UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

Catedra de Organe de Masini si Tribologie

-PROIECT-

Reductor cilindric:
PME= 18.5 kW
nME=1000 rot/min.
iTCT=1.6
iR=i12=4,5

Student:
Grupa:

INTRODUCERE
Caracterizarea transmisiei mecanice
Transmisia mecanica este un ansamblu tehnic ce are in compunere mai
multe organe de masini simple, compuse sau complexe organizate in diferite
variante constructive, cu rolul principal de a transmite energia mecanica prin
transformarea miscarii si a momentului de rasucire transmis.
Transmisia mecanica este formata din motorul electric (ME), tranmisia prin
curele trapezoidale (TCT), reductorul cu roti dintate (R), cuplajul elastic (CE) si
masina de lucru (ML).
Cuplajele sunt organe de masini care asigura legatura si transferul de energie
mecanica intre doua elemente consecutive, obisnuit coaxiale, ale unui lant
cinematic, fara a avea posibilitatea modificarii legii de miscare.
Pe langa functia importanta de transmitere a miscarii si a momentului de
torsiune, cuplajele mai pot indeplini urmatoarele functii: comanda a miscarii;
compensare a erorilor de executie si montaj; amortizare a socurilor si vibratiilor;
limitare a unor parametrii functionali.
Caracteristica comuna a cuplajelor permanente mobile cu elemente
intermediare elastice este aceea ca au in compunere un element elastic (metalic sau
nemetalic) care determina proprietatile si calculul de proiectare al cuplajului. Ele
sunt denumite cuplaje elastice si permit montarea arborilor cu abateri de la pozitia
reciproca si rotirea relativa a semicuplajelor. Rolul pricipal al cuplajelor elastice
consta in limitarea vibratiilor de rezonanta si atenuarea socurilor torsionale prin
acumularea elastica temporara a lucrului mecanic si redarea acestuia sistemului
prin revenirea treptata a elementului elastic la forma si pozitia inititala. Cuplajul
este privit ca un element elastic cu amortizare interpus intre masina motoare si
masina de lucru. Rigiditatea cuplajului reprezinta variatia momentului de torsiune
in functie de unghiul de rotire, iar amortizarea cuplajului caracterizeaza dependenta
momentului de torsiune de viteza de deformare.
Aceasta transmisie este o transmisie cu roti dintate, denumita si angrenaj,
este mecanismul format din doua sau mai multe roti dintate aflate in angrenare.
Angrenajul asigura, datorita danturii rotilor, o transmitere prin forma si cu raport
de transmitere constant a miscariii de rotatie si a momentului de torsiune intre doi
arbori necoaxiali, realizandu-se in general o modificare a momentului de torsiune
si a turatiei.
Angrenajele sunt cele mai folostite transmisii mecanice datorita avantajelor
semnificative pe care le prezinta: siguranta si durabilitate mare, randament ridicat,
2

gabarit redus. Ca dezavantaje se pot retine urmatoarele: tehnologie complicata,

cost mare, zgomot si vibratii in functionare.
Angrenajul cilindric exterior cu dinti drepti este un angernaj ce se compune
din doua roti cilindrie cu dantura exterioara dreapta.
La transmisiile prin curele trapezoidale, fetele de lucru ale curelei sunt
flancurile laterale, asigurand prin pozitie o capacitate portanta superioara si o
incarcare pe arbori mai mica. Aceste avantaje apar pe seama cresterii aparente a
coeficientului de frecare, dar, in acelasi timp, valorile pentru raportul h/D si
alunecarile relative mai mari pe suprafetele de lucru influentaza negativ
durabilitatea.
Transmisiile prin curele trapezoidale au arborii paraleli; rar se intalnesc si
transmisii semi-incrucisate sau incrucisate.
Cureaua trapeoidala cuprinde in sectiune straturi din tesatura de bumbac sau
snururi din fire de cord, ca element de rezistenta la uzura.
Puterea la masina de lucru P M E= 18.5 kW
Turatia la masina de lucru nM E= 1000 rot/min
Raportul de transmisie prin curele trapezoidale inguste iTCT =1.6
Raportul reductorului cilindric iR=4,5

Schema cinematica a transmisiei mecanice

ME- motor electric
RT-reductor
TCT-transmisie prin curele trapezoidale C-cuplaj

Schema de principiu a unei transmisii mecanice

Sche
ma de principiu a unui reductor cu roti dintate cilindrice
I-arborele conducator
II-arborele condus
1-roata dintata conducatoare
2-roata dintata condusa
A,B,C,D-lagare

Calculul transmisiilor mecanice

Datele initiale pentru calculul transmisiei mecanice sunt:

-turatia arborelui de iesire din motorul electric: nME=1000 rot/min.
-puterea masinii de lucru ;P ML= 18.5 kW
-raportul de transmisie prin curete trapezoidale; i TCT=1.6
-raportul reductorului cilindric; i R=4,5
In calculul prezentat din proiect nu s-a luat in considerare cscoeficientul de siguranta),astfel el se va adopta :c s=1;coeficientul de
siguranta a fost deja luat in calcul de catre fabricant

Capitolul.1.CALCULUL CINEMATIC & ENERGETIC.

ALEGEREA MOTORULUI ELECTRIC
Date de intrare:
-angrenaj cilindric: na= 0,97...0,99 => na=0,99
-transmisie prin curele trapezoidale: nTCT =0,94...0,97 =>0,96
-perechi de rulmenti: nrul= 0,99...0,995 => nrul=0,99
-raportul de transmisie a cuplajului elastic cu bolturi : nCEB=1

1.1Calculul energetic
1.1.1 Calculul puterilor
PI=PM E=18.5 [kW]
PII=PI/(nTCT nrul2)=18.5(0,960,992) => PII=17.4[ kW]
PIII=PII/(nac nrul2)=17.4(0.990.992) => PIII=16.88[ kW]
PIV=PIIInCEB=16.881 =>PIV=16.88 [kW]

1.2Calculul cinematic
1.2.1 Determinarea rapoartelor de transmitere
iTOT =iTCT iR ; unde iTCT =1.6 ,iar iR=4,5 (iR=i12)
iTOT =1.64,5 => iTOT =7.2

1.3 Calculul turatiilor arborilor

nI=nM E= 1000 rot/min.
nII=nM E/iTCT =1000/1.6 => nII=625 rot/min
nIII=nII//iR= 625/4,5 => nIII=138.9 rot/min
nIV=nIII=138.9 rot/min
1.4 Calculul momentelor de torsiune
Mtx= (30/)106(Px/nx)
MtI=(30/)106(PI/nI)= (30/)106(18.5/1000) => MtI=176662 Nmm
MtII=(30/)106(PII/nII)= (30/)106(17.4/625) => MtII=265852.4 Nmm
MtIII=(30/)106(PIII/nIII)= (30/)106(16.88/138.9) => MtIII=1160491 Nmm
MtIV=(30/)106(PIV/nIV)= (30/)106(16.88/138.9) => MtIV=1160491 Nmm

1.5.Alegerea motorului electric

Alegerea motorului electric se face in functie de puterea motorului calculata si
de turatia de mers in gol.
PM E=18.5 kW
nM E=1000 rot/min
Am adoptat motorul electric asincron :
-tipul motorului:200L;
-puterea nominala: 18.5kW;
-turatia de mers in sarcina: 970 rot/min.

1.6 Predimensionarea si alegerea dimensiunilor capetelor

arborilor
Predimensionarea se face din conditia de rezistenta admisibila la rasucire
at 15...30MPa => at 22.MPa
dj 3

16 M tj

at

j I , II

Alegerea dimensiunilor capetelor arborilor se face in functie de momentul de

torsiune nominal transmis cu respectarea conditiei:
MtII=265852 Nmm ; MtIII=1160491 Nmm ;conditie Mtn>Mtx

arbore

d1 3

16 M tII 3 16 265852

40.756.mm
20
20

d2 3

16 M tIII 3 16 1160491

64.525mm
20
22

dcax

Mtx
[Nm]

(Mtn)trans dca
[Nm]
[mm]

Lca [mm]
Scurta Lunga

40.756

265.8

280

42

82

110

II

64.525

1160.5

1280

65

105

140

Abaterile Toleranta
+0.018
+0.002

+0.030
+0.011

k6

m6

CAPITOLUL 2
Proiectarea transmisiei prin curele trapezoidale
Proiecterea TCT este standardizata (STAS 1163-71) si comporta
urmatoarele etape:
Date de proiectare
PC c s PnecME 1 18.5 Pc 18.5kW
n I 1000rot / min
iTCT 1.6
F2

/2
/2

2
O1

/2

Mt1

O2

D1

D2

/2

O1

R2-R1
/2
A12
F1

a)Alegerea profilului curelei

Profilul CT este dependent de turatie si putere si se alege din diagrame
D p1 90...250
Profilul CT f (nI , PCI ) profil _ SPA

b)alegerea diametrului primitiv al rotii mici

CT curea trapezoidala ingusta. Am adoptata Dp1=180[mm]

Din STAS 7192-83 se aleg elementele geometrice ale sectiunii curelei

trapezoidale:
a
lp

bmax

Tipul
curelei

SPA

Dimens
caracteristice
ale sectiunii lp
xh
11.0 x10

a
[mm]

hh
[mm]

b max
[mm]

100.5

2.8

401

Lungimi
primitive Lp
De la
800

Pana la
4500

Dp min
[mm]
100

Sectiunea
curelei
Ac
[mm2 ]
90

Alegerea puterii transmisa de o curea si diametrul primitiv al rotii

conducatoare
Se determina, P o -puterea ipotetica transmisa de o curea, in functie de
tipul de curea SPA,Dp1=180 , raportul iTCT =1.6 si turatia nI=1000rot/min. ,
conform STAS 1163-67.
Rezulta Po=5.36 kW
c)Calculul diametrului primitiv al rotii conduse:
Dp2=Dp1iTCT = 1801.6

Rezulta: Dp2=288

d)Stabilirea distantei preliminare dintre axe.Distanta dintre axe se

impune in limitele:
0.7 ( D p1 D p 2 ) A 2 ( D p1 D p 2 )
327.6 A 936 A

327.6 936 2
421.2mm
2
3

Am adoptat A12 500mm

e) Calculul lungimii curelei primitive:
L*p 2 A12
L*p 2 450

( D p1 D p 2 )
2

(180 288)
2

( D p 2 D p1 ) 2
4 A12

(288 180) 2
4 500

L 1640.96468mm
*
p

L p 2000mm

se standardizeaza STAS 7192-65

Recalcularea distantei dintre axe:

Odata aleasa lungimea primitiva standardizata, se recalculeaza, se
recalculeaza distanta dintre axe, exacta A12 :
2000=2A12+[(180+288)]/2+(288-180)2/4A12
2000=2A12+735.132681+2916/A12
2A12+735.132681-2000+2916/A12=0
2A122-1264.867319A12+2916=0
a = 2 ; b=1264.867319 ; c=2916
b 2 4ac 1264.867319 2 4 2 2916 1255.611936
b
A12
2a
1264.867319 1255.611936
A1
630.119814
22
1264.867319 1255.611936
A2
2.313846
22
Alegem A12 630.119814[mm]

f)Unghiul dintre ramurile curelei:

D p 2 D p1
288 180

2 arcsin
9.832326
2 630.119814
2 A12

2 arcsin

10

g)Unghiul de infasurare pe roata mica de curea:

1 180 180 0 9.832326 0 170.167674 0
2 180 180 0 9.832326 0 189.832326 0

h) viteza periferica a curelei:

v

D p1 nI
60000

180 1000
60000

9.424778m / s

i) numarul de curele preliminar :

Pc=5.36 ;
cL-coeficient de lungime ;se adopta in functie de Lp si de tipul curelei:SPZ
=> c L=0.96
c=coeficientul de functionare in functie de M.L; se calculeaza cu relatia :
c=1-0.003(180-1); 1=170.167674 0
c=1-0.003(180-170.167674)(/180) => c =0.999485
z0
z

Pc
18.5

3.597157
c L c P0 0.96 0.999485 5.36

z 0 3.597157

3.786481 4curele
cz
0.95

j) frecventa la indoirii curelelor:

x-numarul rotilor de curea ale transmisiei; x=2
v - viteza periferica; v =9.424778m/s
Lp -lungimea primitiva ; Lp =2000 mm
f 10 3 x

v
Lp

10 3 2

9.424778
9.424778Hz 40 Hz f a
2000

k) forta periferica transmisa:

F=103(Pc/) ; F=103(18.5/9.424778) => F=1962.911 N
Forta de intindere initiala a curelei F 0 si cea de apasare pe arbori F a sunt
egale : F 0=Fa=(1,5...2)F => F 0=Fa=21962.911
F0=Fa=3925.822
11

Proiectarea rotilor de curele trapezoidale sunt standardizate in STAS 1162-84

Se proiecteaza roata mica pe format A4
TCT
ingusta

lp

nmin

mmin

SPA

34

11

3.3

11

10(+2/-1) 150,3

Elementele geometrice principale ale rotilor de curea:

Relatia de calcul

Observatii
Pt. D p 315mm

De D p 2n 2r1 h1 1 sin
2

Di D p 2n

a
tan g

Bm a 2r1 h1 cos

Idem
4 (a 2h1 ) ( z 1)

n h bmax

12

hh

80.3

CAPITOLUL 3
Proiectarea angrenajului
3.1. Alegerea materialului pentru roti dintate
Pentru constructia rotilor dintate RD se folosesc oteluri:
Oteluri de imbunatatire la care duritatea flancului :DF<3500MPa
Acestora li se aplica tratamentul termic de imbunatatire ce consta in calire
si revenire inalta, ce confera materialului RD tenacitate si rezistenta la oboseala.
Oteluri pentru durificare (oteluri aliate) la care duritatea flancului
DF>3500MPa. Acestora li se aplica tratamentului termic de imbunatatire, iar
danturii tratament termochimic de durificare superficiala prin cementare, ce
confera dintilor rezistenta la presiunea hertziana de contact si uzura.
Danturile durificate au portanta mare, gabarit mic, tehnologie complexa si cost
ridicat.
Costul este compensat prin cresterea portantei si a fiabilitatii.
Marcile de oteluri pentru durificare si caracteristicile mecanice sunt date in
tabelul:
Duritatea
Materialul

STAS

Tratament
termic

41MoCr11*

791-80

CF,CIF

Flanc DF
HRC

Rezistenta la
pitting H lim
[MPa]

Rezistenta la
piciorul
dintelui
F lim [MPa]

Rezistenta
la rupere
Rm(r)
[N/mm2 ]

Limita de
curgere
p0.2 (c)
[N/mm2 ]

50...58

20DF+160

240...300

920...940

730...740

Pentru proiectare intereseaza marca F lim si H lim :

Am adoptat materialul 41MoCr11* conform STAS 791-80 ,tratat termic
CF,CIF cu urmatoarele caracteristici mecanice:

13

 F lim 280MPa
H lim 20 DF 60 H lim 20 55 60 H lim 1160MPa
r 930MPa
c 735MPa

3.2 A. Calculul distantei dintre axe

Se determina din conditiile de rezistenta a danturii la presiunea de contact
hertziana si se determina cu relatia:
a min 12 (1 u ) 3

k H k A M tp 1 u

unde:
u
d H2 lim

kH factorul gobal al presiunii hertziene de contact:100000...110000

ptr. Dantura durificata superficia =>kH = 105 000 MPa
kA factorul de utilizare;
kA = 1.25
Mtp moment de torsiune;
Mtp = MtII = 265852 Nmm
u= iR = i12 = 4,5
d factorul latimii danturii;
-Treapta de precizie 5...8; -duritatea flancurilor:ambele DF>350HB ;-amplasarea
pinionului: simetrica intre reazeme =>d = 0,5
Cu valorile precizate se obtine:
a min 12 (1 4,5) 3

105000 1.25 265852 1 4,5

228.445418
4,5
0.5 1160 2

valorile rezultate din calcul se standardizeaza

conform STAS 6055 82 superior.
a KSTAS 200mm; a K 1STAS 250mm

a KSTAS < amin 12 1.05 a KSTAS

=> 200<228.445418<210 nu se verifica conditia

1.05a KSTAS < amin 12 a KSTAS1

=> 210<228.445418250 se verifica conditia

Din STAS 6055-82 adoptam : a12 a KSTAS 250mm

14

B.Modulul normal al danturii rotilor dintate -mn

Modulul normal minim al danturii rotilor dintate care formeaza angrenajul se
determina din conditia ca dantura rotilor sa reziste la rupere prin oboseala la
piciorul dintelui . Relatia de calcul a modulului normal minim este :
mn min

KF KA Mtp
(1 i12) 2 , unde :
d F lim 2

KF - factorul de suprasarcina exterioara

KF=1,7-pentru danturi durificate (DF>350HRC)
Mtp - momentul de torsiune pe arborele pinionului ; Mtp =265852 Nmm
d = b / d l -s-a ales 0,5
a12-distanta dintre axe , standardizata: a12=250 mm
F lim -rezistenta limita la rupere prin oboseala la piciorul dintelui , se adopta
odata cu materialul din care se fabrica rotile dintate
F lim =280 MPa
i12-raportul de transmitere al angrenajului
mn min

mn min

KF KA Mtp
(1 u ) 2 ;
2
d a12 F lim

1,7 1.25 265852

(1 4,5) 2 2.207863 mm
2
0,5 250 280

mKSTAS=2 mm ; mK+1STAS=2,5mm
mKSTAS<mnmin< 1.05 mKSTAS
1.05 mKSTAS < mnmin<mK+1STAS

2<2.207863 <2.1 nu verifica conditia

2.1<2,207863<2.5

se verifica conditia

Din STAS 822-82 adoptam m= mKSTAS =2.5

C.stabilirea unghiului de inclinare a dintilor rotilor dintate

15

Unghiul de inclinare al danturii rotilor dintate se recomanda,din considerente

tehnologice,sa aibe o valoare intreaga ,masurata in grade.se recomanda urmatoarele
valori ale unghiului de inclinare. In cazul nostru ptr. Danturile durificate =10o
D. Calculul numarului de dinti ai rotilor dintate care formeaza angrenajul-z1
si z2
Se determina mai intai din considerent geometric si cinematic numarul maxim
de dinti ai pinionului :
z1*

2 a12
, unde :
mn 1 i12

a12-distanta dintre axe standardizata , adoptata la punctul A; a12STAS=250

mn-modulul normal al danturii , adoptat la punctul B; mn=2.5
i12-raportul de transmitere; i12=4,5
z1*

in care

2 250

z1 36.509091 dinti =>

2.51 4,5

se recomanda in cazul

z1 z1*=27...30 daca 35<z1*<45 dinti .Am adoptat z1=27

z 2 z1 i12 27 4,5 121,5 Am adoptat z2=121.5

Am adoptat (se poate jongla cu numarul de dinti la z2).

Am adoptat z2=121dinti
E.Modulul normal al danturii recalculat
mn

2 a12
2 250

3.367mm
z1 1 i12 27 1 4,5

mKSTAS=3mm ; mK+1STAS=4mm
mKSTAS<mn< 1,05 mKSTAS

3<3.367<3.15

nu se verifica

1,05 mKSTAS<mnmin< mK+1STAS

3.15<3.367<4

se verifica

Din STAS 822-82 adoptam m=> mKSTAS =4

16

Dupa ce modulul normal a fost recalculat si standardizat s-a observat ca valoarea

modulului este diferita fata de cea intiala,astfel se recalculeaza si se determina
numarul de dinti : z1 ,z2
F. Recalcularea numarului de dinti ai rotilor dintate care formeaza
angrenajul-z1 si z2
Se determina mai intai din considerent geometric si cinematic numarul maxim
de dinti ai pinionului :

in care

z1*

2 a12
, unde :
mn 1 i12

z1*

2 250

z1 22.727273 dinti =>

41 4,5

se recomanda in cazul

z1 z1* daca z1<25 dinti .Am adoptat z1=23

z 2 z1 i12 23 4,5 103.5 Am adoptat z2=101

Am adoptat (se poate jongla cu numarul de dinti la z2).

Am adoptat z2=102dinti
Dupa ce s-au determinat z1 si z2 se verifica daca modulul normal s-a modificat cu
relatia (1) si STAS conf. rel. (2):
(1)

mn

2 a12
2 250

3.952569mm
z1 1 i12 23 1 4,5

mKSTAS=3mm ; mK+1S TAS =4mm

mKSTAS<mn< 1,05 mKSTAS

3<3.952569<3.15

nu se verifica

1,05 mKSTAS<mnmin< mK+1STAS

3.15<3.952569<4

se verifica

(2)

F.Distanta de referinta dintre axe a 012

17

a012 mn

z1 z 2
2

23 101 248 mm
2

a012 a12 => 248250 =>se verifica conditia(1)

a12 a012 0,1...1,3 mn =>150-148=(0,1....1.3) mn ; mn=4

2 (0.4....5.2) se verifica conditia(2)

In urma calculului de predimensionare al angrenajului cilindric cu dinti
drepti s-au stabilit:
a12=aw 12=250 mm
m=4 mm
z1=23 dinti si z2=101 dinti
a012=248 mm
Numarul de dinti z1 si z2 adoptat pentru pinion si roata trebuie astfel calculat
astfel ales incat abaterea raportuluide transmitere i sa nu depaseasca abaterea
admisibila ia . Pentru aceasta se calculeaza mai intai raportul de transmitere
efectiv:
i12ef

z 2 101

4.391304
z1
23

Relatia de verificare a abaterii raportului de transmitere este :

i

i12STAS i12ef
i12

100 ia

ia 3% -pentru reductoare cu o treapta de turatie.

i

4.5 4.391304
4.5

100 2.415459%

i ia 2.415459% <3% se verifica conditia(3)

18

3.3 Calculul geometric al angrenajului

cilindric exterior cu dinti inclinati
a) Elementele cremalierei de referinta
Daca generarea danturii se face cu freza melc, se obtin la dantura rotii elementele
cremalierei de referinta care sunt standardizate prin STAS 821-82.

h0 a mn h0a - inaltimea capului dintelui cremalierei de referinta;

h0a 1 - coeficientul inaltimii capului de referinta;
h0 a 4 1 4

h0 f mn h0 f - inaltimea piciorului dintelui cremalierei de referinta;

h0 f 1.25 - coeficientul inaltimii piciorului de referinta;
h0 f 4 1.25 5

h0 h0 a h 0 f mn h0a h0 f - inaltimea dintelui cremalierei de referinta;

19

h0 4 5 9
c0 mn c0 - jocul la piciorul dintelui de referinta;
c0 0.25 -coeficientul jocului de referinta al piciorului dintelui;

co 4 0.25 1
p0 mn -pasul cremalierei de referinta
p0 4 12.566371
p
RP
grosimea golului=grosimea plinului dintelui cremalierei de referinta;
e0 s 0 0
2
2
N-N-planul normal, T-T planul frontal, A-A planul axial
12.566371
e0
6.283185
2
0 n 20 0 - unghiul profilului de referinta( unghiul de angrenare normal)
c0 max 0.35 - daca generarea danturii se face cu roata generatoare;

b) Calculul coeficientilor deplasarilor specifice ale danturii x n1 si x n 2 :

Unghiul profilului danturii in plan frontal:
tg n
, n 0 20 0
t arctg
cos

tg 20 0
arctg 0.369 20.283 559
0
cos 10

t arctg

wt

Unghiul de rostogolire frontal:

a

arccos 012 cos t =19.119277

a12

Suma deplasarilor specifice ale danturii rotilor in plan normal:

ev wt ev t
x sn xn1 xn 2 z1 z 2
2tg n
ev tg 0
ev wt tg wt wt
ev t tg t t

180 0

180 0

180 0

=0.012964

=0,01557

x sn 23 101

0.012964 0.01557
0.443915
2tg 20 0

20

Numarul de dinti ai rotilor echivalente z n1 si z n 2 :

z1, 2
z n12
cos 3
z1
23
23
z n1

24.081
3
3
0
0.955
cos cos 10
z2
101
101
zn2

105.747
3
3
0
0.955
cos cos 10
=> optam pentru z n1 24 dinti
=>optam pentru z n 2 106 dinti
Deplasarile specifice x n1, 2

z1
z z
2 1
z1 z 2
z1 z 2
23
101 23
xn1 0.444
0.7
1.246677
23 101
23 101
xn1 x sn

xn 2 xsn xn1 0.444 1.246677 1.690677

c) Elementele geometrice ale angrenajului
Modulul frontal:
mn
4
mt

4.061706
cos cos 10 0

Diametrele de divizare:
mn z1, 2
d1, 2
mt z1, 2
cos
d1 mt z1 93.419248[mm]

d 2 mt z 2 410.232351[mm]
Diametre de baza:
d b1, 2 d1, 2 cos t

d b1 93.419248 cos 20.283559 87.626176[mm]

d b 2 410.232351 cos 20.283559 384.793207[mm]
Diametre de rostogolire:

21

0.7 ptr. Dant. durificata

d w1, 2 d1, 2

cos t
cos wt

d w1 d1

cos t
cos 20.283559
93.419248
92.741935[mm]
cos wt
cos 19.119277

d w2 d 2

cos t
cos 20.283559
410.232351
407.258064[mm]
cos wt
cos 19.119277

Diametre de picior:
d f 1, 2 d1, 2 2mn h0 f xn1, 2

2m h

d f 1 d1 2mn h0 f xn1
d f 2 d2

0f

93.392664[mm]
386.706935[mm]

xn 2

Diametrele de cap

fara asigurarea jocului la picior

d a1 d1 2mn (h0*a xn1 ) 111.3mm d a1 109.5[mm]

d a 2 d 2 2mn (h0*a xn 2 ) 404.7mm d a 2 404.5[mm]
Conditie :

c n1 a w12
c n 2 a w12

d f 1 d a2
2
d f 2 d a1
2

0.953668 0.1mn 0.4

=> se verifica

0.996533 0.1mn 0.4

Inaltimea dintilor:
d a1,2 d f 1,2
h1, 2
2
d a1 d f 1
h1
8.053668[mm]
1
d a 2 d f 2
h2
8.896533[mm]
2
Unghiul de presiune la capul dintelui in plan frontal:
d

at1, 2 arccos 1, 2 cos t

d a1, 2

22

 d1

cos t 36.847064 0
d a1

at1 arccos

d2

cos t 17.958312 0
d a2

at 2 arccos

Arcul dintelui pe cercul de cap in plan frontal:

4 x n1, 2 tg n

s at1, 2 d a1, 2
inv t inv at1, 2
2 z1, 2

inv at1 tg at1 at1

180

4 xn1tg n

s at1 d a1
inv t inv at1 1.866708 => s at1 1.86 1.6 A verifica conditia
2 z1

inv at 2 tg at 2 at 2
180
4 xn 2 tg n

s at 2 d a 2
inv t inv at 2 3.338552 s at 2 3.33 1.6 Averifica conditia
2z2

Latimea rotilor:
Pentru compensarea erorilor de montaj axial latimea pinionului se adopta mai mare decat
latimea danturii conduse.

b2 d1d 93.419248 0.5 47[mm]

b1 b2 1...2mn 47 1 4 51[mm] b1 50[mm]
Diametrele inceputului profilului evolventic:
d l1, 2 d b1, 2

2 h0a xn1, 2 cos

1 tg t

z1, 2 sin t cos t

2 h0a xn1 cos

d l1 d b1 1 tg t
95.541986[mm]
z1 sin t cos t

d l 2 d b2

2 h0a x n 2 cos
1 tg t
393.046086[mm]
z 2 sin t cos t

23

Diametrele
d A1, 2 d E1, 2 :

cercurilor

inceputului

profilului

d A1, 2 d b21, 2 2a1, 2 sin wt d a22,1 d b22,1

d A1 d b21 2a1 sin wt d a22 d b22

d A2 d b22 2a2 sin wt d a21 d b21

397.101971[mm]

397.101971 393.046086

d A2 d l 2

95.933758[mm]

al

95.933758 95.541986

d A1 d l1

activ

A
A

Gradul de acoperire total:

unde: -este gradul de acoperire al profilului in plan frontal:
d a21 d b21 cos

2mn cos t

d a22 d b22 cos

2mn cos t

a12 sin wt cos

,
mn cos t

Sau:

z1
z
z z2
tg at1 2 tg at 2 1
tg wt
2
2
2

a 1.091427
gradul de acoperire suplimentar datorat inclinarii dintilor:

b2
sin 0.649469
mn

1.761289
Numarul minim de dinti ai pinionului zmin
2h0a xn1, 2 cos
z min 1, 2
sin 2 t

24

flancurilor

danturii

rotilor

z min 1

2 h0a x n1 cos
4.217502 z1 z min 1 23 1
sin 2 t

z min 2

2 h0a x n 2 cos
46.003216 z 2 z min 2 101 46
sin 2 t

d) Relatii de calcul pentru verificarea dimensionala a danturii rotilor dintate

Pe langa elementele geometrice calculate anterior mai trebuiesc determinate spre
completare unele elemente geometrice, necesare controlului dimensional al danturii rotilor si
anume:
Lungimea ( cota peste N dinti in plan normal WN n1,2 )
WNn1, 2 N1, 2 0.5 2 xn1, 2 tg n z1, 2 ev t mn cos n ,

Unde: N- reprezinta numarul de dinti peste care se masoara lungimea W Nn si e dat de relatia:
2
2

1 z1, 2 2 xn1, 2 cos z1, 2 cos t

N1, 2
2 x n1, 2 tg n z1, 2 ev t 0.5

cos t cos 2

2
2

1 z1 2 x n1 cos z1 cos t

N1

2
x

tg

ev

n1
n
1
t 0.5 5

cos t cos 2

1
N2

z 2 2 xn 2 cos 2 z 2 cos t 2
cos t cos 2

2 x n 2 tg n z 2 ev t 0.5 9

WNn1 57.895542[mm]
WNn2 101.657496[mm]

b1 WNn1 sin+5

=> 47 15.05

se verifica

b2 WNn2 sin+5

=> 50 22.65

se verifica

25

2.4.3 Calculul fortelor din angrenajul

cilindric cu dinti inclinati
Fortele nominale din angrenaj se determina din momentul de torsiune motor existent pe
arborele pinionului Mt . Forta normala pe dinte Fn aplicata la punctul de intersectie al liniei de
angrenare cu cercul de divizare, se descompune intr-o forta tangentiala Ft, la cercul de divizare, o
forta radiala Fr, la acelasi cerc si o forta axiala Fa.

26

Fortele tangentiale
2M t 2 265852
Ft1 Ft 2

5691.6[ N ]
d1
93.419248
Fortele radiale:

Fr1 Fr 2 Ft1 tg n

1
Ft1 tg t 5691.6 tg 20.283559 2103.5[ N ]
cos

Fortele axiale:
Fa1 Fa 2 Ft1 tg 5691.6 tg10 1003.6[ N ]
Forta normal ape flancul dintelui:
Ft1
Fn
Ft12 Fr21 Fa21 6150.3[ N ]
cos n cos

2.4.4 Alegerea lubrifiantului si a sistemului de ungere

a angrenajelor cilindrice cu dinti inclinati
Vascozitatea cinematica a uleiului necesar ungerii angrenajelor cilindrice si conice, se
determina in functie de parametrul filmului de ulei xu :
DF 2 H
xu
in care:
10 5 vtw
DF=55 HRC- duritatea cea mai mica a celor doua flancuri de contact, exprimata in unitati de
duritate Vickers si este egala cu 610 [HV] din tabel 2.45 pagina 70.
H - presiunea hertziana maxima in polul angrenarii[MPa], este egala H 797.38 MPa
vtw- viteza tangentiala din polul angrenarii:
d w1 n pinion 92.741935 1000
vtw

4.855956[m / s]
60 10 3
60 10 3

610 797.38 2
xu 5
798.7 [cSt]
10 4.855956
In functie de parametrul filmului xu si de conditiile de functionare ale angrenajului :curba
inferioara 2 ,conf. Stas 6273-81,ptr treptele de precizie 4,5,6 si rotile dintate tratate termic sau
termochimic rezulta din nomograma de vascozitate :

50 80[cSt ] Alegem ulei TIN82EP

27

Denumirea uleiului
de transmisie

Starea de aditizare a
uleiului

Viscozitatea
cinematica a
uleiului la 500 C,v 50 0
[cSt]

Indicele de
viscozitate IV

Punctul de curgere
0
C

TIN82EP

Mediu aditivat

82

60

-20

Ungerea prin imersiune (cufundare) este posibila pentru turatii inferioare turatiei limita nlim

n nlim 4 10 4

tm

z u Rz21 Rz22

, in

care:

z numr de dini ai roii imersate n ulei = 69 dini

u unghi de ungere

u 0.26

tm

a z 2

0.26

82
0.8366
0.08101 2

u 0.8366
a- difuzivitatea termic a uleiului;a=0.08
RZ 1, 2 rugozitatea celor dou flancuri in contact

RZ 1 RZ 2
Din tabel 2.55 pagina 78, aleg Ra
R A 1.6m
RZ 1.2 R A RZ 1, 2 1.92

tn vscozitatea uleiului ales la temperatura medie de funcionare,se estimeaza temperatura

medie de functionare t m 55...750 C , dependenta viscozitatiide temperatura, la uleiurile de
transmisii,este de forma: t m 70 0 C

lg lg 500 0.6 A B lg273 tm

lg[lg( 82 0.6)] 8.71 B lg( 273 70)

0.2826 8.71 B lg( 343) B 3.324
lg[lg( vtm 0.6)] 8.71 3.324 lg( 273 70)
lg( vtm 0.6) 10 0.28268
vtm 0.6 101.917256
vtm 82.6525 0.6
vtm 82.05
A,B constante ce depind de ulei ; A=8.71

28

82.05
5265.045838 =>
101 0.8366 1.92 2 1.92 2
verifica sistemul de ungere.
n nlim 4 10 4

625

5265.045838

Am adoptata sistemul de ungere prin imersiune ;

Adancimea de imersare hu trebuie sa fie mai mare sau la limita egala cu inaltimea dintelui:

hu

da

1 cos u =0.001459 =>se recomanda huh1,2 =8.9=> hu=9[mm]
2
2

2.4.5. Verificarea de rezistenta a danturii angrenajului

cilindric cu dinti inclinati
a. Verificarea la oboseala prin incovoiere a piciorului dintelui
Tensiunea de incovoiere de la piciorul dintelui se determina cu relatia:

F1, 2

Ft1, 2 K A KV K F K F
b1, 2 mn

YF 1, 2 Y Y FP1, 2

unde:

FP1, 2

F lim1, 2
s FP

K FN YS1, 2 YX

in care:
F 1, 2 -tensiunea de incovoiere la oboseala la piciorul dintelui;

29

se

Ft1, 2 -forta nominala tangentiala la cercul de divizare = 5691.6[ N ]

K A - factorul de utilizare din tabelul 2.40 => in functie de tipul motorului :motor electrict
,caracteristica de functionare:socuri medii ,=>K A= 1.25
K V - factorul dinamic, in functie de viteza periferica :4.89142 ,tipul danturii: dantura inclinata si
treapta de precizie: 5...8 din tabelul 2.48 => 1

vtd

d1 n pinion

vtd
15

=4.89142[m/s]
60 10 3
td - viteza tangentiala a pinionului masurata pe cercul de divizare
4.89142
1.147444
15
K F - factorul repartitiei frontale a sarcinii, din tabelul 2.49

KV 1

K F 2 K H 1 2 1.044457 1 1.088914
K H 1.02 0.005 vtd 1.02 0.005 4.89142 1.044457
K F -factorul de repartitie a sarcinii pe latimea danturii, din tabel 2.50

K F K H

e
2

b

h
e
0.814228
Unde
2
b b
1
h h
h1 h2 9[mm]

b2 47[mm]
K H -pag 74 K H 1 0.3d 1 0.3 0.5 1.15

K F K H 1.15
e

0.814228

1.120526

0 10 0
b1, 2 - latimea danturii rotilor

b1 50[mm]
b2 47[mm]
m n -modulul normal al danturii= 4

F 1, 2 - factorul de forma la dintelui, fig 2.32, in functie de x=coef. de depls. x1 =1.24667

x2 =-1.690677 si z=nr. de dinti z1 =23, z2 =101
YF 1 1.88
YF 2 2.45

- factorul gradului

de acoperire

30

si

Y 0.7; Y 0.25

1.11182

0.75

0.75
0.92457 0.7 se verifica
1.11182
Y factorul nclinrii
Y 0.25

Y 1 / 120 Y min
Y min 1 0.25 0.75 1 0.25 0.649469 0.837633 0.75

0.649469
Y 1 0.649469 (10 / 120 ) 0.837633 0.945878 0.837633

FP1, 2 tensiunea admisibil la oboseal prin ncovoiere la piciorul dintelui

F lim1, 2 rezistena limit la rupere prin oboseal la piciorul dintelui,

tabel

2,42;

F lim1, 2 280[MPa]
s FP factorul de siguran la rupere prin oboseal la piciorul dintelui, tabel 2,51;
Alegem s FP 1.25
YN 1.2 factorul numrului de cicluri de funcionare, tabel 2,52;N=60nLh 107 => YN 1.2 1 ;unde
Lh =12000 ptr reductoare de uz general ; n=1000rpm => N= 60100012000107 =>
N=72107 >107 => YN1,2 =1
Ys1, 2 factorul concentratorului de tensiune din zona de racordare a piciorului dintelui, fig 2,33;
Curba 2 ptr DF350 [HRC] si raza de racordare o =0.25m=1 => Ys1, 2 1
Yx factor de dimensiune, tabel 2,53; in functie de m ; m=4 ;daca m5 => Yx 1
Ft1 K A K V K F K F

F1
F1

b1 mn

YF1 Y Y FP1

5691.6 1.25 1.147444 1.088914 1.120526

1.88 0.92457 0.945878
47 4

F1 98.473951 224 SE VERIFICA CONDITIA!

FP1

F lim1
s FP

YN YS1 YX

280
1 1 1 224 [Mpa]
1.25

b)Verificarea solicitrii statice de ncovoiere a piciorului dintelui la ncrcarea maxim

Calculul urmrete evitarea deformaiilor plasticeale dinilor cu duritate mai mic de 350
HB, respectiv ruperea fragil prin oc a danturii durificate superficial.

31

 Fst F
FPst

K A max
98.473951 (1.63 / 1.25) 131.064653MPa
KA

r1, 2
S FPst

930
465MPa
2

Fst1, 2 FPst 131.064653 465

Se verifica conditia
unde:
-

KA max factorul de oc maxim; K A max = Mtmax/Mtp=425000/265852=1.63

Mt Max p momentul de torsiune nominal pe arborele pinionului angrenajului;
Mt Max p = 425000Nmm
r - rezistena de rupere static prin ncovoiere; r = 930 MPa
SFP st coeficientul de siguran la solicitarea static prin oc a piciorului dintelui; S FP
st = 2

c) verificarea la presiune hertzian n cazul solicitrii la oboseal a flancurilor dinilor

(verificare la Pitting)
tensiunea hertzian de contact de pe flancul dinilor aflai in angrenare se determin in punctul de
tangen al cercurilor de rostogolire (punctul C-polul angrenrii)

H Z M Z H Z Z
HP1, 2

H lim1, 2
s HP

Ft1, 2 K A K V K H K H u 1

HP1, 2 ; unde
b2 d1
u

Z R1, 2 Z W Z L Z V K HN , in care

Z M factorul de material din tabel 2.54, pag 78

Alegem Z M 189.8
Z H factorul zonei de contact
ZH

2 cos
cos t tg wt

2.541223

Z factorul

gradului de acoperire
1
1
Z

0.948381

1.11182

Z factorul nclinrii dinilor

Z cos 0.992375
Ft1, 2 fora tangenial la cercul de divizare

32

Ft1, 2 5691.6[Mpa]

K H factorul repartiiei frontale, tabel 2.49, pag 73-74

Alegem K H 1.044457
K H factorul repartiiei a sarcinii pe laimea danturii, tabel 2,50, pag 74
Alegem K H 1.15

b2 laimea de contact a danturii;

b2 47[mm]
d1 diametrul cercului de divizare
d1 93.419248mm
u raportul numerelor de dini
u 4.5
HP1, 2 tensiunea herian admisibil la solicitarea de oboseal a flancurilor dinilor

H lim1, 2 rezistenta la oboseala superficial de contact a flancurilor dinilor, tabel 2,42

Alegem H lim1, 2 1160[MPa ]
S HP factor de siguran la Pitting, tabel 2,51, pag 76
Alegem S HP 1.15
Z R1, 2 factorul rugozitii flancurilor dinilor, tabel 2,51, pag 76
Z R 1.1
Z W factorul raportului duritii flancurilor dinilor, tabel 2,56, pag 78
Alegem Z W 1
Z L factorul influenei ungerii, tabel 2,57, pag 78
41 C ZL
0.36
Z L C ZL
0.91
1.075471
2.17561

80
1.2

50

850
1200 850
C ZL 0.83 0.08 H lim
0.83 0.08
0.91
350
350
Daca H lim >850 [MPa] => H lim =1200 [MPa]

Z V factorul influenei vitezei periferice asupra solicitarii de contact

2 1 C ZV
2(1 0.93)
Z V C ZV
0.93
=0.981668
32
32
0.8
0.8
vtd
4.89142

850
1200 850
C ZV 0.85 0.08 H lim
0.85 0.08
0.93
350
350
KHN=1

33

 H Z M Z H Z Z

F t1, 2K A K V K H K H u 1

HP1, 2
b2 d1
u

H 189.8 2.541223 0.948381 0.992375

6434.123725 1.25 1.147444 1.044457 1.15 4.5 1

47 93.419248
4.5

H 797.379899 1171.1429542 SE VERIFICA

HP1, 2
HP1, 2

H lim1, 2

Z R1, 2 Z W Z L Z V Z N

S HP
1171.429542[MPa ]

1160
1,1 1 1.075471 0.981668 1
1.15

d) Verificarea la solicitarea static de contact a flancurilor, tabel 2,59, pag 79

Presiunea hertzian static a flancurilor dinilor la ncrcarea maxim se determin tot in punctul
de rostogolire C
K A max
Hst H
HPst1, 2
KA

K A max , K A -aceleai semnificaii ca la punctul b)

HPst1, 2 -presiunea hertzian static admisibil a flancului dintelui, tabel 2,59

HPst 40 DFHRC 40 55 2200

1.663697
HstP1, 2 2200
1.25
Hst 919.91435 2160
SE VERIFICA CONDITIA !!!

Hst 797.379899

2.5 PROIECTAREA ARBORILOR SI A COMPONENTELOR DE

REZEMARE
a.)predimensionarea arborilor si alegerea capetelor de arbori:
capetele de arbori ce fac legatura intre diferitele elemente ale transmisiei mecanice sau intre
transmisiei si motorul de actionare,respectiv masina de lucru,sunt standardizate,conform STAS
8724/3-74.alegerea lor se face in functie de momentul de torsiune de calcul,capabil sa-l transmita
arborele:
d ca 3

16 Mt x
at

x I , II , III , IV
at 15...30MPa

34

arbore

dcax

Mtx
[Nm]

(Mtn)trans dca
[Nm]
[mm]

Lca [mm]
Scurta Lunga

40.756

265.8

280

42

82

110

II

64.525

1160.5

1280

65

105

140

Abaterile Toleranta
+0.018
+0.002

+0.030
+0.011

k6

m6

d caI 42 l caI 82
d caII 65

l caII 105

b.)alegerea rulmentilor ,elementelor de etansare si stabilirea preliminara a formei

constructive a arborilor
In functie de directia fortelor introduse de angrenaje , elementele flexibile si articulate , fata
de axa de rotatie a arborelui , alegem rulmenti radiali cu bile cu cale de rulare adanca .
A. Montarea rulmentilor pe arbori trebuie sa permita atat preluarea sarcinilor radiale si axiale
, cat si reglarea lor fata de carcasa .
Ca marime rulmentii se aleg in functie de diametrul fusului pe care se monteaza , diametrul
se alege constructiv in functie de diametrul capatului de arbore .
d fus d ca 5...10mm

Pentru arborele 1:
d fus d ca (5...10)mm =42+8=50 mm => dfus=50 mm
dsimering=dfus=50mm
do =dfus+5mm = 50+5=55 mm
Pentru arborele 2:
d fus d ca 5...10mm =65+10=75 => dfus=75 mm
dsimering=dfus=75mm
do =dfus+5=75+5=80 mm
d2 =do +5=80+5=85mm

35

-alegerea rulmentilor
Pentru arborele.1 conducator alegem rulment radial-axial cu role conice 30210,extras STAS
3920-68 cu urmatoarele caracteristici:
d=50mm
D=90mm
B=20mm
T=21.75mm

C=85.5 KN
C0 =53 KN
E=17mm

A/
4

E E E E/
4
E/ / /
4
4 4

A/2

T/2

r =2 mm

1
5

Pentru arborele.2 condus alegem rulment radial cu bile 6215 STAS 3041-80 cu urmatoarele
caracteristici:
C=30500 N
C0 26000 N
r 2 mm

2A/3

d=75 mm
D=115 mm
B=20 mm

A/2

6 0

B/2
B

36

-alegerea penelor plan paralele,conform STAS 1004-81

Pentru arborele 1:
dca1 =42 lca=82
Am adoptat pentru asamblarea arbore-roata dintata folosirea unor pene plan paralele de forma
C,cu urmatoarele dimensiuni:
Dimensiunile penei paralele
Dimensiunile canalului de pana
d
b
h
l
c&r1
t1
t2
r2
> < nom h9
nom ab
> <
max min nom ab
nom ab
max min
0
0
+0,2
+0,2
38 44 12
8
28 140 0,6 0,4
5
3,3
0,4 0,25
0
0
0,043
0,090
-am adoptat l=70mm unde lc=l-b/2=70-12/2=70-6=> lc=64
Pentru arborele 2:
dca2 =65 lca2 =105
Am adoptat pentru asamblarea arbore-roata dintata folosirea unor pene plan paralele de forma
C,cu urmatoarele dimensiuni:
Dimensiunile penei paralele
Dimensiunile canalului de pana
d
b
h
l
c&r1
t1
t2
r2
> < nom h9
nom ab
> <
max min nom ab
nom ab
max min
0
0
+0,2
+0,2
58 65 18
11
50 200 0,6 0,4
7
4.4
0,4 0,25
0
0
0,043
0,110
-am adoptat l=90mm unde lc=l-b/2=90-18/2=90-9 => lc=81
d0 =80 Lb=80
Am adoptat pentru asamblarea arbore-pinion folosirea unor pene plan paralele de forma A,cu
urmatoarele dimensiuni:
Dimensiunile penei paralele
Dimensiunile canalului de pana
d
b
h
l
c&r1
t1
t2
r2
>
<
no
h9
no ab
>
<
ma mi no
ab
no
ab
ma min
m
m
x
n
m
m
x
0
0
+0,
+0,
75 85 22
14
63 250 0,8 0,6
9
2
5.4
2
0,6 0,4
0,05
0,11
0
0
2
0
-am adoptat l=80mm unde lc=l-b=80-22 => lc=58

37

c.)alegerea sistemului de etansare si a capacelor:

Pentru arborele 1:
d(h11)
50
Pentru arborele 2:
d(h11)
75

D(H8)
70

rmax
0.4

d1max
46.4

h
10

D(H8)
95

rmax
0.5

d1max
70.7

h
10

Capacele: pentru etansarea alezajelor,in care se monteaza rulment si care, totodata fixeaza
axial inelele exterioare ale acestora au urmatoarele suprafete si roluri :
-pe care se aeaza garnitura de etansare;
-de contact cu inelul rulmentului;
-de contact cu alezajul carcasei;
-alezajelor pentru suruburi;
-de asezare a capetelor de suruburi;
Dimensiunile capacelor se iau constructiv in functie de dimensiunile arborelui ,dimensiunile
rulmentului si a simeringului. In figurile de mai jos sunt prezentate dimensiunile nominale a
capacelor si tipurile acestora:

38

pentru arborele I :
D 100...145 d M 10

Dc 100 (4...4,5) 8 120...140

c 1 2 7
d M8
dg 11
nr.suruburi 6 (4) buc
b8
r2

Surub M10x25 STAS 4845-80

Filet metric d
S
M10
17

D
18.7

Saiba grower UR10 STAS 7666/2-82

Simbol
d1
UR10
10.2

K
7

d2
15.2

39

a
5.5

b
2.5

l.prel.
1650

g
2

l
25

d.)stabilirea formei constructive a arborilor:

forma constructiva a arborelui se stabileste in functie de diametrul capatului de arbore si
geometria elementelor de masini ce se asambleaza pe el.rugozitatile suprafetelor arborelui pe
care se asambleaza rulmentii,roti dintate ,roti de transmisie TEF si cuplaje ,respectiv alezajele
carcasei sunt indicate in tabel.
Suprafata

Clasa
de
precizie
a Rugozitate Ra
rulmentului
Diam. Int. 80
Arborelui
P0 (normala)
0.8
P6 si P5 (tolerante stranse)
0.4
P4(tolerante foarte stranse)
0.2
Alezajului carcasei
P0
0.8
P6,P5,P4
0.4
Fetelor frontale si umerilor P0
0.6
arborilor si carcaselor
P6,P5,P4
0.8
Arborelui
Roti dintate,roti de curea si de 1.6...3.2
lant,cuplaje

e.) alegerea si verificarea asamblarilor dintre arbore si elementele asamblate pe arbore

Odat alese penele paralele n funcie de diametrul arborelui d 0 i de limea butucului
LB, respectiv lungimea captului de arbore LC, se face verificarea acestora. Verificarea penelor
paralele const n determinarea tensiunilor efective de strivire p m i de forfecare f i compararea
acestora cu eforturile admisibile pam, af.

4M t K A
as 100...120MPa ; as 100 MPa;
h l c d ca ( R )

f
n care:

2M t K A
af 60...80MPa ; af 60 MPa,
b l d ca ( R )

Mt momentul de torsiune nominal tansmis de arborele respectiv;

KA factorul de utilizare; K A = 1.5;
h,b dimensiunile seciunii penei paralele (STAS 1004-82);
lc lungimea de contact a penei cu butucul, depinde de forma penei.
| lc = l b
pentru pene paralele forma A (cu capete rotunjite)
| lc = l
pentru pene paralele forma B (cu capete drepte)
| lc = l b/2
pentru pene paralele forma C (cu un singur capt rotunjit).
40

Pentru pana 1: s

2M tIIB K A 2 265852 1.5

22.6 Mpa < af 80 MPa;

b l d ca ( R )
12 70 42

Pentru pana 2: s

4M tIIIC K A 4 1160491 1.5

90.1 < as 120 MPa

h l c d ca ( R )
14 69 80

2M tIIIC K A 2 1160491 1.5

24.7 Mpa < af 80 MPa;

b l d ca ( R )
22 80 80

Pentru pana 3: s

4M tIIB K A 4 265852 1.5

74.2 Mpa < as 120 MPa

h l c d ca ( R )
8 64 42

4M tIIIC K A 4 1160491 1.5

107 < as 120 MPa

h l c d ca ( R )
11 91 65

2M tIIIC K A 2 1160491 1.5

29.8 Mpa < af 80 Mpa

b l d ca ( R )
18 100 65

f.)stabilirea distantei dintre reazeme ,calculul reactiunilor si trasarea diagramelor de

momente
DB1.5do +10=1.580+10120 =>DB=120 mm
b=47
R6 =>R=6
LB (0.8...1.5)d o 1 80 80 LB 80[mm]

l 2 LB 2 x B

d o d fus 5 75 5 80
rulment II B 25
rulment I B 23
x 8...15
b1 50

l 2 b1 2 x B
d fus 75
l2 80+28+25=121 =>l=120 mm
l1 50+13.5+23=100 =>l1 =100mm
cotele de pozitionare a rotilor pe arbore:
Mt[Nm]

Mt1 =265.8[Nm]=>dca1 =42[mm]

Mt2 =1160.5[Nm]=>dca2 =65[mm]
Am adoptat arbore I: f=95

200...400
800...1000

w=55...80

Am adoptat ptr. Arbore II : f=110 w=55...80

41

f[mm]

w[mm]

70...105

40...80

95...135

55...95

2.6 Calculul reactiunilor

Cunoscand marimile fortelor introduse pe arbore de rotile dintate, rotile de curea sau de
lant si pozitia acestora fata de reazeme, se determina reactiunile. Pentru calculul reactiunilor se
descompun fortele in doua plane: plan orizontal x x si, respectiv, vertical y y.
Angrenajul introduce asupra arborelui fortele: radiala Fr, axiala Fa , tangentiala Ft.
Reactiunile din reazeme se determina din ecuatiile de echilibru al momentelor
inconvoietoare, scrise fata de aceste reazeme considerate puncte.
Odata calculate reactiunile in cele doua plane, se traseaza diagramele de momente
inconvoietoare in planul x x si in planul

y y, precum si diagrama momentului de torsiune.

Dupa trasarea diagramelor de momente inconvoietoare si de torsiune se determina sectiunile cu

tensiuni maxime, in vederea verificarii la solicitare compusa si oboseala. In conditii de
functionare deosebite, se impune verificarea arborilor si la deformatii flexionale si torsionale,
atunci cand buna functionare conditioneaza limite in acest sent.
Ft =5691.6 N
Fr=2103.5 N
Fa=1003.6 N
So =Fo =3925.8 N
d1 =93.42 mm
d2 =410.23 mm
arbore I :

arbore II :

f=95 mm

f=110 mm

l=100 mm

l=120 mm

42

Reactiunile pentru arborele I :

43

Ay

0 S a 95 Fa1

3925.8 95 1003.6

d1
Fr1 50 RBy 50 50 0
2

93.42
2103.5 50 RBy 100 0
2

RBy 2209 N

By

0 S a 95 2 50 R Ay 50 50 Fa1

3925.8 195 R Ay 100 1003.6

93.42
2103.5 50 0
2

R Ay 8238.N

M Ax
RBx

By

d1
Fr1 50 0
2

0 Ft1 50 RBx 50 50 0
5691.6
2845.8 N
2

0 R Ax 50 50 Ft1 50 0

R Ax 2845.8 N

44

Reactiunile pentru arborele II :

45

M
RDy

Cy

0 Fr 2 60 Fa 2

Dy

0 RCy 60 60 Fr 2 60 Fa 2

d2
RDy 60 60 0
2
410.23
2103.5 60 1003.6
2

2767.2 N
120

RCy

2103.5 60 1003.6
120

d2
0
2

410.23
2
663.7 N

M Cx 0 Ft 2 60 RDx 60 60 0
RDx

Ft 2 5691.6

2845.8
2
2

M Dx

0 RCx 60 60 Ft 2 60 0

RCx

5691.6
2845.8
2

2.7 Verificarea rulmentilor

Pentru arborele I
Schema de montaj
PA X RA Y FaA 0,56 *13999,047 1,99 * 3517,35 14838,99 N

2
2
R A R Ay
R Ax
8238 2 2845.8 2 8715.7 N
2
2
RB RBy
RBx
2209 2 2845.8 2 3602.5 N

Fortele suplimentare din rulmenti:

46

i*

Fa1 1 * 1003.6

0.019 e 0.42
C0
53000

e 0,42

rulmet cu role conice 30210 X 0.42

Y 1.4

FasA 0.5

RA
8715.7
0. 5
3112.75 N
YA
1.4

FasB 0.5

RB
3602.5
0. 5
1286.61N
YB
1.4

Fortele axiale preluate de fiecare rulment

Reactiunea axiala
Ra FasA Fa1 FasB 3112.75 1003.6 1286.61 2829.74 N 0

Tendinta de deplasare la arbore este spre stanga.

Se incarca rulmentul din B.
FaB Fa1 FasB 1003.6 1286.61 2290.21N
FaA FasA 3112.75 N

Calculul sarcinii dinamice echivalente

FaA 3112.75

0.357 e 0.42
RA
8715.7
FaB 2290.21

0.63 e 0.42
RB
3602.5
PA X R A Y FaA 1 * 8715.7 0 * 3112.75 8715.7 N
PB X RB Y FaB 0.42 * 3602.5 1.4 * 2290.21 4719.344 N

Rulmentul incarcat este cel dn lagarul B.

Durabilitate in milioane cicluri
C
L
PA

p
3

85500

8715.7

3.33

2005.6mil.

47

Durabilitatea in ore:
10 6 L 10 6 * 2005.6
Lh

53482.6h
n II 60
625 * 60
Lh Lha

Unde L ha =(12000...15000) h
Pentru arborele II verificarea rulmentului cu bile
Montaj cu actiune reciproca (flotant)
Fa2

RC=FrC

RD=FrD

La reductor sensul turatiei este reversibil. Se pune conditia ca F a sa fie

preluata de rulmentul care are reactiunea R aD mai mare.
Rulmentul din D devine rulment conducator. Recomandare rulmentul care
preia Fa trebuie sa aiba reactiunea radiala mai mica.
Daca turatia are sensul reversibil, se adopta varianta:
- se incarca axial acel rulment la care F r este mai mica.
Practic:
RC se compara cu R D, daca RC<RD axial reversibil se incarca rulmentul din C
Recapitulare
FaC 0
Leg _ C
2
2
2
2
FrC RC RCx RCy 663.7 2845.8 2922.17 N
FaD Fa 2 3504 N
Leg _ D
2
2
2
2
FrD RD RDx RDy 2767.2 2845.8 3969.38 N

Rulmentul C devine rulment conducator.

48

Se verifica rulmentul din D:

Fa 2
se compara cu e
FrD
i*

Fa1 1 *1003.6

0.0386 e 0.22
C0
26000

e 0,22

rulmet cu bile 6215 X 0.56

Y 1.99

Fa 2
1003.6

0.2528 e 0.22 x 0.56 y 1.99

FrD 3969.38
Fa 2
1003.6

0.3434 e 0.22 x 0.56 y 1.99

FrC 2922.17

Sarcina dinamica echivalenta

PD X FrD Y Fa 0.56 3969.38 1.99 1003.6 4220.1N
PC X FrC Y FaC 0.56 2922.17 1.99 1003.6 3633.58 N

Durabilitatea
3

C
30500
LD
377.512
4220.1
PD
L 10 6 377.512 10 6
LhD D

45297.8ore
n III 60
138.9 60
3

Lh Lha

Unde L ha =(12000...15000) h

2.8Verificarea,definitivarea constructiva a arborilor si

alegerea ajustajelor
- Verificarea arborilor la solicitarea compusa
Verificarea la solicitarea compusa consta in determinarea tensiunilor echivalente maxime
in sectiunile periculoase ale arborilor.Tinand seama de variatia momentelor de torsiune si de
incovoiere in diverse sectiuni ale arborilor , precum si variatiile acestora in timp , se calculeaza
momentul echivalent in sectiunile considerate periculoase.Se recomanda sa se verifice sectiunea

49

arborelui in care momentul de incovoiere echivalent este maxim sau acolo unde sectiunea este
slabita de salturile de diametru sau de alti concentratori(canale de pana).
Ptr arborele 1
M
ech iex x aiIII
Wix x

M itot M iV M iV ( R A l ) 2 ( RB l ) 2 (8715.7 100) 2 (3602.5 100) 2 893420.8Nmm

2

M t max

Ft1 d1 5691.6 93.42

265854.636 N mm
2
2
2
M ie max M itot
,
max M t max
2

unde : coeficient ce ia in considerare influenta modului de variatie diferit al eforturilor de

incovoiere si de torsiune asupra comportarii arborelui
atIII 150

atIII
atII atII 200

150
0.75
200

M ie max 893420.8 2 (0,75 265854.636) 2 915400.18 Nmm

Wi

d13
32

ie max

93.42 3
32

80042.3 mm3

915400.18
11.436 N/mm2 < aiIII 200 N/mm2 se verifica
80042.3

Ptr arborele 2

M itot M iV M iV ( RC l ) 2 ( RD l ) 2 (2922.17 120) 2 (3969.38 120) 2 591480.2 Nmm

2

2
M ie max M itot
max M t max

M t max

Ft 2 d 2 5691.6 410.23

1167432.5 Nmm
2
2

50

M ie max 591480.2 2 (0,75 1167432.5) 2 1056635.8 Nmm

ie max

Wi

d 23
32

ie max

410.233
32

M ie max
ai3
Wi

677697 mm3

1056635.8
1.56 N/mm2 < ai3 200 N / mm2 se verifica
677697

-verificarea la solicitari variabile(oboseala)

Calculul coeficientului de siguranta global
Determinarea coeficientului de siguranta la solicitari variabile se face pentru sectiunea
arborelui ce prezinta concentratori de tensiuni.Coeficientul de siguranta global este:
Pentru arborele 1

c c
c2 c2

c a 1,3......1,5 , in care :

- c coeficient de siguranta la solicitarea de incovoiere

- c coeficient de siguranta la solicitarea de torsiune
Expresiile acestor coeficienti de siguranta sunt :

1
K v med

1 cr

1
K v med

1 cr

unde : k , k coeficient ce tine seama de tipul si geometria concentratorului de eforturi

unitare si de natura solicitarii
- coeficient dimensional
- coeficient de calitata a suprafetei
v , v - amplitudinea ciclului de solicitare la incovoiere, respectiv torsiune

max min
2

51

max min

,
2
unde : max , max , min , min - efortul maxim , respectiv minim ce apare in aceeasi sectiune ca
urmare a variatiei in timp a momentului de incovoiere si torsiune

med

avem : med , med

max min

2
- media ciclului de solicitare

1 , 1 -rezistenta la oboseala intr-un

1 0,43 r 0,43 640 275.2 N / mm2

; med

ciclu

max min
2

alternant

simetric

si

se

recomanda:

1 0,55...0,58 1 0,57 275.2 153.864 N / mm2

cr , cr eforturi critice ale materialului si sunt eforturi de curgere pentru materiale tenace si de
rupere pentru materiale fragile

cr 0,6...0,65 1 0,63 153.864 96.934 N / mm2

cr 0,6...0,65 1 0,63 275.2 173.376 N / mm2
-pentru arborele I :
M
893420.8
max itot
11.162 N / mm 2
Wi
80042.28

Wi

min

d13

93.42 3

80042.28mm3

32
32
M itot 893420.8

11.162 N / mm 2
Wi
80042.28

v 11.162 N / mm2
med 0
K 3.5 , K 2.1 , 0.5 ; 0.7 0.8
;
c

max

1
2.82
3.5 11.162
0

0.5 0.8 275.2 96.934

M
265852
t
1.66
W p 160084.6

Wp

d13

93.42 3

16
16
M t 265852 Nmm

160084.6mm3

52

 min 1.66
med 0
v 1.66

K 2.1, 0,7; 0,8

1
c
27.85
2.1
1.66
0

0.7 0.8 173.376 153.864

2.82 27.85
c
2.81 ca 1,5....2,5 se verifica
2.82 2 27.85 2
-pentru arborele II :

max
Wi

M itot 1160491

0.171N / mm 2
Wi
6777697

d 23

410.233

32
32
0.171N / mm2

6777697mm3

min
V 0.171N / mm2
med 0
K 3.5
0.5
0,8
c

max

1
183.9
3.5
0.171
0

0.5 0.8 275.2 96.934

M
1160491
t
0.0856
W p 13555393.87

Wp

d 23

410.233

16
16
Mt =1160491 Nmm
min 0.0856 N/mm2
med 0

13555393.87 mm3

V 0.0856 N / mm2

1 0.55...0.58 1 153.864 N / mm2

cr 0.6...0.65 1 96.934 N / mm 2
K 2.1
0,7
0,8
53

1
479.33
2.1
0.0856
0

0.7 0.8 153.864 96.934

183.9 479.33
183.9 2 479.33 2

171.7

c 171.7 ca 1.5...2.5 se verifica

2.9 PROIECTAREA CUPLAJELOR PERMANENTE

Alegerea i verificarea tipului de cuplaj (C): cuplaj cu flane (CF), cuplaj elas tic cu boluri
(CEB)
Cuplajele cu flane sunt cuplaje permanente, fixe, care nu pot compensa abateri de
poziie ale capetelor de arbori i se execut n dou variante constructive:
- tipul CFO pentru cuplarea direct a capetelor de arbori orizontali
- tipul CFV pentru cuplarea direct a arborilor verticali
Momentul de torsiune se transmite prin intermediul uruburilor de psuire, cu ajutorul
crora se realizeaz asamblarea semicuplelor cuplajului.
Mrimea cuplajului se alege n funcie de momentul de torsiune de calcul Mtc, lund n
consideraie regimul de lucru al mainii antrenate i al celei motoare, prin intermediul unui
coeficient de serviciu cs, indicat n tabelul 7.1, corelat cu diametrul captului de arbore.
Momentul de torsiune de calcul trebuie s fie mai mic sau egal dect momentul de torsiune
nominal indicat n STAS. Din aceast condiie rezult mrimea cuplajului (anexa 7.2).
M tc cs M t , III 2 1160491 2320982 M tn
n care:
- Mtc momentul de torsiune de calcul
- Mtn momentul de torsiune nominal transmis prin arborele respectiv:
- cs coeficientul de serviciu :cs=2.15..2.35=>am adoptat cs=2
marimea
Momentul
Varianta normala
Semicupla P
d2
Nominal
[kN]
material
material
Mtn
9

3350

Fc200
Turatia maxima
2000

54

Fc200
d
42...109

150 165

l1

116

Notarea unui cuplaj cu flane cuprinde:

a) denumirea cuplajului i simbolul tipului de cuplaj (CFO sau CFV)
b) mrimea cuplajului urmat de o linie orizontal (n cazul utilizrii unor semicuple de
mrimi diferite, notarea va cuprinde ambele mrimi de semicuplaj, nscrise n ordine
cresctoare i desprite printr-o linie oblic)
c) diametrele nominale ale capetelor de arbore cuplate (pentru arbori de diametre diferite, se
nscriu ambele valori desprite printr-o linie oblic), dac capetele de arbore au aceeai
valoare se va trece o singur valoare a diametrului
d) numrul standardului (STAS 769-73).
Se recomand, dei standardul nu prevede, verificarea elementelor de legtur ale
cuplajului n timpul funcionrii: verificarea uruburilor de psuire la forfecare i la strivire.
Momentul de torsiune se transmite de la o semicupl la alta, prin intermediul uruburilor,
care sunt montate fr joc. Fora tangenial pe un urub F t se determin n funcie de momentul
de torsiune de calcul, de diametrul de montaj al uruburilor i de numrul de uruburi, care
asambleaz semicuplele. Tija urubului este n acest caz solicitat la forfecare i la strivire.
Tensiunea de forfecare a uruburilor este dat de relaia:
F
4 Ft
4 1639.2
f l

0.093MPa af 50...80MPa
2
As d 2 150 2
pentru condiii normale de funcionare i utilizare, n care:
- Ft fora tangenial pe un urub
2M tc
2 2320982
Ft

1639.2 N
Dl ns
236 12
- Mtc momentul de torsiune de calcul transmis prin intermediul cuplajului
- Dl diametrul de montaj al uruburilor
- ns numrul de uruburi
- d2 diametrul tijei urubului de psuire, egal cu diametrul alezajului din semicupl
marimea
Semicupla P
d4
D
D1
D2
S
Nr.buc Variante
filet
De util.
l2
l3
l6
P-P
P-c
9
79
124
4
M12
295
236
180
42
12
252

Verificarea uruburilor (tijei urubului) la strivire se realizeaz pe suprafaa cea mai mic
cu lungimea de contact minim.
F
Ft
1639.2
pm t

0.19MPa p pa 80...120MPa
Amin d 2 l c ,min 150 58
unde:
- lc min lungimea minim de contact a tijei urubului cu o semicupl; se poate
considera
1 116
1 2
l c ,min .... l1
58
2
2 3

55

l1 limea semicuplei n zona de montaj a uruburilor (anexa 7.2).

56