GUTA

Guta este o forma de artrita (inflamatia articulatiilor), caracterizata prin episoade

dureroase secundare inflamatiei articulatiilor. Boala este caracterizata prin durere,
edem, roseata si caldura locala (inflamatie) precum si prin impotenta functionala a
articulatiei.
Fara tratamentul corespunzator, guta este o boala care prezinta recurente (acutizari)
frecvente care pot cauza leziuni severe ale articulatiilor, tendoanelor sau a altor
tesuturi. Guta este o boala mai frecventa in randul populatiei de sex masculin.
Cauze
Cauza principala a gutei este hiperuricemia (excesul de acid uric in sange). Cand
nivelul acidului uric are valori foarte mari, acesta poate forma cristale de urat care
se depun apoi la nivelul articulatiior. Se pot identifica diferiti factori incriminati in
etiologia bolii si anume:
- obezitatea
- ingestie moderata sau cronica de alcool, in special bere
- dieta bogata in carne si fructe de mare (bogate in purine)
- diete cu continut caloric mic
-Medicamente care pot sa creasca concentratia sangvina a acidului uric: aspirina
sau produse care contin niacin (acid nicotinic), diureticele , chimioterapia ,
imunosupresoare .
-Boli cronice, grave, precum:
- boli care asociaza scadere rapida in greutate sau pacienti care au scazut in
greutate secundar unor modificari drastice in dieta sau datorita folosirii anumitor
tratamente
- boala renala cronica
- hipertensiunea arteriala

- psoriazisul (afectiune dermatologica), mielomul multiplu (forma de tumora

maligna a maduvei sanghine), anemia hemolitica
- saturnismul (intoxicatia cu plumb)
- hipotiroidismul
Factori de risc
Urmatorii factori sunt considerati de risc in aparitia bolii, fie prin favorizarea
hiperuricemiei, fie prin cresterea susceptibilitatii articulare la depunerea cristalelor
de acid uric:
- sexul masculin
- istoria familiala pozitiva pentru guta
- obezitatea
- consumul moderat - excesiv de alcool
- dieta alimentara bogata in carne sau produse alimentare de origine marina
- tratamentul cronic cu diuretice (medicamente care elimina excesul de apa si sare
din organism, folosite deseori in bolile cardiace, renale si in hipertensiunea
arteriala)
- utilizarea cronica a aspirinei (1-2 comprimate pe zi)
- episoade frecvente de deshidratare
- diete cu continut caloric foarte mic (cure)
Simptomatologie
Boala propriu zisa apare dupa ani de zile in care cristalele de acid uric se depun la
nivelul articulatiilor si tesuturilor invecinate. Guta prezinta urmatoarele simptome:
- cresterea temperaturii locale, durere, edem si sensibilitate crescuta la nivelul
articulatiei (de obicei articulatia degetului mare de la picior, denumit si haluce).

- durere nocturna intensa, uneori pacientul nu suporta nici atingerea articulatiei cu

cearceaful
- disconfort care se intensifica pe parcursul noptii, ca apoi sa cedeze in intensitate
pe parcursul urmatoarelor 2-7 zile
- prurit tegumentar si exfolierea pielii aparuta dupa remitarea atacului de guta
Alte simptome, pot sa includa:
- culoare rosie-vinetie a tegumentului in regiunea articulatiei afectate
- febra
- limitarea miscarilor normale a articulatiei (redoare)
Guta cronica este o forma mai putin dureroasa care apare la adulti si este deseori
confundata cu alte forme de artrita
- primele simptome ale gutei pot fi nodulii (tofii gutosi), cu localizare la nivelul
mainilor, coatelor sau urechilor. Acesti noduli nu sunt insa caracteristici atacului de
guta.
In momentul in care apar simptomele gutei, acidul uric gasit in exces in circulatia
sanguina, s-a depozitat sub forma cristalelor de acid uric la nivelul articulatiilor.
Halucele (degetul mare de la picior), este cel mai adesea afectat, insa pot fi atinse
si alte articulatii precum articulatiile piciorului, articulatia mainii, a genunchiului,
degetelor sau a coatelor. Poate de asemenea sa apara inflamatia lichidului articular
(bursita), cel mai adesea la nivelul cotului (bursita olecraniana) sau a genunchiului
(bursita prepatelara).
Evolutie
Guta apare dupa ani de zile in care persoana prezinta niveluri serice crescute de
acid uric, timp in care cristalele acidului uric se depun la nivelul articulatiilor si
tesuturilor adiacente. Un atac de guta debuteaza deseori pe parcursul noptii, cand
durerea articulara moderata incepe sa se intensifice. Un atac tipic de guta prezinta
urmatoarele simptome: durere, edem, roseata si caldura locala (inflamatie) a unei
articulatii, in special la picior (haluce). Dupa un interval de cateva zile, simptomele
cedeaza sau chiar dispar.
3

- atacurile de intensitate medie pot sa cedeze dupa un interval de cateva ore pana la
1-2 zile. Aceste atacuri sunt deseori diagnosticate ca tendinite (inflamatii ale
tendoanelor, de cele mai multe ori postraumatice) sau luxatii.
- atacurile severe pot dura chiar si cateva saptamani, cu sensibilitate persistenta
pana la o luna
- atacurile sunt deseori recidivante (reapar) si apar la un interval de 6 luni si 2 ani
dupa primul atac. In lipsa tratamentului adecvat, atacurile de guta pot deveni tot
mai frecvente, cu toate ca exista pacienti care nu mai dezvolta recidive niciodata.

Investigatii
Singura metoda prin care se obtine diagnosticul de certitudine in guta, este
aspiratia de lichid articular (artrocenteza), test care poate identifica cristalele de
acid uric de la acest nivel. Cu toate acestea in cazul pacientilor care au articulatii
edematiate, cu tegumente calde si rosiatice (in special articulatia degetului mare de
la picior), nu este intotdeauna posibila artrocenteza diagnostica, astfel ca in acest
caz este suficienta demonstrarea nivelulilor mari de acid uric in sange, pentru
formularea diagnosticului.
Urmatoarele investigatii sunt utile pentru stabilirea diagnosticului de guta:
- istoricul medical si examenul clinic general
- teste care pot masura nivelul acidului uric seric
- teste care pot masura nivelul acidului uric in urina
Diagnosticul gutei in stadiile tardive, se poate realiza prin radiografierea
extremitatilor (maini si picioare). Aceasta metoda nu este utila in stadiile incipiente
ale gutei, cand nu exista modificari radiologice articulare. In stadiile tardive ale
gutei se pot identifica tofii gutosi (noduli duri, nisiposi), in zonele articulare si
periarticulare. Radiografia extremitatilor este utila in diagnosticul diferential al
gutei cu alte artrite.

Principii de tratament
Scopul tratamentului in guta este reducerea rapida a disconfortului si durerii,
precum si profilaxia recidivelor atacurilor de guta si a complicatiilor care pot
aparea la nivel articular sau renal.
Pentru diminuarea durerii, edemului, rosetii si caldurii locale (inflamatie),
caracteristice atacului de guta, se recomanda administrarea de:
- antiinflamatorii nonsteroidiene (AINS), precum ibuprofenul, naproxenul sau
indometacinul. Este recomandata evitarea aspirinei pentru ca aceasta poate
schimba brusc nivelurile acidului uric si poate agrava simptomele.
- colchicina
- corticosteroizi
- ACTH
Pacientii diagnosticati cu guta, necesita urmatoarele:
- repaus al articulatiei pana la terminarea atacului (peste 24 de ore dupa disparitia
durerii)
- ridicare segmentului afectat
Pentru prevenirea atacurilor recurente de guta se pot administra anumite
medicamente care scad concentratia acidului uric in sange:
- agenti care grabesc eliminarea renala a acidului uric
- allopurinol, care scade productia acidului uric endogen (la nivelul organismului)
- colchicina este deseori prescrisa de medicul specialist pentru a prevenii
recurentele in prima luna de tratament.
Masuri igieno-dietetice pentru prevenirea atacurilor recurente:
- scaderea in greutate (in cazul pacientilor cu guta, supraponderali) si mentinerea
unei greutati normale. Este utila in acest scop adoptarea unei diete hipolipemiante
(cu putine grasimi). Cu toate acestea, o dieta cu un continut caloric mic, poate
5

creste concentratia acidului uric in sange si poate declansa un eventual atac de

guta.
- evitarea consumului de alcool .
- evitarea dietelor bogate in carne si a dietelor cu produse marine, care pot creste
concentratia acidului uric in sange
- exercitiul fizic regulat si evitarea sedentarismului.
Tratament de intretinere
Orice persoana cu guta care a avut un atac si care nu urmeaza nici un tratament, are
un risc mare sa dezvolte atacuri recurente de guta si in viitor. Telul tratamentului de
intretinere este acela de a scadea acidul uric din sange si de a preveni atacurile
recurente. Este importanta de asemenea identificarea cauzei care a determinat un
nivel crescut de acid uric (hiperuricemia).
Tratamentul pentru eliminarea tofilor gutosi include administrarea allopurinolului,
care poate scadea dimensiunea tofilor, pana la disparitia acestora.
In cazuri rare este necesara realizarea unei interventii chirurgicale, in cazul tofilor
care poate cauza diformitati.