Conflictul dintre subiecii participani ai unui anumit proces poate fi:

- veritabil" - cnd ciocnirea intereselor are loc obiectiv, este contientizat de pri i nu depinde
de vreunfactor care poate fi uor modificat ntmpltor sau convenional";
- atunci cnd relaiile conflictuale rezult din nite situai ntmpltoare, necontientizate de
pri. Aceste relaii conflictuale pot s se aplaneze n cazul existenei unor alternative reale;
- deplasat" - cnd cauzele contientizate ale conflictului se afla n legtura indirecta cu cauzele
obiective ce stau la baza lui. Un astfel de conflict poate fi o expresie a adevratelor relaii de
conflict, dar la moment au o form simbolic;
- ..atribuit pe nedrept" - cnd relaiile de conflict sunt atribuite pe nedrept altor pri dect cele ce
sunt intr-adevr antrenate n conflict. Acest lucru se face fie premeditat pentru a provoca ciocniri
n grupuladversarilor, voalnd" astfel conflictul, sau nepremeditat, n lipsa unei informaii
suficiente referitoare la conflictul existent;
- ascuns" - atunci cnd relaiile de conflict ar trebui s aib loc, din cauze obiective, dar nu se
actualizeaz;
- fals" - conflict ce nu are la baz motive obiective i care apare ca rezultat al presupunerilor
eronatele sau confuziilor.
Exista cteva tipuri de conflicte:
- interiorizat, ce reflect lupta dintre motive, nzuine, interese personale, de o putere
aproximativegal;
- interpersonal, caracterizat prin faptul, c participanii ncearc s realizeze n activitatea sa
nitescopuri ce se exclud reciproc, n calitate de pri antrenate n conflict apar grupri sociale,
ceurmresc nite scopuri incompatibile ce se exclud reciproc pe parcursul realizrii lor;
- personal - grupal - apare in caz de incompatibilitate dintre comportamentul unei persoane i
normeleexistente n grupul din care fac parte.
Conform obiectivelor, conflictele sunt divizate n urmtoarele tipuri:

Social-personale - apar att n relaiile dintre grupuri ct i ntre persoane aparte. La baza
acestuitip sunt nclcrile din sfera relaiilor reciproce. La baza lor pot i urmtoarele
motive:incompatibilitate

psihologic,

deci

respingere

fr

nici

un

motiv,

instinctiv,necontientizat, a unui om de ctre alt om, provocnd unei sau ambelor pri
6

o stare emoional neplcut. Forma motivelor ascunse poate fi luat de: lupta pentru

ntietate, pentru influen, pentru prestigiu, pentru atenie, pentru popularitate etc.
Psihopedagogice - la baza lor sunt contradiciile ce apar pe parcursul procesului
instructiv-educativ, n condiiile deficitului de armonizare a relaiilor formate n cadrul

lui.
Conflictele sociale - conflictele sporadice, de situaie.
Conflictul psihologic - are loc n afara relaiilor interpersonale, deci n interiorul
personalitii.

Conflictele mai pot fi clasificate conform reaciei la cele ntmplate:

-

conflicte cu desfurare rapid - caracterizate prin intensitate emoional i manifestri

deatitudini negative la limit dintre adversari. Adesea asemenea conflicte au consecine
grave ichiar tragice. Ele sunt condiionate, n fond, de particularitile de caracter i de

sntate psihic a persoanelor implicate;

conflicte acute de lung durat - apar n acele cazuri, cnd contradiciile nu au un
caracter stabil, profund i de nempcat. Prile implicate dirijeaz metodic, contient i

sigur reaciilei aciunile sale. Soluionarea unor asemenea conflicte este foarte dificil;
conflictele voalate cu decurgere lent - sunt caracteristice pentru contradiciile, de o
acuitatemedie, sau pentru ciocnirile, n cadrul cror e activ doar o singur parte, iar a
doua parte urmnds-i manifeste poziia la un moment potrivit sau se strduie s evite,
n msura posibilitilor, oconfruntare deschis. Soluionarea unor asemenea conflicte

este dificil, depinde ntr-o foarte maremsur de iniiatorul conflictului.

conflictele voalate cu decurgere rapid - sunt o form mai puin grav de ciocnire a
contrariilor,el poate fi uor pronosticat doar n calitate de caz singular. Dac dup aceasta
au mai avut locasemenea conflicte, atunci prognoza poate fi nefavorabil.
Din perspectiva acestei noi discipline tiin ifice, aflata la intersectia mai multor stiinte

precum psihologia, sociologia, pedagogia, dreptul, politologia, managementul si etica, conflictul

nu trebuie privit ca fiind ceva malign, de care trebuie sa ne ferim, cu teama, sa-l ascundem
eventual si sa ne facem ca nu-1 vedem daca apare cumva, ci ca un fenomen firesc, inerent
interactiunii sociale, generat de insasi diversitatea oamenilor, de unicitatea fiecarui individ. Ca
atare, ni se propune sa abordam o atitudine de recunoastere a unei realitati care, studiata si
inteleasa adecvat, reprezinta in fapt o oportunitate, o sansa de a inlatura unele disfunctii, a face
ca lucrurile sa mearga inainte.
Mai mult, nu toate conflictele sunt disfunctionale, ci unele dintre ele au caracter functional,
indeplinesc un import.ant rol stimulativ, concurential, dinamizator al gandirii si actiunii

oamenilor Conflictologia pune in evidenta totodata si etapele ce le parcurge conflictul in evolutia

sa:
1. dezacordul;
2. confruntarea;
3. escaladarea;
4. de-escaladarea;
5 rezolvarea.
Dezacordul debuteaza prin simple neintelegeri, diferentierea indivizilor sau grupurilor prin
modul lor de a fi si de a gandi (uneori pot fi si pseudoneintelegeri, false conflicte), divergente
minore dar care, nesesizate la timp, pot degenera in conflicte reale.
Confruntarea adanceste diferetele dintre indivizi sau grupuri. In aceasta faza, fiecare parte isi
sustine pozitia sa, accentuand pe erorile din gandirea si comportamentul celorlalti. Actiunea de
persuasiune devine exagerata, expresia emotionala domina asupra argumentelor logice. Rata
comunicarii in grup scade, se creeaza stari de stres, frustrare, atmosfera tensionata.
Escaladarea conflictului tensiunile si ostilitatile din grup sunt scapate de sub control; reactiile de
autoaparare ale fiecarei parti starnesc agresivitate maxima, se atinge punctul culminant.
De-escaladarea conflictului apare atunci cand grupul face eforturi reale sa ajunga la un acord in
ceea ce priveste rezultatul discutiilor.
Rezolvarea vine atunci cand, prin interventii legale de tip institutional, prin negocieri si
compromisuri treptate, prin stimularea posibilitatilor de comunicare deschisa intre parti, prin
captarea bunavointei partilor adverse, starea conflictuala dispare.
Rezolvarea conflictelor
I. Victorie/victorie:
-

care este nevoia mea reala aici?

care este nevoia celuilalt?

vreau intr-adevar sa fie satisfacute nevoile amnudurora?

II. Raspunsul creativ:

-

ce oportunitati poate. oferi acasta situatie?

pot gasi posibilitati de rezolvare, ;acceptand situatia 'ca atare' in loc de a gandi 'cum ar
trebui sa fie'?

III. Empatia:
-

cum ar fi daca m-as afla in pielea lui/ei?

ce incearca el/ea sa-mi spuna? el/ea stie ca il/o inleleg?

IV. Asertivitatea adecvata:

8

vreau intr-adevar sa schimb ccva?

cum sa-i spun fara sa-1 invinuiesc sau sa-1 atac?

fraza pe care o pregatesc arata ceea ce simt, in loc de a indica ce este corect sau gresit?

V. Puterea cooperanta:
-

folosesc eu puterea in mod adecvat?

dar el?

in loc de a ne opune reciproc, n-am putea. colabora?

VI. Controlul emotiilor:

-

ce simt?

il invinuiesc pe el pentru sentimentele mele?

ce vreau sa schimb?

am eliminat din raspunsul meu dorinta de a pedepsi?

ce pot face ca sa-mi domin sentimentele negative?

VII. Vointa de a rezolva:

-

vreau sa rezolv conflictul?

este vorba de un resentiment provocat de:

ceva din trecutul meu, care ma mai afecteaza inca?

ceva ce nu accept ca imi trebuie?

ceva ce nu imi place la altul, pentru ca nu mi-ar placea nici mie?

VIII. Intocmirea hartii conflictului:

-

care este subiectul, problema sau conflictul;

care sunt partile cele mai importante implicate in conflict;

scrieti pe hartie nevoile fiecarei persoane (ce interese stau la baza problemei)

scrieti pe hartie anxietatile si temerile fiecarei persoane (ce spaime, anxietati, griji ii
influenteaza comportamentul);

aceasta harta indica elementele pe care le avem in comun;

de ce aspecte trebuie sa ne mai ocupam;

IX. Proiectarea optiunilor:

-

care sunt toate posibilitatile de care dispun? Nu le evaluati inca. Ceea ce la inceput pare
imposibil, ar putea duce la idei bune.

care din opttiuni ne ofera cel mai mult din ceea ce dorim?

fiti creativi, faceti combinatii.

X. Negocierea:

ce vreau sa fac? Fiti foarte explicit in privinta rezultatului general, desi ati putea sa va
schimbati ruta spre aceasta destinatie.
9

cum am putea face o treaba corecta in care ambii sa castigam?

ce imi poate da celalalt?

ce ii pot da eu lui?

nu cumva nu tin seama de obiectii? Pot sa le includ?

ce puncte as vrea sa fie incluse intr-un acord?

ar trebui inclus ceva care sa-1 ajute sa salveze aparentele?

salvarea aparentelor este importanta pentru mine? Am nevoie de ceva in mod deosebit?

XI. Medierea:
-

putem rezolva singuri aceasta chestiune sau avem nevoie de ajutor din partea unei a treia
persoane?

cine si-ar asuma acest rol?

sunt corespunzator pentru rolul de mediator in acest caz concret? Cum imi voi exercita
rolul si cum il voi explica celor doua parti implicate?

pot crea climatul cel mai adecvat pentru ca oamenii sa devina deschisi, sa se inteleaga
unul pe altul si sa-si dezvolte propriile solutii? Ce ar putea veni in sprijinul acestor
obiective?

2. Abordarea practic a sociologiei conflictului

Prezentarea unei situaii conflictuale aprut n clasa de elevi;

Diana este elev n clasa a V-a, contiincioas, nva la toate orele i are temele rezolvate. ntruna din zile Diana se simte ru i vine la coal cu temele nerezolvate. Reaciile nu au ntrziat
s apar, unii colegi adresndu-i expresii jignitoare: tocilar, ochelarist, eti dus cu capul.
Dezarmat de reacia unor colegi, aceasta se apr reprondu-le c se folosesc de ea, apoi pleac
acas cu riscul de a avea absene.
2

Pai ctre soluionarea conflictului i rezolvarea problemei

1) Descrierea problemei:

10

n momentul cnd colegii mai ,, lenei ai Dianei nu au de unde copia temele, acetia dezvolt un
comportament vebal agresiv, care o jignesc pe Diana.
2) Ce simt personajele implicate n conflict?
Diana se simte frustat i folosit de ctre colegii si.
Colegii agresivi la rndul lor sunt furioi i frustrai de situaia respectiv.
3) Propuneri pentru rezolvarea conflictului:
- discuia dirigintei cu eleva pentru aflarea motivelor pentru care a lipsit, separat, apoi n faa
clasei;
- identificarea problemei;(dorina de a fi acceptat n cadrul grupului/ de a fi lider);
- sesizarea familiei i stabilirea unor sedine de consiliere n comun cu familia pentru
mbuntirea stimei de sine;
- obtinerea susinerii din partea parinilor;
- responsabilizarea colegilor;
- teme difereniate n funcie de nivelul de nelegere/nivelul de dezvoltare al elevilor;
- folosirea jocului de rol i exersarea empatiei n diferte situaii;
- plan de remediere /recuperare pentru elevii cu rmneri n urm la nvtur;
- dezvoltarea unor proiecte pe echipe/grupe;
- acordarea de recompense;
- parteneriate cu prinii care implic participarea acestora la activiti didactice

4) Elaborarea unui plan de aciune

Se va face pe dou paliere:
a) Includerea elevei i a familiei ntr-un program de consiliere colar pentru mbunirea
stimei de sine i a abailitilor de comunicare n cadrul unui grup;
b) n cadrul orelor de consiliere/ dirigenie se stabilete de exemplu cte o sptmn tematic:
sptamna prieteniei, a voluntariatului, sptmna ,, Spune NU... astfel nct ceilali s nu se

11

simt jignii ; sptmna ,, Cel mai bun asculttor, sptmna ,, Vreau s-i exprimi
prerea....etc.
n cadrul acestor sptmni tematice elevii vor nva s diferenieze comportamentele
pasive i agresive n comunicare, s contientizeze dezavantajele asociate acestor
comportamente. Elevii sunt rugai s analizeze alternative de rspuns i s ofere alte soluii.
Elaborarea studiilor de caz trebuie s se fac astfel nct elevii s fie ajutai s exprime ceea ce
simt(n special emoiile negative, pentru a evita conflictul i s-i ajute n rezolvarea problemelor.
Deasemenea elevii vor nva s cunoasc componentele unui refuz eficient i s i dezvolte
abilitatea de a formula n mod eficient un refuz.

12

Concluzii i recomandri
Conflictele pot fi definite drept o divergen ntre dou sau mai multe persoane ori
grupuri, caracterizat de tensiune, emotivitate, contradic ii i polarizare, atunci cnd legturile
sunt rupte sau lipsesc cu desvr ire. Cauza fundamental a tuturor conflictelor este ruperea
legturilor i eecul de a rezolva pierderea suferit. Exist persoane care au divergen e de
opinii i contradic ii importante, dar care reu esc s- i men in legtura, motiv pentru care nu
se mai produce nici un conflict.
Conflictul este de fapt surs generatoare a dezvoltrii. De exemplu, un conflict interior ne
poate face mai nelepi, iar un conflict exterior ne poate pune n acord cu ceilali pentru a ne face
s le nelegem punctele lor de vedere. Un conflict ntr-o relatie de prietenie o poate face mai
puternic, iar un conflict n viaa de familie rezolvat cum se cuvine poate crea o familie
durabil.
Depirea conflictelor este o arta care se nva cu timpul, important s fie dorin a suficient
de mare de a fi mai fericit. Rezolvarea conflictului vine din crearea s i men inerea unei legturi
cu cealalta persoan, indiferent de diferen ele existente i de antipatia personal. Nu este
nevoie sa ne plac de cineva ca s ne formm o legtur cu persoana respectiv. Avem nevoie
doar de un obiectiv comun. Cnd afirm acest lucru, m bazez pe ideea c, n calitate de fiin e
umane, avem cu toii ceva n comun, aspecte ce ar putea constitui originea unei legturi.
n afar de legtura pierduta, la baza oricarui conflict exist ntotdeauna i o pierdere sau
o pierdere anticipat (care nseamn c persoana n cauz jele te nainte de producerea
propriu-zis a evenimentului). Dac pute i ntelege maniera n care oamenii nfrunt
pierderile, vei ntelege i originea modului n care conflictul se agraveaza sau este solutionat.

13