PPE AFC 46 Tratarea rosturilor de dilatatie

Difuzare
Este efectuata de RMQMS
Destinatar

Functie
Director General
RMQMS
Responsabil proces

Ex.
nr.
1
2
3

Data

Semnatura

Actualizare
Modificarile sunt efectuate de RMQMS, dupa aprobarea acestora de catre Director General
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

Editia
I
II

III
IV

Actualizarea
1
2
3
1
2
3
1
2
3
1
2
3

Cauza modificarilor
Redactare initiala (SQ)

S-a modificat

Schimbare standard referential (SMQ)

Editia I

Schimbare standard referential (SMIQMS)

Editia II

Modificare domeniu de activitate, actualizare

Editia III

A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a rosturilor de dilatatie precum si a
responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestor procese, in vederea satisfacerii cerintelor
de calitate, mediu si SSM mentionate in documentatiile tehnice de executie si in standardele
specifice in vigoare.
B. DOMENIU
Se aplica la executia rosturilor de dilatatie.

C. TERMINOLOGIE
Beton de ciment: amestec de agregate naturale, aglomerate in prezenta apei cu ciment,
pritr-o tehnologie adecvata;
Rosturi: spatii realizate pe intreaga grosime sau numai pe o portiune din aceasta, a
imbracamintii din beton de ciment in vederea evitarii aparitiei necontrolate a fisurilor si
crapaturilor in imbracaminte, datorate contractiilor, dilatatiilor si diferitelor solicitari la
care este expusa;
RTE: responsabil tehnic cu executia;
Utilaje: aparate, masini, vehicule si altele asemenea necesare pentru executia si
terminarea lucrarilor;
Bunuri: utilajele antreprenorului, materialele, echipamentele si lucrarile provizorii;
Materiale: produse de orice tip (altele decat echipamente) care vor face sau fac parte din
lucrarile permanente;
Echipamente: aparatele, masinile, instalatiile si vehiculele care vor face sau fac parte din
lucrarile permanente
Lucrari permanente: lucrari permanente necesare a fi executate de catre antreprenor
conform contract;
Sector: o parte din lucrarile specificate in anexa la oferta.
D. DOCUMENTE DE REFERINTA
Documentatie tehnica de executie;
Normativ NP 050 - 2000 pentru repararea imbracamintilor din beton de ciment
aeroportuare
Normativ NP 044 2000 pentru evaluarea capacitatii portante a structurilor rutiere rigide
aeroportuare
Normativ NP 085 2004 privind evaluarea starii de degradare a imbracamintilor din
beton de ciment ale suprafetelor aeroportuare
Ghid GP 108-04 pentru proiectarea planurilor generale de aerodromuri.
SR 667/2001 Agregate naturale de piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Conditii
tehnice de calitate
SR EN 196-1/1995 Metode de incercare a cimenturilor. Determinarea rezistentelor
mecanice
SR EN 196-3/1995 Metode de incercare a cimenturilor. Determinarea timpului de priza si
a constantei de volum
SR EN 196-6/1995 Metode de incercare a cimenturilor. Determinarea finetei
SR EN 196-7/1995 Metode de incercare a cimenturilor. Metode de prelevare si pregatirea
probelor de ciment
SR 227-5/1996 Cimenturi. Incercari fizice. Determinarea caldurii de hidratare
SR EN 197-1/2002 Ciment. Partea I: Compozitie, specificatii si criterii de conformitate
ale cimenturilor uzuale
SR 662/2002 Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera

 SR EN 1008/2003 Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare, incercare

si evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusive a apelor recuperate din procese ale
industriei de beton, apa de preparare pentru beton
SR EN 12390-6/2002 Incercare pe beton intarit. Partea 6: Rezistenta la intindere prin
despicare a epruvetelor
STAS 1667 / 1976 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali
STAS 1759/1988 Incercari pe betoane. Incercari pe betonul proaspat. Determinarea
densitatii aparente, a lucrabilitatii, a continutului de agregate fine si a inceputului de priza
STAS 2414/1991 Incercari pe betoane. Determinarea densitatii, compactitatii si
porozitatii betonului intarit
STAS 3622/1986 Betoane de ciment. Clasificare
STAS 5479/1988 Incercari pe betoane. Incercari pe betonul proaspat. Determinarea
continutului de aer oclus.
STAS 8625/1990 Aditiv plastifiant mixt pentru betoane
NE 012 / 1999 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si
beton precomprimat. Partea A: Beton, Beton armat
E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
desemneaza, prin decizie scrisa, seful de formatie (responsabil de proces);
desemneaza, prin decizie scrisa, responsabilul cu disciplina, siguranta si securitatea pe
santier;
asigura documentatia tehnica, utilajele, materialele si personalul necesare executarii
procedurii.
Responsabil tehnic cu executia (R.T.E.):
verifica documentatia tehnica de executie si raspunde de continutul si modul de intocmire
a inregistrarilor; opreste procesul tehnologic si informeaza conducerea, in timp util,
atunci cind, din cauze tehnice sau datorita neconcordantei situatiei reale cu prevederile
documentatiei tehnice, nu pot fi satisfacute specificatiile solicitate;
dispune, atunci cind sesizeaza neconformitati sau situatii care pot determina aparitia
acestora, actiuni corective si preventive si termene de implementare
raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Responsabil proces :
instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al protectiei muncii si sigurantei
desfasurarii lucrarilor si admite la lucru numai persoane odihnite, apte de a executa
lucrarea, dotate cu echipament de avertizare;
instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura realizarea
performantelor de mediu stabilite;
coordoneaza executia corecta a lucrarii, in conformitate cu documentatia tehnica si
standardele in vigoare;
asigura indeplinirea cerintelor planului calitatii in ceea ce priveste calitatea produselor
puse in opera si a produsului final in conformitate cu prescriptiile din caietele de sarcini
si standardele specifice in vigoare;

coordoneaza activitatile legate de semnalizarea lucrarilor in executie, a partilor de lucrare

executate;
coordoneaza transporul materialelor, echipamentelor si utilajelor in santier, repartizarea
lor cu respectarea masurilor de siguranta si securitate impuse de procedura interna a
aeroportului;
intocmeste si/sau colecteaza inregistrarile/documentele specifice referitoare la executia si
calitatea executiei lucrarii si le preda catre reprezentantul clientului, in vederea
completarii cartii constructiei;
implementeaza, in termenele stabilite, actiunile corective si preventive stabilite precum si
dispozitiile de santier elaborate de proiectant;
raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Responsabil cu disciplina, securitatea si siguranta pe santier:
intocmeste, impreuna cu responsabilul de proces, planul de organizare al santierului si
stabileste strict tehnologiile de lucru aplicabile in conformitate cu proiectul tehnic si cu
normele proprii de siguranta si securitate ale aeroportului pe care le propune aprobarii
Dirigintelui;
urmreste respectarea normelor de securitate si siguranta impuse, instruieste personalul
relativ la aceste norme, asigura conditiile pentru indeplinirea acestor dispozitii;
raspunde direct pentru orice abatere de la normele de siguranta si securitate impuse;
Sef compartiment MT:
asigura si verifica buna functionare si la capacitate a echipamentelor necesare efectuarii
procedurii;
coreleaza consumurile specifice de carburanti, lubrifianti si piese de schimb cu graficul
de aprovizionare a acestora.
Sef de laborator :
asigura efectuarea determinarilor de laborator specificate in caietul de sarcini;
instiinteaza in timp util seful de formatie si conducerea despre eventualele neconformitati
sesizate la produsele componente sau la produsul final;
intocmeste si pastreaza inregistrarile referitoare la incercarile efectuate.
Responsabil CTC :
efectueaza controalele specificate in PCCV uri, intocmeste, atunci cind este cazul,
rapoarte de neconformitate si urmareste modul si termenul de implementare a actiunilor
corective si preventive stabilite.
F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator executiei rosturilor, este alcatuit din etape distincte care
impun conditii si procese specifice, astfel :
I. Conditii de mediu si tehnice
Conditiile de mediu se refera la temperatura atmosferica si precipitatii, astfel incit,
deoarece se utilizeaza materiale speciale si masticuri , procesele nu se pot executa la temperaturi
negative; deasemeni, nu se pot executa pe timp de ploaie sau atunci cind stratul suport, respectiv
suprafata rezultata in urma efectuarii sapaturilor, a fost afectata de precipitatii.
Deoarece executia acestor lucrari se face de regula manual, uneltele utilizate sunt: lopata,
ciocan de zidarie, mistrie, drisca, roaba, tietor de rosturi etc.

Imbracamintile din beton de ciment se realizeaza din dale dreptunghiulare separate intre
ele prin rosturi careb se amenajeaza la executia lucrarilor.
Scopul principal al acestor rosturi este de a evita aparitia necontrolata a fisurilor si
crapaturilor din imbracaminte, in special datorita contractiei din timpul intaririi betonului precum
si datorita diferitelor solicitari la care sunt supuse imbracamintile rutiere in timpul exploatarii.
Rosturile de dilatatie permit deplasarea dalelor sub efectul variatiilor sezoniere ale
temperaturii, evitand eforturile de compresiune ridicate si posibilitatea flambarii dalelor.
Se prevad executia de rosturi transversale de dilatatie la distante de 100 m si rosturi
longitudinale de dilatatie in cazul pietelor, intersectiilor si platformelor cu latimi mari de peste
100 m situatie in care rostul de dilatatie se executa la mijlocul latimii, in locul unui rost de
contact.
II. Procese premergatoare
dupa incheierea contractului de executie, dupa stabilirea furnizorilor de produse agreati
pentru aceasta lucrare si dupa primirea documentului Ordin de incepere a lucrarilor ,
se stabileste tehnologia de executie a lucrarilor de reparatii, avind in vedere normele de
securitate si siguranta pe aeroport i criterii tehnico economice care privesc
complexitatea lucrarii, drumuri de acces, distane de transport, costuri unitare, necesar de
manopera, termene de executie, astfel incit sa fie obtinut un proces tehnologic unitar,
realizat cu scule si utilaje dependente intre ele din punct de vedere a succesiunii
proceselor si a productivitatii;
responsabilul de proces convoaca, in prealabil, reprezentantul beneficiarului in vederea
predarii primirii amplasamentului lucrarii si demarcarii zonei efective de lucru;
deasemenea, responsabilul de proces convoaca, inainte de inceperea efectiva a lucrarilor,
reprezentantul clientului in vederea verificarii si aprobarii utilajelor, echipamentelor si a
zonelor de amplasare ale acestora;
III. Procese curente
Remedierea rosturilor de dilataie const n ndeprtarea materialului de colmatare
existent din rosturi, curirea i suflarea cu aer comprimat a locaului rostului (dalele nerostuite
se taie pe adncimea de 1/4 - 1/5 din grosimea dalei existente), colmaterea rosturilor cu mastic
bituminos.
Colmatarea rosturilor de dilataie se realizeaz prin umplerea lor pn la suprafaa
mbrcmintei cu materiale elastice i adezive la suprafaa betonului, care s permit dilatarea i
contracia betonului i s asigure impermeabilitatea rostului. Tehnologia difer de la produs la
produs funcie de prevederile din agrementul tehnic al acestuia.
Tehnologia i materialul pentru colmatarea rosturilor de contracie este cu mastic
bituminos turnat la cald. Prepararea masticului se face n instalaii mobile, nclzindu-se mai
nti bitumul la 180-200C dup care se introduce treptat celelalte componente ale masticului,
operaia durnd 3-4 h.
Rosturile de dilataie permit deplasarea dalelor sub efectul variaiilor sezoniere ale
temperaturii, evitnd eforturile de compresiune ridicate i posibilitatea flambrii dalelor.
Rosturile de dilataie se execut pe toat limea cii i pe ntreaga grosime a
mbrcmintei, limea rostului i materialele folosite trebuind s permit dilatarea betonului din
dale n lungul drumului.
Limea rostului de dilataie este prevzut 18-20 mm sau chiar mai mare.
Rosturile de dilataie amenajate cu gujoane sau fr acestea se pot executa n dou feluri:

a) - prin introducerea pe grosimea stratuui de rezisten a unei scnduri din lemn de

esen moale sau a unui nlocuitor (PFL sau PAL), care rmne n lucrare, avnd rolul de a prelua
eforturile din dilatarea termic a betonului. nainte de introducerea n oper a scndurii, aceasta
se pstreaz n ap timp de 10-24 h.
Amenajarea rostului n stratul de uzur pe grosimea acestuia se poate realize prin
introducerea n prealabil n rost a unei garniture metalice de 18-20 mm grosime care se extrage
dup aternerea, compactarea i priza betonului sau prin executarea rostului n stratul de uzur
prin tierea ulterioar a betonului ntrit n stratul de uzur pe o lime cu 2 mm mai mare dect
grosimea scndurii. Golul realizat n stratul de uzur se colmateaz cu mastic bituminous, sau cu
alte materiale de colmatare elastice (neopren, tuburi flexibile din cauciuc);
b) - prin folosirea unui rost integral prefabricat care se aeaz nainte de betonare pe
locul respectiv, eliminnd operaia de colmatare ulterioar a rostului. Se folosete o scndur
avnd la partea superioar o reea de srm ars, fixat cu ajutorul unor cuie, care constituie
armtura de susinere a masticului bituminos.
c) cu gujoane avnd lungimea de 500-600 mm i diametrul 25 mm, dispuse
perpendicular pe rost, la jumtatea grosimii dalei i echidistane de 300 mm, conform detaliilor
anexate.
n exploatarea mbrcminilor rutiere din beton de ciment se va acorda o atenie
deosebit ntreinerii corespunztoare a rosturilor de dilataie, avnd n vedere c existena n
acestea a unor materiale dure, ce pot fi introduce accidental n rosturi sub circulaie, blocheaz
funcionarea lor, nepermind dilatarea normal a dalelor, aspect ce poate provoca spargerea sau
fisurarea dalelor.
Masuri de securitate si protectia muncii:
Se vor respecta normele specifice de protectia muncii pentru executie lucrarilor de
drumuri.
Se vor respecta normele proprii de siguranta si securitate de pe aeroport si se vor
semnaliza lucrarile conform reglemetarilor specifice activitatilor aeronautice.
Personalul executant va fi dotat obligatoriu cu echipament de protectie reflectorizant si va
avea acces doar in zona de lucru.
Se va asigura curatirea permanenta a zonei de lucru, eliminarea imediata a eventualelor
deseuri, organizarea de filtre pentru impiedicarea raspandirii de materiale in afara zonei de lucru
care va fi delimitata foarte strict.
Se va respecta ordinea si disciplina impuse de normele de securitate de pe aeroport.

G. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI

1. Sol
inchiderea etansa si acoperirea cu prelate a benelor mijloacelor de transport;
respectarea capacitatii maxime a autotransportoarelor de beton;
depozitarea in spatii amenajate, valorificarea, utilizarea (atunci cind este posibil) sau
transportul in locatii aprobate a deseurilor rezultate din activitatile de productie;
efectuarea intretinerii utilajelor si echipamentelor pe platforme amenajate;
colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate;
2. Aer
aducerea motoarelor termice la parametrii normali de functionare.
3. Apa

 efectuarea intretinerii utilajelor, echipamentelor si mijloacelor de transport auto pe

platforme amenajate.
H. INREGISTRARI
procese verbale de receptie pe faze de executie (conform PCCV);
jurnal de activitate;
bon de transport.