele generatii de oameni. Mai mult decat atat, casniciile celor 3
patriarhi sunt exemplu de binecuvantare rostita mirilor in cadrul tainei casatoriei: "Binecuvnteaz-i pe
dnii, Doamne Dumnezeul nostru, precum ai binecuvntat pe Avraam i pe Sarra. ... Binecuvnteaz-i pe
dnii, Doamne Dumnezeul nostru, precum ai binecuvntat pe lacob i pe toi patriarhii."
Sa intelegem deci, ca lucrurile nu au stat intotdeauna asa cum le cunoastem astazi. Si totusi acum, lucrurile nu
sunt la fel...
Dam cuvantul medicinei:
Medicina la zi spune ca exista urmari grave de pe urma casatoriilor intre rude. Sa enumeram doar cateva:

[6]

- Afectarea sistemului nervos central (creierul i mduva spinrii), care duce la retardare mintal si
oligofrenie;
- Toate organele i sistemele genetice sunt supuse malformaiei;
- Pericolul bolilor degenerative crete cu ct este mai apropiat nrudirea;
- n cazul cosangvinrii de gradul I, ntre frate cu sor sau printe - copil, tot al 4-lea nou-nscut este foarte
grav bolnav.
Cum se intampla toate aceste urmari ne spune genetica, descoperindu-ne din tainele ereditatii.
"Ereditatea, mediul si destinul sunt factorii de cpetenie care configureaz diferenele persoanei
omeneti. Ereditatea ar fi repetiia printelui n fii. Dup cum se vede in mecanismul ereditatii, fiii repet pe
printe numai cu oarecare aproximaie. Aa e firesc, de vreme ce copilul e o sintez a celor doi prini, o
sintez a celor 4 bunici, a celor 8 strbunici, acelor 16 str-strbunici .a.m.d. Adic: pe msur ce crete
numrul ascendenilor n progresie aritmetic, contribuia lor n descendeni scade n progresie geometric.

Grafic ar fi aa:

Aadar, n persoana noastr triesc mai multe generaii i un numr mare de ini. Nu stric s ne lum puin
pe urma lor; ns - potrivit nelesului - deocamdat, n cadrele teoriei genetice.
Suportul de transmisie al ereditii este gena, acea granul infinitezimal de cromatin, din lanul
cromozomilor. Gena e un centru condensat de materie vie, avnd s conduc multiplicarea celulelor,
obinerea formei anatomice a organelor i a sistemelor, ritmul fiziologic, armonizarea i sincronizarea
funcional cu organismele vecine din competena altor gene, precum i durata acestora. Genea trebuie s tie
i s fac: arhitectur, anatomie, calculul rezistenelor, chimie, fiziologie, aprare activ, aprare preventiv,
armonie muzical, cutii de rezonan, armonizare istoric, previziune si multe altele.
Stiind ca suntem o sinteza a parintilor este important faptul c fiecare din cei doi prini ai notri ne dau o
serie complet de gene, nlnuite mpreun. Astfel, n fiecare celul, noi avem dou feluri de gene, fiecare
complete n ele nsele, dup se vede in continuare:

Prin urmare noi suntem dubli n ce privete genele noastre. Fiecare din cele dou lanuri de gene conine tot
materialul necesar pentru formarea unui individ, fapt care are foarte stranii consecine. Mama ne d tot
materialul (n gene) pentru producerea unui individ de un anumit tip; tata, pe de alt parte, ne d tot
materialul pentru producerea altui individ, de alt tip. n acest chip, noi ncepem viaa ca fiine duble. Fiecare
suntem, ntr-un anumit sens dou persoane, destul de legate mpreun n ntregime, dei n anumite privine,
legturile nu sunt chiar complete. Aceast dubl natur a sarcinii noastre ereditare are o mulime de urmri
asupra vieii...
Acum, un fapt de o extrem importan practic: dei cei doi membri ai unei anumite gene au de a ndeplini
unul i acelai lucru,totui ei se deosebesc n felul lor de a-l face. Gena care vine de la tat tinde s produc o
anumit culoare a ochiului, n vreme ce gena de la mam tinde s produc o alt culoare. Tot asa, la modul
simplist vorbind, gena de la tat produce un creier srac i astfel un individ stupid; gena de la mam un creier
superior i, astfel, un individ nzestrat cu inteligenta sanatoasa. O gen poate produce ceea ce e bun i sntos;
cealalt, ceva ce e bolnav i infirm. Aici vedem cat de buna este rnduial firii de a avea doi prini, adic
avantajul de a fi dubli.
De pild o gen de la tat poate fi defectuoas; dac ea ar fi singura gen care ar conduce lucrul, copilul ar fi
infim n funciunea aceea; deci ar fi un idiot sau un debil mintal. Se poate ns ntmpla, ca gena
corespunztoare, din aceeai pereche, care vine de la mam, s fie normal; atunci aceast gen normal, ea
singur, preia ntreaga sarcin, aa nct copilul e normal; el nu e idiot, nici napoiat mintal. In chipul acesta,
defectuozitatea unei singure gene din pereche, nu are urmri rele, sau dac are, le are aa de mici nct nu pot
fi observate. Activitatea genelor n dublu este o msur de asigurare; individul are dou anse - n loc de una de a-i dezvolta n mod normal fiecare din funciunile sale. Numai atunci cnd genele din cele dou lanuri,
nimerite n pereche, sunt defective- adic att cea de la mam ct i cea de la tat - numai atunci funciunea
respectiv a urmaului e i ea defectiv i, ca urmare, copilul e pe rnd, fie lipsit de pigmentaia pielii, sau a
ochiului, fie stupid, fie lene, fie napoiat mintal, sau ceva asemntor.
Acum, cateva lucruri lamuritoare: Gena normal, care formeaz organul i-i conduce funcia n condiii
normale, a fost numit gen dominant; iar gena defectuoas,a crei funciune nu se mai manifest, a fost
numit gena recesiv. Gena care este raspunzatoare de creterea creierul, prin care se mijlocete funcia
inteligenei, e o gena dominant; iar aceea care mpiedic cresterea si functionarea normala, deci aceea care
produce prostia, e o gen recesiv." (Pr. Arsenie Boca)
S nirm cazuri de ilustrare concret, cum se lucreaz ereditatea: "Presupunem un tat slbnog la minte, cu
amndou genele privitoare la inteligen recesive, i o mam inteligent, cu ambele gene normale. In
conformitate cu legile probabilitii de la baza mecanismului ereditii, copiii vor fi hibrizi, adic vor prezenta
o gen dominant i alta recesiv. Cum ns caracterele genei recesive nu se manifest dect atunci cnd
ambele gene sunt recesive, dar nu i atunci cnd cealalt e dominant, nseamn c gena dominant i
manifest singur aciunea. Copiii, rezultai din atari prini, vor avea inteligen normal ca i mama, att
numai c ei poart cu ei, n mod latent i germenul slbnogiei, care - cum vom vedea ndat - poate s apar
n urmaii lor. Figura urmatoare ilustreaz cazul:

Presupunem acum c un atare copil, cu o gen recesiv motenire, se face mare i se cstorete cu o
partener care are dou gene recesive. Potrivit legilor probabilitii, jumtate din urmai vor avea ambele
gene recesive, i, deci, vor fi proti; cealalt jumtate vor avea numai o singur gen recesiv i astfel vor fi
detepi.
Presupunem acum c un urma din primul caz, cu o singur gen recesiv, se cstorete cu o partener
(partener), care, la fel, are tot o singur gen recesiv. Intruct defeciunile nu se manifest, amndoi prinii
sunt normali, adic inteligeni sau sntoi fizic, etc; att numai c amndoi poart smburele stricciunii n
structura lor genetic. In conformitate cu legile probabilitii, ale cazului cnd aruncm doi bani deodat, vom
avea 4 permutri i 3 combinri. Cei doi bani pot cdea - cum am vzut - numr-numr, numrcoroan,coroan-numr i coroan-coroan, adic 4 posibiliti de aranjare, sau 4 permutri. Intruct ordinea
nu import, ci numai faptul dac un element e cel puin diferit, cele 4 permutri pot fi reduse la urmtoarele 3
combinri: odat numr-numr, de 2 ori numr-coroan sau invers, i odat coroan-coroan.

Avem astfel un copil (a) complet normal i n aparen i n fond, adic cu amndou genele dominante; un alt
copil (b) idiot,cu ambele gene recesive, deci fr putin de tmduire; i doi copii(c,d) cu cte o gen recesiv
i alta dominant, n aparen normali, ca i primul copil, dar n fond numai pe jumtate sntoi, i care, la
un recurs, adic n cstorie, pot pierde, dnd 25% din urmai pe dea-ntregul stupizi, att n aparen ct i n
fond...Presupunem c individul b, din schema de adineauri, se cstorete cu un partener cu ambele gene
corespunztoare normale, dar avnd o alt pereche complet recesiv. Urmaii acestor doi prini,unul defectiv
ntr-o privin, altul defectiv n alt privin, vor purta n ei smburii ambelor defecte, dar altfel, n
manifestrile lor, vor fi normali n amndou privinele..." (Pr. Arsenie Boca)

Figura urmatoare ilustreaz cazul:

Doi prini idioi, cu ambele gene ale inteligenei recesive, nu pot avea dect toi copiii idioi - ceea ce, n
conformitate cu aceleai legi ale probabilitii, e perfect natural. Un ban ale crui amndou feesunt leu, nu
poate cdea dect leu, i niciodat coroan...
Figura urmatoare ilustreaza cazul:

Inapoi in istorie
Cu toate cunostintele medicinei de astazi, genetica nu mai poate studia direct ceva esential in privinta
consangvinitatii, asa ca ne intoarcem in timp, de unde ramasem. Primele generatii de oameni nu au fost in
starea pe care o cunoastem astazi. Ca lucrurile au stat altfel, reiese usor din genealogiile lor:
De la Adam [7] si pana la Noe [8] oamenii au trait in medie cam 900 de ani, iar dupa Potop, durata de viata

incepe sa scada semnificativ, de la o generatie la alta, pana ajungem la durata medie pe care o stim astazi:
Sem a trait 600 de ani [9], Cainan a trait 460 de ani [10], Ragav a trait 339 de ani [11], Nahor a trait 204 ani[12],
Avraam a trait 175 de ani [13], si iata ca tinand firul istoriei ajungem la Iosif care a trait 110 ani [14], adica foarte
aproape de cat traiesc oamenii astazi, si foarte departe de cat traiau oamenii inainte de Potop. Drept urmare la
toate acestea, bine a a concluzionat Pr. Seraphim Rose: "E vdit deci c omenirea era cu totul altfel dect aa
cum o cunoatem astzi, chiar i trupete".
Ce inseamna defapt aceasta scadere a duratei de viata atat de drastica, de la inceput si pana astazi? Lucrul
acesta arata ca longevitatea mare a primilor oameni, a fost determinata in mare parte de calitatea materialului
genetic aflat aproape de perfectiune, si de care acestia se bucurau din plin. Sa nu uitam ca Dumnezeu facuse
lucrurile "bune foarte"[15], si ca apoi a intrat pacatul in ecuatia timpului, a trupului, a sufletului si a mediului.
Daca longevitatea extrem de mare nu ar fi fost determinata de aceste cauze, atunci sa ne gandim cum ar fi trait
primele generatii de oameni atat de mult, daca nu ar fi avut un metabolism exemplar, daca nu ar fi avut o
zestre genetica net superioara celei de astazi, care sa ii fereasca de boli ereditare, si daca mediul inconjurator
nu ar fi fost atat de ostil ca astazi?
Asadar, daca nu existau mutatii genetice daunatoare, boli in general, si mai ales boli cu transmitere ereditara,
inseamna ca nu exista niciun pericol ereditar determinat de casatoria intre frati si verisori. Biologul si
geneticianul A. E. Wilder-Smith confirma: "Pe vremea lui Cain, cstoria cu una dintre multele sale surori
nu ar fi constituit nici o dificultate din punct de vedere genetic, neexistnd dect o mic sau chiar nici o
deteriorare a zestrei genetice de care s se team vreuna dintre pri".
Odata cu trecerea timpului insa, vedem cum durata de viata a oamenilor scade aproape la cea cunoscuta
astazi, semn clar al degenerarii cauzate de pacat, atat in firea umana, cat si in mediul ce ne inconjoara. Drept
urmare, la un moment dat, efectele negative ale deteriorarii genetice au devenit prea mari in cazul casatoriei
intre rude (consangvinizarii). Ce a urmat, aflam in continuare...

Genetica acum 3500 de ani: Moise si Leviticul

Cu toat mirarea multora, documentul exist, i, cu oarecare bunvoin, textul desluete problema ereditii

mult mai bine, dect teoria cromozomic modern, ntruct indic i factorul primordial al ereditii Dumnezeu: mobilul, izvorul i susintorul a tot ce se mic, triete i exist1. Iat Genetica modern, dat n
nucleu lui Moise, de Mntuitorul nsui prin revelaie, acum 3.5oo ani pe muntele Sinai. Nu e nicio mirare:
Iisus avea conducerea spiritual i nainte de venirea Sa n trup omenesc. Pe urm, c iniia pe Moise n
tainele ereditii nu este nicio mirare, ntruct cine poate s cunoasc mai bine omul, dect Cel ce l-a fcut i ia dat legile vieii?
Iata si restrictiile lui Dumnezeu, care au reglementat problemele de ereditate aparute intre rude:
"Nimeni s nu se apropie de vreo rud de snge cu gndul de a-i descoperi goliciunea. Eu sunt
Domnul!"(Leviticul 18:6)
"Goliciunea surorii tale, a fiicei tatlui tu sau a fiicei mamei tale fie c s'a nscut n cas, fie n afara ei
s n'o descoperi." (Leviticul 18:9)
"Dac cineva-i va lua [de femeie] pe sora sa, fie dup tat, fie dup mam, i-i va vedea goliciunea aa
cum i ea va vedea goliciunea lui, aceasta-i [fapt de] ocar; strpii s fie sub ochii fiilor poporului lor. El a
descoperit goliciunea surorii sale, pcatul e asupr-le." (Leviticul 20:17)
"Blestemat s fie cel ce se culc cu sora lui dinspre tat sau cu cea dinspre mam! i'ntregul popor va zice:
Amin!" (Deuteronomul 27:22)
Ca poporul evreu si-a insusit poruncile acestea, sta marturie raspunsul pe care il primeste Amnon in
incercarea de a se impreuna cu sora sa Tamara: "i l-a mbiat s mnnce, dar el a prins-o i i-a zis: Vino i
culc-te cu mine, sora mea!" Ea ns i-a zis: Nu, fratele meu, nu m umili, c aa ceva nu se face n
Israel; nu face aceast nebunie! (II Regi 13:11,12)
"Dup teoria cromozomic, vedem cum apar genele recesive n urmai: dup legile ereditii, care nu sunt
altceva dect legile probabilitii. Dup cunostintele stiintei, genele recesive apar in mod accidental, si ca
urmare a interactiunii cu mediul exterior, insa dupa textul Scripturii e clar c toat recesivitatea apare n
prini pe urma vreunui pcat. tiina, neavnd termenul, nu poate da rspunsul la ntrebarea: cum au aprut
n ascendeni genele defective, prin ce accident, sau dup care legi? Sau mai pe larg: prin ce mprejurare,
independent i anterioar procesului ereditii, apar n cromozomi, de unde nu erau, aceste granule
infinitezimale degenerative i cu urmri dezastruoase, pentru o eventual progenitur? Ca s rspund pe
scurt, genele recesive apar n ascendeni n chip independent, nu dup legile probabilitii, ci dup legile care
atrn peste frdelegi.Toate faptele omului, toate micrile lui, se nseamn undeva, ntr-o nevzut carte, i
se nseamn i n smna sa, i cu aceasta i trage urmaii sub povara isprvilor sale. Legile vieii sunt legile
Creatorului; pctuieti mpotriva lor, nu scapi fr mustrarea lui Dumnezeu. Deci, nu ne mai tocmim, c
Dumnezeu n-ar avea cuvnt n biologie i c venirea lui Iisus la nunt ar fi numai un simplu fapt divers, fr o
semnificaie nenchipuit mai larg pentru aducerea i conducerea personal a fiecrui om ce vine n lume."
(Pr. Arsenie Boca)
Dispozitiile de drept bisericesc sunt confirmate de genetica
"In spiritul teoriei cromozomice, putem nelege acum si normele de drept bisericesc in privinta cstoriei
ntre rudenii. Astfel, la rudenia n linie direct, cstoria e oprit la infinit; iar n linie colateral se ngduie
abia la deprtarea gradului opt.

De la un strmo primar, se transmit n copii, nepoi, strnepoi,- cum zice Scriptura - pn ntr-al treilea i al
patrulea neam, cteva grupuri de gene recesive - urmare a cine tie ce pcate - ns n stare latent. Dac se
urmeaz irul cstoriilor cu persoane sntoase n privina aceea, genele lor dominante vor acoperi
infirmitatea corespunztoare i, astfel, urmaii au toat aparena sntii desi pot fi purtatori ai unei gene
recesive. Dac ns urmaii, n gradul 4, 5, 6, 7 sau 8 de rudenie se vor cstori ntreolalt, atunci n copiii lor
vor aprea, cu probabilitate maxim, genele recesive ale strbunului, n pereche perfect, i deci, infirmitatea
fr leac, corespunztoare acestei perechi. Iat de ce Biserica, observnd degenerrile ce trebuie s le ndure
urmaii cstoriilor rudenii, declar vinovate asemenea cstorii i le oprete la timp." (Pr. Arsenie Boca)
O problema de logica
Motivul principal pentru care nu intelegem corect interzicerea casatoriei intre rude este dat de logica
defectuasa cu care comparam cadrele istorice pe care le desparte legea Leviticului.
A pune problema "incestului" pe seama generatiilor care au trait inainte de Legea Leviticului e ca si cum neam acuza stramosii de prohibitie in cazul pescuitului, fara ca inaintasii nostri sa fi apucat legea prohibitiei si
pericolele care au determina existenta unei asemenea legi.
Ca sa intelegem mai bine contextul in care s-a produs necesitatea interdictiei casatoriei intre rude, vom lua un
exemplu foarte intalnit astazi pe toate drumurile. Prespupunem ca monitorizam, pe o perioada lunga de timp,
o intersectie care initial este nesemaforizata, iar participantii la trafic sunt putini. Regulamentul auto spune ca
singurele reguli in astfel de intesectii cu trafic redus, sunt oprirea inainte de a patrunde in intersectie si
acordarea prioritatii de dreapta, daca este cazul. Daca soferii respecta aceste reguli simple, nu se expun la
riscuri de accident, nu exista nici alta incalcare de lege, deci nici alta vinovatie.
Odata cu trecerea timpului, se inmultesc participantii auto la traficul din aceasta intersectie, traficul devine
din ce in ce mai intens si prin urmare mai riscant pentru participanti, asa incat intersectia nesemaforizata

initial, necesita reguli noi si mai stricte, menite sa fluidizeze traficul actual si sa reduca riscul de accidentare al
participantilor. Din momentul semaforizarii intersectiei, toti soferii vor trebui sa respecte dispozitiile noilor
indicatoare si nu vor fi trasi la raspundere decat pentru incalcarea noului regulament. Asadar, adoptarea
noilor reguli de trecere prin intersectie, nu sunt un motiv justificat sa tragem concluzia ca soferii care au
traversat intersectia inainte de noile reglementari, ar fi vinovati de incalcarea noilor reglementari din
intersectie, din simplul motiv ca noile reglementari inca nu erau promulgate la momentul acela, deci nici
vinovatia nu exista.
De aceea, a trage la raspunderea incestului primele generatii de oameni, e ca si cum am acuza soferii de
incalcarea noilor reguli ale intersectiei semaforizate, pentru modul in care au traversat intersectia cand inca
nu era semaforizata. Pur si simplu sunt doua ipostaze diferite in timp ale aceleasi intersectii. Tot asa stau
lucrurile si cand vine vorba de ipostaza casatoriei (intersectia) si cei care o traverseaza (participantii la trafic).
Intr-un fel mai simplu stateau lucrurile atunci, deoarece nu existau riscurile medicale care exista astazi, si in
alt fel stau lucrurile astazi, deoare riscurile medicale sunt mult mai mari ca alta data.
Si cum era sa nu reglementeze Dumnezeu la timp casatoria, intersectia dragostei dintre barbat si femeie, asa
incat sa raspunda la toate nevoile inmultirii neamului omenesc si la toate riscurile inaintarii pacatului in fire?
Si totusi mai este un motiv
Daca pana acum am aflat ca interzicerea casatoriilor intre rude are la baza un motiv de ordin medical, totusi
lucrurile nu se opresc aici, caci omul nu este doar trup ci si suflet. Cand vine vorba de inmultirea neamului
omenesc, de la inceput si pana astazi, Sfantul Ioan Gura de Aur ne lamureste de ce radiografia umanitatii are
forma unui arbore: "Aadar n felul acesta Dumnezeu, dintr-un singur om, Adam, a fcut s se nasc tot
neamul omenesc, la fel ca ramurile din trunchiul copacului. i pentru ca iubirea s nu se micoreze, ci s se
ntind la toat omenirea, n-a ngduit ca oamenii s se cstoreasc cu surori i fiice, impunndu-ne
desprirea de rudele noastre." De aici, intelegem cat de mult s-ar fi racit racit dragostea dintre oameni, daca
omenirea nu ar fi fost stimulata printr-o porunca care sa o scoata din sfera ingusta a familiei la timpul
potrivit.
Odata cu inmultirea neamului omenesc a fost necesara extinderea geografica pe suprafete mari, extindere care
a generat diferente de ordin material: zone mai sarace si zone mai bogate, oameni mai saraci si oameni mai
bogati. Formarea natiilor dupa potopul lui Noe si inmultirea limbilor dupa darmarea turnului Babel 16 a
fragmentat omenirea si mai mult: au aparut diferente culturale, lingvistice si de ordin psihosocial. Ce au
nascut toate aceaste diferentieri intre oameni? Ura intre popoare, vrajba intre semeni, ucideri, siluiri,
cotropiri si multe alte nedreptati.
Drept urmare, omenirea s-ar fi stins in egoism si ura, daca dragostea dintre barbat si femeie nu s-ar fi
transmis in toata umanitatea, asa cum un copac s-ar usca, daca seva nu s-ar trasmite de la radacina pana la
varfurile frunzelor. Asadar, tocmai ingradirea relatiilor intre rude, a fost presiunea care i-a determinat pe
oameni sa-si trasmita iubirea prin relatia barbat-femeie, pana la capatul pamantului, fara deosebire de
culoare, de avutie, de limba vorbita si de toate celelalte provocari aparute.
Sa ne gandim cat de multe avantaje a adus omenirii, porunca lui Dumnezeu prin care s-a ingradit casatoria
intre rude, atunci cand necesitatea timpului a impuso:
Dragostea dintre barbat si femeie, proveniti din natii diferite, a imblanzit rivalitatile dintre popoare;
Dragostea dintre barbat si femeie, proveniti din spatii culturale diferite, a facut punte de intelegere peste
prapastia diferitelor mentalitati;

Dragostea dintre barbat si femeie, proveniti din straturi sociale diferite, a sfarmat zidul prejudecatilor dintre
cei bogati si cei saraci;
Dintr-acestea cateva, vedem cat de mult bine a facut oprirea casatoriilor intre rude, caci i-a ajutat pe oameni
sa-si intinda dragostea dincolo de universul ingust al familiei, pana in universul mare al intregii
umanitati. Iata cum ingradirea relatiilor dintre rude, nu a fost numai o necesitate de ordin medical, ci mai ales
o necesitate de ordin spiritual iar aceasta este iubirea. Dumnezeu l-a prevenit pe om si il previne mereu.